Petroșani
Ziar ul Va i i J i u l u
Din clasa I până în clasa a VIII-a (cam până-n în 1981) am fost elev al școlii generale nr. 1
Petroșani, sediul vechi (această localizare a apărut după construirea „sediului nou” de lângă cartierul repausaților, Cimitirul Central). Școala era aproape de blocul unde locuiam (pe strada Vasile Roaită) și avea un teren de sport de bitum, pe care jucam cu pasiune fotbal, țin minte și acum meciurile pline de orgolii cu alte cartiere. Ca să ne antrenăm, cei care nu prindeam echipa, șutam cu mingea în zidurile școlii, până când se spărgea... vreun geam (deși cele de la parter aveau grilaje de fier). Ca semne ale efervescenței noastre sportive, în zilele ploioase, rămânea conturul mingii pe zidurile școlii.

Director: Cătălin DOCEA
Curs valutar:
1€ = 5,0974 lei
1$ = 4,3327 lei
1₤ = 5,8393 lei
luni, 23 februarie 2026

La școală ca la școală... În clasele primare am avut 4 învățătoare, în fiecare an câte o „tovarășa” și două (sau 3?) diriginte. În demisol erau atelierul/ atelierele de practică (și parcă și cel de desen...). Țin minte că eram tare mândru când am fost făcut comandant de grupă la pionieri. Nu aș putea să explic acum de ce... Cert e că șnurul roșu l-am păstrat destulă vreme prin tot felul de sertare, sertărașe și, cine știe, poate îl mai am și acum.
Dintre profesori îi amintesc acum pe domnii și doamnele: Albu (de matematică), Munteanu (istorie), Hana (de română, fostă diriginte), Comănescu (geografie, cu care eram și vecin), Beraru (biologie), Blendea (franceză), Nagy (de engleză), „Tuzu” (nu mai știu cum îl chema, dar era un profesor de rusă, masiv, dar bonom), Herman (de germană; eu nu făceam germană, dar pe dl. Herman îl știam pentru că, împreună cu un alt inimos profesor, de engleză parcă, al cărui nume îmi scapă, ne organiza uneori meciuri de fotbal, unde ne răsplăteau la final cu câte un CICO).
Nu pot să uit, vai, vestiarele de la parterul școlii, unde, băieți de gimnaziu cu sângele arzând..., ne insinuam în vreo colegă mai dotată... care nu se preda, cu una cu două, și ne „iscălea” pe mâini, cu unghiile, câte o „dedicație” sângeroasă... În acei ani, cât am fost elevul școlii, nu mi-am pus problema istoricului clădirii, dar nici pe urmă. Mă bucur că în arhive și biblioteci am găsit, după ani și ani..., documente despre acest istoric al școlii unde am învățat. Și pe care, acum, când clădirea școlii mele e modernizată din rădăcini, le inserez, cu tot dragul și cu emoție firească, în paginile ZVJ, ca o lecție scrisă cu creta pe tablă pentru alte generații: „Istoria construirii școlii generale I.G. Duca, scrisă de pionierul Marian Boboc, comandant de grupă la Școala Generală nr. 1”. Sper ca pentru acest documentar, dl. Munteanu, fostul meu profesor de istorie (care-mi spunea cu simpatie „Boace”, cum mă strigau colegii), să-mi dea notă de... trecere...
DE PRIN 1875. 60 DE ANI VECHIME
Învățătorul Alexiu David, istoric al învățământului petroșenean și hunedorean, amintește că „localul Școalei No. 1 de azi (1935 – n.a.)” a fost „zidit de Direcțiunea Minelor
erariale de la Lonea odată cu colonia
Livezeni, a cărei construire s-a început la anul 1869 și a durat pe la 1875-76” Deci, clădirea școlii nr 1 are, în 1935, o vechime de vreo 60 de ani Prin urmare, Școala primară de stat No 1 Petroșani are nevoie de o clădire nounouță.

MEMORIUL CĂTRE PREFECTUL MIOCU AL COMITETULUI PENTRU
CONSTRUIREA UNUI LOCAL DE ȘCOALĂ PRIMARĂ CORESPUNZĂTOR. 27 OCTOMBRIE 1934
În toamna anului 1934 la Petroșani se înființează un „Comitet de construcție pentru (sic!) construirea unui local de școală primară corespunzător”. Dacă în zilele noastre se spune că dacă vrei să îngropi o problemă atunci înființezi o comisie, comisia petroșenenilor din 1934 chiar voia să se implice pentru rezolvarea scopului pentru care a fost înființată.
La 27 octombrie 1934 comisia adresează un memoriu prefectului județului, Romulus Miocu (nimeni altul decât fostul primar liberal al Petroșaniului în repetate rânduri):
„În orașul Petroșani, fiind școalele primare absolut neîncăpătoare pentru numărul de elevi, chiar în serii, la inițiativa DVoastră, care
Ați înțeles mai bine însemnătatea învățământului primar și
Ați fost sprijinul cel mai valoros întotdeauna, s-a constituit un Comitet de Construcție pentru (sic!) construirea unui local de școală primară corespunzător din toate
punctele de vedere învățământului și esteticii orașului. Acest comitet hotărât să ducă la bun sfârșit opera proiectată, Vă roagă respectuos, Domnule Prefect, ca acum, la greutățile începutului, să-l ajutați din fondul de construcții școlare județean, la care orașul Petroșani contribuie cu o cotă de 240 000 Lei, cu 500.000 lei, pentru a putea plăti lucrările de arhitect și a începe încă toamna aceasta lucrările de construcție pe teren” Printre semnatari se află și Petre Turcu, directorul Școlii primare de stat nr 1 Petroșani, care este secretarul comisiei
Printr-o adresă către Primăria Petroșani, semnată la 14 noiembrie, prefectul Miocu își exprimă acordul: „Avem onoarea că Școala primară de stat din Petroșani a solicitat un ajutor pentru construirea unui nou local de școală primară în orașul Petroșani Comitetul județean pentru construcții școlare a aprobat un prim ajutor școlar de 300 000 lei în acest scop Suma de 240 000 Lei cu care Dvs trebuie să contribuiți din bugetul orașului la fondul jud. pentru construcții școlare, urmează să o puneți la dispoziție Comitetului școlar din orașul Dvs , iar restul de 60 000 lei până la suma aprobată o s-o lichidăm noi din fondurile noastre” Astfel, primele fonduri fiind rezolvate, se face următorul pas
Continuare in pagina 2

prăvălia cu istorii

Istoria construirii Şcolii generale „I.G. Duca”, scrisă de...
Urmare din pagina 1
PROIECTUL ȘCOALEI PRIMARE DE BĂIEȚI DIN PETROȘANI –APROBAT DE MINISTER. NOIEMBRIE 1934
În luna noiembrie Ministerul Instrucțiunii, al Cultelor și Artelor (Casa Școalelor și a Culturii Poporului”) aprobă planurile arhitectului Cerchez, caietul de sarcini și devizele lucrărilor de construire a localului Școalei primare de băieți din Petroșani. Ministerul mai spune că lucrările pot începe cât mai grabnic Cu o singură condiție: Prefectura Hunedoara să dispună de banii necesari, trebuincioși „ducerii la bun sfârșit a lucrărilor proiectate” Adică a 3 300 000 lei (Până la urmă, se va renunța la titulatura „Școala primară de băieți din Petroșani”. Instituția - de fapt, fosta Școală primară de stat nr 1 - se va numi Școala primară „I G Duca” Petroșani, în memoria vremelnicului președinte al Consiliului de Miniștri, ucis în 1933 Dar nu va purta mult acest nume, doar până în toamna anului 1940, la accederea la putere a legionarilor. Tot atunci este îndepărtat și bustul lui I.G. Duca din parcul din fața Judecătoriei Petroșanicare se numea „Parcul I G Duca” )
PREFECTUL CERE
CASEI ȘCOALELOR UN PLAN DE ȘCOALĂ CU 7 CLASE.
5 IUNIE 1935
Prefectul Miocu știe limpede ce vrea Deci, știe și ce să ceară (imperativ) de la București Din solicitarea Comitetului școlar județean de construcție Deva (serviciu al Prefecturii Hunedoara) către Casa Școalelor aflăm în amănunt care este intenția edilitară a prefecturii: „Avem onoare a Vă ruga să binevoiți a ne trimite cât mai urgent un plan de școală 7 clase, care să conțină următoarele:
- 4 clase primare de dimensiune tip
- Clasele 5, 6 și 7 fiind destinate pentru clase curs complimentar, vor fi dimensionate în acest scop
- Cancelariile profesorilor vor fi una sau două
- Sala de festivități va fi prevăzută după dimensiunile necesare
- Una cameră pentru muzeu și bibliotecă
- Una sau două camere pentru servitori
- Coridoarele sau sălile de creație vor fi suficient de încăpătoare

- Școala, de preferință, să aibă o singură intrare la fațadă, în centru clădirii, și una sau două ieșiri în dos, fiind prevăzută cu etaj
Binevoiți a cunoaște că această școală urmează a se construi în comuna Petroșani”.
HAZNAUA FACE DIFERENȚA.
O LICITAȚIA CIUDATĂ.
6 AUGUST 1935
În 16 iulie 1935 licitația este adusă la cunoștință prin publicarea în Buletinul oficial nr 18 5 firme depun oferte pentru construirea edificiului Școalei primare Nr. 1 Petroșani.
Comisia de licitație stabilește două firme ca fiind „cele mai avantagioase”: Iosif Krachtus (1 572 479 lei) și Todea și
Martina (1 605 960 lei) De notat, că antreprenorii sunt din Petroșani
Pentru că în ședința comisiei de licitație nu s-a făcut adjudecarea provizorie, adjudecarea definitivă cade în sarcina Comitetului județean de construcții școlare. Cum acesta este un serviciu al Prefecturii Hunedoara, prefectul Miocu hotărăște câștigătorul (din umbră, bineînțeles ) Că doar nu face el rost de fonduri și alții decid În mod firesc, firma Iosif Krachtus ar fi trebuit să-și adjudece licitația Dar nu întotdeauna prețul cel mai mic este și cel mai bun ofertant. Prin urmare, este aleasă firma antreprenorilor Todea&Martina.
Este interesantă explicația comitetului județean (de fapt, găselnița ) pentru adjudecarea licitației de cel cu prețul mai mare: „Având în vedere că din cercetarea ofertelor înaintate nouă de comitetul local de construcții școlare reiese că oferta firmei Todea și Martina din Petroșani este mai avantagioasă, deși suma totală cerută de firma Iosif Krachtus, cu suma de 33 481 din motivul că ofertanții Todea și Martina se
oferă a construi două haznale în loc de una, cât este oferită în oferta firmei Iosif Krachtus, pentru tencuială se obligă a întrebuința nisip de la Băiești, iar pentru soclu a întrebuința, în loc de piatră cimentată, piatră cioplită rostuită, valoarea cărora este superioară diferenței de preț arătată mai sus”
La alegerea câștigătorului să fi contat și faptul că dl Todea era amic politic al dlui prefect Miocu?
AȘEZAREA PIETREI
FUNDAMENTALE LA ȘCOALA PRIMARĂ „I.G. DUCA”. 29 SEPTEMBRIE 1935
Ca și festivitatea dezvelirii bustului lui I G Duca din Petroșani, și cea a punerii pietrei de temelie la construcția școlii primare „I.G. Duca” fusese programată tot la 15 septembrie 1935, când era anunțată și prezența la eveniment a Nadiei Duca (văduva fostului primministru), a primului ministru Tătărescu și a ministrului C Angelescu Dar, din motive de organizare, este pusă în practică tot în ziua de 29 septembrie Mai precis, după finalizarea dezvelirii bustului lui I.G. Duca, oficialitățile se deplasează până la locul ales pentru construirea școlii
Preoții I Duma și P Fan oficiază slujba religioasă
Cuvântările
Urmează cuvântările de rigoare, care fac parte nu doar din istoria politică a Petroșaniului, ci și din cea a învățământului


marele și neuitatul Spiru Haret, ridicătorul școalei și al învățătorilor care aveau să slujească în ea În România întregiră, căutând să sintetizeze impulsul ce se desface din pilda înaintașilor, d. ministru dr. C. Angelescu completează numărul școlilor pentru fiii nu numai ai poporului românesc, ci al tuturor conlocuitorilor Azi, când punem piatra de temelie a acestei școli, rog pe bunul Dumnezeu să răsplătească din darurile sale nesecate pe cei ce s-au trudit pentru această școală”
Deputatul I. Nasta: „În mine vibrează azi un complex de sentimente, cărora mă tem că nu voi reuși a le da expresiunea fidelă Punem aici piatra fundamentală a unei școli ce va purta numele unui sfânt și de îndrumător al neamului, al lui Ion G Duca Această școală va fi un locaș de cultură pentru toți cei ce vor veni între zidurile sale
Protopopul I. Duma: „Veniți în fața clădirii în care vlăstarele vor cunoștea cu inimile lor numele de I G Duca, pe care-l va purta această școală, mergem cu gândurile la începuturile învățăturii românești Pentru aceste începuturi, biserica și-a jertfit aci, în Ardeal, odoarele cu care se putea împodobi, spre a-și susține pe fiicele ei, școlile De aceea sunt sărace bisericile la noi, în Ardeal, pentru că au dat ce aveau școalei, ca să se ridice Amintim între părinții școalei pe nemuritorul Andrei Șaguna, care a împânzit Ardealul cu sute de școli primare, în vechiul regat a fost, simultan cu aceste dezvoltări din Ardeal,

Petru Turcudirectorul interbelic al școlii IG Duca
Subliniez că îndemnul pentru acest fel de realizări a pornit din inima aceluia care este Regele Culturii Naționale. D. dr C Angelescu, acest vrednic urmaș al lui Spiru Haret, va rămâne în veci pomenit pentru propășirea neamului românesc La noi în județ n-aș fi drept dacă n-aș sublinia munca de fiecare zi și veghea nesfârșită pe care a depus-o și sunt sigur că o va depune și de aici înainte iubitul nostru prefect al județului nostru. Pe tinerii din județul nostru și din jur îi rog să respecte acest locaș de cultură, să se lumineze și să se întreacă pe ei înșiși, căci, dacă înainte totul se putea cuceri cu brațul, azi, totul se poate cuceri cu mintea luminată” Petru Turcu, director școlar: „Cu idealul format din crezul cu care ne-am născut și am crescut, și care se spune că e cea mai valoroasă operă națională, patriotică, creșterea tineretului, cu astfel de ideal am pornit la lucru ca să putem ajunge azi în această serbare Școala în fașe își are trecutul ei Ei bine, să-l evocăm! Lumea este obișnuită să admire strălucirea biruințelor, iar greul luptelor să-l pună sub piatra uitării. La început a fost în inima mea cuvântul. Mai bine de un deceniu l-am purtat în sân, m-a chinuit și mi-a scos peri albi. Când am crezut că împrejurările sunt favorabile, i-am spus d-lui prefect, care în mod prompt și hotărât mi-a răspuns:
Da! Și atunci s-a instituit un comitet compus din domnii dr. Enea Giurchescu, D Joandrea, Tiberiu Timoc, Alexandru Popescu, Virgil Șerb, D Dumitriu și alții Aveam în față planul de a obține terenul și a aduna capitalul necesar Opera plănuită cerea trei piloți puternici: necesitatea, terenul și capitalul. Noi nu dispuneam decât de unul sigur: de necesitate. Planul era în speranță, și capitalul era imaginat. Neam zbuciumat timp de un an, și atunci ne-am aflat tot alături cu necesitatea poruncitoare și cu greutățile neclintite Lumea continuă să considere iluzorie întreprinderea noastră și, totuși, azi, trebuie să vadă, trebuie să audă: trebuie să privească și să pipăie opera realizată. Bucuria este generală, dar știu că se petrece ceva mai mult în inima noastră: ceva care, prin străluciul biruințelor dominatoare, ne pătrunde în suflet: acel ceva este, d-le prefect, conștiința că totul prin dv s-a făcut și nimic fără dv Generațiile ce vor gusta din acest focar al culturii, din acest focar de muncă, de cinste, de credință în Dumnezeu, de iubire de neam, patrie și Rege, știu că el vă aparține în întregime Vă mulțumesc, și să trăiți!”
Prefectul Romulus Miocu: „Adânc cunoscător învățământului de toate gradele din această comună, am ținut cu orice preț să se ridice construcția școlară de față, la temelia căreia așezăm azi acest pergament. E firesc să fie mare, nemărginită, mulțumirea mea că văd realizându-se unul din dezideratele vechi ale sufletului meu
Dar aș fi nedrept dacă în aceste clipe de înălțare sufletească nu mi-aș aduce aminte de toți aceia care au înțeles să sprijine din toată inima strădaniile mele pentru a ridica, atât în Petroșani cât și în toate comunele din Valea Jiului, atâtea case de împărtășire în tainele învățăturii românești Și aici mă gândesc, în primul rând, la directorul general al soc Petroșani, d ing Ion Bujoiu, care a înțeles să-mi dea concursul larg și, aș putea zice, nelimitat, întru realizarea acestei opere de cultură națională, de cultură românească. Și din acest loc, îmi îngădui să-i fac o rugăminte, acolo în București, ca și în viitor să fie

ocrotitorul școalei românești de pe aceste meleaguri, pentru ca această școală să poată răspunde menirei ei De asemenea, țin să aduc prinosul meu de recunoștință comitetului școlar de construcție din Petroșani și în primul rând bătrânului dascăl Petru Turcu, care în chipul acesta, prin diligența și silințele ce a depus la realizarea construcției, își încununează cum nu se poate mai frumos opera de organizator și îndrumător al învățământului primar aci, în Valea Jiului D-le director Turcu, îmi aduc aminte cum, prin anii 19121913, ne rugai să nu lăsăm să fie rasă de pe suprafața pământului și ultima cetățuie a învățământului ce ne mai rămăsese: școala din Uricani. Și azi ai ajuns să vezi cu ochii ridicându-se aci școala învățăturii, a culturii românești. Să înălțăm celui Prea-Înalt pentru grija ce a păstrat-o neamului nostru mulțumire: iar în această școală, ca și în toate școlile ce am ridicat pe Valea Jiului nostru, să ne străduim ca, pentru luminarea poporului, să se sălășluiască, să se stabilizeze iubirea de neam și de rege. Așa să ne ajute Dumnezeu!”. Părintele Iuliu Miclea, viceprimarul Petroșaniului, citește actul de fundație, semnat de autoritățile școlare și administrative, iar prefectul R Miocu îl așează în locul destinat păstrării sale, unde, cine știe poate mai este și astăzi…
INAUGURAREA FĂRĂ FAST A ȘCOLII PRIMARE „I.G. DUCA”. 9 NOIEMBRIE 1936
La un an de la punerea pietrei de temelie a școlii primare „I G Duca”, construcția e finalizată În toamna anului 1936 este anunțată inaugurarea de către C Angelescu, ministrul instrucțiunii publice, a „școalelor de curând terminate din Petroșani, Bănița, Cimpa și Petroșani”. Așteptat să inaugureze noile localuri ba la 8 noiembrie, ba la 13 decembrie, ministrul Angelescu nu mai onorează Valea cu prezența Astfel, în locul unei inaugurării simandicoase, are loc la 9 noiembrie 1936 una obișnuită, fără fast, consemnată ca atare, succint, de presa locală: „Deschiderea cursurilor în noul local de școală I.G. Duca din Petroșani s-a făcut în ziua de 9 noiembrie a c în prezența corpului didactic de la școala primară No 1, când s-a oficiat un scurt serviciu religios de păr prot Ion Duma”
INAUGURAREA CU FAST PREGĂTITĂ DIN TIMP. 10 OCTOMBRIE 1937
De-abia peste un an, la 10 octombrie 1937 (orele 11) „întâmplător” chiar cu două zile înaintea alegerilor comunale din Petroșani, are loc, în sfârșit, și inaugurarea oficială a Școlii primare „I G Duca” Conducerea Școlii primare de stat No 1 este oportunistă. Profită din timp (16 iulie) de informația că în toamnă școala va avea vizitatori de rang înalt. Cum? Cerând un ajutor financiar de 86 225
lei. Cui? Domnului prefect Miocu. În luna august cererea este aprobată... parțial Cum în luna august prefectul se află în concediu, subprefectul Gheorghe Drăgan aprobă 50 000 lei „din ajutorul bănesc de 86 225 lei necesar la plata aranjamentului pentru funcționarea școlii, și anume pentru sobe, mobilier, tablouri etc”. Ca și șeful său, Romulus Miocu, și Gheorghe Drăgan a fost primar al Petroșaniului (1924-1925). Achizițiile sunt făcute de la: Jiul Cultural (20 de tablouri); de la Weisz (ramele); de la Verteș (două sobe); Magazinul de mobile Arad (110 scaune); Ioan Radu (mobilier) și Uzina Electrică În afara de magazinul de mobile, toate firmele sunt din Petroșani. Nici de data aceasta (10 octombrie 1937), festivitatea nu este onorată de ministrul Educației Naționale Ministerul

este, totuși, reprezentat de Petre Ghițescu - directorul învățământului primar din România În afara acestuia mai sunt prezenți la inaugurare: prefectul Romulus Miocu, deputații PNL C Bursan, Iulia Nasta, S Bocaniciu, senatorul PNL D Füllep, ing I E Bujoiu - directorul general al soc. Petoșani, ing. Mircea Ionescu - administrator delegat al soc. Lonea, inspectorul general școlar al județului Hunedoara P Petrescu, inspectorul T Vlădoianu, revizorul I Popovici, reprezentanții diferitelor societăți, corporațiuni, străjerii, orchestra soc „Petroșani”, autoritățile cvile, ș a Slujba de sfințire e oficiată de preoții ortodocși I. Duma și Traian Moșic. Din cuvântarea lui Petre Ghițescu (directorul învățământului primar din România) reținem: „Personal, sunt foarte măgulit că am putut lua parte la inaugurarea acestui frumos local de școală Aduc aici salutul d-lui ministru dr C Angelescu și profunda sa părere de rău că n-a putut, din cauză e suferind, să ia parte la această sărbătoare. Oriunde se ridică un astfel de local, se aprinde o candelă, și o rază de lumină dumnezeiască pătrunde în sufletele noastre O operă mare de cultură nu se poate realiza dacă nu se întâlnesc dorinți și hotărâri ca ale dvoastră Astăzi, situația topografică a țării noastre, înconjurată de dușmani, ne impune obligații mari. Numai școala este aceea care plămădește sufletele, și această școală să fie națională, românească” În calitate de gazdă, ia cuvântul și învățătorul Petre Turcu, directorul Școlii primare „I G Duca”: „Inaugurăm cu acest local școlar un mănunchi de
nădejdi în viitor, dar și un monument al victoriei din trecut. Am pornit de la un singur post de învățător Azi învățământul primar din localitate se prezintă cu 33 învățători și cu 26 săli de clasă” Directorul P Turcu „arată cum sa început construirea acestei școale primare și marele sprijin dat în acest scop de d. prefect dr. Miocu”. Îl asigură pe „d. director general P. Ghițescu, reprezentantul ministerului educației naționale, și pe d Petre Popescu, inspector general școlar, de tot devotamentul învățătorilor, care știu întotdeauna să-și facă datoria” În încheierea festivității, elevii școlii, dirijați de învățătorul A Bak, cântă „Tricolorul”, iar oficialitățile vizitează localul școlii.
Un discurs electoral… edilitar la o festivitate
Deși aflat în plină campanie electorală, în mod curios primarul Ionel Moga nu ia cuvântul la inaugurarea Școlii primare „I.G. Duca”. Misterul tăcerii sale este dezlegat în aceeași zi, la 12,30, când oficialitățile și petroșenenii ajung în curtea Primăriei Petroșani (situată atunci în actualul cartier Petroșani Nord) Aici are loc o altă festivitate importantă pentru istoria edilitară a Petroșaniului: punerea pietrei fundamentale la palatul administrativ. Preotul I. Duma oficiază slujba de religioasă pentru începerea lucrărilor la palat
Primarul Ionel Moga ia cuvântul, rostind un discurs electoral-edilitar După lungimea discursului e clar de ce primarul și-a ținut „vorbele” la el, nevorbind la Școala „I.G. Duca” (vom reține din el toate referirile la învățământ/ cultură): „(...) În privința școlilor este mult de realizat S-a hotărât și s-a executat construirea unei încăpătoare și importante clădiri, școala I G Duca, în valoare de 2 500 000 lei, destinată învățământului primar, și care este în funcție, inaugurată azi. În suburbia Dărănești am primit din partea soc. Petroșani o clădire în care instalat o școală primară Am așezat o grădină de copii în partea de nord a orașului Un alt capitol al preocupării noastre l-a constituit susținerea vieții culturale a Petroșanilor Astfel, primăria a întreținut școlile primare de Stat și grădinile de copii. A subvenționat liceul de băieți, fostul gimnaziu de fete, actuala școală profesională, și școala de ucenici A dat mari ajutoare bisericilor și a întreținut cimitirul comunal și pe acela al eroilor marelui război” Din păcate, preconizatul Palat administrativ Petroșani nu va fi ridicat niciodată în timpul guvernării PNL (și nici altcândva...), fiind printre puținele obiective interbelice din Valea Jiului antamate de PNL și nerealizate. Aripile laterale ale școlii „I G Duca” sunt construite în timpul puterii comuniste, când școala poartă vechiul nume numeric (nr 1) După evenimentele din 1989, reia numele istoric, „I.G. Duca”.

Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi
s-a ținut de cuvânt
Clopoțelul sună din nou, dar într-un decor complet schimbat, pentru sute de elevi din Petroșani! Luni, 23 februarie, copiii din clasele primare ale Școlii Gimnaziale „I.G. Duca” revin în bănci, după finalizarea unui amplu proiect de modernizare. Clădirea a fost transformată integral cu ajutorul fondurilor europene, oferind acum condiții la standarde occidentale, de la eficiență energetică până la tehnologie smart în fiecare sală de clasă.
Nonagenara Şcoală „I.G. Duca” îşi redeschide porţile cu un look nou-nouţ
O școală cu tradiție din Petroșani intră oficial într-o nouă eră. Lucrările de reabilitare de la „I.G. Duca” au fost finalizate, iar rezultatul este unul spectaculos. Elevii claselor zero-patru vor păși de luni într-o instituție care a

trecut printr-o metamorfoză totală. Nu este vorba doar de o igienizare, ci de o reconstrucție a sistemelor vitale: instalațiile electrice și de încălzire au fost înlocuite integral, asigurând siguranță și confort termic Tehnologia a devenit parte integrantă a procesului de învățare. Fiecare sală de clasă este acum dotată cu table smart și aparatură performantă, oferind profesorilor instrumentele necesare pentru o educație modernă Mai mult,

clădirea a fost anvelopată, ceea ce va reduce semnificativ consumul de energie și costurile de întreținere
Pe lângă infrastructura tehnică, școala a fost dotată și cu mobilier nou, ergonomic, adaptat vârstei celor mici Proiectul, realizat prin fonduri europene, demonstrează că administrația locală reușește să atragă resurse externe pentru a schimba fața învățământului din Valea Jiului. Așadar, de luni, 23 februarie, emoțiile revenirii la școală vor fi dublate de bucuria de a învăța într-un mediu modern și primitor




Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi s-a ținut de cuvânt nonagenara Școală „I.G. Duca” își redeschide porțile cu un look nou-nouță
P S Oare cum se simt cei care au cârtit împotriva acestei modernizări?


Asociaţia „Copii pentru viitor” a sărbătorit
Zece ani de zâmbete, speranțe reaprinse și mii de visuri care au prins contur în Valea Jiului. Weekendul trecut a fost unul aniversar pentru Asociația „Copii pentru Viitor”, care a marcat un deceniu de existență chiar în locul de unde a pornit totul: la Lupeni. Nu a fost doar o petrecere, ci un moment de bilanț și
Povestea „Copii pentru Viitor” a început acum zece ani, dintr-o dorință simplă, dar puternică: aceea de a oferi o șansă celor care pornesc în viață cu mai puține resurse De atunci și până astăzi,
schimbate în tot acest interval.
„Am început în anul 2016 un grup de oameni bine intenționat cu gândul de a ajuta copiii din Valea Jiului și nu numai, și iată-ne că am ajuns în 2026, după 10

asociația a devenit un pilon de sprijin pentru comunitatea din Lupeni și din întreaga Vale a Jiului Weekendul
ani cu o echipă mult mai mare, care cuprinde peste 100 de voluntari și peste 5000 de copii ajutați prin programele

acesta, voluntarii, partenerii și prietenii proiectului s-au reunit pentru a celebra nu doar timpul scurs, ci mai ales viețile
Furia
„roş-neagră”
Minerul Lupeni este gata de asalt. Nu e doar pregătire, e o declarație de forță! Băieții din Lupeni au transformat amicalele într-un adevărat galop de sănătate, lăsând în urmă doar praf și cifre care dau fiori adversarilor din campionat.
Radiografia unei invincibilități:
4 meciuri - 4 victorii (procentaj de 100%)
noastre și proiectele de activare comunitară” a declarat Ancuța Iordănescu, președinte Asociația Copii

16 goluri marcate (O medie de 4 goluri pe meci!) Rezultatele care au „înghețat” tabela: 0-3 vs CS Drobeta (lecție de eficiență în deplasare); 4-3 vs. Metalurgistul Cugir (spectacol și caracter sub presiune); 2-6 vs. CS Timișul Șag (o „furtună” ofensivă de neoprit); 3-0 vs. Unirea DMO (defensivă sigură, atac letal)
Minerul Lupeni nu doar că joacă, ci domină Cu o poftă de joc uriașă și o determinare care amintește de spiritul minier pur, echipa este pregătită să scrie istorie în noul sezon
Loredana JUGLEA
reflecție pentru o echipă care a demonstrat că, prin muncă și empatie, problemele care par imposibile își pot găsi, întotdeauna, o soluție.


pentru Viitor. Dincolo de cifre și statistici, bilanțul celor zece ani se măsoară în copiii care au rămas la școală și în părinții care au găsit în asociație un aliat de nădejde Planurile pentru viitor sunt clare: extinderea proiectelor și susținerea performanței școlare în cât mai multe familii defavorizate.
La 10 ani de activitate, „Copii pentru Viitor” rămâne mai mult decât o asociație este o dovadă că în Valea Jiului solidaritatea construiește șanse reale


De la Hobița la Paris,
Brâncuşi - un exemplu şi pentru copiii din Petrila
Lecție de ambiție și creativitate la Petrila, chiar în ziua în care întreaga lume la celebrat pe Constantin Brâncuși. Deși au fost în vacanță, zeci de elevi au venit la Clubul Copiilor pentru a-l omagia pe marele sculptor, de la a cărui naștere s-au împlinit
150 de ani. De la cei mai mici, de doar 6 ani, până la adolescenți, copiii au transformat hârtia în galerii de artă, demonstrând că povestea țăranului din Hobița care a cucerit Parisul rămâne cea mai frumoasă sursă de inspirație
Într-un oraș unde educația stă sub semnul numelui „Constantin Brâncuși”, ziua de astăzi nu putea trece neobservată. Clubului Copiilor din Petrila s-au transformat într-o mică galerie de artă, unde zeci de elevi și-au expus interpretările proprii ale operelor brâncușiene. Nu a fost o simplă temă de vacanță, ci un exercițiu de admirație „La 6 ani știu despre Brâncuși că a făcut foarte multe opere de artă și sunt vestite în toată lumea, precum Coloana Infinitului, Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și multe altele, și sunt toate foarte frumoase, și cea mai vestită, Coloana Infinitului a fost creată la noi în Petroșani iar bunicul meu a lucrat la ea în atelierele de aici”, a spus Elena - o fetiță de doar 6 ani „Eu am realizat portretul marelui sculptor, îmi place să fac portrete, iar Brâncuși este din fotografiile pe care le-am văzut, un portret sobru”, zice Mirela. „Eu am reinterpretat cumva Poarta Sărutului. Mi se pare cea mai interesantă, mai ales că știu că acolo se căsătoresc foarte mulți oameni și chiar e foarte frumoasă”, a spus o altă tânără. Coordonatorul acestui atelier de suflet, profesorul Radu Chința, a reușit să le insufle tinerilor artiști nu doar tehnica desenului, ci și filosofia muncii asidue

Pentru el, Brâncuși este exemplul suprem că talentul fără determinare rămâne doar un vis. „Ne bucurăm că putem fi gazda acestui eveniment, sărbătorim 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, și am dori să ii dedicăm această expoziție și totodată a, organizat și o masă rotundă în care să povestim puțin despre puterea exemplului El ne dă un exemplu de reușită, a plecat de la o situație de om foarte simplu, și a ajuns cumva părintele sculpturii moderne”, a spus Radu Chința, profesor coordonator Clubul Copiilor Petrila Expoziția rămâne mărturia clară că, la 150 de ani de la nașterea sa, Brâncuși este mai viu ca niciodată în mâinile și mințile noii generații din Valea Jiului. Iar dacă stăm să-i analizăm parcursul - de la copilul desculț din Hobița la artistul care a revoluționat arta mondială prin simplitate și viziune Am putea spune, fără nicio ezitare, că Brâncuși a fost un adevărat influencer al vremurilor sale Unul care nu a adunat mii de like-uri, ci a lăsat moștenire o întreagă cultură, inspirând copiii de astăzi să creadă în propriul lor talent
Ameninţă salariile CEVJ
Opt ore de discuții aprinse, trei secretari de stat și un singur parlamentar prezent. Acesta este bilanțul unei ședințe de Dialog Social tensionate, desfășurate ieri la Deva, sub coordonarea Prefecturii. Miza? Supraviețuirea Complexului Energetic Valea Jiului. Deși în 20 februarie minerii și-au încasat salariile, viitorul următoarei chenzine stă sub semnul întrebării. Ajutorul de stat vital este blocat în prezent din cauza unei erori de management a vechii conduceri: neachiziționarea certificatelor de carbon la timp. În timp ce sindicatele avertizează că societatea este din nou pe marginea prăpastiei, autoritățile de la București caută soluții juridice pentru a debloca fondurile.
Sala de ședințe a Consiliului Județean a devenit, timp de opt ore, câmpul de luptă pentru viitorul mineritului Sindicatele „Muntele” și „Cartel Alfa” au pus pe masă o listă lungă de nemulțumiri: de la nerespectarea contractului colectiv de muncă, până la impactul noii legi a pensiilor Însă „bomba” cu ceas rămâne ajutorul de stat „Din păcate, situația la nivelul Complexului Energetic Valea Jiului este extrem de gravă și trebuie deblocarea imediată a ajutorului de stat pentru Complexul Energetic Valea Jiului, care ar trebui acordat conform prevederilor europene pentru aceste gen de activități, știut fiindcă activitatea noastră este una regresivă, și care în momentul de față este blocat datorită neachiziționării certificatelor de carbon Aceste certificate de carbon au fost achiziționate de vechea conducere, astăzi există o nouă conducere, însă blocarea acestui ajutor de stat ne pune pe noi în pericol, într-un foarte mare pericol de a nu ne încasa salariile Astăzi încasăm salariile datorită eforturilor celor doi secretari de stat, domnului Nițulescu și domnului Poșa, cărora ne mulțumesc pe această cale, însă, deși știm cel mai bine că suntem undeva la limită, cu această situație a fondurilor financiare necesare în plății salariilor. Când vorbim aici de ajutorul de stat, trebuie să ne considerăm că nu sunt numai salariile, sunt și plata furnizorilor, practic este pus în pericol desfășurarea întregii activități. Și aici, cred că ar trebui să găsim o soluție imediată”, a spus Darius Cîmpean - președintele Sindicatului „Muntele” De cealaltă parte a mesei, oficialii din Ministerul Energiei admit
Gaura de 90 de milioane din ajutorul de stat Vulcan


gravitatea situației O decizie de recuperare a unei sume ce depășește 90 de milioane de lei atârnă ca o piatră de moară de gâtul noii companii Totuși, secretarul de stat Casian Nițulescu dă asigurări că pentru plata de săptămâna trecută au existat fonduri, iar un act normativ pentru deblocarea viitoare este deja pe circuitul de avizare. „CEVJ beneficiază de un ajutor de stat printr-o decizie a Comisiei Europene. În momentul de față dintr-un management defectuos s-a ajuns într-o situație mai delicată și pot spune cu tărie că cei care au condus înainte CEVJ nu și-au îndeplinit sarcinile de serviciu Mai exact neachiziționarea certificatelor de carbon în timp util, respective până în septembrie 2025 pentru anul 2024, și care aveau și bani alocați lunar de ministerul Energiei pentru această achiziție, au dus printr-o rostogolire, la o decizie de recuperare a unei sume destul de mare, care depășește 90 de mil de lei Vă pot spune că salariile pentru data de 20 s-au achitat, iar pentru perioada următoare există un act normative inițiat de către Ministerul Energiei, cu fundamentare corectă, care este pe traseul de avizare la ministerul de Finanțe, iar pentru ședința următoare a Guvernului, de joi, va fi pe ordinea de zi”, a spus Casian Nițulescu - secretar de stat în Ministerul Energiei Dincolo de promisiunile de la București, realitatea din teren rămâne una a incertitudinii Deși Natalia Intotero a fost singurul parlamentar hunedorean care a onorat invitația la dialog, minerii cer măsuri concrete, inclusive susținere politică Fără deblocarea ajutorului de stat și clarificarea studiului de fezabilitate pentru grupul pe gaz de la Paroșeni, Complexul Energetic Valea Jiului riscă să repete istoria neagră a insolvenței
Proiectul pieţei e gata. Se caută
Comerț pe trotuar, în plin centrul Vulcan. Este realitatea zilnică a pieței agroalimentare din localitate, unde tarabele ocupă spațiul pietonal. Primăria anunță însă că are planul pregătit pentru a pune capăt acestei situații.
În prezent, piața din Vulcan funcționează într-un regim improvizat. Tarabele comercianților au „invadat” trotuarul, îngreunând circulația pietonilor și oferind un aspect dezolant celei mai tranzitate zone din oraș Administrația locală recunoaște că locul este o prioritate zero, tocmai pentru că fluxul de cetățeni este constant Proiectul pentru o piață modernă, care să mute activitatea comercială într-un spațiu organizat și igienic, este gata Marea piedică rămâne însă finanțarea Primarul subliniază că, spre deosebire de parcuri sau școli, piețele nu
Există un proiect finalizat pentru o piață modernă. Însă investiția va fi suportată integral din bugetul local, deoarece fondurile europene nu acoperă astfel de obiective.
pot fi modernizate cu bani europeni, așa că efortul va fi unul exclusiv local. „Toată lumea merge la piață, vrem, nu vrem, la câteva zile ajungem acolo Ne propunem să facem o piață modernă Avem proiectul finalizat, mai avem nevoie doar de bănuți Totul va fi din fonduri proprii, pentru că piețele nu se finanțează din fonduri europene„ a spus primarul din Vulcan Modernizarea pieței nu înseamnă doar condiții mai bune pentru producători și comercianți, ci și un aspect urbanistic schimbat pentru centrul orașului Vulcan
„Deva în prim-plan”!
IMM România aduce la Deva
Municipiul Deva devine gazda unui eveniment dedicat antreprenoriatului și dezvoltării comunității locale.

dialogul despre viitorul antreprenoriatului local
IMM România, în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local Deva și IMM Hunedoara, organizează miercuri, 25 februarie, la Centrul Cultural „Drăgan Muntean" din Deva, evenimentul „Deva în prim-plan. Dialoguri despre antreprenoriat, performanță, comunitate" Participarea este deschisă tuturor celor interesați de dezvoltarea economică locală și regională „Îi invit pe toți antreprenorii hunedoreni, fie că sunt la început de drum sau conduc afaceri cu vechime, să ni se alăture. Ne dorim un dialog real, aplicat, despre problemele concrete pe care le întâmpină mediul de afaceri și despre soluțiile care pot fi puse în practică Vom vorbi deschis despre finanțare, resurse și oportunități Este un moment bun pentru a ne conecta, pentru a învăța unii de la alții și pentru a construi împreună un ecosistem antreprenorial mai puternic în Deva și în județul Hunedoara”, a declarat Florin Jianu, Președintele IMM România. Evenimentul își propune să aducă în atenție oportunitățile și provocările actuale ale mediului de afaceri local
Acţiuni preventive ale poliţiştilor hunedoreni pentru siguranţa traficului rutier
În urma neregulilor constatate, au fost reținute 7 permise de conducere și 10 certificare de înmatriculare. „La nivelul orașului Hațeg, polițiștii au acționat pentru depistarea conducătorilor aflați sub influența băuturilor alcoolice sau a altor substanțe, precum și pentru combaterea vitezei În urma activităților desfășurate pe DN 66, mai multe autoturisme au fost oprite pentru control Pentru neregulile identificate au fost aplicate 8 sancțiuni contravenționale pentru nerespectarea regimului legal de viteză, conform OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, în valoare totală de 3.847 de lei. Ca măsură complementară, s-a dispus retragerea unui certificat de înmatriculare. Tot în cursul zilei de
ieri, Poliția
Orașului Petrila a fost sesizată de către o femeie despre faptul că un conducător auto i-ar fi lovit
autoturismul
„Sunt onorat de faptul că Deva este gazda unui eveniment care pune în valoare un sector vital pentru România, sectorul IMM. Este esențial pentru dezvoltarea regională să punem în discuție oportunitățile și provocările care definesc realitatea economică românească La Deva suntem concentrați pe găsirea unor soluții concrete care să sprijine mediul de afaceri local, soluții care să asigure predictibilitate și sustenabilitate Viitorul este în opinia noastră produsul unui parteneriat durabil între administrație și mediul de afaceri. Evenimentul din 25 februarie este fără îndoială un pas în această direcție”, a declarat Lucian Ioan Rus, Primarul municipiului Deva
Printre vorbitori se numără Florin Jianu (Președinte IMM România), Lucian Rus (Primarul municipiului Deva), Florin Duma (Primvicepreședinte IMM România), Dan Preda (CEO Afaceri în Control), Sterică Fudulea (Secretar General IMM România) și reprezentanți ai Patronatului IMM Hunedoara.
Evenimentul va fi moderat de Mihaela Purcaru, Expert regional IMM România Andreea JURCA
Polițiștii rutieri din județul Hunedoara au desfășurat, la data de 18 februarie, o serie de acțiuni menite să crească siguranța participanților la trafic și să reducă riscul producerii unor evenimente rutiere negative. Activitățile au vizat depistarea și sancționarea conducătorilor auto care nu respectă prevederile legislației rutiere în vigoare, fiind aplicate măsuri ferme împotriva celor care au pus în pericol siguranța circulației pe drumurile publice.

personal Polițiștii deplasați la fața locului au constat că un bărbat de 62 de ani, din Petrila, în timp ce conducea un autovehicul pe o stradă din oraș, în zona unui imobil ar fi efectuat manevra de mers cu spatele,

moment în care ar fi lovit, în partea din față, autoturismul apelantei, care se afla parcat. Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilometru, acesta indicând o valoare de 0,84 mg/l alcool pur în aerul expirat, drept pentru care bărbatul a fost condus la o unitate medicală pentru a-i fi prelevate probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei Cercetările sunt continuate cu privire la săvârşirea infracțiunii de conducerea unui vehicul de către o persoană aflată sub influența alcoolului, în urma evenimentului rutier nefiind înregistrate victime”, informează IPJ Hunedoara.

Uricani
Reacţie previzibilă
Modernizarea celor șapte kilometri și jumătate a DN66A, de la intrarea în Uricani până la Valea de Brazi, e un lucru super bun. E o lucrare de calitate, cu strat de asfalt corespunzător pe care rulezi fără probleme și pe careciudățenie mare, nu-i așa? - nu a apărut nici urmă de groapă.
Numai că, așa cum s-a constatat ulterior, au ieșit la iveală probleme la câteva case și gospodării situate la marginea șoselei. Nu din vina constructorului, firește, acesta nu a făcut decât să respecte la virgulă ceea ce a făcut proiectantul Numai că, trebuie spus, nici acesta nu și-a închipuit că se vor ivi situații neplăcute cauzate de ridicarea nivelului părții carosabile
O astfel
de situație a apărut la gospodăria familiei Făgaș de la nr.26 de pe strada principală. Pe partea dreaptă cum vii din Lupeni, cam în zona fostei preparații Înainte de a se repara șoseaua, pe marginea drumului era un șanț de pământ, iar la intrarea în curți erau montate conducte subterane Odată cu apariția noii rigole, șanțul a dispărut, iar conductele au fost scoase din pământ. Numai că apa provenită de la un pârâu aflat mai spre vest, care se revarsă din albie când plouă, își croiește cale tot pe unde era șanțul vechi și inundă curtea Când plouă mai abitir aceasta se transformă în lac a cărui apă ajunge până aproape de casă

Vulcan


Buhăescu și Jenica Stanci au fost la fața locului
Primarul și viceprimarul s-au întâlnit cu ing șef Ovidiu
Bulc de la Secția Drumuri Naționale Deva și cu colegi ai domniei sale. Omul de la naționale a studiat problema, a făcut câteva calcule și a decis:
Soții Făgaș au făcut sesizări și la primărie, și la autoritatea care administrează drumurile naționale. Și, spre cinstea lor, ambele instituții au percutat cu rapiditate. Miercuri, în jurul orei 12.00, Dănuț
Strada cu numele conducătorului revoluţiei paşoptiste
- lăsată de izbelişte
de decenii la rând
S-ar putea
ca pe unii să-i ducă gândul la strada Nicolae Titulescu din centrul vechi al orașului. Nu, nu-i aceea. Numele revoluționarului de la 1848 îl poartă strada care este situată la nordul acesteia și merge paralel cu ea Da, acum cred că unora le-a căzut fisa E strada din spatele gării Cea al cărei

capăt începe, pe dreapta, cum ajungi la bariera CFR de pe Teodora Lucaciu și se termină tot la o barieră CFR Printre garajele de pe strada Jiul
Ceea ce-i
acum strada aceasta este imaginea palidă de tot a celei care a fost cu zeci și zeci de ani în urmă

„Decât să facem schimb de o sută de hârtii, mai bine ne apucăm de treabă!” Va fi mai ușor, fiindcă terenul până la drum este proprietate a familiei Făgaș, așa că nu mai trebuie umblat cu cereri la primărie Însă trebuie să fie obținut și acceptul în scris al vecinului de mai jos
„Vom găsi o variantă se scurgere și vom face un șanț nu prea lat, ca să punem tubul de la intrarea în curte”, a decis inginerul șef.
În privința tuburilor-conductă nu va fi nicio problemă. Le va da primăria, l-a asigurat Dănuț Buhăescu

ce în zona asta a orașului era un permanent du-te-vino. În gară coborau țăranii cu mărfurile agricole și tot aici își descărcau calabalâcul cei care veneau să se angajeze la mină Și tot de aici plecau vagoanele cu cărbune
În prezent, numai cele câteva porțiuni pe care a mai rămas piatra cubică amintesc de importanța pe care o avea, în Vulcan, strada Nicolae Bălcescu. În rest, totul este praf și pulbere. Gropi, una lângă alta, care devin adevărate capcane pentru mașini când se umplu cu apă Artera aceasta a ajuns să se degradeze - sau, mai bine zis, a fost lăsată să se degradeze - după ce s-a pus lacătul pe gară Nu exagerez spunând că trebuie
să ai curaj nebun, ca să te aventurezi cu autoturismul pe strada asta. Mai ales după o ploaie sau o ninsoare puternică.
Toate
Îmi vine să cred că sunt puțini locuitorii din Vulcan care ar putea să răspundă la întrebarea: știți unde este strada Nicolae Bălcescu? Desigur, în afara celor care pe a căror carte de identitate scrie că domiciliază pe strada respectivă sau în apropierea acesteia. Pagină realizată de Gheorghe OLTEANU
Pe când Vulcanul era comună și, mai apoi, oraș. Era o stradă care, la fel ca principala din centrul vechi, era pavată cu piatră cubică de la un capăt la altul Îngrijită, ce mai turavura Era foarte circulată nu numai pentru că, aici, casele se înșirau una după alta, ci și fiindcă aici era gara, iar lumea lua trenul, ca să plece și să revină acasă. Asta explică de
administrațiile publice locale care s-au perindat la conducerea orașului au fost surde la solicitările locuitorilor de aici de a le pune la punct, cât de cât, drumul pe care ei merg și vin de la oraș În schimb, taxele și impozitele locale au mers înainte și au crescut ca Făt Frumos din poveste Între timp, oamenii s-au resemnat, știu că nu vor mai vedea în veci strada Nicolae Bălcescu așa cum era ea cu decenii și decenii în urmă Dar, așa cum a solicitat femeia a cărei voce s-a auzit în consiliul local, la sfârșitul lui ianuarie, poate, poate că se va îndura cineva să le împrăștie pe drum vreo două-trei mașini de piatră concasată E, oare, prea mult? Urmează să vedem.