Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Ziarul Vaii Jiului
Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,9753 lei 1$ = 4,6364 lei 1₤ = 5,7883 lei
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului
vineri, 10 mai 2024
Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani
Anul XVII • nr. 3733 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
Cartea lui Marian Boboc dedicată revoltei muncitorești anticomuniste din 1977 a ajuns la Washington, la VLADIMIR TISMĂNEANU:
ISTORIA ONOAREI LA ROMÂNI: LUPENI 77 Trecutul nu este o altă ţară. Trecutul nu trece dacă nu se dezvăluie și nu se spune adevărul. Un adevăr nemăsluit, necosmetizat, neîndulcit. A trecut neobservată apariţia unei cărţi realmente esenţiale pentru înţelegerea istoriei României în timpul dictaturii comuniste. Jurnalistul Marian Boboc a studiat cu maximă migală un capitol cheie din istoria politică și socială a României din cea de-a doua jumătate a secolului XX. Cartea se bazează pe documente din arhiva CNSAS și alte resurse documentare, plus interviuri și mărturii ale celor care au participat la acele evenimente. Să spun că am aflat despre greva minerilor de la prietenul meu Ion Sterea (Lali), absolvent al Facultăţii de Filosofie cu o teză despre filosofia morală a lui Immanuel Kant. La terminarea facultăţii, Lali a fost repartizat în „producţie”. A ajuns metodist la Casa Pionierului din Deva. M-a vizitat în septembrie 1977, a luat prânzul cu ai mei, ne-a povestit despre ce rumori circulau în zonă. Securitatea putea face multe lucruri, nu putea să paralizeze mașinăria zvonurilor. În acest caz, zvonul transmitea o realitate. Atunci am auzit prima oară numele lui Constantin Dobre. Autobiografia sa inclusă în acest volum depune mărturie pentru ceea ce numim curaj civic. Pentru capacitatea umană de a rezista împilării totalitare. Minerul Dobre a găsit sprijin în rândul colegilor săi. S-a născut solidaritatea celor oprimaţi de un regim fundamental anti muncitoresc. Cartea este o reconstituire minuţioasă, scrisă cu obiectivitate și rigoare, a celor trei zile care au zguduit din temelii, între 1 si 3 august 1977, edificiul minciunii din România. Lucrarea probează că în România a avut loc o revoltă muncitorească anticomunistă. A fost sfidarea ideologiei care pretindea că acea clică parazitară care se lăfăia în lux și nesimţire morală ar avea vreo legătură cu clasa muncitoare reală. Regimul se baza pe uzurparea simbolurilor libertăţii și egalităţii. România, asemeni celorlalte state comuniste, nu era sub nicio forma un stat al cetăţenilor liberi și egali în drepturi. Era, ca sa spunem astfel, o fermă a animalelor la cheremul analfabetului cizmar și a acoliţilor săi. Cartea examinează confruntarea cu semnificaţii de lungă durată - aceea dintre potentatul absolutist, un autocrat megaloman, versus muncitorul care devine vocea celor fără de voce. A fost atunci un moment în care, pentru trei zile, puterea celor fără de putere, spre a relua conceptul lui Vaclav Havel, a funcţionat ca un spaţiu al libertăţii recucerite. Pentru Ceaușescu, această revoltă proletară era un adevărat coșmar. Cel care în viaţa lui „revoluţionară” nu participase la măcar o grevă, se confruntă cu cei pe care, pasămite, îi reprezenta. Când Constantin Dobre i-a umilit pe trimișii despotului, el și cei ce îl susţineau știau că nu se negociază cu trepădușii. Ilie Verdeţ, Gheorghe Pană, Constantin Băbălău erau niște mameluci. Securiștii și activiștii era unelte, lachei, slugi. Trebuia umilit cel aclamat de sicofanţi drept „cel mai iubit fiu al poporului”. Avem în acest volum autobiografia celui care într-un interval extrem de scurt a înţeles semnificaţia momentului și a pledat pentru venirea lui Ceaușescu să discute faţă-n faţă cu minerii revendicările lor. Era vorba de nemulţumiri economice, îndeosebi legate de durata zilei de lucru și de vârsta pensionării. Evenimentele se petreceau la câteva luni de la strivirea de către Securitate a Mișcării Goma și a Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii. În Valea Jiului nu mai era vorba de cazuri individuale ori de iniţiative de grup. Se
punea în discuţie politica economică a regimului ce-și zicea socialist. Oricât de curajoase, protestele anterioare puteau fi „carantinizate” și „dezamorsate”. Se petrecea ceva cu totul nou și cu implicaţii de lungă durată. Minerii au înţeles că doar solidaritatea poate asigura succesul acţiunii colective. În cazul grevei din 1977, miza era chiar capitularea secretarului general și venirea sa la Petroșani. Constantin Dobre știa cât înseamnă pentru Ceaușescu pompa entuziasmului fabricat de aparatul de partid. Tocmai de aceea a insistat și a obţinut să nu se arboreze drapelele oficiale. Era, pentru prima dată în viaţa lui Ceaușescu, o veritabilă „întâlnire de lucru”. N-a fost așteptat nici cu flori, nici cu pâine și sare. Când a început să peroreze, Dobre i-a smuls microfonul din mână. Ceaușescu era speriat și derutat. A acceptat toate cererile de pe lista citită de Dobre inclusiv aceea de a se face publice informaţiile legate de grevă și de negocierile purtate. A promis. Viaţa sa fusese trăită în minciună, n-a ezitat să mintă și de această dată. Au urmat represaliile conduse de generalii securiști Nicolae Pleșiţă și Emil Macri. Constantin Dobre rememorează aici calvarul lunilor și anilor care au urmat. A fost torturat, ponegrit, ameninţat cu moartea. Dacă nu a fost ucis a fost pentru că fusese adoptat de Amnesty International ca prizonier de conștiinţă. Ceaușescu se pregătea de călătoria în Statele Unite, nu avea nevoie de „scandal”. Dobre a rămas un nesupus. Știa că acţionează drept. O știe și acum, când refuză să accepte minciunile unora și tăcerea altora. În 1963, întreg Biroul Politic al CC al PMR a participat la premiera filmului „Lupeni 29”. În principalul rol feminin, Lica Gheorghiu, fiica favorită a dictatorului din epocă. Ceaușescu a fost acolo, în loja grangurilor, nu avea cum să uite momentul. În 1929, fuseseră uciși 22 de mineri. Succesorul lui Gheorghiu-Dej a cedat presiunilor minerilor pentru că îi era frică de o confruntare violentă. Între 1 și 3 august, la Petroșani, s-au confruntat onoarea și dezonoarea, curajul și lașitatea. (Contributors.ro, 29 aprilie 2024)
Comandat Partidul Social Democrat - Organizaţia Judeţeană Hunedoara. Executat de Ziarul Văii Jiului SRL. Cod de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă la desemnarea mandatarului financiar: 21240002.