3701 marti 19 martie 2024

Ziarul Vaii J iului

Director: Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 4,9715 lei

1$ = 4,5614 lei

1₤ = 5,8088 lei

marţi, 19 martie 2024

Anul XVII • nr. 3701 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Startul campaniei de primăvară

Febra curățeniei de primăvară se face simțită în toate localitățile din Valea Jiului. În acest context, firește că nici orașul Uricani nu rămâne deloc mai prejos. Dimpotrivă, s-ar putea spune că, din acest punct de vedere, se situează pe unul dintre primele locuri.

Săptămâna trecută, Dănuţ Buhăescu, împreună cu vicele Corneliu Braia, a făcut o trecere în revistă a lucrărilor de curăţenie care au început și, mai mult, au pus la punct un plan de desfășurare a acestora.

„Campania de primăvară, cum o numim

noi, cuprinde o serie de proceduri care trebuie executate întocmai, a precizat primarul. Vom începe cu aranjarea toaletei coroanelor pomilor ornamentali, vom completa cu pământ vegetal zonele verzi din parcuri și de lângă blocuri și, concomitent, vom descongestiona gunoaiele adunate în timpul iernii. De reţinut că, în acest an, numărul acestora este cu mult mai mic ca în anul trecut”.

La Uricani lucrările de curăţenie sunt efectuate de către lucrătorii Serviciului de Gospodărie al

primăriei, coordonat de către inginerii Alin Horvath și Daniel Băescu. „Cei doi sunt oameni puternic implicaţi, au experienţă și am încredere că vor duce la îndeplinire sarcinile primite”, mi-a menţionat Dănuţ Buhăescu.

„Sunt convins - a continuat primarul -

că, astfel, în timpul cel mai scurt orașul va fi degajat de gunoaie, iar spaţiile verzi vor arăta așa cum își doresc locuitorii orașului. După care, din aprilie, în parcuri și pe zonele verzi vor fi plantate flori”.

Gheorghe OLTEANU

Cine poate intra fără examen la Academia de Poliţie

Tinerii care doresc o carieră în Poliție sau în inspectoratele pentru situații de urgență ori jandarmerie se pot înscrie, din această vară, la facultățile academiei. Pentru unii dintre candidați există chiar posibilitatea de a fi acceptați fără a susține un examen, în condițiile stabilite de instituție.

La procesul de admitere pot participa candidaţi cu vârsta minimă de 18 ani, cetăţenie română și posesori ai diplomei de bacalaureat sau a unei echivalente recunoscute. Înscrierea se face la o singură specializare/ program de studii universitare de licenţă din cadrul unei singure facultăţi.

Candidaţii care pot fi admiși fără examen trebuie să promoveze proba eliminatorie de evaluare a performanţei fizice și examinarea medical si totodată, trebuie să îndeplinească și celelalte condiţii legale și criterii specifice pentru admiterea în instituţiile de învăţământ ale M.A.I. Astfel se pot înscrie, fără susţinerea probelor scrise de evaluare a cunoștinţelor, pe locurile finanţate de

la bugetul de stat:

- candidaţii care, în perioada studiilor liceale au obţinut distincţii (premiile I, II, III, menţiune) la olimpiadele școlare naţionale/ internaţionale recunoscute de Ministerul Educaţiei, la disciplinele din cadrul probelor de evaluare a cunoștinţelor pentru facultăţile la care se înscriu;

-copiii poliţiștilor/personalului militar rănit sau decedat într-un accident de muncă ori decedat ca urmare a participării la acţiuni militare, misiuni și operaţii pe teritoriul sau în afara teritoriului Statului Român;

- copiii militarilor invalizi și a civililor invalizi care, potrivit legii, au participat la acţiuni militare, misiuni și operaţii pe teritoriul sau în afara teritoriului

Editor:

RO 32719137 n J20/82/2014

Director:Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

Statului Român.

În vederea participării la concursul de Admitere Poliţie 2024, toţi candidaţii sunt obligaţi să achite o taxă de înscriere la concurs, în valoare de 450

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro

Colectivul de redacţie:

Corneliu BRAN

Loredana JUGLEA - 0723.446831

loredanajuglea@yahoo.com

Gheorghe OLTEANU - 0724.930338

Mihaela PETROŞAN

Colaboratori

lei.

Plata taxei pentru admitere poliţie 2024 se face exclusiv online, prin virament bancar sau transfer online, în perioada 22-29 iulie 2024.

La Bursa Mărțișorului 2024

10%

dintre participanţi

După maratonul de burse a locurilor de muncă organizat săptămâna trecută, sute de persoane din județul Hunedoara și-au găsit un loc de muncă. Atât la Petroșani, cât și la Deva și Hunedoara, interesul a fost crescut atât din partea participanților, cât și al angajatorilor. Următorul eveniment de gen se organizează în luna mai.

Mii de oameni, șomeri sau simpli curioși de oferta de locuri de muncă, au participat la bursa mărţișorului, eveniment organizat în 3 localităţi din judeţul Hunedoara.

Un bilanţ realizat după centralizarea tuturor datelor arată că au fost disponibile la toate cele trei burse 1.628 de locuri de muncă. Numărul participanţilor la bursă a depășit 2.000 de persoane, iar cei recrutaţi în vederea angajării au fost cu sutele, mai exact 751. De asemenea, 274 de oameni

În regiunea Vest

au fost angajaţi pe loc. Maratonul de burse ce se organizează de trei ani în fiecare primăvară și poartă denumirea generică de „Bursa mărţișorului”, este un eveniment realizat la iniţiativa Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Hunedoara, instituţie ce are drept scop să pună la aceeași masă a ofertei și cererii de locuri de muncă în regiune. Următorul eveniment de gen care se va organiza în judeţ este unul naţional. Prima bursă generală a locurilor de

au fost angajaţi pe loc

muncă este programată pentru luna mai, atunci când angajatorii și cei aflaţi

în căutarea unui loc de muncă vor avea o nouă ocazie de a se întâlni într-un cadrul organizat și public.

Hunedoara - locul 2 la accesarea de proiecte

Județul Hunedoara ocupă locul doi în regiunea Vest la capitolul accesării de proiecte. 270 de milioane de euro au ajuns în județ pentru dezvoltare. Înaintea Hunedoarei se află doar Timișul, însă diferența sumelor atrase în plus este una mică.

Agenţia Naţională de Dezvoltare Regională Vest a făcut un bilanţ al accesărilor prin programul Regio-Por 2014-2020. Peste 920 de milioane de euro au fost investiţi în vestul ţării. Regiunea Vest a reușit să atragă cu peste 40% mai mulţi bani decât îi fusese alocat iniţial prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Aceasta înseamnă că, prin programul gestionat de ADR Vest, în regiune au fost investiţi peste 920 de milioane de euro. Adică cu aproape 280 de milioane de euro peste suma atribuită iniţial regiunii (643,65 milioane de euro).

Până în 29 februarie, termenul final până la care beneficiarii au putut

depune cereri de rambursare, rata de absorbţie a atins astfel pragul de aproape 143%. În total, s-au făcut investiţii în 874 de proiecte din regiune. Judeţul Ţimiș a atras 278 de milioane de euro; Hunedoara- 270 de milioane de euro; Arad186 de milioane de euro, iar Caraș-Severin- 185 de milioane de euro.

„Investim, nu cheltuim – este deviza care ne-a ghidat în toată această perioadă, iar pragul la care am ajuns nu reprezintă doar o cifră, ci rodul unor

ani de muncă, dedicare și angajament pentru dezvoltarea durabilă și prosperitatea zonei în care trăim. Împreună cu partenerii noștri,

Vând casă “la căsuţe”, pe str. ViitoruluiPetroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea maredin faţă până în spate, necesită renovare. Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.

beneficiarii acestor fonduri – consilii judeţene, primării de orașe și municipii și companii din regiune, am reușit să transformăm provocările în oportunităţi și să investim într-un mod inteligent fondurile alocate regiunii. În plus, am reușit să atragem alţi aproape 280 de milioane de euro, care s-au transformat în școli mai bune, spitale mai performante sau locuri de muncă pentru locuitorii Regiunii Vest. Deși cifrele reprezintă un bilanţ, nu ne aflăm în faţa unui punct final, ci mai degrabă în faţa unei noi linii de start, pentru că toate seminţele pe care le-am plantat până acum trebuie să încolţească în anii următori, prin investiţiile pe care le vom face prin Programul Regional Vest 2021-2027, Programul Tranziţie Justă și Programul Sănătate, pe care le gestionăm”, a declarat Sorin Maxim, directorul general al ADR Vest.

4 DIVERSE

Uricani

Ultimele ateliere

În acest sfârșit de săptămână, la Uricani, s-a desfășurat ultima dintre cele 6 serii de ateliere din cadrul proiectului „Împreună prin cultură în Ținutul Momârlanilor”. Au fost peste 100 de ore de activități non-formale de arta

Proiectul „Împreună prin cultură în Ţinutul Momârlanilor” a debutat în luna noiembrie cu Șezătoarea Momârlănească, în care au fost prezentate reţeta covrigului momârlănesc și împletitura baierei de la traista momârlănească. Mai apoi, pe parcursul a 6 weekenduri diferite, au avut loc 48 de ateliere, în care copii de la clasele a V-a, până la clasa a XII, au participat la peste 100 de ore de activităţi nonformale de arta povestirii, jurnalism, comunicare și publicitate. Interesul a fost atât de mare încât s-au realizat ateliere chiar și cu grupe de adulţi. În weekendul ce tocmai s-a încheiat, în Vestul Văii Jiului a avut loc ultima serie de astfel de întâlniri.

„Au fost 6 serii de ateliere, 6 weekenduri în care am avut câte 8 ateliere pe grupe de vârstă, acum suntem la ultima serie de ateliere, și parcă nu ne vine să credem că a trecut timpul atât de repede și ne-am atașat foarte mult de acești copii. Chiar mă

gândeam că va trebui să găsesc sursa de finanţare și în continuare să lucrăm cu ei, pentru a nu se pierde lucrurile pe care ei le-au învăţat. Sunt copii extraordinari, am lucrat foarte bine, mulţumim părinţilor care i-au trimis la aceste ateliere. Vom avea un spectacol de final al acestui proiect. Sunt convinsă că tot ce au învăţat acesti copii, mai ales la atelierul de jurnalism și publicitate, ei vor pune în practică și vor promova Valea Jiului, încât ea să fie cunoscută nu doar din pricina fostelor exploatări miniere și a minerilor și să promovăm tradiţia și obiceiurile momârlanilor, băștinașii cei mai vechi de pe aceste locuri, încât toată lumea să vină să viziteze Valea Jiului. Sunt convinsă că nu peste foarte mult timp și staţiunea locală Uricani va deveni o perlă, și va fi vizitată de foarte mulţi turiști, pe care îi invităm să descopere aceste

Urmează apelul pentru micro-întreprinderi

Câțiva întreprinzătorii locali mai mici așteaptă al doilea apel de proiecte de pe tranziție justă care este destinat lor și unde contribuția proprie este de doar 10%, nu 30% ca la primul apel. Reprezentanții ADTIVJ îi îndeamnă să aibă curajul să aplice, chiar dacă birocrația este stufoasă. Celebra birocrație europeană care complică accesul la multe proiecte, împotriva căreia societatea civilă dintre țările UE ar trebui să se mobilizeze să lupte.

În perioada următoare, al doilea apel de proiecte pe tranziţie justă se va deschide, iar cei interesaţi vor putea accesa bani pentru propriile afaceri, mai ales că parte de contribuţie este mult mai mică. Valea Jiului are o alocare specială pentru că este cunoscut faptul că 80% din mediul de afaceri de aici este format din microîntreprinderi.

„Urmează să lansăm la sfârșitul lui martie, începutul lui aprilie, o sesiune de depuneri pentru microîntrepinderi unde înţelegem că este un interes mult mai mare decât zona IMM, Valea Jiului, 80% din bussinesuri sunt în zona microîntrepinderilor și ne așteptăm acolo să fie un interes și mai mare. Vom lansa prima dată o sesiune cu o alocare dedicată pentru Valea Jiului de 12 milioane de euro, însă dacă va fi o cerere mai mare, și proiecte bune vom

realoca din alte părţi în așa fel încât să fie bani pentru implementarea tuturor. Deci, noi sfătuim pe toţi să vină către noi, să ne întrebe care sunt oportunităţile, și încă o data, mesajul Ministerului Fondurilor Europene este că sunt foarte multe oportunităţi de finanţare, știm că este puţin birocratică procedura, dar haideţi până la ADTIVJ să vedem împreună cum putem să navigăm prin această birocraţie” a adăugat Alexandru Kelemen, vicepreședinte ADTIVJ. Aceste alocări sunt asemănătoare cu proiectele Start-Up Nation din anii trecuţi. Valorile care se vor putea accesa sunt îndeajuns pentru o afacere la început de drum și sunt cuprinse între 50.000 și 200.000 de euro.

locuri” a declarant Claudia Șandru.

Setea de comunicare, socializare și descoperire a locurilor natale sau văzut prin numărul mare de participanţi, atât din rândul copiilor, cât și al adulţilor. Adriana Ene a fost cea care le-a împărtășit celor prezenţi cunoștinţele ei din domeniile propuse.

„A fost o experienţă foarte frumoasă, acum că ne apropiem de finalul acestui proiect. Astăzi m-am uitat poate cu cea mai mare atenţie la copii și la modul în care s-au exprimat, în care au lucrat în echipă, felul în care au comunicat și modul în care s-au jucat. Când lucrezi cu copii în mod constant, și cu tineri, se observă o evoluţie, pentru că într-un cadrul în care este siguranţă, conţinere și o modalitate de a învăţa prin jocuri, copii devin mai deschiși, interacţionează mai bine, învaţă să lucreze în echipă și cred că li s-a dezvoltat mult și vocabularul și mai ales

partea aceasta de curaj de a se exprima” a spus Adriana Ene. Celor mici le vor lipsi aceste întâlniri, pentru că au legat prietenii, s-au dezvoltat, și s-au atașat de Adriana și Claudia, care cumva pe parcursul acestor ateliere s-au transformat în două mame de la care ei au avut ce învăţa.

„Pe noi aceste ateliere ne-au ajutat foarte mult, acum avem curajul de a ne spune punctul de vedere, eu una mă exprim mult mai bine, am curajul chiar să merg să fac un interviu cu o orice persoană. Toate aceste aptitudini le-am dobândit prin acţiunile de aici, prin jocurile extrem de interesante propuse de Adriana și Claudia. Ne vor lipsi aceste întâlniri” a spus o participantă la atelier,

Obiectivul general al proiectului

„Împreună prin cultură în Ţinutul Momârlanilor” îl reprezintă creșterea profilului cultural al locuitorilor orașului Uricani și localităţilor aparţinătoare, prin acces la metode de creaţie artistică, artă participativă și cunoaștere culturală, adresate copiilor și tinerilor care locuiesc și formează această comunitate, astfel încât aceștia să fie, nu doar expuși temporar la cultură, ci să-și dezvolte abilităţile culturale și artistice, pe care să le folosească mai apoi pe termen lung. Proiectul se încheie în vară cu un spectacol.

Fotbal. Liga 1

Hunedorenii - al patrulea eşec

Corvinul Hunedoara a suferit al patrulea eșec stagional, sâmbătă, pe terenul celor de la Unirea Slobozia. Hunedorenii au încheiat pe podium. Din păcate, nu au drept de promovare și apreciabilele eforturi sportive și financiare vor fi doar de palmares.

S-a încheiat 3-1 pentru Unirea Slobozia, hunedorenii încheie play-off-ul pe locul trei și așteaptă tragerea la sorţi a programului acestei faze, tragere programată pentru începutul săptămânii.

„O primă repriză în care ne-am anihilat complet, reciproc. După pauză, am făcut o greșeală la mijlocul terenului… Apoi, efectiv, au venit peste noi, mă așteptam de la jucătorii cu experienţă să calmeze puţin jocul, dar nu s-a întâmplat. Asta, spre deosebire de gazde care au gestionat bine momentele de după golul nostru, chiar dacă am avut șansele noastre… Apoi a venit încă o greșeală, ca să fie tot tacâmul complet. Singurul lucru pe care l-aș putea scoate în evidenţă e atitudinea de după primirea primelor două goluri și cam atât. Trebuie să ne obișnuim cu astfel de meciuri, astfel de adversari pentru play-off. Uneori, am impresia că mai apare din mentalitatea din Liga a treia, pentru că am primit goluri destul de ușor, am crezut, apoi, că putem reveni. Sunt goluri pe care le puteam evita, dar asta e. Astăzi echipa mai determinată a câștigat! Mă așteptam la altceva, dar împreună am câștigat, împreună pierdem”, a declarat antrenorul Florin Maxim.

Fotbal. Liga 4

Liderul nu se dezminte

Victorie la scor-fluviu în meciul de pe stadionul „Minerul” din Lupeni, după o partidă bună făcută de jucătorii lui Dan Voicu.

Lupenenii au trecut cu scorul de 7-0 în faţa celor de la Victoria Călan.

Au marcat:

Min 4’ 1-0 Băcăran

Min 18’ 2-0 Mândreci

Min 30’ 3-0 Roșian

Min33’ 4-0 Mândreci

Min 49’ 5-0 Harangozo

Min 60’ 6-0 Matei

Min 68’ 7-0 Glăvan

Liderul a început meciul cu: Tonca (p), Androne Ciocîrlan (c), Matei, Arcuși, Roșian, Creciunescu, Harangozo, Mândreci, Iepure, Băcăran.

Rezerve: Raţ, Popescu, Tanţi, Maria, Șilip, Glăvan, Ciorîia, Hărșan. Pe parcursul jocului, echipa din Lupeni a epuizat toate schimbările astfel: schimbare la pauza, intră Raţ, iese Tonca; schimbare, în min 63’ intră

Încă o implicara

Consiliului Local

Petroşani

Popescu iese Mândreci; schimbare în min 63’ intră Glavan iese Harangozo; schimbare, în min 70’ intră Harsan iese Arcuși; schimbare, în min 70’ intră Tanţi iese Băcăran.

Astfel Minerul nu se dezminte și continuă cursa pentru barajul de promovare.

„Un mediu sigur pentru copii în sport” înseamnă a preveni orice formă prin care copilul poate fi afectat negativ – emoțional, verbal sau fizic – în cadrul spațiilor în care se antrenează sau face sport recreațional sau de performanță.

Miercuri, 20 martie 2024, în Sala de Marmură a Primăriei municipiului Petroșani, începând cu ora 18:00, copiii însoţiţi de părinţi sau bunici sunt așteptaţi la seminarul „Mediu sigur pentru copii in sport”, în cadrul căruia copiilor li se vor asculta cerinţele, părerile și vor fi încurajaţi să-și facă vocea auzită. Evenimentul este organizat de A.J.F. Hunedoara în colaborare cu Primăria municipiului Petroșani, Școala de Fotbal Damian Militaru și C.S.M Jiul Petroșani.

Fotbal. Liga 3

Jiuliştii trimit Ghiroda pe primul loc

Cea de a doua etapă din campionatul Ligii 3 programată în 2024, penultima din sezonul regular, s-a disputat la finalul săptămânii trecute și a stabilit formațiile calificate în play-off sau în play-out la ediția din acest an.

În seria a șaptea, unde evoluează cele două formaţii din judeţul Hunedoara, lucrurile sunt destul de clare de acum. Dacă formaţia din Petroșani, CSM Jiul, nu mai are șanse de a prinde primele patru locuri și, deci, o calificare în faza de play off, devenii de la CSM sunt deja calificaţi, dar evoluţia lor din etapele disputate nu este prea convingătoare. Campioană de toamnă, CSM Deva, a alunecat pe locul 3 în clasamentul seriei, cu 34 de puncte. Lider e CSC Ghiroda, cu 37, iar pe locul 2 se află ACSO Filiași, cu 35. Sâmbătă, pe terenul de sub Cetate, elevii lui Marius Sîrbu nu au reușit să treacă de adversarii pe care i-au întâlnit, iar la final partida s-a încheiat la egalitate, 2 la 2. Echipa CSM Deva a ratat o victorie, din cauză că fotbaliștii de la Deva nu s-au concentrat la joc. Cu acest nou rezultat de egalitate, CSM Deva totalizează 34 de puncte, coboară pe locul al treilea în clasamentul seriei și este calificată în faza următoare a competiţiei, adică în play-off, o primă parte a obiectivului propus iniţial. Indiferent ce rezultat va obţine în ultima etapă (CSM Deva va juca în deplasare la Gilortul Tg. Cărbunești,)

devenii vor evolua în play-off dar stafful tehnic va fi obligat să găsească soluţii pentru ca să scoată din stresul actual în care se găsesc jucătorii. Faptul că o parte dintre cei mai cunoscuţi jucători au plecat la alte echipe sau nu joacă din diverse motive, discuţiile pe marginea problemelor financiare ale clubului toate trebuie elucidate.

Iată rezultatele înregistrate în penultima etapă, a 17-a din seria a VII-: CSC Ghiroda și Giarmata Vii – Jiul Petroșani: 2-0. Au marcat: Alexandru Pătlăgică (min. 6 – autogol) și Ovidiu Bulza (min. 31);

ACSO Filiași – Gilortul Târgu Cărbunești: 3-0. Au marcat Daniel Rogoveanu - min. 13 și Florin Cioablă - min. 40, 90+1).

Viitorul Șimian – FCU Craiova FC 2: 6-1. Au marcat: Dragoș Vlad (min. 3), Denis Curea (min. 6 și 56), Robert Eshun (min. 13 și 45), Fabio Trip (min. 25)/ Angelo Sârbu (min. 29); Universitatea Craiova 2 – CSO Turceni: 2-3;

CSM Deva – Voinţa Lupac 2-2. AU marcat: Sergiu Arnăutu (min. 36), Nicu Modan (min. 73)/ Bogdan Burcea (min. 35 și 55)

Selecţii la U13, U12 şi U11

Asociația Județeană de Fotbal Hunedoara a organizat pe stadionul echipei ACS Viitorul din comuna Șoimuș, selecție la 3 categorii de vârstă în vederea formării selecționatelor județene.

Nu mai puţin de 150 de copii au fost prezenţi la această selecţie, iar cei care au fost evidenţiaţi de referentul zonal al FRF, precum și de o comisie din partea AJF, vor evolua în luna mai împotriva selecţionatelor similare ale judeţului Alba. „Mulţumim ACS Viitorul ȘOIMUȘ pentru sprijinul acordat în organizarea acestor acţiuni de selecţie”, a fost mesajul celor de la AJF Hunedoara.

2024

Gheorghe Truță vă prezintă:

O zi din viaţa unui jurnalist fără jurnal (V)

Personajele:

GARY

OLIMPIA

UMBRA RABINUL SOMMER

UMBRA MAMA

UMBRA TATĂL

MOȘU

PROFESORUL MEFISTO

BĂTRÂNUL ACTOR

CAFTANGIU

UMBRA BLAGA

UMBRA GORBACIOV

Un cerșetor, un „civil”, VOCEA, voci...

Pasajele marcate cu bold sunt citate din Jurnal.

(Urmare din numărul trecut)

TABLOUL III

PROFESORUL MEFISTO: Ba scriu... cuvânt cu cuvânt!

CAFTANGIU: Nu, nu... toașu’ acela nu scrie! (Criză de isterie.) E singurul Plan care mai poate scoate căruţa din rahat... și toașu’ acela nu scrie!

PROFESORUL MEFISTO (e nebun... da’ le vede!): N-am nici pix, nici foaie...

GARY: E-n regulă, Caftangiu: uite, îi dau eu hârtie și pix!

Caftangiu așteaptă până se încredinţează că profesorul e „dotat”cu cele necesare scrisului.

CAFTANGIU (acum... da!): Cinci: Să nu ne mai închinăm la niciun portret. Șase: Să curăţăm de rele apele, pământul, cuvintele. Șapte...

BĂTRÂNUL ACTOR ( care, ca și ceilalţi, în afară de Gary, singurul care notează conștiincios, doar se preface că scrie): Mai încet, Caftangiule, că rămăsei în urmă!

CAFTANGIU (ţipăt): Să iubim copacii și animalele ca pe noi înșine! Scrieţi, scrieţi... cuvânt cu cuvânt... totul e important!

BĂTRÂNUL ACTOR : Am rămas în urmă de tot! (Aruncă pixul. Spre ceilalţi.) Bă, și noi ne punem mintea cu un nebun...

l Piesă în cinci tablouri după „Jurnalul unui jurnalist fără jurnal” de Ion D. Sîrbu, l Piesa nu este jucată de Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroșani

CAFTANGIU (stă bine cu urechea): Ba nebun ești tu... nebunule!

GARY (împăciuitor): Caftangiu, mai sari peste vreo câteva puncte ..

MOȘU: ... să zicem... trei mii!

CAFTANGIU (nesperat de conciliant ): Bine: Trei mii trei sute treizeci și trei (Răcnet): Să nu ne mai fie rușine că suntem! În clipa morţii să avem dreptul să spunem: Am fost atât cât m-ai lăsat Tu să fiu!

GARY: E-n regulă... am notat, te asigurăm că totul va ajunge negreșit la urechile Umanităţii.

CAFTANGIU (răcnet): Ce... Umanitate?! Mă piș pe Umanitate! Tot ce fac e pentru Poporul meu... belit, de la Burebistancoace, de toţi căcănarii. Vă ordon să mai notaţi: Într-o dictatură totalitară... BĂTRÂNUL ACTOR (e gata s-o ia la fugă): Mai încet, drace, că ne leagă pe toţi!

CAFTANGIU (mai tare): Nicio grijă: eu sunt nebun... cine se pune cu un nebun?! Un nebun poate să spună și să facă o r i c e ! (Șoaptă.) Să vă mai spun un secret...

MOȘU: Ni l-ai mai spus: nu ești nebun!

CAFTANGIUL: A...șa! Vezi că știi?! Dar... deloc, deloc! Sunt omul cel mai lucid! Numai că, nebun fiind, legal... am o apărare. Cea mai mișto apărare! ( Râde. Brusc, șoaptă.) Dacă nu-mi răcnesc Adevărul, înnebunesc. Ca să nu înnebunesc... mă declar nebun. Perpetuum mobile! (Ţipăt.) Către întreg mapamondul: Sunt nebun! (Șoaptă.) Faceţi și voi la fel: declaraţi-vă nebuni... altfel ajungeţi la ospiciu, pe bune! (Revenind.) Așadar: Într-o dictatură totalitară... nu e un pleonasm, nu e prost Caftangiu! există o diferenţă cumplit-modernă între o simplă dictatură militară și alta totalitară, care îţi vrea și sufletul și nevasta și copii... Într-o dictatură totalitară nu e grav că unul dictează și ceilalţi se supun orbește... BĂTRÂNUL ACTOR (mimă... maximă): ... o-r-b-e-ș-t-e.

CAFTANGIU (George Călinescu, parol!): ci fiindcă, între cei care se supun, până la nivelul celei mai mici cooperative sau primărie de margine, fiecare șefuleţ devine un dictator total... (Bruscă iluminare.) Da, asta e calea: fiecare om din popor, în afară de satrapi și slugile lor... va merge la Primărie și se va declara nebun! Douăzeci de milioane de nebuni dintr-o dată... ce lovitură! Din douăzeci de milioane de piepturi se va putea striga, fără frică, Adevărul! (Răcnet.) Jos toașu’ Portret și dictatura lui de căcat!

Doi gardieni se reped și-l imobilizeză,

sub privirile împietrite al amicilor.Dinspre stradă, un „civil” se apropie.

„CIVILUL”: Toașii pensionari au probleme... sau vor să aibă?!

PROFESORUL MEFISTO (se dezmeticește primul): A, nu... noi tocmai plecam! Se îndepărtează în grabă. Când ajung într-o zonă „neutră”, într-un mic parc, se opresc.

MOȘU (își trage sufletul): Să mă trăznească... m-am pișat pe mine de frică! Mă mir că nu ne-a săltat.

PROFESORUL MEFISTO: Nu ne-a săltat pentru că eram cu Gary, și el e scriitor.

GARY: Mira-m-aș. De mine nu i-a fost frică nimănui, niciodată.

BĂTRÂNUL ACTOR: Nebunu’ de Caftangiu a sărit rău calu’!

MOȘU: În ţara asta doar nebunii mai au curaj.

GARY: Noi nu suntem nici măcar nebuni...

MOȘU: Suntem un popor de castraţi. Castraţi de dumnezeire și ni se transplantează cutia neagră a „F” ului: Frica, Foamea, Forţa. Ne mutăm de pe ancestrala frică de Dumnezeu, pe frica de vecin, prieten, miliţian. De ce?

PROFESORUL MEFISTO: Omul nu mai e ceea ce face, ci ceea ce a refuzat să facă în viaţă.

MOȘU: Deocamdată nu văd decât o imensă și confuză masă intermediară, în care mișelia se sfiinţește și sfinţenia se mișelește.

PROFESORUL MEFISTO: Din ziua în care a apărut sintagma asta pleonastică „comunist de omenie” a trebuit să înșeleg că substantivele pot fi ucise de adjectivele care le împodobesc.

MOȘU: Ţăranul s-a latrinizat, intelectualul e preacurvit, dăscălimea și clerul au ajuns simpli proletari-cerșetori ai cuvintelor.

GARY: Suntem un popr sceptic: la noi minunile ţin mai mult de trei zile, în schimb, sărbătoririle Prostiei durează cât un secol. Și spectrul Fricii, cel puţin două milenii... Or, memoria șterge cu șmirghel orele, zilele, anii în care am trăit cu teamă, cu frică, spre groază.

BĂTRÂNUL ACTOR: Totuși... am trăit!

GARY: Acest „totuși” e mai nociv decât frica însăși! Pentru că ne asigură că se poate trăi și așa... or, nu poţi simţi, trăi, iubi, mânca... cât timp simţi ghearele fricii. Libertatea mea nu este decât absenţa fricii, ignorarea sau uitarea ei. Dar oricât o șterg sau o ard din memorie, frica îmi revine în vise, mai groaznică decât jupuirea de viu sau ghilotinarea publică.

MOȘU: Adineauri... și tu ai fugit, Gary...

GARY: Fac parte dintr-un popor de iepuri-cârtitori, autori de păreri, practicanţi ai mersului în gol... Candid spune că suntem un popor teribil de nefericit: verbul a m e r g e vine din latinescul e m e r g e r e care înseamnă

a t e p i e r d e , a t e s c u f u n d a , a d i s p ă r e a d i n v e d e r e. Avem p ă r e r i și nu c o n v i n g e r i. Părere: opinion, meinez. Meinung nach. Părerea e opinia și credinţa unui sclav prudent. Numai un sclav are o părere pe care, la nevoie, o poate retrage sau renega. „Părerea mea că... ” sau ”Aș opta pentru părerea antevorbitorulu meu” cu care sunt pline ședinţele de partid azi... a ajuns o formulă șmecherească de a părea că ai idei , fără să pari că le și ai și le susţii până în pânzele albe.Numai în mină mai găsești caractere. Și nici acolo. Îmi aduc aminte de fusul orar al tatălui meu...

UMBRA TATĂL: Opt ore sub pământ, opt ore pe pământ, opt ore în ceruri: somn. Drac-proletar-om, minercetăţean-înger.

GARY: În curând va trebui să ne mulţumim cu caractere-fosilă sau, mai rău, cu suplinitori de caractere, confecţionate ad-hoc din materiale plastice, ieftine și ușor de întreţinut.

PROFESORUL MEFISTO: Suntem foarte singuri în acest Cosmos: un fel de ţigănie morală a Materiei. Dumnezeu șia luat mâna de pe noi, nu ne mai crede, nu îi mai e milă de noi.

BĂTRÂNUL ACTOR: Jucăm, de o viaţăde fapt doar repetăm- într-o piesă absurdă, numai actul întâi: naufragiul. Actul doi ar trebui să fie ajungerea la insulă, actul trei finalul paradiziac pe ideala insulă... dar noi n-am făcut decât să repetăm mereu doar actul întâi: naufragiul, naufragiul, numai naufragiul.Trei regizori ne-au murit, textul se schimbă tot mai des, azimâine murim și noi, vă rugăm doar atât, mare Director al Teatrului Lumii: să ne spuneţi dacă există insula aceea, există textul său, există un final la naufragiul nostru?

MOȘU: Dieu peut se passer de tout la monde

GARY: Nu se poate: Dumnezeu are un plan cu noi, altfel nu ne făcea așa cum suntem.

MOȘU: S-ar putea ca pentru Dumnezeu muștele să fie mai importante decât omul...

PROFESORUL MEFISTO: Poate că Universul infinit al materiei nu a luat la cunoștinţă că, undeva, pe o planetă, există oameni, viaţă, spirit.

MOȘU: Omul bizantin are acest defect sau această calitate: de a putea trăi și fără speranţă. Speranţa e o erezie evreiască tradusă prost. Iisus e primul deţinut politic din Istorie.Nu murim: pierim cu de-amănuntul. E ușor să mori martir, pe-o cruce sau sub o spânzurătoare, dar să mori încet, de rușine, timp de un secol, e cumplit. (Se ridică): Haideţi la mine, să bem un șpriţ.

GARY: De ani buni nu mai beau. (va urma)

ANUNŢ

Municipiul Petroşani – prin Birou Cadastru și Registru Agricol, cu sediul administrativ pe str. 1 Decembrie 1918, nr.93, judeţul Hunedoara, telefon 0254/541220, 0254/541221, fax 0254/545903, cod fiscal 4468943, adresa de e-mail cadastru@primariapetrosani.ro, organizează procedura de atribuire directă pentru închirierea unor suprafețe de teren cu destinația de pășuni (pajiști permanente), aparținând domeniului privat al Municipiului Petroșani, identificate după cum urmează:

- Pășunea Dealul Maleia (trupurile 2, 3) - 28,73 ha, situată în municipiul Petroșani, identificată în C.F. 62481 Petroșani, nr. cadastral 62481 și C.F. 62482 Petroșani, nr. cadastral 62482, blocurile fizice 1300%, 1288, 1272, 1284, 2582, 1313;

- Pășunea Bou - Ștevia (trupurile 12, 13, 15, 16) - 298,87 ha, situată în municipiul Petroșani, identificată în C.F. 63930 Petroșani, nr. cadastral 63930, C.F. 63023 Petroșani, nr. cadastral 63023 și C.F. 63999 Petroșani, nr. cadastral 63999, blocurile fizice 2498%, 2514, 238, 340;

- Pășunea Preluca (trupurile 18, 19, 20, 21, 22) - 14,06 ha, situată în municipiul Petroșani, identificată în C.F. 64003 Petroșani, nr. cadastral 64003, C.F. 64010 Petroșani, nr. cadastral 64010 și C.F. 63999 Petroșani, nr. cadastral 63999, blocurile fizice 361%, 8009, 2526%, 2535%, 340.

Durata perioadei de închiriere este de 10 ani.

Preţul minim de la care pornește procedura de închiriere prin atribuire directă a pășunilor aparţinând domeniului privat al Municipiului Petroșani este după cum urmează:

- Pășunea Dealul Maleia - 28,73 ha - 10.504,8 lei/an;

- Pășunea Bou - Ștevia - 298,87 ha - 113.830,4 lei/an;

- Pășunea Preluca - 14,06 ha - 5.436 lei/an.

Persoanele interesate pot intra în posesia documentaţiei gratuit, accesând site-ul instituţiei www.primariapetrosani.ro, rubrica Anunţuri, fie o pot ridica de la sediul organizatorului, Birou Cadastru și Registru Agricol - camera 40, tel. 0254541220, interior 130, începând cu data de 19.03.2024.

Ofertele se depun într-un exemplar, în două plicuri sigilate, unul exterior și unul interior, până la data de 28.03.2024, ora 09.00, la registratura Primăriei municipiului Petroșani, parter, camera 5 sau 7 şi se vor deschide în şedinţa publică din data de 28.03.2024, ora 10.00 (pășunea Dealul Maleia), ora 12.00 (pășunea Bou - Ștevia) și ora 14.00 (pășunea Preluca), în sala de şedinţe, la sediul instituţiei.

Comunicarea rezultatelor finale se va face după finalizarea fiecărei ședinţe de atribuire, verbal și în scris către toţi ofertanţii și prin publicarea centralizatorului la avizierul Primăriei municipiului Petroșani.

Termenul de depunere a eventualelor contestaţii - 24 de ore de la afișarea centralizatorului la avizierul Primăriei municipiului Petroșani; contestaţiile se vor depune la sediul administrativ al Municipiului Petroșani, str. 1 Decembrie 1918, nr.93, judeţul Hunedoara.

Soluţionarea contestaţiilor se va face în termen de 1 zi lucrătoare de la data expirării termenului de depunere a acestora.

Încheierea contractelor de închiriere se va face în termen de cel mult 10 zile de la data comunicării rezultatelor către ofertanţii desemnaţi câștigători.

ANUNŢ PUBLIC

SC. ITALCER FOTOCERAMI CA SRL cu sediul în municipiul Cluj N apoca, str. Câmpul P âinii, nr. 30A, judet Cluj, anunţă elaborarea primei versiuni a planului faza PUZ SCHIMBARE DE DESTINAȚIE

DIN ANEXA IN HALĂ ȘI EXTINDERE

în localitatea Simeria, strada Păcii, nr. 12, C.F. 6 3126 Simeria , nr. cad. 63126 și declanşarea etapei de încadrare pentru obţinerea avizului de mediu. Consultarea primei versiuni a planului se poate realiza la sediul APM Hunedoara, Deva, str. A. Vlaicu, nr. 25 de luni joi între orele 9.00 16.00 şi vineri între orele 9.00 13.00. Comentariile şi sugestiile se vor transmite în scris la sediul APM Hunedoara în termen de 18 zile calendaristice de la data prezentului anunţ.

PIERDERE

Pierdut certificat de înregistrare vehicul cu tracţiune animale (căruţă) nr. 060 emis de Primăria Municipiului Lupeni pe numele Rusu Ioan.Se declară nul.

mica publicitate

PRĂVĂLIA CU ISTORII 8

Felix Ostrovschi vă prezintă „Revista presei”

Ovizită la fabrica de sticlă din Turda

„De multă vreme ţinem să vizităm fabrica de sticlă din Turda, care prin așezarea sa, cu terenurile de cuarţ ce posedă și pot rivaliza cu cele mai bune cuarţuri din lume, cât și prin bogăţia instalaţiilor sale moderne, este menită să devină cea dintâi fabrică de sticlă din ţară.

Această fabrică întemeiată în 1921 de către Banca Centrală de Industrie și Comerţ din Cluj, împreună cu Banca

Agrară și Banca Victoria din Arad, cu un capital de 14.000.000 lei, posedă admirabile instalaţii de specialitate și poate produce atât pentru satisfacerea cererei interne, cât și pentru export cu deosebire în ţările balcanice.

Având ca președinte al consiliului de administraţie pe domnul dr. Petre

Poruţiu, profesor universitar, și ca administrator delegat pe domnul Ionel Comșa, directorul general al Băncei

Centrale, este o garanţie că Fabrica de sticlă va avea un frumos viitor. Director al fabricei este domnul Iacob Triff, iar director tehnic este domnul inginer Gr.

Bozdog.

Fabrica este alimentată cu gaz metan, transformat în putere mecanică electrică, iar pentru topirea sticlei gazul metan este folosit în trei cuptoare de o capacitate de producţie de 20-22 mii kg. sticlă zilnic. În imensul cuprins al fabricei lucrează aproape 600 de lucrători în majoritate specialiști străini, dintre aceștia fiind cam 130

sticlari specializaţi în suflarea sticlei. Fabrica produce sticlă albă, sticlă jumătate albă și sticlă verde, precum și diferite articole de sticlă ca: butelii de bere și vin, borcane diferite, articole presate, pahare, farfurii, compotiere, lămpi și cilindre de lampă cu petrol, sticle pentru farmacii. Construită în apropierea gărei Turda transbordare, în partea de sud a orașului, fabrica posedă un bogat teren de 8 hectare, cu material prim pentru prelucrare. Până acum, în acești trei ani de activitate, toată atenţia conducerei a fost concentrată asupra lucrărilor de instalare și experienţelor de fabricare, spre a se ajunge la o fabricaţiune de prima calitate. Pentru aceasta partea de

comercializare a căzut în al doilea plan și nu s-a acţionat decât într-o prea mică măsură pentru cucerirea pieţei interne. Acum însă, după câte suntem informaţi, ajungându-se la rezultate mai mult decât satisfăcătoare în fabricarea sticlei de lux și a sticlei obișnuite, se pregătește o largă reorganizare a conducerei, în așa fel încât produsele fabricei de primă calitate să pătrundă pretutindeni în ţară și în străinătate. Avântul pe care îl va lua această întreprindere industrială se explică îndestul prin cele arătate mai sus și cari reprezintă o muncă asiduă și o experimentare bogată în resurse.

De altcum publicul, negustori și consumatori, cunoaște îndestul această fabrică și pune mari speranţe în avântul pe care ea îl va lua.

Cu aceiași credinţă am părăsit și noi frumoasa instalaţie a fabricei de sticlă din Turda”.

[„Ardealul economic, politic, social”, Anul I, nr.17, Cluj, 27 septembrie 1925]