Issuu

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Ziarul Vaii Jiului

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,9769 lei 1$ = 4,5925 lei 1₤ = 5,8226 lei

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului

miercuri, 31 ianuarie 2024

Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Anul XVII • nr. 3667 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Dacă la cărbune dă rateuri după rateuri,

Poate Durbacă e mai norocos la cuarţ Se știe că la Uricani se află unul dintre cele mai calitative zăcăminte de cuarț din lume. Atât, că nimeni nu-l mai exploatează. După ce a auzit că ministru energiei are în vedere cariera de la Uricani, Buhăescu la chemat pe Durbacă la el, să-l învețe cum să facă. La Uricani se află zăcământul de cuarţ cu cea mai mare puritate din Europa și al treilea din lume după această calitate. Ministerul Energiei a anunţat că guvernul se gândește să redeschidă această exploatare, după ce statul a renunţat la ea în urmă cu mulţi ani și a dat ulterior licenţa de exploatare unei firme private care a băgat-o într-un hăţiș de șmecherii. Primarul din Uricani, direct interesat, a decis să-l cheme pe Durbacă, directorul de la CEVJ în Vestul Văii Jiului, mai ales că știe tot parcursul. Buhăescu cere de ani de zile redeschiderea minei, care ar aduce un mare câștig orașului, dar până acum lucrurile nu s-au mișcat. „Domnul ministru al energiei a vorbit despre scoaterea la licitaţie a concesiunii zăcământului de cuarţ, numai că terenul de la suprafaţă are alţi proprietari două societăţi în faliment.Sunt tot felul de discuţii, și aș

Vând casă “la căsuţe”, pe str. Viitorului Petroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea mare din faţă până în spate, necesită renovare. Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.

vrea să vorbesc cu Durbacă, că tot se vorbește de la tranziţia de cărbune, la altceva. Cuarţul poate să fie altceva, pentru că avem mineri pregătiţi și e o idee. Să vedem cum poate lua CEVJ acest zăcământ, să-i pun în legătură cu proprietarii terenului de suprafaţă și să le sugerez, dacă tot sunt bani pe TJ avem zona din partea preparaţiei, și pe fonduri europene se pot accesa bani pentru o fabrică de prelucrare superioară a cuarţului, mai ales că cuarţul este foarte solicitat și folosit chiar și în industria militară. Am disponibilitatea de a-i acorda tot sprijinul și priceperea mea și mă bucur că și pe el l-am văzut deschis” a spus Dănuţ Buhăescu, primarul de la Uricani.

Pentru cariera de cuarţ din Șiglău – Uricani (Valea Jiului), închisă de zeci de ani, terenurile și dreptul de exploatare se află în proprietatea societăţii Astra Asigurări, aflată în faliment. Astra Asigurări a înfiinţat o societate care să gestioneze cariera din Uricani. În anul 2014, la evaluarea proprietăţilor societăţii de asigurări, administratorul KPMG a calculat societatea ce deţinea cariera la o valoare de 0 lei. Aceasta, cu toate că lichidatorul ar trebui să maximizeze activele unei societăţi,

pentru a putea achita datoriile acesteia. Acum, dacă statul intenţionează să recupereze drepturile asupra carierei, le-ar putea obţine pe nimic. Explorarea și exploatarea cuarţului, mineral esenţial în mai multe industrii de vârf, cum ar fi producţia semiconductorilor și a panourilor fotovoltaice, se numără printre posibilele direcţii de dezvoltare ale Complexului Energetic Valea Jiului, compania controlată integral de Ministerul Energiei.

SPORT

După experiența nereușită de la Chindia,

Fotbal. Liga 3

Stelescu va coordona o nouă Academie de fotbal

CSM Jiul a început amicalele

CSM Deva va avea o Academie de fotbal. Luni seara a fost făcut anunțul oficial privind înființarea unei Academii de fotbal în cadrul CSM Deva.

Primul meci amical al echipei pregătite de Flavius Boroncoi a avut scopul de

CSM Jiul Petroșani a susținut primul meci amical.

acomodare și de cunoaștere a lotului, care are și noutăţi. CSM Jiul Petroșani a

jucat primul meci în compania echipei CS Negrea și s-a impus cu scorul de 7-2. În următorul meci, echipa din Petroșani se va deplasa la Reșiţa și va juca cel de-al doilea meci amical în compania echipei din liga a doua, CSM Reșiţa. Amicalul se va disputa, vineri, 2 februarie, de la ora 13:00 pe stadionul municipal din Reșiţa.

Strângere de donații

Mobilizare exemplară pentru un caz grav Anunţul a fost făcut de noul coordonator al actului Centru de Copii și Juniori din cadrul CSM Deva, Ionuţ Stelescu. Ionuţ Stelescu, care a fost pentru puţin timp secundul lui Miriuţă la Chindia Târgoviște în Liga 2, s-a întâlnit cu antrenorii grupelor de copii și juniori de la secţia de fotbal de la CSM Deva, cărora le-a prezentat conceptul de Academie. Proiectul este unul pe termen mediu și lung și își propune un salt calitativ al fotbalului de la CSM Deva prin descoperirea, creșterea și promovarea de jucători talentaţi la prima echipă, prin metode de pregătire noi. Primul pas este depunerea actelor necesare până în data de 8 martie. CSM Deva are, la ora actuală, potenţialul de a îndeplini condiţiile necesare pentru a întruni punctajul ce îi dă dreptul de a avea o Academie de fotbal autorizată. Activitatea efectivă a Academiei de fotbal din cadrul CSM Deva este preconizată a începe în toamnă, la debutul sezonului 2024 - 2025.

San Montan a anunțat pe pagina sa se socializare că va continua strângerea de donații pentru fetița bolnavă de boala oaselor de sticlă. Mobilizarea este exemplară în acest caz. „Continuăm acţiunea de caritate pentru fetiţa bolnavă. Am mai primit donaţii pentru ea. Mai avem câteva tablouri (Canvas și fotografii înrămate). Dacă mai dorește cineva să le achiziţioneze. Leam postat aici pe Facebook. Banii vor ajunge la acest suflet nevinovat! Mulţumim mult tuturor celor care au achiziţionat deja!”, este anunţul făcut de Asociaţie.

Fotbal. Liga 2

Corvinul – înainte de Antalya Pentru Corvinul Hunedoara, mijlocul săptămânii aduce ultimul test, înaintea plecării în cantonamentul din Antalya.

Karate

„Pantere” - la cursuri Zilele trecute, 5 reprezentanți ai clubului „Pantera Neagră” Petroșani s-au aflat în centrul atenției. Ionuţ Lascău, Alexandru Corchi, Elena Șamotă, Anne Nagy, Crina Valentina au participat la cursurile de instructor și arbitraj. Cursurile au fost susţinute în cadrul Federaţiei Române de Taekwon-do ITF, în orașul Timișoara. De altfel, și anul acesta se anunţă a fi unul plin de evenimente pentru „pantere”.

Corvinul primește vizita celor de la F.C. Bihor Oradea, singura formaţie fără eșec în actuala stagiune a Ligii 3. Meciul începe la ora 12:00, pe arena CFR din Simeria, și nu va fi transmis în direct pe paginile de socializare.

)

Ziarul Vaii Jiului

Pagină realizată de Loredana JUGLEA Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Confort Media Publicitate: Mirabela FLEŢAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

miercuri, 31 ianuarie 2024

Vulcan

Nebăgată în seamă de o zburătoare Sunt patru străzi în Vulcan ale căror nume se leagă de Războiul de Independență din 1877. Este vorba despre străzile Dorobanți, Independenței, Grivița și Plevnei. Prima se află în Cocoșvar, a doua în Colonia de Jos, a treia este pe partea dreaptă cum, urci pe Valea Morii, după al doilea pod, iar cea din urmă este mai ascunsă, ca să zic așa. Ascunsă, încât, veți vedea, nici drona care a survolat localitatea n-a zărit-o. Pe Plevnei, a cărei tăbliţă indicatoare a dispărut de pe ţeava pe care era amplasată, poţi să ajungi ieșind de pe strada Decebal, puţin mai sus, pe partea dreaptă, de la intersecţia acesteia cu strada Teodora Lucaciu. Trebuie să fii cu mare băgare de seamă când traversezi șoseaua spre trotuarul din care se desprinde strada. Asta, fiindcă nici pe Nicolae Titulescu, nici pe Decebal sau Teodora Lucaciu nu găsești vreo trecere de pietoni. Singura „zebră” se află în dreptul sediului

poliţiei. Or, ca să ajungi acolo, trebuie să urci ceva și, mai apoi, să cobori.

Strada Plevnei are aproape o sută de metri și este „bătută” mai ales de către cei care locuiesc în această zonă. Deși ascunsă privirilor, are case arătoase, în general, care arată că proprietarii lor nu sunt fitecine. Cu zeci și zeci de ani în urmă, Plevnei era situată în buricul comunei și, mai apoi, al orașului Vulcan. Străduţa era la câţiva metri de sfatul popular, care, pe vremea aceea, funcţiona în clădirea în care, acum, este Clubul Elevilor. În

perioada interbelică, strada Decebal se numea Regele Ferdinand. Tot la o aruncătură de băţ era sediul miliţiei. Acum, clădirea acesteia este demolată, la fel ca și minunăţia de palat ce se afla puţin mai jos. Fostul magazin ferochimice. Străzii i se mai zicea și Mânonilor, fiindcă era locuită de foarte mulţi din cei ai neamului Mânea, care aveau pământuri și holde în partea aceasta a Vulcanului.

Partea proastă este că strada Plevnei, în care înoţi în noroaie după fiecare ploaie, a fost omisă din planurile de modernizare a străzilor și drumurilor din Vulcan. Asta după ce, cu vreo treizeci de ani în urmă, s-a reușit să fie introdusă reţeaua

de gaz metan. În privinţa reparaţiei, ea a fost uitată de primarii care s-au perindat la cârma orașului. O explicaţie neoficială, pentru faptul că nu a fost cuprinsă în planul de sistematizare din ultimii ani, ar fi aceea cum că strada nu a fost remarcată de drona care a survolat localitatea când cu întocmirea planului de reabilitare a străzilor. O explicaţie copilărească, sunt eu de părere. Trebuia ca omisiunea să fi fost observată de careva plătit pentru asta, iar, mai apoi, aparatul zburător să fie trimis din nou în misiune.

Dar nu a fost așa. Posibil ca lucrurile să se îndrepte după apariţia acestor rânduri, iar bucăţica de drum să cadă în atenţia administraţiei publice locale chiar în acest an. Asta, pentru că acoperirea celor nici o sută de metri cu un strat de asfalt s-ar putea face și cu fonduri din bugetul local. O atenţie pe care locuitorii Plevnei ar merita-o din plin, dat fiind faptul că strada lor este inclusă la categoria A de impozitare. Gheorghe OLTEANU

ADR Vest

Peste 55 de milioane de euro pentru reabilitarea termică a blocurilor Blocurile din cele patru județe vestice ale țării pot beneficia de o renovare completă pe fonduri europene. Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest a lansat șase apeluri în acest sens pe actualul Program Regional Vest, iar disponibili sunt peste 55 de milioane euro. Sunt șase apeluri dedicate, unul pentru orașele din Timiș, unul pentru cele din Arad, unul pentru Hunedoara (cu excepţia Văii Jiului), unul pentru municipii și altul pentru Valea Jiului. Primele cinci apeluri sunt competitive, iar cel pentru Valea Jiului este necompetitiv. Suma totală disponibilă este de 55,3 milioane de euro. Asociaţia de locatari nu trebuie să plătească nimic, iar primăriile trebuie să achite 2% din valoarea totală a proiectului. Perioada de depunere a cererilor de finanţare va fi din 26 aprilie 2024 până la 26 ianuarie 2025.

www.zvj.ro

8 miercuri, 31 ianuarie 2024

Valoarea minimă eligibilă trebuie să fie de 200.000 de euro. Există praguri maxime: 5 milioane pentru primării de municipii reședinţă de judeţ, 2,,5 milioane de euro pentru municipii nereședinţă de judeţ și 1,5 milioane de euro pentru orașe. Iată ce tip de lucrări se finanţează: reabilitarea termică a a elementelor de anvelopă a blocurilor de locuinţe, modernizarea sistemelor tehnice (cum ar fi instalaţiile de încălzire sau iluminat), achiziţionarea de surse regenerabile de energie pentru părţile comune și, în procent limitat, alte investiţii conexe.

ACTUALITATE

DIVERSE

Primarul Buhăescu:

„La Uricani aerul nu e poluat!” Uricaniul este orașul din Valea Jiului cu cea mai mică poluare. Primarul Buhăescu susține după ce a făcut și măsurători în acest sens. Dacă aerul ar fi fost poluat, Uricaniul nu ar fi putut fi stațiune turistică de interes local. Faptul că pe raza orașului Uricani nu mai există nicio mină, iar traficul rutier este unul mai redus, proporţional cu populaţia, reprezintă două dintre motivele pentru care la Uricani aerul nu este atât de poluat. Primarul Dănuţ Buhăescu a ţinut să evidenţieze acest aspect, după ce în urma studiilor realizate de mai mulţi specialiști ai UPET au arătat că la Petroșani aerul este mai poluat ca niciodată. „Și noi la Uricani, în urmă cu câţiva ani, aveam oameni care băgau pe foc ce aprindeau cârpe, papuci, cauciucuri, de toate. Noi încă de atunci am început să luăm măsuri pentru

reducerea acestor factori poluanţi agravanţi pentru că era un miros neplăcut. De vreo doi ani de zile nu mai avem așa ceva. Noi am oprit toate centralele termice tocmai pentru a reduce această poluare care ne face rău tuturor”, a spus Dănuţ Buhăescu, primarul orașului Uricani. Mai mult, edilul de la Uricani susţine că cel mai vestic oraș din Valea Jiului n-ar fi putut fi staţiune de interes local. Aceasta deoarece în momentul conferirii acestui statut se iau în

considerare o multitudine de factori, printre care și gradul de poluare al aerului. „În momentul în care am devenit staţiune, una dintre condiţiile pe care a trebuit să le îndeplinim a fost inclusiv măsurarea aerului. Dacă noi am fi avut minerit, n-am fi putut obţine acest statut decât pentru zona Câmpu lui Neag. Atunci când am început să facem pașii și toate documentele pentru atestarea zonei, cei care au făcut măsurătorile ne-au recomandat să includem și orașul pentru că poluarea este mică. De asta tot Uricaniul (și Câmpul lui Neag) este acum staţiune de interes local. La Petroșani e altceva, circulaţia e mult mai mare, pentru că sunt majoritatea instituţiilor și a supermarketurilor acolo. Sunt coloniile în care oamenii ard ce prind, plus anumite societăţi care poluează, iar cei de la mediu sunt mult prea indulgenţi cu ei”, a mai adăugat primarul de la Uricani, Dănuţ Buhăescu.

ANUNT PUBLIC PRIVIND DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE UAT URICANI, titular al proiectului: “AQUA PARK”, anunţă publicul interesat asupra luării

deciziei etapei de încadrare de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara, în cadrul procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul: “AQUA PARK”, propus a fi realizat în localitatea Uricani, strada Principala, FN, judeţul Hunedoara. Proiectul deciziei de încadrare şi motivele care o fundamentează pot fi consultate la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara din Deva, str. Aurel Vlaicu, nr. 25, judeţul Hunedoara, în zilele de luni - joi, între orele 900−1600900−1600 şi vineri între orele 900−1300900−1300, precum şi la următoarea adresă de internet http://apmhd.anpm.ro. Publicul interesat poate înainta comentarii/observaţii la proiectul deciziei de încadrare în termen de 10 zile de la data publicării anunţului pe pagina de internet a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara.

VÂNZARE

facebook.com/ziarulvaiijiului

Vand 6 clăi fân, comuna Bănița, mica publicitate preț negociabil la vedere. Relații la telefon 0741535449.

miercuri, 31 ianuarie 2024

ISU Hunedoara în acțiune

Locul IV pe ţară în anul 2023 În anul 2023, pompierii hunedoreni au participat la 23.348 acţiuni sau la diferite situaţii de urgenţă, ceea ce înseamnă o medie de 64 acţiuni/ zi. Luând în considerare numărul total de intervenţii, ISU Hunedoara se situează pe poziţia a patra la nivel naţional dintre inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă. Repartiţia principalelor intervenţii, în funcţie de tipul acestora, se prezintă astfel: 16.507 intervenţii de prim ajutor calificat și descarcerare (media zilnică fiind de 46 cazuri); 375 intervenţii la incendii; 265 incendii de vegetaţie uscată; 1.293 intervenţii în alte situaţii de urgenţă; 58 acţiuni pentru protecţia mediului; 760 alte intervenţii; 1.753 acţiuni de asistenţă persoane. Unul dintre cei mai importanţi indicatori pentru activitatea operaţională, desfășurată anul trecut și asumat la începutul fiecărui an de către comanda unităţii, este timpul mediu de răspuns la intervenţie. În anul 2023, acesta se prezintă astfel: - pentru echipajele de intervenţie, timpul mediu de răspuns a fost de 12 minute și 50 de secunde. - timpul mediu de răspuns pentru echipajele S.M.U.R.D. a fost de 7 minute, 45 secunde. - timpii de răspuns înregistraţi la nivelul

www.zvj.ro miercuri, 31 ianuarie 2024

judeţului Hunedoara sunt situaţi sub media timpilor de răspuns înregistrată la nivel naţional, care a fost 13 minute pentru echipajele de intervenţie și 12 minute pentru echipajele S.M.U.R.D. Personalul Inspecţiei de Prevenire a

îngrijire, staţii de carburant, cluburi, baruri, unităţi de alimentaţie publică sau unităţi de turism, cât și datorită creșterii numărului de audituri de supraveghere. Pe parcursul anului trecut s-au

Pompierii hunedoreni și-au prezentat bilanțul pe anul 2023. La eveniment a fost prezent din partea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, locțiitorul șef al Centrului Operațional Național, colonel Adrian Mirel Ristea.

desfășurat acţiuni de informare preventivă în zone cu aflux mare de persoane, la instituţii, operatori economici, unităţi de învăţământ, staţiuni turistice, centre comerciale sau pieţe. La aceste acţiuni au participat adulţi, preșcolari, elevi, studenţi, fiind diseminate 17.330 de materiale cu caracter informativ (afișe, pliante, broșuri, flyere sau foi volante). De asemenea, au fost executate 1.271 instruiri în domeniul situaţiilor de urgenţă la operatori economici, instituţii și localităţi din zona de competenţă, au fost organizate 25 de puncte de informare preventivă la care au participat 4.433 de persoane, 8 acţiuni “Ziua Porţilor Deschise”, la care au participat 1.906 persoane și 28 de lecţii deschise la care au fost prezente peste 3.600 de persoane. În urma controalelor efectuate au fost aplicate 1.661 sancţiuni contravenţionale, astfel: 333 amenzi în cuantum de 3.163.702 lei și 1.328 avertismente. Loredana JUGLEA

desfășurat 525 de controale, cu 8% mai multe decât în anul 2022. Creșterea s-a datorat faptului că au fost executate controale inopinate, peste timpul normal de lucru, la unităţi de

DIN JUDEŢ

PRĂVĂLIA CU ISTORII

Marian Boboc vă prezintă

„Mine” clandestine interbelice din Valea Jiului „MINA” FIGARO 3 minerii se întâlniră... Cu toate eforturile depuse, organele statului nu au reușit să oprească exploatarea clandestină a cărbunelui. Că este așa o dovedește o adresă din septembrie 1930 a Societăţii Petroșani către „Onor Poliţia de Stat Petroșani În locul numit Figaro de la Mina Vest din Petroșani mai mulţi muncitori penzionari au început o exploatare clandestină, pătrunzând în subsol la o adâncime de 5 metri și pe cât suntem informaţi în cursul zilei de 4 septembrie a.c. au exploatat cca 3-4 măji cărbuni, cari i-au transportat la locuinţa lor. Au putut fi recunoscuţi indivizii Lupa Ruodolf, Bothe Pavel și Wiesz Ioan II, domiciliaţi în Petroșani în apropierea locului de exploatare. Ca martori cerem a audia pe Ioan Juhasz și Oprea Liviu domiciliaţi în Petroșani. Cum prin astfel de exploatări se pot produce accidente mortale, cum a fost cazul cu un anumit Aradi anul trecut, de altă parte prin furturile de cărbuni în urma acestei exploatări clandestine ni se diminuează zăcămintele de cărbuni situate în interiorul concesiunilor noastre, cu onoare Vă rugăm să binevoiţi a sista aceste lucrări (…)”. Pretenţiile Soc. Petroșani faţă de furturile celor trei ortaci penzioniști se ridică la 500 lei.

Poliția preia cazul Operativă, Poliţia Petroșani, la doar câteva zile de la primirea adresei, începe cercetările. La mijlocul lunii septembrie, întocmește un „Proces Verbal Astăzi 15 Sept. 1930 Noi Gh. Dragomirescu, comisar aj. pe lângă Comisariatul de Poliţie Petroșani: Având în vedere plângerea societăţii de cărbuni Petroșani prin care se arată că la locul numit Figaro de la mina Vest din Petroșani, mulţi muncitori pensionari au început o exploatare clandestină, pătrunzând în subsol la o adâncime de 5 metri și pe cât sunt informat în ziua de 4 Sept. a.c. au exploatat circa 3-4 măgi cărbuni care l-au transportat la locuinţa lor. Au putut fi recunoscuţi indivizii Lupa Rudolf, Bothe Pavel și Iuhasz Ioan II, domiciliaţi în Petroșani în apropierea locului de exploatare. Ca martori cere a audia pe Ioan Iuhasz și Oprea Liviu, domiciliaţi în Petroșani. Având în vedere cele de mai sus menţionate însoţit de către agentul judiciar Udrea Ștefan și Homan Ioan,

facebook.com/ziarulvaiijiului

ambii de la Comisariatul de poliţie Petroșani, m-am transportat la faţa locului la locul numit Figaro de la mină vest, unde aci am constatat următoarele: Indivizii Lupa Rudolf, Bothe Pavel și Weisz Ioan II, domiciliaţi în apropiere de Figaro, au construit o mină clandestină de 5 m adâncime și largă de 1 m pătrat, de unde au cărat cărbuni la casele lor cu roabele. Mergând la domiciliul lor, am găsit la fiecare circa 50-100 kg. cărbuni, pe care i-a scos din sus zisa mină. (…)”.

Boite și ortacii au legat mina cu lemne Poliţiștii petroșeneni trec, operativ, la audierea minerilor clandestini. Boite Rudolf, de 51 ani, născut în comuna Ciuc, cu domiciliul în Petroșani, Figaro No. 8, pensionar, fost la Societatea minelor de cărbuni Petroșani, timp de 33 ani, declară: „În anul 1929, a lucrat la Figaro un antreprenor cu numele Abrudean, care antreprenor exploata cărbuni la societate. (…) după ce numitul antreprenor a părăsit lucrarea, a rămas în acel loc, numit Figaro, o mină care se găsea în apropierea casei noastre. Eu și cu ortacii mei, Wiesz Ioan II și cu Lupa Rudolf, am legat mina cu lemne și am scos 2 roabe de cărbuni fiecare, care cărbuni i-am folosit pentru încălzit. Am știut că terenul este al societăţii și că nu este voie să exploatăm cărbuni, dar am făcut-o că nu aveam pe ce să cumpărăm cărbuni și nici nu am oferit la vânzare”.

Din lipsă de parale, un miner-slovac a „atacat” și el zăcământul Pentru ca brigada de la „mina” Figaro să fie, într-adevăr, multietnică, din ea a făcut parte, în afară de maghiari, și un slovac. Minerul-clandestin se numea Wiesz Ioan II și avea, în 1930, 47 de ani. Era un slovac născut la… Bistriţa. Locuia în Petroșani, pe str. Figaro No. 1. Acesta

declară: „În anul 1929 a lucrat la Figaro un antreprenor cu numele Abrudean, care antreprenor exploata cărbuni pentru societate lor din Petroșani, după ce acel antreprenor a terminat, a rămas o mină clandestină, pe care mină, eu și ortacii mei cu numele Boite Pavel și Lupa Rudolf, am exploatat-o, scoţând 2 roabe de cărbuni, iar cărbunii i-am folosit pentru acasă, nu am vândut nici un cărbune. Am știu că locul de unde scoteam cărbuni este al societăţii și că nu este permis a scoate. Am făcut asta pentru că nu aveam parale pe ce să cumpărăm cărbuni”.

Lupa a „destupat” mina și a legat-o la „gură” cu lemne Lupa Rudolf avea 37 de ani, născut în orașul furnalelor, în Hunedoara. Era un tânăr penzionar, care locuia în Petroșani, în aceeași colonie Figaro, la nr. 2. Lupa Rudolf declară poliţiștilor: „Mina care s-a găsit este făcută din anul trecut de antreprenorul Abbrudea de la societate, el lăsând-o în părăsire anul trecut, iar eu împreună cu Boite Pavel și Weisz Ioan II, am destupat-o și am legat-o la gură cu lemne și am făcut și scară până la o adâncime de 5 metri, unde m-am băgat înăuntru și am scos cărbuni pentru noi, câteva roabe, adică circa 100 kg de fiecare, pe care i-am dus acasă la noi”. La fel ca și ortacii săi, și Lupa Rudolf a recunoscut „că terenul e al societăţii și că nu avem voie să exploatăm, însă fiind oameni săraci, am scos pentru noi, la străini nu am vândut și nici nu am propus cuiva să vindem”.

Funcționarul superior al minelor i-a prins asupra faptului Doi martori confirmă poliţiei faptele celor 3 mineri. Primul, Oprea Liviu, avea 42 de ani, locuia în Petroșani, la nr. 60, pe str. Principele Carol. În fișa postului său, de funcţionar superior al Societăţii Petroșani, intra și „urmăririle” locurilor de exploatare ale societăţii. Acesta povestește „în ziua de 4 Sept. a.c., pe la orele 6 p.m., pe când

mă duceam în urmărire pe teritoriul Societăţii, la locul numit Figaro, de la Mina Vest, am văzut pe indivizii Lupa Rudolf, Boite Pavel și Weisz Ioan, care făcuseră o mină clandestină de 5 m adâncime, de unde exploatau cărbuni și îi transporta cu roabele la casele lor din apropiere, cărora le-am spus că nu este voie a se exploata cărbuni, oprindu-i să nu mai lucreze”. Și al doilea martor, Ioan Iuhasz, a confirmat cele declarate de Oprea. Norocul celor 3 „penzioniști”, minericlandestini, a fost că paguba reţinută în seama lor de Societatea Petroșani a fost relativ redusă, despăgubirile solicitate de societate fiind de doar 500 lei.

Stratul V – Mina Est Lângă casa troliului O altă exploatare ilegală din Petroșani s-a aflat la Mina Est. Despre existenţa acesteia aflăm dintr-o adresă a Societăţii Petroșani către Poliţia Petroșani: „Avem onoare a vă aduce la cunoștinţă că în interiorul concesiunilor noastre miniere, în raionul Minei noastre Est, lângă casa troliului de extracţie, pe stratul V, indivizi necunoscuţi exploatează și extrag cărbuni din picior (zăcământul de siguranţă al planului înclinat vechi). Având în vedere că această exploatare ilegală să săvârșește în apropierea casei și a planului înclinat, care la suprafaţă este rambleiat până la adâncimea de 8 metri, exploatarea amintită prezintă pericol de o parte pentru viaţa exploatatorilor necunoscuţi și pentru casa de troliu, care e ameninţată a se prăbuși. Cu onoare vă rugăm să binevoiţi a lua cele mai urgente măsuri pentru urmărirea și descoperirea indivizilor din chestiune și a întocmi actele cuvenite pentru darea lor în judecată, sistând în același timp continuarea exploatării ilegale”.

Pagube de 58.000 lei Poliţia intervine și îi prinde pe minerii care ortăceau clandestin. „Brigada” era condusă de Hiriza Nicolae. Societatea Petroșani către poliţie: În legătură cu furturile de cărbuni săvârșite de Hiriza Nicolae și ortacii, în raionul Minei noastre Est din Petroșani, prin prezenta declarăm că pagubele ce ni s-au cauzat prin aceste furturi constau din: 60 căruţe cărbuni a 800 lei = 48.000 lei și stricăciunile produse în casa troliului care se și dărâmă din cauza exploatării legale - evaluate în suma de 10.000 lei. În total, deci, 58.000 lei. Menţinându-ne reclamaţia în chestiune, cerem condamnarea inculpaţilor la restituirea acestei pagube și pedepsirea lor conform legii.

miercuri, 31 ianuarie 2024

www.zvj.ro miercuri, 31 ianuarie 2024

PROMOVARE

EDILITARE

Vulcan

Leagănul şi gardul Un loc de joacă îl face pe copil să se simtă în culmea fericirii, mai ales când știe că alături, stând pe o bancă, este supravegheat permanent de părinți sau bunici. O astfel de secvență o văd foarte des la locul de joacă din Parcul „Avram Iancu” din Vulcan. Numai că, zilele trecute, mi-a fost dat să văd și altceva. M-a dus acolo, ca să-mi arate, administratorul Clubului IMAX. Gardul de plasă care îngrădește curtea clubului era făcut praf în zona în care, în locul de joacă, este amplasat un leagăn. Unul foarte mare, pe care se pot da, după cum poţi să-ţi dai seama, numai copiii trecuţi de unsprezece-doisprezece ani.

Dacă s-ar da în leagăn așa cum se cuvine, n-ar fi nicio problemă. Numai că, așa cum a observat chiar domnul administrator, atunci când ajung în partea cu gardul, năzdrăvanii lovesc cu picioarele plasa de sârmă. O dată, de două ori, de trei

facebook.com/ziarulvaiijiului

ori și aceasta e terminată. Bărbatul își amintește că a bănuit ce se va întâmpla încă de pe vremea în care a fost construit locul de joacă și le-a zis ălora care lucrau că leagănul cu pricina e pus prea aproape de gard.

Nu a fost băgat în seamă și de atunci este nevoit să schimbe des plasa de sârmă. Pe cheltuiala lui, desigur. O face, fiindcă, nu o dată, prin spărtură au intrat în curte nemernici care au pus ochii pe ce are el acolo. Dacă a văzut că problema lui nu e luată în considerare, omul s-a

gândit la altceva. Ceva care, în mod sigur, va rezolva definitiv problema gardului a cărui plasă de sârmă trebuie

s-o schimbe aproape săptămână de săptămână. Gheorghe OLTEANU

miercuri, 31 ianuarie 2024