Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Ziarul Vaii Jiului
Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,9681 lei 1$ = 4,7033 lei 1₤ = 5,7085 lei
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului
luni, 30 octombrie 2023
Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani
Anul XVI • nr. 3620 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
Vulcan
Pus pe liber înainte de termen ainte de începerea Joi, 25 octombrie, în Consiliului Local ședinței ordinare a Mihaela Rogobote, Vulcan, doamna jr. municipiului, a dat secretarul general al
Prin acest ordin Instituţia Prefectului judeţului Hunedoara constată încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale, a
73/ 2023 emis de citire Ordinului nr.4 nedoara, care i-a prefectul județului Hu științare și aplicare. fost trimis pentru în
mandatului de consilier local al domnului Siriteanu Herţug Adrian și declară vacant locul rămas liber. Hotărârea a fost luată pe baza referatului nr.9042/04.10.2023 întocmit de Serviciul juridic și contencios administrativ privind îndeplinirea condiţiilor legale pentru constatarea încetării de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului de consilier și în urma adresei nr.801.29.09.2023 expediate de filiala judeţeană Hunedoara a USR.
Vând casă “la căsuţe”, pe str. Viitorului Petroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea mare din faţă până în spate, necesită renovare. Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.
Citiţi în pagina 5:
Lansarea cărții „Iarba fragedă din cuvinte”
Un eveniment de ţinut minte
De fapt, așa cum a relatat chiar Siriteanu Adrian, s-a ajuns la asta în urma intrigilor și minciunilor lansate la conducerea judeţeană de către Dan Constantin Marinescu, plecat de la USR Vulcan și aflat, în prezent, în postura de candidat la funcţia de primar din partea filialei locale a unui alt partid. Disensiunile între cei doi au apărut în 2020, anul în care Dan Constantin Marinescu a fost primit în filiala USR Vulcan. „Pe atunci nu se ţinea mare, spunea că el poate fi pus și pe locul opt la consilieri – zice Adrian Siriteanu -, pentru ca, mai apoi, a început să aibă pretenţii și să facă ce voia el”. Tot Adrian Siriteanu îl acuză pe fostul său coleg de partid că a schimbat biroul local cu oameni aduși de el și, mai mult, „a început ameninţările la adresa mea”. Dan Constantin Marinescu și l-a luat ca aliat, în demersul său, pe Liviu Tătaru, președintele filialei și consilier local ca și el. De fapt, tot consiliul local știe că ei nu prea au avut treabă cu ce se discuta la ședinţe, fiind ba absenţi, ba on line, pentru ca tot amândoi să demisioneze din forumul
legislativ local din Vulcan.
Adrian Siriteanu le-a mulţumit consilierilor locali pentru cei trei ani petrecuţi împreună. „Am fost dat afară de domnul Marinescu, care nici nu prea venea la ședinţe”, a spus el în încheiere. „E o mare nedreptate, a fost de părere și primarul Cristian Merișanu, dumneavoastră aţi fost la toate ședinţele de consiliu local, pe când el (s-a referit la Dan Constantin Marinescu – n.a.) nu a fost la nici un sfert din ele. V-a eliminat cu minciuni, el care a plecat la alt partid și, cum se aude, ar urma să meargă la altul!”. Locul de consilier local rămas vacant va fi ocupat, foarte probabil, de doamna Mirela Vâjdea, membru USR, la fel ca și cel demis, de încă de la constituirea filialei vulcănene a partidului. Gheorghe OLTEANU
Euro-Riva Serv SRL Petroşani angajează
Manipulant Mărfuri (2 posturi), cu experiență. Contract de muncă full-time (8 ore). Solicităm și oferim seriozitate. Relații la telefon 0254.541011.
2
SPORT Rugby 7s seniori
Poli Karate - pe două fronturi În timp ce o parte dintre sportivii de la Poli Karate au participat la competiția de la Drobeta Turnu Severin, cealaltă parte a participat la „Cupa Contact București”. La această competiţie au luat parte 1233 sportivi din toată ţara, nivelul fiind unul ridicat. Clubul din Vale a participat cu 10 sportivi și s-au obţinut următoarele rezultate: Locul 1: Casian Popescu, Kumite Shobu Ippon, 8-9 ani, -30 kg; Sebastian Breazu, Kumite Shobu Ippon, 12-13 ani, -50 kg; Sebastian Breazu, Kumite Shobu Ippon, Cadeti, -52 kg. Locul 2: Radics David Ștefan, Joc Tehnic, 67 ani, -25 kg; Casian Popescu, Kumite WKF, 8-9 ani, -30 kg; Casian Popescu, Kumite WKF, 10-11 ani, -30 kg; Flavia Sălășan, Kumite Shobu Ippon, 10-11 ani, -40 kg; Delia Toroancă, Kumite WKF, 10-11 ani, +45 kg. Locul 3: Chiriac David Stefan, Kumite Shobu Ippon, 10-11 ani, -30 kg; Flavia Sălășan, Kumite WKF, 10-11 ani, -40 kg; Delia Toroancă, Kumite Shobu Ippon, 10-11 ani, +45 kg; Mathias Popescu,
Kumite WKF, Cadeti, -63 kg; Mathias Popescu, Kumite WKF, Juniori, -68 kg; Mathias Popescu, Kumite Shobu Ippon, Juniori, -68 kg. Un parcurs bun l-au avut și sportivii Daria Ciortea, Alexandru Blejoiu și David Fedelas! „Felicitări copiilor pentru rezultate și felicitări părinţilor pentru implicare!”, au spus antrenorii Radu Polifronie și Alina Tinca.
Semimaraton
Răcit - dar pe podium „Alergând la pădure” a fost un concurs de alergare foarte fain în Banatul montan, la care sportivul din Vale, Codrea Silip, revine cu drag în fiecare an. Acesta s-a luptat și cu o răceală, rebelă, dar și cu ceilalți alergători puternici. „Azi am ales să alerg în proba de semimaraton, deși iniţial m-am înscris la maraton, dar o răceală care m-a cam chinuit în ultimele zile, m-a făcut să iau decizia de a schimba cursa. Le mulţumesc frumos pentru asta trupei faine de organizatori de la Reșiţa, care au înţeles situaţia. Am ţinut să punctez acest aspect pentru că nu peste tot găsești înţelegere din partea organizatorilor de a schimba cursa, când se ivește o problemă de sănătate pe ultima sută de metri, cea ce mie nu mi se pare corect. Unii îţi impun tot felul de termene, condiţii sau/ și chiar taxe motivând tot felul de chestii logistice de organizare care nu prea cred că se justifică... Cât despre cursă, a fost destul de greu să plec cu un ritm bun, picioarele voiau, dar nu aveam suflu, dar de pe la jumătatea cursei mi-am mai revenit și am reușit să termin pe locul trei în clasamentul general. Organizare impecabilă, ca de obicei, vreme numai bună de alergat, peisaje superbe de toamnă prin pădure, gustări alese tradiţionale la finish, oameni faini. A fost o zi perfectă!”, a povestit alergătorul.
)
Ziarul Vaii Jiului
Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Ştiinţa - locul 4 La Iași, respectiv București, s-a disputat ultima etapă a Campionatului Național de Rugby 7s seniori, Turneu Elită și Promovare. Campioana României la rugby 7s seniori este CSU Elbi Cluj, care a terminat pe primul loc la finalul celor trei turnee. Pe podium au urcat CSM Constanţa și CS Rapid. Ardelenii au terminat pe locul secund etapa de la Iași, câștigată de CSM Constanţa care s-a impus în finală, însă punctajul cumulat în cele două etape i-au menţinut pe prima poziţie. Știinţa Petroșani s-a clasat pe locul patru. Turneul Promovare a fost câștigat de CSM Galaţi, urmată de RC Bârlad. Cele două vor promova în Elită. Locul 3 al podiumului a fost ocupat de CSU Alba Iulia. În etapa de la București s-a impus RC Bârlad care a învins în finală pe CSM Galaţi. Ocupantele ultimelor două locuri din Elită, CSU Arad și RC Griviţa vor evolua în sezonul următor în Promovare.
ELITA (Iași, Tepro) Grupa A: CSU ELBI Cluj, CS Năvodari, Știinţa Petroșani, RC Griviţa. Grupa B: CS Rapid, CSM Constanţa, CS Poli Iași, CSU Arad. Gr.A: CSU ELBI Cluj - RC Griviţa: 50-5 Gr.A: CS Năvodari - Știinţa Petroșani: 7-17 Gr.B: CS Rapid - CSU Arad: 1212 Gr.B: CSM Constanţa - CS Poli Iași: 42-7 Gr.A: CSU ELBI Cluj - CS Năvodari: 26-0 Gr.A: Știinţa Petroșani - CS Griviţa: 21-0 Gr.B: CS Rapid - CSM Constanţa: 7-15 Gr.B: CS Poli Iași - CS Arad: 17-14 Gr.A: Știinţa Petroșani - CS UELBI Cluj: 5-38 Gr.A: CS Năvodari-RC Griviţa: 31-5 Gr.B: CS Poli Iași - CS Rapid: 10-22 Gr.B: CSM Constanţa - CS U Arad: 47-0 Partida locurilor 7-8: RC Griviţa – CSU Arad: 5-17 Partida locurilor 5-6: CS Năvodari – CS Poli Iași: 19-17 Partida locurilor 3-4: CS Știinţa Petroșani – CS Rapid: 19-45 Partida locurilor 1-2: CSU ELBI Cluj – CSM Constanţa: 0-33 Clasament etapă: 1. CSM Constanţa - 14p; 2. CSU ELBI Cluj 12p; 3. CS Rapid - 10p; 4. CS Știinţa Petroșani 8p; 5. CS Năvodari - 6p; 6. CS Poli Iași - 4p; 7. CSU Arad - 2 p; 8. RC Griviţa - 1p Clasament general: 1. CSU ELBI Cluj - 38p; 2. Constanţa - 36p; 3. CS Rapid - 34p; 4. CS Năvodari - 14p; 5.Știinţa; 6.CS Poli Iași - 8p; 7. CSU Arad - 7p; 8. RC Griviţa 2p. La egalitate s-au luat meciurile directe. CSM Galaţi a câștigat Turneul Promovare și va urca alături de RC Bârlad în Elită.
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN
Pagină realizată de Loredana JUGLEA COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Confort Media Publicitate: Mirabela FLEŢAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
luni, 30 octombrie 2023
Petroșani
În trei trenuri Lume peste lume a fost, vineri, în Gara Petroș ani. Unii au ajuns aici, ca să prindă trenul care să -i ducă unde aveau de gând să meargă, iar alții să viziteze Trenul Regal și Tren ul Prezidențial, aflate pe linia a doua, dar și să prin dă sosirea trenului „Defileu Ex pres” care venea de la Tg Jiu.
Mi-am propus să nu mă întind cu scrisul, pentru ca în pagină să încapă cât mai multe fotografii. Vizita a început cu Trenul Regal. Îl mai văzusem cu o altă ocazie, dar nu pe dinăuntru. E o casă pe toţi, ce mai. Are de toate. Și dormitoare, și sală de baie, bucătărie, sala de mese. Într-un cuvânt, are tot ce le este necesar unor feţe regale și însoţitorilor lor. Vizitatorii le-au văzut pe toate, fiindcă se urca în tren de la un capăt și se cobora la celălalt. Și Trenul Prezidenţial e super tare. Vagon de dormit, sala de mese și una pentru conferinţe, loc de relaxare. Fain de tot. Cineva se întreba cam
undei place actualului președinte să stea mai mult? Greșit, fiindcă întrebarea e dacă actualul a mers vreodată cu trenul acesta, lui plăcându-i mai mult călătoriile cu avionul.
în folosinţă a liniei ferate Bumbești-Livezeni, a sosit în gară la ora 13.40. Exact așa cum era programat. Din el au coborât oficialităţile care au fost primite cu pâine și sare, dar și actori în costume de epocă. Trenul avea numai vagoanele de clasa I și a II-a. Cel de clasa a treia, cu bănci de lemn și godin pentru încălzire, pe care mi-ar fi plăcut să-l văd, rămăsese la București.
Ca și ceilalți vizitatori, am rămas uimit de confortul din compartimente. Cineva a zis că parcă-s mai arătoase și confortabile ca ale trenurilor de acum. În gară a putut fi vizitată expoziţia cu obiecte feroviare. Pe peron se aflau panouri fotografice cu imagini și informaţii legate de Defileul Jiului. Nu prea am fost atent la cuvântările mai marilor zilei de la judeţ. Am preferat să-mi perind privirea pe panouri și să stau de vorbă cu „nașii” trenului de epocă și cu actorii care se plimbau pe peron, personaje cu care lumea se înghesuia, ca să se pozeze. Cam atât am avut de zis, restul e în fotografii! Gheorghe OLTEANU
Bătrânul tren Moldovița, botezat „Defileu Expres” cu ocazia sărbătoririi celor 75 de ani de la darea
www.zvj.ro
8 luni, 30 octombrie 2023
EVENIMENT
3
4
CENACLUL BOEMA
Ion Hirghiduş - o viziune poetică panteistă Noul volum de poezie al lui Ion Hirghiduș („Iarba fragedă din cuvinte”, Editura Eikon, București 2023) marchează un salt evident în spiritualizarea viziunii poetice și în esenţializarea discursului poetic. Dimensiunea umană este valorizată implicit și explicit prin raportarea firească la dimensiunea ontică a existenţei. Poetul afirmă cosubstanţialitatea umanului și a astralului, ceea ce schimbă total perspectiva poetică și filozofică. Invocaţia către soare din poezia care deschide volumul este emblematică, așezând întregul volum sub aspiraţia către lumina înaltului: „Pentru a ne reda nouă lumina,/ tu, soare (…) chemarea devine răstimp,/ în setea de a fi o parte din tine ”. Invocaţia către soare include dorinţa de reîntregire cu astralul din care am venit: „o trecere prin porţile vremii,/ patria în care suntem mereu chemaţi.” (Către Soare) Soarele rămâne mereu o garanţie de viaţă, de durabilitate a lumii. El trimite teluricului o infuzie de energie: „Câmpia este ea însăși o flacără,/ preoteasa care apără templul de invazia lăcustelor de argint/ cele care rod din temelie realitatea.” (Soarele-rug). „Orice ar fi, să nu privești în urmă/ Cât soarele pe piscuri tresare-n cristale.” Această privire în urmă interzisă, reafirmată prin trimiterea la episodul mitic Orfeu-Euridice, („Euridike e doar visul tăcerii”), subliniază ubicuitatea prezenţei divinităţii în natură: „apoi urme de fum și sunete din cimpoaiele antice/ pentru zeităţile pădurii”. (E soare pe piscuri). O infuzie de speranţă și iubire se prelungește în cuvânt, care participă prin rostul său de a denumi elementele realităţii, la recrearea și la ordonarea lumii: „Literă cu literă dau forma cuvântului./ Va fi primul semn al iubirii,/ va fi din nou o speranţă a unui nume.” (În umbra unui gând). Și: „Credinţa mea e că tu ai acum un nume,/ ţi-l rostesc florile, ţi-l șoptesc pietrele/ lângă marele hotar al tăcerii.”
facebook.com/ziarulvaiijiului
„Din flori de romaniţă/ sunt făcute cuvintele mele/ scrise cu graffiti pe orizont.” (Tu ai acum un nume). Avem aici și o explicare a titlului volumului: Iarba fragedă din cuvinte, care subliniază cosubstanţialitatea naturii și a cuvintelor. Mai mult, simţim un ecou al puterii cuvântului de a crea lumea: „Apoi apele revărsate/ duc seminţele peste praguri,/ pun peceţi în propoziţii și fraze, scriu cu mâna lui Dumnezeu.” (Carte nescrisă). În perpetua reînnoire a naturii, momentul când „Germinaţia a fost amânată pentru un timp”, echivalează cu o întrerupere a comunicării cu înaltul. „Catedrala, ea singură, stă răsturnată în ape”. (O sete a realităţii). Raportarea la spiritual dă profunzime oricărui tablou, chiar al unei naturi la Început de ianuarie, când , în aglomerările orașelor, răsună „un ritm al mașinilor care jupoaie realitatea” : „Am văzut îngerii venind prin acoperiș/ dintr-un cer aproape pierdut”, „Și tu erai în văluri pierdută,/ zeiţă a depărtărilor duse de o mie de trenuri”. Sau: „În soarele amiezii am ars florile de lămâiţă,/ ofrandă adusă zeiţei care spune ce inimi se pot uni”. (Florile de lămâiţă). Viziunea poetică devine panteistă: „Aripi de îngeri sunt frunzele/ mișcate ca o turmă de suflete,/ prin cântecul lor nălucile târzii ale verii…”. (Pădurea din mine). și „ Zeii risipiţi prin câmpii/ cântă glorios de singuri,/ neștiuţi de oamenii orbiţi de timp.” (Nu pune pavăză tăcerii cuvintelor!). Vegetalul tinde și el spre cer: „o noimă a sevelor călătorind spre cer”. (Anotimpurile mestecenilor). Dar, în marile ritmuri ale naturii, aspectele vegetalului sunt perisabile: „Sufletul nopţii și-nchipuie doar/ că e o viscerală iubire,/ dar frunze sunt totul…” (Pădurea din mine). Iubirea este văzută și ea prin prisma vegetalului. „Doar tu, frumoasă nălucă, /te strecori sub arborele singur/ pentru a susţine că iubirea este mereu otravă și miere./ Te văd mereu acolo/ și-n loc de mâini ai
frunze imaginare,/ și-n loc de ochi doar stele îndepărtate.” (Un copac singur…) Mai mult, iubirea este energia cosubstanţială lumii: „Nu știu decât că tu ești în inima mea/ pentru a suna alămurile,/ pentru a împrăștia lumina peste hotare,/ pentru a semăna pădurea din visele mele.” (Poem). Esenţa iubirii este divină: „iubirea e un zeu dus de râul fugar / până în templul soarelui.” (Fiinţa vinului. 6). Poetul simte și exprimă aceasta în multiple moduri: „Iubirea e o casă cu îngeri./ O frunză din cer se prinde-n horă pentru a gusta/ un timp ce va să vină.// Te-am așezat la mine în priviri/ pentru a mă locui./ În decorul angelic tobele bat,/ de iarbă fragedă sunt cuvintele mele.” (Un dor al câmpiei. 3). Avem aici și o nouă decodificare a metaforei din titlul volumului: puterea cuvintelor de a participa la regenerarea lumii este dată de iubire. Jurnalul unei zile obișnuite, Ziua de 8 ianuarie, pare a fi pentru poet o rememorare a bornelor mersului prin timp al omului, către ziua de azi, cu recuperarea unor întinse zone geografice: „să merg în ograda păsărilor/ și să caut printre ele cântecele pierdute,/ cântecele vorbite ale Africii înainte de potop./ O muzică neagră iese din pereţii bordeielor”. Apoi, „La micul dejun Orfeu îl laudă pe războinicul Ares ”, „Alerg spre Grădina Golestanului, flori întâmpinând într-o rouă târzie. / Pământul, aerul, apa sunt dansul lui Samba Dyallo”, „În amiaza zilei, Enkidu merge tăcut în urma leilor”. Poetul se raportează mereu și raportează totul la „cer”, simţindu-se „un fruct din pomul cerului” și simte născându-se în el neliniștitoarea întrebare: „Doamne, unde am fost până acum?” sugerând o raportare la astralul de dinainte de viaţa pământească. (Un vis abia conturat). Alteori, locuirea în astralul dinaintea venirii pe pământ este percepută ca o amintire: „mi-am adus aminte de tine când nu erai”. (Astfel am înţeles iubirea). Mai mult, poetul încearcă să absolve omul de păcate, întrucât așa a fost creat de Dumnezeu: „Oamenii-s toţi copii/ jucându-se cu nimbul.” Mai mult, faptul că sunt purtători de nimb, trădează legătura lor cu divinitatea. (Rugăminte). Poetul înalţă un imn omului: „Și neclintită se-nfiorează făptura. Măiastră / pasăre a dragostei își găsește urmele/ oglindite-n fântâna din tăcerea noastră.” (Voi, inimi carentruna șoptiţi). Creionând realitatea, poetul caută spiritus loci: „Drumul a ajuns la mine cărare fără ierburi,/ Dumnezeu cel bun
curăţă lumea cu un măturoi și un făraș (…) dar niciodată rece nu este cu limba noastră,/ mai mult duios înţelege greșelile gramaticilor / dintr-o ţară tristă, dintr-o ţară fără monedă euro. (…) Încă ne mai amintim de morţii noștri,/ cei care se ascund în vii.” ” (Ghimpi, ghimpi, ghimpi, ghimpi, ghimpi) . Mai mult, în această perioadă când a vorbi despre patrie este considerat aproape un păcat, un afront al Uniunii Europene, poetul nu se sfiește să vorbească despre patrie, cu o oarecare tristeţe și nostalgie în glas: „Patria mea azi este doar o frunză răsturnată pe o parte,/ îndoindu-se, cartezian, de la mijloc,/ verde fără de noroc. (…) Patria mea a fost cândva rotundă și avea de toate (…) Patria mea este prea singură”. (Patria). Uitându-se în urmă, poetul meditează la trecerea timpului: „Furnici,/ fire de iarbă,/ copaci,/ case, / oameni / și tot ceea ce pare că există până la stele / cad în uitare la fel ca zeii.” (Succesiuni de memorii). Mai mult, visarea poetului se întoarce in illo tempore, reîntoarcere spre începuturi întru regenerarea lumii: „În reverie se refac începuturile / în care ziua și noaptea erau una,/ nedesfăcută ghindă,/ speranţă adormită.” (Vântul de diamant taie în pielea realităţii. 5 ). Meditaţia poetului revelează adevărul vechiului dicton fugit irreparabile tempus: „Nimic nu mai este ca atunci, (…) Nimic nu va mai fi ca acum” (Fiinţa vinului. 3). Gândul poetic încearcă să recupereze momente semnificative din istoria raportării omului la existenţă și la trecere, momente închegate în credinţe și ritualuri : „Din vetre luminoase se ridică fumul ielelor,/ în joc sunt pierdute ritualuri străvechi,/ inele înlănţuite în crângurile de sub zăpezi/ unde sunt adăpostite firavele flori albastre.” (Chipurile inocenţei, 2). În acest efort, rolul poetului este crucial, căci : „Poeţii stau în picioare în faţa zeilor, (…) Ei seamănă pe câmpie dragoste arsă”. ( Chipurile inocenţei, 5). În această perspectivă, viziunea panteistă a lui Ion Hirghiduș este exprimată explicit: „Și noi luăm în mâini seminţele/ care s-au rotit în sânge,/ sunete din naiul lui Pann/ în această frumuseţe a pământului.” (Chipurile inocenţei, 4) . Marcând un salt valoric în poezia lui Ion Hirghiduș și nu numai, volumul „Iarba fragedă din cuvinte” devine emblematic pentru drumul lent, dar sigur către spiritualizare al poeziei de azi. Elisabeta BOGĂȚAN
luni, 30 octombrie 2023
Lansarea cărții „Iarba fragedă din cuvinte”
Un eveniment de ţinut minte rba e de poeme a sa, Ia rt ca ă nt ce re ai m a at ce , joi, 26 Ion Hirghiduș a lans „Eikon”, în anul 2023 ra itu Ed la ă ut ăr ap naclului fragedă din cuvinte, ânesc”, în cadrul Ce m Ro l ău ăd ăg „F la a 16:00 nel Bușe, octombrie, 2023, or n Boboc, invitați: Io ia ar M n rio fit Am i. an fost un „Boema” din Petroș ul Ion Hirghiduș. A et po r, gu si de , și n, Elisabeta Bogăța ținută literară. eveniment de înaltă Elisabeta Bogăţan a citit un discurs hermeneutic despre poezia lui Ion Hirghiduș, despre metaforele de aici, despre natură și despre capacitatea poeziei de a se întoarce la origini ca să extragă din natură lumina, căldura și mai ales – posibilităţile de regenerare. Marian Boboc a spus despre Cenaclul „Boema” că își va relua activitatea ceva mai intens și că de acum vor avea loc întâlniri mai dese (ceea ce îi chiar dorim boemei petroșenene). S-a amintit și placheta de poeme a Ionelei Ablai, Gnomul altui pământ, publicată la Editura „Eikon”, în anul 2023, o plachetă interesantă și captivantă. Ionel Bușe a citit poeme din cartea care se lansa, lectura a fost foarte frumoasă, am ascultat cu toţii cu mare interes și cu mare bucurie, căci rar îţi este dat să ajungi să asculţi un prozator și un filosof de asemenea calibru lecturând
poeme și la final spunând că în felul său și el este poet, cu această ocazie s-a adus în discuţie romanul său (poetic) femei de iasomie. Ion Hirghiduș a plusat, purtându-ne sufletele și umbrele trupurilor prin ultimul
ciclu de poeme din cartea sa de poeme Iarba fragedă din cuvinte. Fără discuţii - poezie calofilă, negociind utilul cu plăcutul, figurile de stil cu verbele de acţiune, mereu ţintuind idei filosofice, ridicându-se pe o scară a eticii, acolo unde indivizibilul se poate întrupa ca să extragă din pământ
infinitul, eternul, nemurirea, strigătul pentru ceea ce poate să rămână cu adevărat în urmă ca semn că s-a trecut pe aici. Cuvântul nu este pentru poetul Ion Hirghiduș numai o formă, ci mai ales un fel de material din care se poate crea o nouă lume, una
profund umană. Nu știu câtă iarbă a fost în cuvinte, nici câte flori au răsărit din mijlocul acestui verde, dar ceea ce știu este că dintr-odată se poate observa mai clar dimensiunea ecologică concretizată în noua direcţie spre care cotește acest poet din Valea Jiului, un poet care a pariat toate versurile pe
ne jucăm cu bucăţi mici de hazard, fără nume într-o mișcare browniană.
Poeme de Ion Hirghiduş Anotimpurile mestecenilor 1 Alb cu negru ridicat în lumină este mesteacănul, un copac sub cerul liber şi atât de singur, un ostaş al pământului. Când prin păduri de mesteceni te pierzi, te însoţeşte cerul coborât pe pământ, călăuzire în zi şi în noapte. În iarnă albul mestecenilor doarme în albul zăpezilor, urme de iepuri şi de vulpi tresar spre rădăcini amorţite. Uneori paşi de vânători, strigăte de hăitaşi pe pământ şi în aer se înfioară, animale tăcute şi înspăimântate. Într-o tăcere albă, iarna se stinge lăsând loc unui zvon solar, un cântec de nai, o zare în noi, o noimă a sevelor călătorind spre cer. Iezii căprioarelor printre mesteceni ca printre mame, frecându-se de albul lor cu gust de lumină. Au dat ierburile în pârg, tufişuri de zmeur ferecare în fruct, mai mult sânge vegetal care nu uită. 2 Într-o semeaţă voinţă albul se coace, scoarţa mesteacănului – medicamentul vederii. Vara va trece printre furtuni solare ducându-se în ascunzişuri uitate,
8
www.zvj.ro luni, 30 octombrie 2023
natură, și unde altfel poţi paria dacă nu în mijlocul naturii, în această depresiune înconjurată de munţi, ape, văi, păduri, diferite specii de păsări și animale, fructe și cât cuprinde – iarbă. Imaginea vizuală la care ne îndeamnă titlul cărţii este menită să ne facă să vedem nevăzutul, „poetalul” (Dorin Ștefănescu, Poetalul) corpul născut, iară nu făcut, care din mama natură se ivește, care cu lumină se hrănește, care cu generozitate crește – cuvântul. Necreatul de la început, devine nu numai născutul de apoi, ci și creatorul unei noi noţiuni care poate fi discutată de teoreticienii poeziei ecologice, „iarba fragedă din cuvinte”, de aici fiecare are drept de interpretare, dar cert este că abia Ion Hirghiduș este unul dintre cei mai îndreptăţiţi să scrie poezie ecologică, mai ales pentru că o scrie „la firul ierbii”. Dimineţile sunt cele mai frumoase în Valea Jiului, ceaţa densă se ridică lent învăluind munţii și ecopoezia e la ea acasă, e scrisă, dar numai Ion Hirghiduș putea să o cuprindă și să o surprindă atât de frumos, conservând-o între două coperte, ca nimeni altcineva până acum, în acest paradis ecologic. Gabriela FECEORU
din nou sună cornul, din nou vânătorii aleargă. Iepurele cel iute de picior e prins de glonţul cel iute la mânie. Sânge peste tot, frunze arămii, rugina vieţii se scutură de pe scuturi şi când va ajunge în pământ tăcerea se ivește, un fum slinos, un fel de Ekpyrosis. Mesteacănul izolat din câmp visează pădurea: în adăpostul acesteia toamna e mai blândă, dar el singur rămâne şi aşteaptă mânia unui zeu nebun.
Soarele-rug În trupul verii e aprins un rug. Suflete, suflete, aprinde-te și tu! În felul acesta dispar hotarele dintre lucruri, în felul acesta Universul va fi o flacără nesfârșită. O sete milenară se-ntinde pe câmpie: crâmpeie de somn, miresme de spini și chipul ei misterios între amintiri. Câmpia este ea înseși o flacără, preoteasa care apără templul de invazia lăcustelor de argint, cele care rod din temelie realitatea.
Sfintele-păcătoase arse pe rug, femeile cu trup de argilă, femeile cu trup de felină, Venus din Willendorf sub brazda cu flori a unei grădini. Soarele peste tot e rugul învierii, iubirea e o pasăre phoenix, după ce a înnoptat sub cenușa stelară e cuprinsă de nesaţiul vieţii.
O amintire străveche Când au căzut toate în noapte, au rămas doar umbrele stinse. Felinare legănate de vânt pe potecile dintre cer și pământ, un gust de realitate concavă cu sânge subţire și tu erai înaltă printre formele de nimic, respirai doar notele muzicale ale cerului, o umbră de meteorit, o umbră de stea care a ars până la epuizare. În acest an al Domnului, oricare ar fi el, se trage o linie peste orizont și se adună sărbătorile. Doar sufletele-pereche au un început, receptacole care ascultă Universul, cutia de rezonanţă a amintirilor străvechi. Vin din cedrii Libanului frumoasele care și-au pierdut dorul peste mări, ele sunt cutiile de rezonanţă în care sângele crește.
Și noi suntem prizonieri ai imaginarului,
CENACLUL BOEMA
5
6
ACTUALITATE
Ministrul Muncii și Solidarității Sociale:
“Facem tot ce putem pentru a păstra condiţiile speciale de muncă” Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu, a fost vineri în Valea Jiului pentru a lămuri presupunerile legate de noua lege a pensiilor. Oficialul a spus că se fac eforturi pentru ca benefiicile castigate de mineri, condițiile speciale de muncă, să fie păstrate până în 2035. Vizita ministerială în Valea Jiului a început la sediul sindicatului Muntele, acolo unde ministrul BucuraOprescu și o delegaţie formată din oameni ai locului, precum Cristian Resmeriţă, s-au întâlnit cu reprezentanţii minerilor. S-au purtat discuţii pe tema legilor care favorizează ieșirea la pensie a minerilor, energeticienilor și – în general – a oamenilor din Valea jiului. “Prima veste este aceea că facem tot ceea ce ţine de noi pentru ca aceste condiţii speciale și deosebite de muncă să rămână și în noua lege a pensiilor, până în 2035, acestea sunt discuţiile pe care le putăm cu Comisia Europeană acum. Cea de a doua veste este că suntem parteneri buni, care colaborăm și căutăm soluţii pentru minerii din Valea Jiului”, a declarat ministrul BucuraOprescu. Legea 197/2021 a fost cel mai dezbătut subiect pentru că mulţi oameni care au ieșit din sistem pe baza ei s-au trezit acum că au pensile calculate greșit, iar unii chiar trebuie să dea banii inapoi. “Știm situaţia, s-a discutat pe legea 197 foarte mult,
domnul senator Cristian Resmeriţă mi-a spus-o dinainte de a veni în Valea Jiului și încercăm să găsim soluţii astfel încât situaţii de genul acesta să nu mai avem. Suntem în proces de reformă pe legea pensiilor, asteptaţi noua lege și veţi vedea că astfel de situaţii nu vor mai fi posibile” a mai adăugat ministrul Muncii și Solidarităţii Sociale, Simona Bucura-Oprescu. Nu s-a vorbit despre angajări sau restucturări în minerit, însă s-a pus pe tapet situaţia Complexului Energetic Valea Jiului. “Am vorbit despre situaţia Complexului Energetic Valea Jiului în momentul de faţă. Este situaţia pe care dvs., cei de aici, o știţi. Este o companie nou înfiinţată, noi am adus în atenţie toate problemele legate de legea pensiilor în ceea ce îi privește pe mineri și energeticieni, și avem promisiunea că vom fi sprijiniţi în totalitate”, a spus Darius Cîmpean, președintele Sindicatului Muntele. Legea nr. 197/2021 prevede o reducere a vârstei standard de pensionare cu 13 ani pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de 25 de ani, corespunzător activităţii desfășurate cel puţin 30 de ani în locurile de muncă. Aplicarea legislaţiei cu privire la pensionarea minerilor și a energeticienilor lasă loc de interpretare și se pare că nu oricine poate beneficia. 6300 de dosare au fost deschise în acest an pentru recalcularea pensiilor, și toate sunt cauzate de
nerespectarea deciziei Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind Legea nr. 197/2021, care reduce vârsta de pensionare în minerit şi energie. Noua lege a pensiilor va elimina toate aceste neconformitati, iar asigurările vin chiar de la ministrul Muncii. Simona Bucura-Oprescu a plecat din Valea Jiului cu un vagonet, primit de la sindicalisti. „Am primit un vagonet de cărbune și le mulţumesc colegilor de aici, de la Sindicatul Muntele, totodată partenerii noștri de nădejde. Vagonetul acesta va fi pe biroul ministrului Muncii și Solidarităţii sociale, de fiecare dată cu gând bun și cu mintea la cei din Valea Jiului”, a încheiat declaraţia ministrul.
Ministrul Simona Bucura-Oprescu a vorbit cu minerii, în subteran Prezentă în Valea Jiului, Simona BucuraOprescu a ținut neapărat să intre în subteran pentru a vedea condițiile de lucru ale minerilor. La iesirea din fundul
pământului, oficialul a declarat că minerii pot fi numiți eroi și că toate decizile pe care le va lua de acum încolo în ceea ce îi privește vor fi doar în favoarea lor. Ministrul a ajuns la Exploatarea Minieră Vulcan imediat după discuţiile avute cu sindialiștii. Înainte de a intra în subteran, Simona Bucura-Oprescu a vorbit cu cei din conducerea explotării miniere despre problemele cu care se confruntă ortacii. Ministrul a coborât în subteran alături de o
facebook.com/ziarulvaiijiului
delegaţie formată din conducerea unităţii, dar și primarul municipiului Vulcan, Cristian Merișanu. Peste două ore a petrecut ministrul în subteran, unde a vorbit cu ortacii aflaţi in sut. Oficialul a ţinut neapărat să ajungă pe frontul de lucru, așa că ea a fost dusă până la abatajul frontal cu banc surminat. La ieșire s-a declarat uluită de condiţiile de lucru ale minerilor în subteranele Văii Jiului. Bucura-Oprescu chiar a declarat că, după aceasta vizită, este motivată și mai mult să lupte pentru interesele celor care zi de zi trudesc în fundul pământului pentru a scoate la suprafaţă aurul negru. La plecare, ministrul a luat ca suvernir o bucată de huilă.
luni, 30 octombrie 2023
Primim la redacție
De ce şi cine vrea eliminarea grupelor de muncă? Doresc să aduc la cunoștință opiniei publice o problemă privind noua formulă de calcul din viitoarea lege a pensiilor ce urmează să intre în circuitul legislativ, formula de calcul preluată din Legea 127/2019 care va dezavantaja pe cei care au lucrat în condiții grele de muncă. Este aceeași problemă abordată public de mine, în urmă cu cinci ani, chiar și printr-o interpelare parlamentară din septembrie 2018 când s-a citit o scrisoare deschisă pe care am adresat-o ministrului muncii de la acea vreme. http://www.replicahd.ro/senatorul-pnlcarmen-harau-oare-de-ce-atata-ostilitat e-fata-de-pensionarii-care-si-audesfasurat-activitatea-conditii-specialede-munca/ Împărţirea numărului total de puncte la același stagiu de cotizare, prevăzut a fi 25 (precum folosirea VPR - valoarea punctului de referinţă, care este tot o împărţire mascată la 25) înseamnă eliminarea inechităţilor și creșterea tuturor pensiilor din zona condiţii normale de lucru care folosesc în prezent stagii de cotizare mai mari de 25. Singura categorie de pensionari care nu
va beneficia de majorarea pensiilor, este din zona grupelor grele de muncă cu stagii de cotizare mai mici de 25, iar folosirea noii formule de calcul VPR, majorează stagiile de cotizare a celor ce și-au desfășurat activitatea în condiţii grele de muncă, micșorând punctajul mediu anual al acestora, având consecinţă: diminuarea pensiilor. Nu este drept să știi dinainte că, prin aplicarea unei noi formule de calcul, zeci de mii de pensii nu se vor majora, după care să vii să invoci prevederea situaţiei în care, în urma recalculării, rezultă o pensie mai mică decât cea în plată, se menţine pensia în plată. Este cazul în care această prevedere devine amăgitoare, înșelătoare, chiar cinică, iar fapta unei asemenea erorii făcută în mod tendenţios nu poate fi scuzabilă. Sigur că după o lungă perioadă de stagnare „îngheţare” (timp în care se
pierd bani) se vor majora și aceste pensii, dar cu punctaj mediu anual diminuat ce rezultă din împărţirea numărului total de puncte la 25 în loc de 15 pentru cei din grupa 0 zonă de expunere la radiaţii, 17 pentru cei din zona a II-a de expunere la radiaţii și 20 pentru cei cu activităţii desfășurate în subteran cel puţin 50% din timpul normal de lucru. Pentru a înţelege mai bine această influenţă asupra acestor categorii de pensionari a căror pensii vor fi „îngheţate” pentru o perioadă de câţiva ani, timp în care pensiile celor din categoria condiţii normale de lucru cresc, am luat exemplu pentru un pensionar al cărui stagiu complet de cotizare este de 20 de ani, care și-a desfășurat activitatea în subteran, cu un presupus număr total de puncte 70. Potrivit Legii 263/2010 punctajul mediu anual al acestui pensionar miner este de 3,5 (numărul total de puncte realizat împărţit la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, respectiv 70:20 = 3,5) Prin înmulţirea punctajului mediu anual 3,5 cu valoarea punctului de pensie 1785 se obţine cuantumul pensiei 6247 lei, pensie brută. Este calculul prin varianta actuală, înainte de aplicarea noii legi. Calculul prin varianta aplicării noii legii (V.P.R.) același pensionar miner - 70 puncte cumulate, - 25 ani stagiul de cotizare preconizat a se utiliza prin aplicarea noii formule de calcul (VPR) - 1785 valoarea actuală a punctului de
pensie, împărţind 1785 la 25 se obţine un VPR = 71,4 care înmulţit cu 70 puncte se obţine cuantumul pensie brute 4998 lei, mai mică cu 1249 lei decât pensia de 6247 lei calculată prin varianta actuală, înainte de aplicarea noii legi. O Corectare, pentru grupele grele de muncă ce folosesc în prezent stagii de cotizare mai mici de 25, este posibilă prin următoarea SOLUŢIE: Dacă facem raportul între 25 (stagiul de cotizare ce va fi folosit în noua formulă de calcul, VPR) și 20 (stagiul de cotizare utilizat în prezent pentru pensionarul miner) obţinem 1,25% 25% din 70 puncte, reprezintă 17,5 puncte care adunate la cele 70 obţinem 87,5 puncte. Din raportul valorii punctului de pensie actual, 1785, și folosirea stagiului de cotizare care se preconizează a fi 25, rezultă VPR de 71,4 care înmulţit cu 87,5 puncte se obţine 6247 lei pensie brută egală cu cuantumul pensiei aflată în plată înainte de aplicarea noii legi. În sinteză, punctele rezultate din raportul 25/20, 25/17, 25/15 și adăugate la numărul total de puncte ale fiecărui pensionar din categoria grupelor grele de muncă permite ca folosirea noii formule de calcul să nu mai genereze discriminări acestor categorii de pensionari. Dacă se vrea, această soluţie, destul de concludentă, corectează problema calculării pensiilor celor ce au lucrat în condiţii grele de muncă. Petre LUNGOCI, pensionar miner Petroșani.
ANUNŢ PUBLIC PRIVIND DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE
ANUNŢ PUBLIC
S.C. Stone Pastry,
PRIVIND DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE
cu sediul in Mun. Vulcan, str. Morii, nr. 50, jud. Hunedoara, anunţă publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara, în cadrul procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
„CONSTRUIRE LABORATOR COFETĂRIE/PATISERIE, ÎMPREJMUIRE ȘI AMENAJARE ACCES, INCLUSIV ILUMINAT ȘI SUPRAVEGHERE VIDEO” – faza PUZ. Proiectul deciziei de încadrare şi motivele care o fundamentează pot fi consultate la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara din Deva, str. Aurel Vlaicu, nr. 25, judeţul Hunedoara, în zilele de luni – joi, între orele 800 1600 şi vineri între orele 800 – 1400 , precum şi la următoarea adresă de internet http://apmhd.anpm.ro. Publicul interesat poate înainta comentarii/observaţii la proiectul deciziei de încadrare în termen de 10 zile de la data publicării anunţului pe pagina de internet a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara.
8
www.zvj.ro luni, 30 octombrie 2023
S.C. ETERNA EXPERIENCE S.R.L., cu sediul in Mun. Vulcan, str. Decebal, nr. 6, jud. Hunedoara, anunţă publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara, în cadrul procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:
„CONSTRUIRE SPĂLĂTPRIE – SELF SERVICE” – faza PUZ. Proiectul deciziei de încadrare şi motivele care o fundamentează pot fi consultate la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara din Deva, str. Aurel Vlaicu, nr. 25, judeţul Hunedoara, în zilele de luni – joi, între orele 800 1600 şi vineri între orele 800 – 1400 , precum şi la următoarea adresă de internet http://apmhd.anpm.ro. Publicul interesat poate înainta comentarii/observaţii la proiectul deciziei de încadrare în termen de 10 zile de la data publicării anunţului pe pagina de internet a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara.
DIVERSE
7
8
PRĂVĂLIA CU ISTORII
Felix Ostrovschi vă prezintă „Revista presei”:
Liga nenorociţilor în dragoste „Zilele acestea a luat fiinţă la Cluj, Liga nenorociţilor în dragoste, al cărei scop statutar este, consolarea celor nedreptăţiţi de zeul Amor. Membrii societăţii sunt: activi: de la 18 la 28 de ani; de onoare: de la 28 la 50 de ani; toleraţi: între 50 și 70 de ani.
facebook.com/ziarulvaiijiului
Liga nu este vreo invenţie românească. A fost importată din America de către un profesor universitar, care se ocupă de vreo trei ani cu împământenirea ei în România. În Lumea Nouă știut este că sunt o mulţime de societăţi similare: Liga pentru rechiziţionarea femeilor frumoase; Liga oamenilor fără bretele;
Liga adoratorilor de rochii cărămizii; Liga pentru studiul cioarelor îndoliate; Liga pentru analizarea cărăbușilor melancolici; Liga elefanţilor veseli; Liga bărbaţilor divorţaţi; a misoginilor; cocalmanilor; și a celor cu iluzii spulberate. Profesorul în chestiune a făcut călătorii de studii în acest scop și acum lucrează la un mare studiu, relativ la structura sociologică a acestei ligi la diferite popoare, pentru a vedea, ce concluzii putem trage noi din punct de vedere naţional și al natalităţii. Președinte al acestei ligi va fi ales dl. profesor Misogin. Urăm noroc, nenorociţilor în dragoste la noua
întreprindere. Cerul se pudrează cu nori, pisicile miaună noptatec, iar nenorociţii în accidente și incidente în dragoste înfiinţează ligi”. [„Patria”, Anul IX, nr.26, Cluj, 10 februarie 1927].
luni, 30 octombrie 2023