3536 joi 15 iun 2023

Ziarul Vaii J iului

Ploile de la est la vestul Văii Jiului

In vederea executarii lucrarilor la obiectivul:

,,MODERNIZARE

STRADA SLATINIOARA DIN

MUNICIPIUL

proiectare

Curs valutar:

1€ = 4,9559 lei

1$ = 4,5862 lei

1₤ = 5,7998 lei

PETROSANI,

si executie’’,

va informam ca in perioada 07.06.2023 – 24.06.2023, se inchide Strada Slatinioara intre orele 7,30 – 17,30 si se impun restrictii de tonaj pentru autovehiculele cu masa maximă autorizată mai mare de 3,5 tone, conform Aviz nr. 661570/13.04.2023.

Ținând cont de faptul că partea de sud a județului nostru se află sub avertizare de cod roșu de ploi încă de luni seara, iar marți codul a continuat, Instituția Prefectului de Hunedoara și cei de la ISU Hunedoara avertizând de acest fapt, firește că ne-am interesat să vedem situația precipitațiilor în Valea Jiului și să aflăm de la hidrologii din cadrul SHI Petroșani dacă există probleme legate de inundații.

Nu au fost deocamdată probleme de inundații și pagube legate de acestea Și vom începe cu partea a doua, „probleme legate de inundaţii”. Cei din cadrul SHI Petroșani, alţii decât șeful acestei instituţii, inginerul Sorin Corici aflat într-o delegaţie, ne-au spus că „din punctul de vedere al SHI Petroșani, până marţi la prânz nu au fost probleme, cotele apelor curgătoare fiind mărite, dar fără să creeze inundaţii și pagube”. Mai multe vom afla zilele următoare, dacă va mai fi cazul, în sensul dacă ploile ample vor continua.

De data aceasta, în estul Văii Jiului a plouat mai tare ca în vestul ei

Legat de prima parte, cât a plouat în localităţile noastre, vă avertizăm din start că n-a plouat deloc puţin în ultimele 24 de ore, dar nici foarte mult,

în cantităţi apreciabile, precum atunci când s-au produs ultimele mari inundaţii, când la Câmpu lui Neag s-au depășit 200 l/mp, o valoare istorică și care, să sperăm, va fi greu de egalat (ar fi bine niciodată, dar natura știe ea ce face și nu ne întreabă pe noi).

Și o să începem, ca de fiecare dată, cu Vestul Văii Jiului, acolo unde, de obicei, în ultimii ani, a plouat mai mult decât în Est. De data aceasta, Estul a bătut Vestul și veţi vedea. La Câmpu lui NeagUricani și la Bărbăteni-Lupeni a plouat în ultimele 24 de ore 25 l/mp, ploi normale de vară am

zice, ceea ce face ca pământul să acumuleze apă, după anii secetoși care au tot fost. La Valea de Pești, acolo unde există și lacul de acumulare ce alimentează Valea Jiului cu apă potabilă, a plouat chiar mai puţin cu ceva ca la Câmpu lui Neag, localitatea vecină: 23 l/mp. Trecem prin centrul Văii, ajungând la Iscroni, acolo unde măsurătorile ne arată că în ultimele 24 de ore a plouat 37,8 l/ mp. Deci, o creștere destul de semnificativă faţă de zona de vest. Puţin mai încolo, înspre Petroșani, la Livezeni, pe Jiul de Est, cantitatea a fost cu puţin și mai mare: 38,4 l/ mp. După ce am trecut de Petroșani, ajungem în localităţile vecine Dărănești și apoi la Peștera Bolii, unde măsurătorile au arătat 31,5 l/ mp respectiv 32,8 l/ mp. Deci, din nou

cantităţi

mai mari decât media normală, dar nu îngrijorătoare.

Ajungem și în Jieţ-Petrila, deci tot în est, unde cantitatea de precipitaţii măsurată în ultimele 24 de ore a fost de 42,4 l/mp. Practic am sărit, iată, de cifra 3 în faţă, iar de la 40 l/mp în sus începe, practic, să devină problematic dacă, să zicem, ar ploua încontinuu mai multe zile la rând, iar valoarea aceasta să mai crească. Dar să sperăm că lucrurile se vor opri aici.

Cel mai puternic a plouat pe Defileul Jiului

În fine, cea mai mare valoare a fost consemnată de hidrologi la Strâmbuţa, pe Defileul Jiului, acolo unde au fost înregistraţi în ultima zi și noapte 44 l/mp. Deci a plouat bine și pe Defileul Jiului, dar nu într-atât să fie create probleme. Cel puţin până marţi la prânz. Ce va mai fi, vom vedea zilele următoare. Prognozele ne arată că vom sta în continuare cu umbrelele după noi, un început de primăvară ploios, răcoros, capricios, așa cum a fost anul acesta și primăvara, soarele fiind cam scump la vedere. Dar să nu ne pierdem speranţa, că așa cum după zi vine noaptea, așa și aici, după „ploaie chepeneag”, cum zice ţăranul, „și apoi vreme numa` bună de lucru”.

poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Fotbal. Liga 2

Corvinul are un nou şef

Echipa de fotbal Corvinul Hunedoara va debuta în Liga 2 cu un nou președinte.

Dan Colesniuc este noul președinte al Corvinului. Colesniuc are 61 de ani și a fost fotbalist la Corvinul în anii ’70–’80. Îi va lua locul în organigrama clubului lui Sorin Cimpoca. Acesta din urmă și-a înaintat demisia, din cauza problemelor de sănătate întâmpinate în ultima perioadă.

„Noul conducător al CS Corvinul 1921

Hunedoara va lucra, îndeaproape, cu actualul director adjunct, Anton Heleșteanu. Fost jucător al Corvinului în perioada de glorie a echipei noastre, Dan Colesniuc, a fost aproape de club în aproape toţi anii de după retragere fiind, printre altele, și administrator al Bazei Sportive Michael Klein”, se precizează în comunicatul grupării hunedorene.

Primarul Bobouţanu a declarat că numirea lui Colesniuc este alegerea firească și potrivită, având în vedere experienţa pe care o are.

Despre numirea noului șef al „corbilor” a vorbit tot primarul Bobouţanu.  „Aș vrea să îi mulţumesc, în primul rând, lui Sorin Cimpoca, cel care a fost alături de club încă din 2016 și cu care am obţinut două promovări: din Liga 4 în Liga și din cel de-al treilea eșalon în cea de-a doua divize, în această vară. A fost trup și suflet în acest proiect și va rămâne aproape de ceea ce înseamnă sportul hunedorean, pentru că i-am propus postul de consilier pe probleme de sport în cabinetul meu. În ceea ce îl privește pe Dan Colesniuc, cred că este alegerea firească și potrivită, având în vedere experienţa pe care o are, atât ca fost jucător, cât și ca administrator. Va face tandem, în continuare, cu Anton Heleșteanu. Sunt doi oameni de fotbal, cu experienţă, în care am mare încredere și care își asumă, astfel, responsabilitatea de a conduce un club cu tradiţia și istoria Corvinului spre performanţele pe care le așteaptă toţi hunedorenii iubitori de fotbal și nu numai”, a spus edilul Hunedoarei. Din Consiliul de Administraţie al CS Corvinul 1921 Hunedoara fac parte în acest moment Ioan Andone, Remus Vlad, Sorin Cimpoca și Ciprian Palcău.

Pe cine mai putem conta?!

Centrele de copii și juniori au devenit demult o Fata Morgana pentru fotbalul din Vale. Viitorul copiilor este pus sub semnul întrebării pe la vârsta de14 ani, iar pe la 18 ani drumul lor devine o nebuloasă.

Avem mulţi juniori talentaţi care iau drumul altor echipe, pentru că Valea nu prea are ce să le ofere. Minerul Lupeni anunţă că vrea să revină în fotbalul de performanţă. Are ceva jucători împrăștiaţi prin ţară. Este și cazul lui Vlad Buţurcă.

Vlad și Alex Buţurcă sunt fraţi de sânge și au aceeași pasiune: fotbalul. Doar că au luat-o pe drumuri separate. Vlad spre Liga 2, iar Alex la Liga 4. La vârsta de 19 ani, Vlad a făcut deja pasul spre eșalonul al doilea superior. A plecat la Viitorul Târgu Jiu, încă pe când gruparea era pregătită de Flavius Stoican. Jucătorul nu a uitat nicio clipă de unde a început fotbalul. „Am început să joc fotbal la vârsta de 9 ani. Am mers la stadion și, din întâmplare, m-am întâlnit cu domnul Sorin Bejan. Acesta mi-a propus să

Fun Day - cu mic cu mare

A avut loc ediția a doua a eveniment Fun Day. Un eveniment cu totul și totul special, mult așteptat de către toți copiii, părinții, bunicii, dar și frați și surori, spune antrenorul Cosmin Kandut.

Părinţii și copiii, întregul staff al Școlii de Fotbal „Damian Militaru” și CSM Jiul Petroșani, în jur de vreo 400 de oameni care îndrăgesc fotbalul, s-au întâlnit cu toţii pentru a-i sărbători pe cei mari, dar mai ales pe cei mici.

Meciul, mame vs. mame, a fost cel mai așteptat, în care rezultatul a fost în favoarea echipei galbene, taţi contra antrenori, activităţi diverse pentru întreaga familie și multe, multe premii din partea Școlii de Fotbal în cadrul acestui eveniment.

Antrenorul a mai vorbit pe pagina sa de

rotind trei echipe în cele 30 de minute, antrenorii și-au dovedit măiestria. 5-1 pentru echipa antrenorilor a fost scorul final al întâlnirii.

Marcatori au fost Damian Militaru și Cosmin Kandut, dar au mai punctat și Adrian Dosan și Ionuţ Bălan, ultimul trecându-și în palmares și un asist. „Mulţumim părinţilor, întregului staff, Primăriei Petroșani, AJF Hunedoara, domnului Ovidiu Goldan, pentru că au făcut posibilă această zi FUN DAY, o zi pe care ne-o vom reaminti cu drag în viitor și care sperăm ca se va repeta.

Facebook despre un alt punct culminant al evenimentului, și anume jocul dintre echipa antrenorilor și echipa tăticilor.

Chiar dacă tăticii au fost numeroși,

merg la echipa sa. Așa a început totul. Îi mulţumesc pe această cale pentru ca am avut ce învăţa de la dumnealui și m-a ajutat foarte mult în tot ceea ce înseamnă sport”, spune fotbalistul pentru „Ziarul Văii Jiului”. Jucătorul a făcut sacrificii o bună perioadă de timp pentru a-și urma visul.

„Am jucat câţiva ani buni la Lupeni, apoi am plecat la Jiul Petroșani. Gândindu-mă la mine și la viitorul meu, m-am consultat cu părinţii mei și au fost de acord să mă duc la Jiul Petroșani. Mi-a fost foarte greu, fiindcă făceam liceul la Vulcan, și după ore aveam antrenament la Petroșani. După ore, trebuia să merg acasă, să mă schimb și să plec direct la antrenament. Nici nu mai aveam timp să mănânc.

După 1 an, la Jiul Petroșani, am ales să mă transfer la Târgu Jiu și cu fotbalul și cu școala. M-am integrat foarte bine, am avut meciuri, turnee, unde am încercat pe cât posibil să câștig absolut orice, să ies în evidentă, eu gândindu-mă că poate mă vede cineva”,

Editor: SC Aldo Detail Direct SRLPetroşani RO 32719137 n J20/82/2014

Director:Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro

Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688

Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com

Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

La final, toţi cei prezenţi au fost premiaţi cu dulciuri și echipamente sportive, trandafiri pentru mămici și cutii de ciocolată”, a punctat antrenorul.

spunea jucătorul.

Și așa s-a și întâmplat, Vlad a fost remarcat a ajuns la Liga 3 și de acolo spre Liga 2. „Am jucat mijlocaș lateral la orice echipă și cred că cea mai notabilă performanţă a mea este pasul acesta la liga 2. Din păcate, nu am avut ocazia să joc alături sau contra fratelui meu, deși îmi doream asta foarte mult. Dar nu a fost să fie. Fratele meu a rămas să joace în liga a patra. Eu vreau să dau tot ce am mai bun și să tind tot mai sus”, povestea jucătorul, student la Facultatea de Educaţie Fizică și Sport din Târgu Jiu.

„Deocamdată nu am de gând să plec de la Viitorul. Nu am vorbit cu nimeni despre vreun posibil transfer al meu la altă echipă. Am și studiile de terminat la Târgu-Jiu și mi-ar fi destul de greu să plec în alt oraș în momentul de faţă”, a declarat jucătorul pentru zvj.ro.

Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS

În sala Palatului Cultural „Minerul” Lupeni, Olimpicii Liceului Teoretic

Premieri într-o sală fierbinte, entuziastă

Într-o sală plină de entuziasm, alături de profesori și de elevi ai liceului au stat părinţi, bunici și prieteni ai acestor tineri, dar și o serie de invitaţi din cadrul administraţiei publice lupenene, respectiv consilieri locali și funcţionari din primărie.

Să vedem, deci, și să-i felicităm și noi pe toţi elevii olimpici premiaţi de conducerea liceului la această gală, cei 11 fantastici am zice, deoarece toţi au premii I la olimpiadele judeţene la care au participat!

Lor li se mai adaugă o serie de alţi 34 de elevi care au obţinut locurile II, III și menţiuni la olimpiadele școlare la care au participat, plus loturile de fotbal și de handbal care au obţinut locul doi la Olimpiada judeţeană de educaţie fizică.

Echipa de aur a liceului – cei 11 „fantastici”

Și începem cu „fantasticii”. Ei sunt:

Vlad Burlacu (Educaţie Civică), Răzvan Cadariu (Educaţie Civică –

premiul I și la concursul regional „Discipolii lui Pitagora”– un dublu „bravo!”) acestui elev), Simion Francisc Secsi (Limba și Literatura

Română), Isabella

Burdan (Matematică), Maria Râpă (Religie –menţiune la etapa naţională, deci de două ori trebuie felicitată și această elevă!), Maia

Burdan (Matematică), Daria Alexandra Coropiţă

(Astronomie și Astrofizică), Karina Anastasia Bor (Astronomie și Astrofizică), Andrei Pataki (Tehnologia Informaţiei – bronz la etapa naţionalăși acest băiat merită felicitat de două ori!), Anca Laura Temelie (Chimie), Briana Jelsa Bates (Limba Engleză).

8 pentru un argint meritat! Vom continua lista și cu olimpicii acestui liceu care au obţinut locul II la faza judeţeană a olimpiadelor școlare organizate în acest an școlar. Nu de altceva, dar ei au fost la un pas să câștige, uneori și neșansa contribuind la aceste concursuri, ca la orice altă competiţie, fie ea școlară sau sportivă. Nici un bai, poate data viitoare vor veni și ei cu premiul întâi! Este vorba de următorii elevi:

Alexandra Bălașa (Educaţie Tehnologică), Ioana Pop (Sport –badminton), Ștefan Manci (Istorie), Mihai Claudiu Szasz (TIC), Daniel Băicănescu (Astronomie și Astrofizică),

În cadrul unei gale de înaltă ținută, organizată marți, 13 iunie, la Palatul Cultural „Minerul” din Lupeni, intitulată sugestiv „Gala Olimpicilor”, cei de la Liceul Teoretic „Mircea Eliade”, în frunte cu directorul Daniel Ianoși și întreg staff–ul de conducere al liceului, și-au prezentat olimpicii. Olimpici deloc puțini, elevi care aduc strălucire unuia dintre cele mai reprezentative licee ale Văii Jiului și județului Hunedoara.

Mihai Florin Râpă (Astronomie și Astrofizică), Clara Balint (Limba Engleză), Adriana Alina Rusu (Limba Română).

Medaliații cu bronz

Alţi cinci elevi au obţinut locul III la faza judeţeană a olimpiadelor școlare la tot atâtea discipline. Este vorba de: Timotei Olaru (Religie Ortodoxă și, reţineţi, Premiu Special la etapa naţională, deci un alt elev căruia îi spunem de două ori „bravo”!), Georgeta Bianca Drugea (Educaţie Fizică – tetratlon), Eduard Mihai Berechet (Astronomie și Astrofizică), Anastasia Karian Bor (Geografie) și Daniel Rareș Ianoși (Limba Engleză).

Cele două loturi sportive de „argint” ale liceului Și dacă tot vorbeam mai sus de cele două loturi de fotbal și de handbal care au ocupat locul secund la faza judeţeană a olimpiadei școlare, la Educaţie fizică, fiind vorba, firește, de cele două probe, e corect să-i amintim nominal și pe acești premianţi. Lotul de fotbal a fost format din următorii elevi ai

liceului: David Ștefan Costea, Andrei Patrik Kis, Vlad Nikolas Sorescu, Răzvan Adrian Ionașc, Alexandru Adrian Fîciu, Lica Andrei Aparascăi, Marius Gabriel Bronea, Andrei Darius Guia, William Anghel Socarici, Constantin Marian Cocoș, Paul Eduard Todoran și Denis Andrei Papp.

Lotul de handbal al liceului a fost compus din următorii elevi: Andrei Darius Irimia, Andrei Daniel Borcău, Darius Cristian Lupu, Raul Adrian Danciu, Alexandru Duduianu, Iannis Sergiu Schmidt, Alexandru Ștefan Dăuceanu, Gabriel Mihai Donţiu, Denis Alin Vâlceanu, Vlad Alexandru Mantale și Darius David.

La final, se cuvine să-i felicităm și pe părinţii și profesorii coordonatori ai elevilor, dar și conducerii liceului, care, cu toţii, au făcut tot ce se poate pentru asigurarea condiţiilor de pregătire și de antrenament, cum la acest liceu se întâmplă an de an și de fiecare dată.

Fără permis, dar la volan şi cu trăsnăi făcute în trafic…

Două cazuri din Valea Jiului, pe linia poliției rutiere și petrecute recent, ne-au fost aduse la cunoștință de către purtătorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, comisarul șef Bogdan Nițu.

A dat cu oiștea-n… poartă, fără să posede permis de conducere

Primul caz vizează un tânăr de 22 de ani din Uricani, care nu avea permis de conducere. Ajuns tocmai pe la Petroșani și într-o zi de marţi 13, tânărul a scăpat mașina și a izbit poarta de acces la o casă, pe o stradă liniștită de altfel.

„În data de 13 iunie 2023, în jurul orei 22,30, poliţiştii au fost sesizaţi de un bărbat cu privire la faptul că un autoturism a lovit poarta de acces în curtea imobilului său din municipiul Petroşani.

Poliţiştii care s-au deplasat faţa locului au stabilit că un tânăr în vârstă de 20 de ani, din Uricani, în timp ce conducea un autoturism pe strada Vișinilor, din Petroșani, a pierdut controlul volanului și a lovit poarta de acces a unui imobil (în urma impactului au

rezultat pagube materiale).

În urma verificărilor efectuate, poliţiştii au constatat că cel aflat la volan nu posedă permis de conducere, iar autoturismul i-a fost încredinţat de un tânăr de 22 de ani, din Uricani (aflat în maşină ca şi pasager), cu toate că știa că acesta nu deţine permis de conducere!”, ne-a transmis sursa citată.

Tot o zi de „marți 13” a fost cu ghinion și pentru un cetățean de naționalitate spaniolă!

Al doilea caz vizează un cetăţean spaniol de 52 de

ani, depistat de poliţiști din Lupeni în trafic că avea permisul auto suspendat! Iată că nu doar românii mai fac chestiuni din acestea, se întâmplă și pe la alţi, acest exemplu fiind elocvent.

„În data de 13 iunie 2023, în jurul orei 16,25, poliţiştii formaţiunii rutiere din Lupeni au depistat în trafic, pe strada Caraiman, din localitate, un autoturism care se deplasa în direcţia Lupeni - Uricani. Ca urma a verificărilor, poliţiştii au stabilit că cel aflat la volan, un cetăţean spaniol în vârstă de 52 de ani, avea dreptul de a conduce autovehicule suspendat, iar numerele de înmatriculare ale autoturismului pe care acesta îl conducea aveau valabilitatea expirată încă din anul 2020!”, a precizat purtătorul de cuvânt din cadrul IPJ Hunedoara.

Pagină realizată de Corneliu BRAN

„Mircea Eliade” au fost premiaţi marţi într-o gală de înaltă ţinută

4 CENACLUL BOEMA

IN MEMORIAM scriitorului

Corneliu Rădulescu Schimbând încă o dată registrul discuţiei, amfitrionul întâlbirii, Marian Boboc, a trecut la scriitorul lupenean Corneliu Rădulescu, un membru mai special al „Boemei”. „Despre următorul scriitor, aș ruga-o pe soţia mea, Irina, să ne spună impresiile sale legate de Corneliu Rădulescu. Vorbim despre un scriitor din Lupeni, soţia mea este din Lupeni, prin intermediul ei l-am cunoscut pe Corneliu Rădulescu, unde, apoi, mergeam la el acasă cu toţi scriitorii. Mai mergeam câteodată și

doar noi doi în vizită. Te-aș ruga, Irina, să ne spui și ceva legat de doamna Stela, dacă ai vreo amintire întipărită în minte…”. Trecerea amintirilor către acest titrat scriitor lupenean, un condeier de excepţie, pe care o boală cruntă l-a ţintuit la pat și la chinuit multă vreme, timp în care, cu toate acestea, scriitorul continuând să creeze, lăsândune câteva opere de excepţie, a fost binevenită deoarece Corneliu Rădulescu nu

avea voie să fie uitat!

„Am multe amintiri cu domnul Corneliu și cu doamna Stela. Dar puteai și tu, Marian, să îmi spui ca să mă pregătesc…”, a spus Irina Boboc, aducând un mic reproș soţului.

„Deci, aţi văzut că nu avem un scenariu! Nici în familie nu avem… Deci totul este spontan!”, a răspuns Marian Boboc.

„Din păcate – a continuat Irina Boboc –acum îmi vin în minte doar amintiri triste, pentru că ultimele dintre ele cu cei doi, cel puţin cu domnul Rădulescu, sunt de așa natură. De exemplu, printre ultimele dăţi petrecute cu domnul Rădulescu este aceea în care dumnealui m-a rugat să mă duc la spital, deoarece soţia sa, doamna Stela este foarte bolnavă acolo. Eu am fugit de la liceu ajungând foarte repede și am descoperit că doamna Stela era decedată! Nu am avut puterea să mă duc să-i spun asta domnului Rădulescu. Sunt multe amintiri, dar acum nu pot să mai spun, că multe sunt triste”.

Irina Boboc - amintire hazlie cu Mircea Andraș

Apoi, Irina Boboc a continuat, povestind o amintire veselă din tinereţe cu Mircea Andraș și Mălina Boboc, dar și o concluzie a sa pe care a tras-o ascultând poveștile celorlalţi din sală despre cei de pe lista cu cei plecaţi la Domnul dintre „boemi”: „Dacă stau să mă gândesc la toţi cei de pe listă, o singură amintire mai hazlie am tot cu Mircea Andrași. Era Mălina foarte mică și am mers cu ea la cafenea odată, La Varice, locul unde se întâlneau artiștii Petroșaniului. Mircea când ne-a văzut, imediat i-a oferit un suc fetiţei. Eu mă uit la ea și îi spun: Mălina, dar cum îi spui lui Mircea? Și ea se uită senin în ochii lui și zice: Casă de piatră! (râsete puternice! – n.r.). Tocmai fusesem la o cununie și ei asta i-a rămas în minte! (râde și Irina Boboc – n.r.).

Acum stau să mă gândesc că i-a spus și lui Mircea cineva: Casă de piatră!”.

Irina Boboc despre „boemi”: „Erau generoși!” Tot Irina despre Clara Mărgineanu: „O femeie extraordinar de frumoasă și de talentată!”

„În rest, nu pot să nu remarc - și din poveștile voastre, pentru că nu i-am cunoscut pe toţi de pe listă – că ceea ce îi leagă și ceea ce face din ei artiști, dincolo de tot ce au lăsat în urma lor, este o foarte mare generozitate. Stau și văd o generozitate, dublată de o superioritate aparte, ceea ce scoate în evidenţă o latură clară a artistului respectiv. Dacă stau și mă gândesc,

până și Ludovic Peter, despre care poate am tinde să ne reamintim că mai mult a luat decât a dat, totuși el când a dat, a dat totul! Pentru că de multe ori nu avea nimic… dar dădea absolut tot ceea ce avea pe alte planuri. Foarte mulţi au avut o viaţă grea, au dus câteo cruce și totuși au fost extrem de generoși, extrem de frumoși. Uite, nu sa spus nimic despre Clara Mărgineanu! A fost o femeie extraordinar de frumoasă, extraordinar de talentată, dar și de singură! O femeie împlinită doar de poezia ei extraordinară și de prietenia și de generozitatea ei”, a subliniat Irina Boboc, fiind întreruptă de Florin Ţabrea, care a ţinut să completeze de Clara Mărgineanu.

„O femeie și o prietenă deosebită, care, când a venit aici să-i prezinte cartea lui Marian, nu știa exact locaţia. M-am întâlnit cu ea la poliţie, la semafoare, și ne-am pupat, după care am adus-o la locul unde se lansa cartea. O femeie faină!”, a concluzionat artistul plastic. Apoi, Elena Bogăţan a cerut cuvântul, menţionând că dorește să completeze ceva la ceea ce a spus Irina Boboc: „Spunea Irina că ceea ce leagă această familie de scriitori este generozitatea. Cei cărora le-a lipsit această trăsătură nu sunt pe listă!”.

Ion Hirghiduș despre amintirea profesorului și scriitorului C. Rădulescu. Propunere inedită, acceptată de „boemi”

Profesorul Ion Hirghiduș a dorit în continuare să completeze amintirile legate de scriitorul Corneliu Rădulescu. „Despre Corneliu Rădulescu vă pot spune că eu l-am cunoscut relativ târziu. L-am cunoscut prin intermediul lui Gheorghe Truţă. Am fost și în vizită de mai multe ori acasă la dumnealui, o dată ţin minte că am fost acolo inclusiv cu Gil și cu Marian. Am făcut poze, eu am poze cu el și aș vrea o dată să facem și un număr în ziar dedicat lui Corneliu Rădulescu, pentru că acest om a fost și rămâne un scriitor de mare valoare! Este un prozator profund și ca urmare ar trebui să nu pierdem din vedere acest lucru. El a trăit într-o situaţie dificilă, când l-am cunoscut știu că cineva îl îngrijea, un individ, nu îi aduc numele aici. Da, a fost un om generos, i-a zis acelui om că îi dă unul din apartamentele sale numai să îl îngrijească. Din păcate, s-au întâmplat lucruri mizerabile, până la urmă. Știu că după moartea dânsului, cel care s-a îngrijit de toate a fost Gheorghe Truţă. Bineînţeles că au rămas niște bani de la răposat și banii respectivi Gheorghe Truţă i-a folosit pentru îngrijirea mormântului. Nu știu dacă acum mai îngrijește acel mormânt, dacă mai

Cenaclul „Boema” a organizat la „Făgădăul Românesc” o după-amiază de suflet: „Cenaclul din Ceruri. Unde sunt cei ce nu mai sunt?” (VII)

merge cineva acolo, dar ar merita poate odată să facem un fel de excursie… Să mergem la mormintele tuturor celor care nu mai sunt. Într-o zi, am putea să facem lucrul acesta! Iar o pagină literară despre aceștia ar fi poate mai mult decât aceste vorbe despre ei”, a încheiat cu o propunere Ion Hirghiduș, vădit marcat de povestea tristă de viaţă a celui care a fost Corneliu Rădulescu. „Din păcate, nici nu mai știm la toţi unde sunt mormintele, dar dacă ne străduim, putem să aflăm. Zic eu. Da, e o idee foarte bună”, a aprobat Marian Boboc, alături de mai mulţi din sală. Amintire veselă cu Corneliu Rădulescu

După care tot Marian Boboc a continuat: „Apropo de domnul Corneliu Rădulescu. Am o amintire povestită de el, care mi se pare foarte veselă. În momentul în care a avut loc singura vizită a unui președinte în Valea Jiului, la Lupeni, domnul Rădulescu, care era profesor de limba rusă a fost și el prezent acolo. Și mi-a povestit o chestie foarte hazlie. Președinte URSS spunea: Nu știu ce să le facem la imperialiști! Le spunea în orice caz pe șleau. Traducătorul traducea: Și vom lupta… Și nu știu ce. Și el când îmi povestea, domnul Rădulescu, profesor de limba rusă și basarabean de loc, râdea, spunându-mi că acela traducea total aiurea, în condiţiile în care președintele rus efectiv începuse să-i ia la înjurături spurcate, efectiv, pe capitaliști! Și domnul profesor încerca să-l imite pe traducător și pufneam în râs amândoi. Ce mai îmi aduc bine aminte este că atunci când mergeam acasă la domnul Rădulescu, beam o ţuică din livada sa, nemaipomenită. Era un om cu foarte mult umor, nu știu dacă te simţeai vreodată trist în preajma lui. Chiar dacă avea problemele sale de sănătate, foarte mari, niciodată nu te făcea să te simţi trist. Era un om extraordinar și cu foarte mul bun simţ. Avea și mult umor! Cam asta am vrut să spun…”.

Nicolae Câmpeanu, „patriarhul boemilor”: „Eu m-aș cam duce…”

Încheierea întâlnirii boemilor, acolo unde gazdele au căutat să-i facă încă o dată să se simtă cât mai plăcut și mai relaxat, Aron Dumitrescu și doamna

Elvira dând încă o dată dovadă că știu cum să facă treaba asta, cu multă discreţie și devotament, a fost făcută de „patriarhul cenaclului”, Nicolae Cîmpeanu, căruia Marian Boboc i-a dat cuvântul.

„Mă bucur că Nicolae, Nicu, Constantin și nici nu știu cum îl mai cheamă… („Oricum, că tot el îi, nici el nu știe!”

– s-a auzit din sală vocea artistului plastic

Ţabrea – râsete puternice!) e lângă noi. Cum ar spune Aron, patriarhul boemei, că așa l-a numit, Nicu este de faţă. E puţin mai mare decât noi și îl respectăm. De ce mă bucur că e lângă noi? Simplu. Pentru că mulţi de-aici și dintre cei de pe listă, plecaţi de lângă noi, când erau accidentaţi de viaţă își găseau ultimul refugiu la Cîmpeanu. Chiar dacă lucra la CFR, la Cîmpeanu în casă se găseau nu dormitoarele CFR, ci dormitoarele Boema. El a fost omul care i-a reanimat, în disperare de cauză, pe mulţi. Acum, când vorbim pare să fie drăguţ să auzim asta, dar îmi dau seama ce însemna să vină cineva să stea două-trei săptămâni la tine, sau poate o lună, ori nu mai știu cât. Cu toate acestea, cu câtă iubire i-a primit el pe toţi, nu vreau să-i numesc, că nu e cazul! Dar am vrut doar să reamintesc de aceste gesturi de mare prietenie pe care Nicu Cîmpeanu le-a tot făcut. De aceea, te rog Nicu să ne spui ce îţi aduci aminte, nu neapărat despre cei de pe listă, ci despre oricine de aici, cum vrei tu!”, i-a dat cuvântul Marian Boboc lui Nicolae Cîmpeanu, o adevărată legendă vie a „boemilor” și a iubitorilor de carte bună din Vale și din ţară până la urmă.

După ce a recitat cu tristeţe din minte câteva versuri dintr-un poem al lui Ioan Dan Bălan, Nicu Cîmpeanu a menţionat destul de scurt, trist și de emoţionat: „Poezia lui Dan are vreo șase strofe. Am plâns când am citit-o. Despre restul de pe listă ce să spun: sunt printre noi! Noi n-am mai fi… dar vă spun sincer, vorba lui Zamfirescu eu m-aș cam duce… mam cam plictisit de lumea asta. („Nu te grăbi!”, a intervenit imediat Elisabeta Bogăţan, spre aprobarea celor din jur).

Mă duc încet, nu mă grăbesc să mă duc în râpa fiarelor! Dar voi merge când vine vremea, chiar dacă viaţa asta m-a plictisit”.

Un epitaf incredibil de fain Probabil ca să se treacă peste acest moment de tristeţe, atât Ilie Pintea, jurnalistul prezent de asemenea, cât și Irina Boboc au încercat să ducă discuţia mai înspre alte zone. Ilie Pintea a povestit o mică discuţie pe care a purtat-o, tot într-un moment trist, cu Nicu Cîmpeanu:

„Când mergeam de la înmormântarea lui Ioan Pascal Vlad, Cîmpeanu mi-a zis epitaful lui: Ura, am ajuns și aici!”. (râsete și uimire din partea unora, în sensul că ce frumos a zis scriitorul –n.r.).

„Da, ţin minte! Așa o să scrie pe epitaf!”, a confirmat, la modul cel mai serios, Nicu Cîmpeanu.

Ultimul chef cu lăutari l-a prins pe Ioan Dan Bălan într-o formă de zile mari!

De partea cealaltă, Irina Boboc a schimbat total discuţia și ca parte de

final a tot ceea ce s-a întâmplat la „Făgădăul Românesc” vreme de peste două ceasuri în acea după-amiază de final de primăvară, a povestit o amintire cu Dan Ioan Bălan:

„Că tot aţi spus de Ioan Dan Bălan și încerca Niculaie să-și amintească poezia aceea scrisă de Dan, eu acum nu pot să îmi amintesc despre acesta decât chestii foarte vesele, foarte tonice, foarte pline de viaţă și de veselie. Nu pot să uit de ultima întâlnire cu lăutari de aici de la cenaclu, tot la Făgădău, în care am fost extrem de fericită să-l văd pe Dan atât de vesel și de în formă! Eu am trimis și niște filmuleţe după aceea și toată lumea mă întreba ce face Dan, că este așa de în formă, așa de bine! Asta-i viaţa, azi ești, mâine nu mai ești!”.

Să nu-i uităm niciodată! Încheiem acest foileton al poveștilor despre acești „boemi” care au făcut istorie în literatura Văii Jiului și de ce nu și a ţării, cu speranţa că de-acolo de sus, de undeva, ei au ascultat poveștile despre ei și au fost alături de prietenii lor din sală. Dumnezeu să-i odihnească și să-i aibă în paza Sa, și, cine știe, poate că acolo poeziile și creaţiile lor literare continuă, la un alt nivel, încântându-i pe îngeri și pe toţi sfinţii dragi lui Dumnezeu!

Uricani

Buhăescu şi culoarea primăriei

S-a zugrăvit exteriorul, iar mai apoi schelele au fost demontate. Acesta ar fi semnalul că echipa de constructori a cam terminat ce-a avut de făcut. Alegerea combinaţiilor de culori a fost făcută de primar. Iniţial, el optase pentru gri-alb,

dar ulterior s-a răzgândit și le-a recomandat constructorilor să încerce o combinaţie galben deschis și alb. Cineva i-a zis că parcă anume ar fi ales culoarea liberalilor. „Nici gând, i-a răspuns Dănuţ Buhăescu. Combinaţia asta plăcută este în notă cu arhitectura din preajma primăriei”. Referire la blocurile deja reabilitate de pe strada 1 Mai.

„A trecut vremea propagandei cu culorile politice, este de părere primarul. Combinaţia aceasta de culori calde este specifică instituţiilor

Tot ce era de renovat la clădirea Primăriei orașului Uricani s-a rezolvat. Mai e foarte puțin de retușat la vreo două-trei încăperi de la parter, în rest totul arată super bine.

publice și o întâlnești la clădiri de acest gen din Italia”. Pe de altă parte, Dănuţ Buhăescu s-a destăinuit că „Pentru mine nu contează atât culoarea politică, cât

Vulcan

mai ales calitatea oamenilor. Indiferent din ce domeniu politic, economic social sau de orice natură ar fi. Primordial la mine este calitatea omului!”.

Dai un leu de om, dar acum merită

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru transport public zonal Green Line-Valea Jiului, constituită pentru realizarea proiectului de dezvoltare zonală „Linie verde de autobuze electrice între Petrila-Petroșani-Aninoasa-Vulcan-Lupeni-Uricani Green Line Valea Jiului”, s-a născut prin asocierea unităților administrativ-teritoriale mai sus menționate.

Municipiul Vulcan a aderat la acest ADI odată cu aprobarea HCL nr.27/2018.

Ordonanţa de Urgenţă nr.57/ 2019 privind Codul administrativ prevede că „Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară se finanţează prin contribuţii din bugetele locale ale unităţilor administrativteritoriale, precum și și din alte surse, în condiţiile legii”. Ca atare, este de înţeles că și o parte din ”hrana” ADI pentru transport public zonal Green Line-Valea Jiului este asigurată prin contribuţia bănească a localităţilor componente.

În luna aprilie, prin adresa nr.24538/27.04.2023, ADI pentru transport public zonal Green Line i-a solicitat Vulcanului să aprobe cuantumul cotizaţiei de membru pentru anul acesta. Cotizaţia pentru 2023 a fost stabilită la 1 leu/locuitor. Numărul de locuitori ai municipiului este cel comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Partea frumoasă a povestirii este că, în fine, după ani și ani, vorba cântecului, suntem tot mai aproape de materializarea celor două componente ale acestui proiect pentru care s-a semnat contractul de finanţare.

Pagină realizată de Gheorghe OLTEANU

facebook.com/ziarulvaiijiului joi, 15 iunie 2023

Donează sânge, plasmă!

Împărtăşeşte viaţa, împărtăşeşte des!

Ziua Mondială a Donatorilor de Sânge – 14 iunie - este sărbătorită anual şi marchează aprecierea şi recunoştinţa faţă de donatorii voluntari de sânge. Anual, milioane de vieţi omeneşti, aflate în pragul morţii din cauza accidentelor de circulaţie, a unor boli, naşterilor cu probleme grave şi altor situaţii care necesită inervenţia terapeutică sunt salvate prin transfuzie.

De asemenea, Ziua Mondială a Donatorilor de Sânge evidenţiază importanţa donării regulate de sânge sau plasmă pentru a crea o aprovizionare sigură și continuă de sânge și produse din sânge, care pot fi întotdeauna disponibile, în întreaga lume, astfel încât toţi pacienţii care au nevoie să poată primi tratament în timp util.

Sloganul campaniei este: ”Donează sânge, plasmă! Împărtășește viaţa, împărtășește des!”

Obiectivele O.M.S. sunt: sporirea gradului de conștientizare a faptului că donarea de sânge este o acţiune altruistă, care aduce beneficii întregii societăţi și că o aprovizionare adecvată poate fi asigurată numai prin donaţii regulate de către donatori de sânge voluntari;

sublinierea necesităţii unei donări de sânge dedicate pe tot parcursul anului, pentru a menţine aprovizionarea adecvată și pentru a obţine autosuficienţa naţională a sângelui;

sărbătorirea și aprecierea donatorilor de sânge, încurajând mai mulţi oameni să devină noi donatori;

încurajarea persoanelor sănătoase să doneze sânge în mod regulat, cât de des este posibil, pentru a contribui la asigurarea unei aprovizionări sigure și continue cu sânge;

evidenţierea beneficiilor donării regulate și voluntare de sânge și plasmă, neremunerate, în realizarea accesului universal la produse din sânge sigure pentru toate categoriile de populaţie; promovarea necesităţii colaborării, la nivel naţional, regional și global în rândul guvernelor și al partenerilor de dezvoltare, pentru a investi, întări și susţine programele naţionale de sânge

Pentru a putea deveni donator de sânge, trebuie să îndeplineşti următoarele condiţii:

Să fi cetăţean român cu domiciliul în România sau cetăţean al Uniunii Europene cu reşedinţa în România.

Să ai vârsta cuprinsă în intervalul 18-62 ani.

Să ai greutatea cuprinsă în intervalul 50 - 100kg femeile şi 60 – 110 kg bărbaţii.

Tensiune arterială sistolică să fie între 10 şi 18 mmHg.

Să nu fi suferit în ultimele luni intervenţii chirurgicale.

Femeile să nu fie: însărcinate, în perioada de lăuzie sau în perioada menstruală.

Să nu fi consumat grăsimi sau băuturi alcoolice cu cel puţin 24 de ore înaintea donării.

Să nu ai/să nu fi avut următoarele afecţiuni: cardiovasculare, ale sistemului nervos central, tendinţa patologică la sângerare, afecţiuni ale tractului gastrointestinal, ale tractului genito- urinar, afecţiuni hematologice, renale, afecţiuni metabolice şi endocrine, afecţiuni ale sistemului respirator, alergii, afecţiuni reumatologice şi imunologice, afecţiuni dermatologice, intervenţii chirurigicale, boli profesionale, boli infecţioase şi parazitare, afecţiuni maligne, encefalopatie spongiformă transmisibilă, conform legestart.ro, persoanele care prezintă afecţiuni cronice de diferite tipuri.

Nu sunt eligibile pentru a dona sânge, persoanele din detenţii până la un an după eliberare. Excluderea temporară în cazul donării de sânge vizează persoanele neșcolarizate, care nu își pot da consimţământul cu privire la donare, cât și persoanele care au suferit de boli infecţioase.

Compartimentul Evaluare, Promovare a Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate, va celebra ZIUA MONDIALĂ A DONATORULUI DE SÂNGE prin postarea de materiale informative pe site-ul și contul de facebook al D.S.P. Hunedoara, diseminarea de informaţii către colaboratori, corespondenţii de presă și populaţie.

Fiecare donaţie este un cadou preţios care salvează vieţi, iar donarea repetată este cheia aprovizionării continue și sigure cu sânge.

Vând casă

“la căsuţe”, pe str. ViitoruluiPetroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea maredin faţă până în spate, necesită renovare. Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.

8 www.zvj.ro joi, 15 iunie 2023

Romsilva a plantat aproape

20 de milioane de puieţi forestieri

în campania de împăduriri de primăvară

În campania de împăduriri de primăvară, încheiată recent, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva a plantat 19,8 milioane de puieţi forestieri și a regenerat 10.503 hectare fond forestier proprietatea publică a statului, cu 8,9% peste programul prevăzut.

Astfel, au fost regenerate natural 7.294 hectare fond forestier și au fost regenerate prin lucrări de împăduriri 3.209 hectare, inclusiv 32 hectare de perdele forestiere, cu 332 hectare în plus faţă de programul campaniei de împăduriri de primăvară.

Tot în cursul campaniei de împăduriri de primăvară au fost efectuate lucrări de completări pe 2.008 hectare fond forestier și lucrări de refacere a plantaţiilor pe 497 hectare.

Programul anual de regenerare a fondului forestier de stat administrat de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, prevede regenerarea a 13.126 de hectare fond forestier, 8.893 hectare prin regenerări naturale și 4.233 hectare prin regenerări artificiale, lucrări de completări curente în plantaţii pe 2.368 hectare și lucrări de refacere a plantaţiilor afectate de calamităţi pe 826 hectare, pentru toate lucrările fiind alocat un buget de 220,4 milioane lei.

În ultimii cinci ani, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva a regenerat 72.545 hectare în fondul forestier proprietatea publică a statului, din care 48.217 hectare prin regenerări naturale și 24.328 hectare prin lucrări de împăduriri, plantând 132,9 milioane de puieţi forestieri.

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile ţării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate.

De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naţionale și naţionale, precum și 12 herghelii de stat.

Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% deţin certificarea managementului forestier în standard internaţional.

Hergheliile oarbe ale beznei veşnice

Nu știm numele primului cal care a fost coborât sub pământ. Nu știm nici cum s-a adaptat el, cum a reacţionat când prin bezna galeriilor, a fost înhămat la vagoneţi cu cărbune sau steril. Nu cunoaștem nici cine a fost primul cal care a orbit, cum nu știm nici numele primului cal doborât de explozie sau prins într-o surpare. Cu atât mai puţin, nu cunoaștem dacă și cum se împerecheau caii în întuneric, căci, nu-i așa, și caii se iubesc?!

Despre caii de mină s-a scris prea puţin, din păcate.

Am încercat să adun, din ziare îngălbenite de vreme și din documente

pline de praful uitării, cât mai multe informaţii despre cai, acei „muncitori” patrupezi necuvântători ai minelor. Așa s-a născut povestea „Hergheliile oarbe ale beznei veșnice”, care, fără exagerare, s-ar putea

numi

și „Eroii orbi ai subteranelor”. Sper ca această construcţie epică puzzle să dea seama imaginii ostenelii cailor societăţilor miniere.