3396 mie 19 oct 2022

împotriva ADEVĂRULUI!

Nu mai avem nicio veste de la președintele Comisiei Economice, senatorul Daniel Zamfir, referitor la deschiderea unei anchete ce viza datele transmise la Bruxelles de către Ministerul Energiei, deși a trecut ceva vreme de la întâlnirea de la Paroșeni. Să sperăm că în perioada următoare vom avea totuși vești și că „scroafa n-a rămas uitată de Ignat în coteț”, cum s-a tot întâmplat în ultimele trei decenii. Oricum, situația minelor Lupeni și Lonea rămâne aceeași pe care ZVJ a consemnat-o de mai multe ori: mine care sunt în curs de închidere.

Noul complex energetic e în „joc de glezne”, pregătit să intre „titular pe teren”…

Am aflat însă miercuri alte două știri din activitatea CEH, de la mai marii societății, care cu multă ardoare ne atrag în primul rând atenția că în curând noul complex energetic va fi gata și din ianuarie vom vedea cu toții minunea: Complexul Energetic Valea Jiului. Unul nou-nouț, fără datorii, fără probleme, ba chiar cu un buget pentru investiții și noi angajări de personal calificat pentru fronturile de lucru, care va cuprinde cele patru mine care azi încă mai funcționează – două, oficial, până la finele anului 2024 vor mai da producție, „Prestserv”-ul și Termocentrala Paroșeni (dată ca închisă prin noua lege emisă de ministrul Energiei în 2032, asta deși e cea mai modernizată termocentrală din țară, cu

desulfurare ș.a.). Deci, și cu angajări de mineri și de ajutori de miner în mod special, dar și cum spunea directorul de la Mina Livezeni la Paroșeni, Bebi Durbacă, angajări și de personal calificat în meseriile de lăcătuș, mecanic și electrician de subteran, „fără

Grosu, care prin anumite pârghii a transmis publicului din Vale, mai puțin ZVJ-ului, care e situația cu amânarea judecării falimentului Complexului Energetic Hunedoara, aflat în insolvență din 2019, deci de vreo trei ani și ceva (mai rar așa ceva!). Din câte înțelegem, Instanța a decis din nou amânarea cazului până la finalul lunii noiembrie, mai exact pe 28 noiembrie. Să sperăm că nu vom ajunge până se va da verdictul ca toate cele patru mine să fie închise și să nu mai existe nimic, iar Paroșeniul închis și vândut pe modelul Mintiei, care, reamintim, a fost vândută pe suma de 91 de milioane de euro. Asta ar fi ceva unic în analele judecătoriilor mondiale! Dar cum în România orice este posibil, n-ar fi exclus ca verdictul cu falimentul sau nu să fie dat peste vreo doi ani, deci după ce va trece și 2023 și va veni 2024, când, oricum, la final de an minele din Lupeni și din Lonea par condamnate definitiv la închidere. Da, închidere, și nu conservare, adică, să nu le mai poți deschide niciodată, doar dacă faci de la zero o altă mină, în condițiile în care cei de la universitatea din Petroșani atrag atenția că zăcământ exploatabil ar mai fi vreo 50 de ani, cel puțin, la nivelul producției din 1996 (deci una bunicică ,fiindcă vorbim de o dată de dinainte de marile disponibilizări miniere din 1997)!

Salvarea ar putea veni de la parlamentari și ministru, prin renegocierea directă cu Comisia Europeană. Se mai bagă, ei, oare? Totuși, să sperăm că cei din Comisia Economică a Senatului, de ce nu și cei din Comisia Energetică a Senatului, dar și deputații și parlamentarii hunedoreni și nu numai vor putea întoarce aceste date și înțelegeri făcute prin 2016 (care nu mai sunt de actualitate și ar trebui renegociat cu Comisia Europeană, cum fac și alte state europene!) și mineritul să mai continue măcar până după 20302035, că doar vedem cu toții ce probleme sunt prin lume și prin Europa și, mai ales, cum își deschid unii și alții exploatările miniere aflate în conservare și nu în închidere ca pe la noi (că, vezi Doamne, era un

de care nu este posibilă activitatea minieră la parametrii normali”. (apropo de Bebi, el când are de când să iasă la pensie? – n.r.). Vom vedea, că multe din toate acestea le-am tot auzit și în 2021 și în 2022, mai ales și iată că ne prinde 2023. Așa să fie…

Despre falimentul sau nu al CEH numai de bine! Poate în noiembrie, poate în 2023 sau… 2024, cine mai știe?!

A doua știre vine pe filiera administratorului judiciar,

procedeu mai scump (!), halal motivație și logică de râd și curcile nemțești și poloneze de noi… dar când nu mai ai pe ce pune mâna și cumperi la prețuri mari energie, oare nu-i mai scump, iar situația nu-i mai tragică?).

Poate că, totuși, în al cincisprezecelea ceas, ministrul Energiei, de la care toată lumea avea așteptări mari, să-și ia diplomatul și bagajele și să plece la Bruxelles, unde să renegocieze înțelegerile cu cei din Comisia Europeană, lăsând fantasmagoriile cu energia pe bază de vânt deoparte – că dacă nu bate vântul și mai e și secetă pe la hidro, iar Cernavodă oprește un reactor din diverse cauze ce ne facem domnule ministru?

Haideți să fim raționali și mai ales să fim pragmatici și logici, că vorbim totuși de siguranța energetică națională, nu de ardei și morcovi.

Previziunea ZVJ e că mineritul Văii Jiului va fi închis, așa cum s-a stabilit - cu participarea (complicitatea?) administrației CEH, sindicatelor și politicienilor -, iar ce se întâmplă sunt doar fumigene în plămânii alegătorilor. Nu trebuie să fii specialist ca să constați că e ilogic ca statul să pompeze bani într-o mină cu peste 500 de angajați, care dă pe zi doar 100 de tone de cărbune…

Petr ilenii -

v icecam pioni naţionali

Sportivii secției de popice a CS Inter Petrila, coordonați de maestrul Marcel Dobrică, au avut o evoluție bună la cea mai recentă competiție sportivă de nivel național: finala Campionatului Național de Popice - seniori care a avut loc la Cluj. De acolo sportivii s-au întors cu noi locuri pe podium, însoțite de medaliile aferente, care se adaugă astfel la palmaresul clubului.

După întrecerile care au avut loc în perioada 13-16 octombrie 2022 la Cluj Napoca, în cadrul finalei Campionatului Național individual seniori de popice, popicarii Alexandru Ionesi și Claudiu Feier au urcat pe treapta a doua a podiumului competiției, adjudecându-și medalia de argint și echivalentul titlului de vicecampioni naționali la categoria tandem. Un rezultat bun la această competiție națională au obținut și sportivii petrileni Petre Cimpoer și Marian Bălan, care au câștigat medalia de bronz la categoria tandem.

„Aceste rezultate confirmă buna pregătire a popicarilor petrileni, care duc cu cinste mai departe tradiția acestui sport în Valea Jiului, motiv pentru care atât sportivii cât și apreciatul lor antrenor și coordonator al secției de popice de la clubul Inter Petrila, Marcel Dobrică, merită felicitările de

Fotbal. Liga a IV-a I nter Petrila nu se predă

Inter Petrila și-a obișnuit suporterii să fie mereu pe podiumul Ligii a patra. Iată că se întâmplă ca după ani și ani, Inter Petrila să se afle în cădere.

Președintele Eugen Duma a vorbit deschis despre această sincopă echipei.

„Se face schimbul de generații. Avem copii de 17 și 18 ani. Echipa este într-un proces de reîntinerire și

Fotbalul

trebuie ca suporterii să aibă puțină răbdare. E drept că de când sunt eu președinte la club nu am fost pe loc atât de jos, dar este doar un episod trecător. De șase ani de când sunt la club nu a fost niciodată mai jos de locul 5. Am avut și plecări ale jucătorilor și jucători accidentați, dar o sa ne revenim", a spus oficialul.

Secretarul clubului Daniel Bolog a fost și el pe aceeași lungime de undă: „E un schimb de ștafetă între generații. E un schimb care ne afectează așa cum a afectat toate echipele la un moment dat. Ne vom reveni”.

Inter Petrila, pregătită de Adi Câmpean, se află pe locul 9 în clasament din 11echipe participante, iar din 6 jocuri a adunat 4 puncte.

cel mai iubit sport în Petrila

Cu peste 100 de ani de activitate, Inter Petrila (Parângul Lonea) a activat o perioadă îndelungată la nivelul Divizie C, dar cele mai mari performanțe de care și-au amintit cei prezenți în întâlnirea de ieri a fost participarea în Liga 2, timp de două sezoane, și accederea în CUPA României, faza optimilor, când a fost eliminată de Astra Ploiești, sezonul 1999-2000.

În întâlnirea desfășurată ieri după-amiază, cei prezenți au apreciat buna colaborare avută cu Primăria Orașului Petrila și consideră necesară modificarea legislației care reglementează activitatea sportiva având în vedere costurile ridicate de funcționare.

Facere de bine marca ZVJ

La începutul săptămânii trecute, în 10 octombrie, am ajuns la în spatele scării a IV-a a blocului 5 de pe strada Traian din Vulcan. Am făcut deplasarea rugat fiind de către un locatar.

În latura nordică a blocului – am spus asta și în articolul scris după ce

Vulcanului, pe care i-au „prins trecând prin cartier. Au rămas cu promisiunile domniilor lor și atât. Așa că și-au legat speranța de ziar care, ca mai întotdeauna când este chemat, apare ca piticul vrăjitor din poveste. Așa a fost și de data aceasta. A doua zi după ce ZVJ a publicat materialul cu problema lor, au apărut oamenii Apa Serv-ului și au făcut ceea ce trebuia făcut, înainte, de către echipa care a „băgat” canalizarea nouă. S-a săpat, iar după aceea s-a îngropat noua conductă racordată la scurgerea din bloc.

Cineva mi-a destăinuit că locatarilor nu le venea să creadă. Pentru atâta lucru ne-au ținut câteva luni cu rahatul sub nas? s-a mirat cineva. Dar, din câte am văzut la fața locului, le-a rămas și dumnealor ceva de făcut. Dacă nu-i dor șalele, bine ar fi să se aplece și să adune peturile și cele care mai sunt aruncate în jurul albiei rămase de la de apa de canalizare care-și făcuse drum la vale. Și să dea un pic cu grebla. Asta chiar că-i problema lor și nu mai are nicio legătură cu facerea de bine cu care i-a blagoslovit ZVJ.

am văzut ce-i acolo - scurgerea apelor reziduale era varză. Asta, deși și în această zonă fuseseră efectuate lucrări de introducere a noii rețele de canalizare. Numai că, mă rog, muncitorii și cei care erau cu ei au efectuat, cum se motivează în astfel de situații, numai ce era pe proiect. Și, parcă ar fi purtat ochelari de cal, nici nu au văzut sau nu au vrut să vadă agonia în care era rețeaua de canalizare care dă afară din bloc.

Oamenii nu au avut baftă nici cu rugămințile făcute la mai marii

Petroșaniul - pe har ta „Ștafetei Veteranilor INVICTUS”

În anul 2014 un grup de voluntari militari și civili au început un proiect de promovare a valorilor naționale și militare, INVICTUS, încercând să sensibilizeze românii față de militarii noștri răniți în acțiunile militare la care țara noastră, membră NATO, participă. Participarea soldaților români de-atunci încoace la „Invictus Games”, un fel de Jocuri Olimpice pentru persoane și veterani care au rămas cu sechele de sănătate după reîntoarcerea din operațiunile de luptă, la care au subscris în timp și persoane civile cu diverse dizabilități, dar cu aptitudini sportive de lăudat, nu a făcut decât să treacă și România pe harta oamenilor cu moral și voință de fier, motivați de întrecerea sportivă, oameni care ne demonstrează că viața dăruită de Dumnezeu trebuie trăită, indiferent de problemele fizice sau de traumele trăite de fiecare, într-un moment sau altul al existenței pe această lume, iar eroii, de ieri și de azi, trebuie să fie mereu în amintirile și sufletele noastre.

5 atleți din Petroșani incluși în Ștafeta Veteranilor INVICTUS de anul acesta Dacă ajungem la Valea Jiului și Petroșani, legat de acest subiect, trebuie să spunem că din acest an municipiul de la poalele Parângului a intrat în familia veteranilor din cadrul INVICTUS, Acest fapt remarcabil deoarece „Ștafeta Veteranilor INVICTUS” (ajunsă la cea de-a IX-a ediție) a adăugat pe lunga listă de atleți și cinci veterani alergători-voluntari din Valea Jiului. Cei cinci au preluat ștafeta la ieșirea din Defileul Jiului de lângă Petroșani de la colegii lor din Caransebeș (cei care au purtat-o din Tg-Jiu și până la intrarea în Petroșani), în ziua de marți 18 octombrie, ducând-o mai departe prin alergare 100 km până în

nordul județului în municipiul Deva. Ei se numesc: Cristian Țopescu, Nellson Lungu, Vasile Ivănescu, Paul Negoi și Sandală Cioară.

Reuniunea de la Carei, oraș-simbol pentru Armata Română

De remarcat că ștafeta din acest an cuprinde trei trasee din țară, colorate în culorile Drapelului Românesc, roșu-galben-albastru, și care se vor uni de Ziua Armatei – 25 octombrie, tocmai la Carei în județul Satu-Mare, acolo unde ultima brazdă de pământ românesc a fost eliberată de trupele Române în Cel de-Al Doilea Război Mondial. Faptul că unul dintre aceste trasee a trecut și prin Valea Jiului merită consemnat ca o acțiune frumoasă și înălțătoare, prin care o părticică din Istoria Românilor, atât de zbuciumată, este evocată, la fel și marii eroi care și-au dat viața pe câmpurile de luptă

Ștafetei Veteranilor INVICTUS, a celor care au ales sportul, mișcarea ca mijloc de exprimare a respectului față de eroii noștri, cei care și-au dat viața pentru apărarea granițelor patriei noastre, precum și a militarilor răniți în teatrele de operațiuni. M-am bucurat să îi întâmpin în această dimineață pe voluntarii INVICTUS la monumentul minerilor din Parcul Carol Schreter, unde au depus o coroană de flori în semn de omagiu față de înaintașii noștri, dar și a minerilor care și-au pierdut viața în minele din Valea Jiului.

Avem datoria de suflet să ne respectăm Istoria, valorile naţionale și să le transmitem mai departe generațiilor viitoare, astfel încât să ne păstrăm nealterată identitatea naţională!”, a transmis după eveniment primarul Petroșaniului, Tiberiu Iacob-Ridzi.

La Deva, spre seară, petroșenenii au predat ștafeta devenilor

Conform orarului stabilit, petroșenenii din ștafetă au fost așteptați marți în fața Centrului Cultural

„Drăgan Muntean” Deva în jurul orei 18,30, cu toții deplasându-se ulterior la Cimitirul Eroilor din localitate, unde a avut loc Ceremonia predării ștafetei. Voluntarii INVICTUS din Petroșani și-au făcut astfel bine treaba, predând ștafeta voluntarilor INVICTUS Deva, care, în ziua de miercuri vor pleca, cale de peste 100 km, spre Lugoj în Banat. Să-i amintim cu acest prilej și pe cei 12 deveni din ștafetă, că merită cu prisosință lucrul acesta și toată stima noastră, ca și toți cei care în aceste zile aleargă prin toată țara pe cele trei trasee: Mihaela Oprisoni, Dorela Murărașu, Cosmina

în acel sângeros război care a întors lumea pe dos și care a adus atâta suferință și lacrimi.

Depunere de coroane de flori la Monumentul Minerilor și întâlnire cu primarul Petroșaniului

Trecând prin Petroșani, cei din Ștafeta Veteranilor INVICTUS au poposit la Monumentul Minerilor din Parcul Central „Carol Schreter”, în memoria altor eroi, ai adâncurilor, care s-au jertfit pentru a aduce timp de peste 150 de ani aurul negru la suprafață. Deși era doar 8,30, primarul Petroșaniului, Tiberiu Iacob-Ridzi a ținut, pe bună dreptate, să fie alături de acești români minunați care aleargă în fond pentru eroii neamului! După ce atleții din ștafetă au depus o coroană de flori și au ținut un minut de reculegere, primarul petroșenean a stat câteva minute de vorbă cu aceștia, după care cei din ștafetă și-au reluat drumul spre Deva.

„Municipiul Petroșani a fost pus anul acesta pe harta

VEDERI DIN „STEAGUL ROȘU”

1980

„49” de morți - un singur articol Explozia s-a întâmplat sâmbătă, 29 noiembrie 1980.

„Steagul Roșu” de duminică, 30 noiembrie 1980, nu face nicio referire la catastrofa de la Mina Livezeni. Luni, 1 decembrie, nefiind zi de apariție, „Steagul Roșu” nu s-a tipărit.

Primul și singurul articol referitor la explozie a apărut nesemnat în „Steagul Roșu” (discret plasat în pagina a II-a, nr. 8.784, anul XXXVI) marți, 2 decembrie 1980, sub titlul „Grav accident de muncă la mina Livezeni”:

„În ziua de 29 noiembrie, la mina Livezeni, din bazinul carbonifer Valea Jiului, s-a produs un grav accident, ca urmare a unei explozii de gaze în subteran.

Organele locale de partid și de stat s-au deplasat la fața locului și au acționat operativ, luând primele măsuri impuse de situația creată.

Imediat după producerea accidentului, la indicația secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la mina Livezeni sau deplasat membri ai conducerii de partid, ai guvernului, miniștri, reprezentanți ai unor instituții de resort, cadre medicale. S-au luat măsuri pentru salvarea și îngrijirea accidentaților, evacuarea personalului aflat în subteran, precum și sprijinirea tuturor familiilor celor care au avut de suferit datorită accidentului. Ca urmare a accidentului și-au pierdut viața 49 de persoane, iar 26 au fost rănite.

Secretarul general al partidului, președintele țării, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a transmis în numele Comitetului central al partidului, al Consiliului de Stat și al guvernului, precum și al său personal, cele mai profunde sentimente de compasiune, condoleanțe familiilor îndoliate.

Pentru anchetarea accidentului și stabilirea tuturor cauzelor care l-au determinat, precum și pentru adoptarea măsurilor tehnice și organizatorice în vederea întăririi securității și protecției muncii a fost instituită o comisie de partid și de stat alcătuită din tovarășii: Emil Bobu, membru al Comitetului Politic Executiv, al CC al PCR, președintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, ministrul muncii, Virgil Trofin, membru al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, viceprim-ministru al guvernului, ministrul minelor, petrolului și geologiei, George Homoștean, ministrul de interne, Eugen Proca, ministrul sănătății, Nicolae Popovici, procuror general al republicii, general-locotenent Constantin Zamfirescu, din Ministerul Apărării Naționale, Ilie Cîșu, adjunct al ministrului muncii, șeful Inspecției de stat pentru protecția muncii”.

Articolul pare mai mult un comunicat oficial, din care cea mai prețioasă informație este componența comisiei de partid și de stat care s-a deplasat în Valea Jiului.

Un cititor din zilele noastre se poate întreba cu îndreptățire de ce un asemenea eveniment, care ar ține

prima pagină a unui ziar zile în șir, nu a fost „relatat” decât sec, într-un singur articol-comunicat. E clar că acest non-combat dovedit de „Steagul Roșu” în relatarea celei mai mari explozii miniere postbelice din Valea Jiului are ca motiv nu neapărat nepriceperea ziariștilor vremii ori lipsa lor de apetență jurnalistică față de acest subiect, ci un ordin de natură ideologică. Partidul Comunist Român nu voia deloc să se dea o importanță mediatică exploziei și din considerentul că opinia publică și comunitatea se aflau sub imperiul unei puternice emoții, întreaga Vale a Jiului fiind copleșită de durere. Or, se știe că reacțiile emotive ale unei mase umane sunt greu de anticipat și de... controlat.

O altă întrebare care se poate pune este legată de numărul declarat al decedaților în urma exploziei. Cifra avansată de „Steagul Roșu”, 49, este falsă. În explozie au murit 53 de ortaci, civili și militari. Legenda care circulă și astăzi este că PCR ar fi avansat cifra de

două necrologuri referitoare la un decedat în explozie, ing. Paul Romanescu, și unul - pentru Sebișan Ioan:

Primul:

„COLEGII DE SERVICIU, colaboratorii apropiați sunt alături și exprimă sincere condoleanțe familiei greu încercate prin dispariția tragică și prematură a ing. PAUL ROMANESCU specialist minier de înaltă valoare, răpit din rândurile noastre în plină activitate creatoare. Exemplul lui de dăruire și abnegație profesională, chipul său luminos vor rămâne veșnic în memoria noastră”.

Al doilea:

„UN PIOS OMAGIU de prețuire și neștearsă amintire pentru minunatul nostru coleg de facultate PAUL ROMANESCU

Sincere condoleanțe familiei greu încercate”. Al treilea:

49 de morți în explozie pentru a nu fi declarat doliu național. Căci, dacă s-ar fi declarat doliu național, ar fi aflat, normal, întreaga țară și, poate, această cutremurătoare veste ar fi demobilizat clasa muncitoare chiar în ultima lună a cincinalului, al cărui plan fusese, nu-i așa?!, demult realizat...

În sprijinul tezei nedeclarării doliului național mai circulă și ipoteza că PCR s-ar fi folosit de faptul că în explozie au murit și 15 militari, care efectuându-și stagiul, ar fi murit „la datorie”. Și, prin urmare, murind „pentru patrie”, numărul lor nu ar mai fi trebuit contabilizat. Însă această ipoteză nu stă în picioare, întrucât oficial s-a declarat numărul morților 49, în care se regăseau, firește, și militari.

Există și posibilitatea ca „Steagul Roșu” să nu fi mințit în privința numărului decedaților. În momentul închiderii ediției ziarului poate chiar nu se cunoștea o situație exactă a acestora. Dar această variantă este anulată de faptul că nici când s-a cunoscut numărul real de victime, acesta nu a fost comunicat în coloanele ziarului.

(Doar) 8 necrologuri

Tot în ediția de marți, 2 decembrie, la pagina a IV-a, la rubrica „Anunțuri de familie” sunt publicate

„Soția și copiii anunță

încetarea din viață a celui care a fost un bun fiu, soț și tată

SEBIȘAN IOAN

Înhumarea va avea loc în ziua de 3 decembrie 1980, la ora 14, în orașul Vulcan”.

În pagina 3 a Steagului Roșu de miercuri, 3 decembrie, mai văd lumina tiparului 3 anunțuri funebre, unul - pentru Paul Romanescu și două - pentru Ionescu Virgil, fostul șef al sectorului III:

„COLEGII de facultate din Baia Mare aduc un pios omagiu de prețuire și neștearsă amintire celui care a fost ing. PAUL ROMANESCU

Sincere condoleanțe familiei greu încercate”.

xxx

„COLEGII din același an de studiu din timpul facultății aduc un pios omagiu minunatului nostru coleg, ing. IONESCU VIRGIL Condoleanțe familiei îndoliate”.

xxx

„COLECTIVUL de muncă de la I.M. Dâlja împărtășește cu adâncă compasiune durerea grea a familiei pricinuită de pierderea aceluia care ne-a fost un bun tovarăș de muncă ing. IONESCU VIRGIL

Sincere condoleanțe familiei îndoliate”.

Ediția de joi, 4 decembrie 1980, publică ultimele două necrologuri, câte unul pentru ing. Paul Romanescu și ing. Ionescu Virgil:

„PĂRINȚII Maria și Alexandru, soția Aurelia, copiii Oana și Rareș, fratele și cumnații, mulțumesc pe această cale tuturor celor care prin prezența lor au fost alături de noi la dureroasa încercare pricinuită de dispariția prematură a scumpului nostru ng. PAUL ROMANESCU

Amintirea lui va dăinui veșnic în inimile noastre”.

„COLECTIVUL sectorului III I.M. Livezeni este greu încercat de dispariția tragică a celui care a fost ing. IONESCU VIRGIL șef sector III.

Exemplu de dăruire, omenie, bunătate și abnegație profesională, el va rămâne veșnic o duioasă amintire pentru toți aceia ce l-au cunoscut.

Îl vom păstra mereu în inimile noastre. Sincere condoleanțe familiei îndoliate”.

Din necrologuri nu se deduce că Sebișan, Romanescu și Ionescu au murit în explozie. Dovada că cenzura acționa cu „succes” și la rubrica decese. (va urma)

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Ții în adâncul sufletului o mare suferință, o dezamăgire pe care nu ai reușit până acum s-o alungi, dar fii atent azi la semnalele care vin spre tine. Pot fi exact leacul de care aveai nevoie pentru a repara problema.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Merită să intri în competiția de idei care se naște azi, pentru că vei descoperi o mulțime de păreri diferite de ale tale, dar de care te vei putea folosi la un moment dat.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Nu te apuca de sarcina pe care o ai azi în plan fără să fii sigur că ai înțeles perfect ce ai de făcut. Se pot ascunde multe aspecte subtile în spatele aparențelor!

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Iubirea nu trebuie să fie pasivă, calmă, în care doar să aștepți să ți se ofere ce ai nevoie, ci e un schimb continuu de emoții, de sentimente, de servicii oferite unul altuia.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Ai o sumă de bani la dispoziție, dar nu o poți canaliza într-o singură direcție ca să scapi de o plată mai consistentă, ci trebuie s-o drămuiești.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Mai vin și momente în care trebuie să stai departe de oamenii pe care îi iubești sau de lucrurile care îți fac plăcere. Sunt sacrificii trecătoare, dar care au un rol extraordinar.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Nu te crampona de scopul pe care ți l-ai ales, ci, odată propus, lasă-ți visul să curgă cum vrea el, fără să controlezi neapărat evoluția acestuia. Vine și succesul, dar nu când vrei tu, și nici cum vrei tu!

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Compară-te fără teamă cu ceilalți, pentru că ai să descoperi că ai o multime de atuuri care te favorizează. Ai încredere în valoarea ta, în supremația ta în anumite privințe. Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Lași o impresie foarte bună oriunde te-ai prezenta prin funcția ta oficială, lumea te apreciază pentru modul matur în care îți onorezi îndatoririle, și e firesc să fii din ce în ce mai mulțumit de tine.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Lucrurile se mai schimbă de la o zi la alta, ca atare azi s-ar putea ivi deja o altă schimbare de direcție, care te ia un pic prin surprindere.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Amintirile te țin captiv într-o zonă din trecut care nu mai are nimic de oferit. Rupe-o cu trecutul odată pentru totdeauna. Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Vezi sub ochii tăi ce bine evoluează un proiect în care investești toate resursele tale de energie și gândire pozitivă. Metaforic vorbind, vremea e perfectă pentru a se coace fructele!

ANGAJărI

Yoyo's Irish Pub angajează în condiții avantajoase barmanospătar. Relații la telefon 0766 277109.

ANUNţ pUBLIc

SC QUATTRO TORRIANI SRL cu sediul în orasul Uricani, str. Muncii, bl.53, ap.8, judeţul Hunedoara, anunţă depunerea solicitării pentru eliberarea autorizaţiei de mediu pentru activitatea desfășurată în orasul Uricani, str. Muncii, bl.53, ap.8, judeţul Hunedoara.

Informaţii se pot obţine la sediul APM Hunedoara, din Deva, str. A.Vlaicu, nr.25, luni-joi (orele 8-16:30) şi vineri (orele 8-14).

Eventualele sesizări şi reclamaţii pot fi depuse în termen de 10 zile lucrătoare de la data publicării anunţului.

ANUNţ

Primăria municipiului Vulcan anunță că Bazinul Didactic de Înot Vulcan se deschide vineri, 21 octombrie 2022, orele 11:00 .

Programul de funcționare este următorul: Luni – Vineri09:00-21:00

Sâmbătă – Duminică09:00-17:00

Tarifele pentru Bazinul de Înot:

1. Bilet de intrare: Adulți:17 lei /ședință

Preșcolari, elevi și studenți curs de zi: 9 lei/ședință Pensionari: 15 lei/ședință

2. Abonamente (12 ședințe pe o perioadă de 30 zile)

Adulți:170 lei

Preșcolari, elevi și studenți curs de zi: 90 lei Pensionari: 150 lei

Prin “ședință” se înțelege o perioadă de timp de 90 minute începând cu momentul plății biletului de intrare sau prezentării abonamentului.

Intrarea în bazin se face numai cu ținută obligatorie: costum de baie / slip și cască.

La intrare se va prezenta adeverință medicală cu mențiunea “apt pentru efort fizic” sau “apt pentru bazin”, iar elevii și studenții vor prezenta un document valabil care atestă calitatea de elev sau student.

În cadrul Bazinului de Înot, prin intermediul instructorilor se poate beneficia de:

-Cursuri de înot (inițiere și perfecționare)

-Ședințe de Aqua Fitness

-Baby Swim -Aqua Combo

-Educație acvatică – atât pentru femei însărcinate cât și pentru seniori

Înscrierile pentru cursuri se vor face la recepția bazinului, începând de sâmbătă, 22 octombrie, între orele 10:00 –15:00.

CONSI LIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI

PE TROŞANI

În conformitate cu prevederile art.7 din Legea nr.52/2003, republicată, privind transparenţa decizională în administraţia publică, îşi manifestă intenţia de a adopta următorul proiect de act normativ:

“privind aprobarea regulamentului de stabilire a criteriilor de identificare a clădirilor și terenurilor neîngrijite situate în intravilanul Municipiului petroșani și aplicarea majorării impozitului aferent acestora”.

Persoanele interesate pot depune, în scris, propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare, privind proiectul de act normativ, la Serviciul de urbanism și amenajarea teritoriului, la dna. Aurora Puiu-Drăghicescu, Șef Serviciu - camera 37, tel. 0254.541.220 int.131, până la data de 28.10.2022 sau pot fi transmise prin fax la numărul de telefon: 0254.545.903 sau în format electronic la următoarea adresă de e-mail: primarie@primariapetrosani.ro.

Proiectul de hotărâre poate fi consultat până la data de 29.11.2022, la afişierul de la sediul Primăriei municipiului Petroşani, pe site-ul Institutiei, în presa locală şi se poate obţine, în copie, pe bază de cerere depusă la Registratura Primăriei municipiului Petroşani.

CONSIL IUL LOCAL AL MUNI CIPIULUI PET ROŞANI

În conformitate cu prevederile art.7 din Legea nr.52/2003, republicată, privind transparenţa decizională în administraţia publică, îşi manifestă intenţia de a adopta următorul proiect de act normativ:

“privind aprobarea regulamentului privind modul de organizare, autorizare şi desfăşurare a activităţii de publicitate in Municipiul petroșani”.

Persoanele interesate pot depune, în scris, propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare, privind proiectul de act normativ, la Serviciul de urbanism și amenajarea teritoriului, la dna. Aurora Puiu-Drăghicescu, Șef Serviciu - camera 37, tel. 0254.541.220 int.131, până la data de 28.10.2022 sau pot fi transmise prin fax la numărul de telefon: 0254.545.903 sau în format electronic la următoarea adresă de e-mail: primarie@primariapetrosani.ro.

Proiectul de hotărâre poate fi consultat până la data de 29.11.2022, la afişierul de la sediul Primăriei municipiului Petroşani, pe site-ul Institutiei, în presa locală şi se poate obţine, în copie, pe bază de cerere depusă la Registratura Primăriei municipiului Petroşani.

www.zvj.ro

Vulcan În suferinţă

Zilele trecute eram în curtea capelei funerare „Ultimul Popas” din Vulcan. Deodată privirea mi-a fost atrasă de un bărbat care s-a dat jos dintr-o mașină. Atunci, am putut să-l felicit numai în gând pentru ceea ce a făcut.

Acum am ocazia să-i laud și în scris. Cel al cărui gest îl admiram era un polițist local. Omul a coborât din autoturismul de serviciu și a îndreptat un indicator rutier aflat în sensul giratoriu de la Dincă. Cel din care se ramifică și drumul care duce la Pasul Vâlcan. Nu a fost mare lucru, tabla indicatorului fusese întoarsă, așa că, după ce-a pus-o la loc, omul în uniformă –cred că era Cristian Nistor – s-a urcat în mașină și dus a fost.

Puțin mai jos de intersecția amintită, lângă podul de peste pârâul Morii e montat un panou pe care este

scris avertismentul Apelor Române de a nu se arunca gunoaie în albie. Ani de ani a stat în picioare, dar acum zace în suferință pe zona verde. Nu știu cine l-a adus în starea asta, nu ar fi exclus ca poziția de acum să-i fi fost cauzată de către muncitorii care au lucrat la rețeaua de apă. L-ar fi doborât și așa l-au lăsat. Poate se va găsi cineva care să-l pună la loc. Asta, dacă nu cumva, între timp, să li se fi făcut milă ălora care-s cu ochii formați după fier vechi. Că doar centrul e puțin mai sus… Gheorghe OLTEANU