Issuu

Ziarul Vaii Jiului

Important!

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Director:

Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 4,9480 lei 1$ = 4,4218 lei

Din motive de ordin tehnic, Ziarul Văii Jiului va suspenda apariția ediției tipărite în perioada 15 – 31 august 2022. Veți putea însă regăsi informațiile esențiale, clipă de clipă, accesând zvj.ro. Redacția

1₤ = 5,9187 lei

miercuri, 10 august 2022

Anul XV • nr. 3359 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Vulcan

Parteneriatul a dat rezultatele scontate

Deși, sâmbătă, 6 august, ediția a opta a Festivalului-concurs „Fii star în țara ta!” a fost la concurență cu meciurile de fotbal minerești de finală și cu întrecerea ciclistă „Drumul lui Mihai Viteazul”, acțiunea culturală desfășurată în sala Cinematografului „Luceafărul” din Vulcan nu a dus lipsă nici de concurenți și nici de spectatori. De la bun

început trebuie spus un amănunt esențial. Domnul Cătălin Țugulea și soția sa Antonela sunt mulțumiți și, totodată, recunoscători pentru modul în care Primăria Vulcan a tratat și respectat parteneriatul încheiat cu asociația lor, în vederea organizării și desfășurării ireproșabile a festivalului. Este cam prima dată când, prin persoana lui Cristian Merișanu, administrația publică locală s-a implicat la modul serios în tot ce a însemnat această manifestare culturală despre care se știe și dincolo de granițele

județului nostru. La ediția din acest an, care a avut aceleași secțiuni – muzică populară, dansuri populare, dansuri moderne, grupuri și duet, idolul meu, muzică patriotică, ușoară, instrumentală, folk, etno și pop internațional –, s-au înscris șaptezeci și cinci de concurenți din întreaga țară.

Faptul că desfășurarea

festivalului a fost comprimată într-o singură zi nu a diluat cu nimic calitatea actului artistic. Și nici nu i-a împiedicat pe cei cinci membri ai juriului – Violeta

Daminescu, Simona Ionașc, Georgeta Corlan Enache și Olimpia Bălășoiu – să-i desemneze pe cei mai buni dintre cei care au evoluat pe scenă. Ca și până acum au fost oferite trei mari trofee și unsprezece trofee pe secțiuni. Primele trei locuri au fost răsplătite cu premii în bani oferite de finanțatorul Silviu Domnea. Festivalul a început la ora zece dimineața și s-a încheiat la șapte seara. „E posibil ca acesta să fi fost întrun ritm mai alert decât cele anterioare, a fost de părere Cătălin Țugulea, dar totul a fost în regula, iar lumea a plecat mulțumită. N-aș vrea să pierd ocazia și să-i mulțumesc din nou Primăriei și Consiliului Local ale municipiului Vulcan pentru prețiosul ajutor oferit”. Gheorghe OLTEANU

SPORT Primarul Merișanu a răbufnit pe contul său de socializare

Dan Voicu

"Nu am fost agăţaţi că nu suntem prostituate"

Au fost pase de declarații la Vulcan. Fostul antrenor de la CSM Vulcan, Dan Voicu, a precizat câteva lucruri legate de plecarea sa de la Vulcan. "În tot ceea ce s-a spus nu s-a spus adevărul. Nu a fost vorba de bani. La momentul potrivit voi spune exact cum a stat realitatea. Vreau doar să zic că noi nu am fost agățați de nimeni, pentru că nu suntem prostituate. Dacă totul ar fi fost în regulă la Vulcan, acolo plănuisem să îmi închei cariera de antrenor. Nu am plecat din cauza banilor, ci pentru că nu am avut liniște din cauza unui om de la acel club", a spus

A mai rămas puțin timp până la

Reluarea Ligii Naţionale la rugby

Noul format al rugby-ului românesc a adus un plus de valoare jocului, practic a forțat echipele să își depășească limitele și să arate că se poate! "Sunt mulțumit de atitudinea pe care am arătat-o pentru că ne-am respectat statutul și am câștigat 3 meciuri, după care am arătat că putem și în meciurile cu puternicii rugbyului românesc care dețin supremația ultimilor 15 ani, Timișoara și Baia Mare.

Petrila, obiectiv neschimbat Echipa de fotbal din liga a patra, Inter Petrila a anunțat prin vocea președintelui său, Eugen Duma, că obiectivul pentru noul sezon competițional rămâne neschimbat.

Luptă între cartiere, la fotbal A avut loc tragerea la sorți pentru stabilirea grupelor de la prima ediție a „Cupei Cartierelor la fotbal” din municipiul Deva. La această competiție s-au înscris zece echipe, reprezentând cartiere, dar și localităţi aparținătoare, şi anume: Universitatea Gojdu, Cristur, Progresu United, FC Micro 15, Heroes Progresu, FC Dacia, Sântuhalm, Cetate Gojdu, Hugo Micro și IPJ. Acestea se vor lupta pentru cucerirea trofeului de la prima ediție a „Cupei Cartierelor la fotbal”, organizată de Primăria Deva, împreună cu Asociația Județeană de Fotbal și Club Sportiv Municipal Deva. "Ideea a aparținut celor de la AJF și am îmbrățișat-o

)

Ziarul Vaii Jiului

"Vom investi doar în copii"

tehnicianul care a bifat două finale de Cupă la Vulcan. Doi ani consecutiv CSM Vulcan a fost finalistă a Cupei României, faza județeană. În prezent, Dan Voicu este antrenor la Viitorul Lupeni. Este normal să existe și minusuri și aici mă refer la lipsa de pregătire fizică și de omogenitate deoarece am reușit transferuri pe ultima sută de metri prin retragerea clubului CSU Arad. Cea mai mare nemulțumire și dezamagire a mea și a echipei este că nu simțim absolut nicio susținere din partea orașului și a județului, cu excepția Universității care este sută la sută lângă noi, restul ne ignoră total, cu toate că Știința Petroșani se aude peste tot și cu vorbe numai de bine", spunea antrenorul Alexandru Lupu. Meciurile la rugby reîncep pe data de 20 august cu Bârlad la Petroșani! Tot în această lună va începe și campionatul național la rugby în 7, unde Știința are de apărat un blazon. "Suntem în perioada de pregătire. Am câștigat un prim meci amical la Victoria Călan. La nivelul lotului nu sunt noutăți. Nu a venit nimeni, nu a plecat nimeni. Mergem mai mult pe mâna juniorilor având în vedere faptul că se cer mulți juniori pe teren. Obiectivul echipei rămâne același ca în fiecare an, clasarea în primele patru echipe", a declarat Eugen Duma pentru zvj.ro.

"Echipa de fotbal Minerul Vulcan a plecat la Lupeni pentru salarii duble, dar antrenorul aruncă cu noroi în cei care l-au primit cu brațele deschise. Sezonul trecut s-au plătit peste două miliarde pentru această echipă! Nu există restanțe la contracte! Nu am avut solicitări de mărire de salarii! Vom investi acești bani în copiii din Vulcan. Antrenorii de la “Pro Fotbal” dl. Irina Cornel și Radu Ion ( Mugurel) sunt acum antrenorii echipelor de copii de la 10-15 ani în cadrul clubului. Doru Mârșava va conduce echipele de juniori U19 cu care este posibil sa jucam în liga a patra. Am stabilit o întâlnire cu copiii care se vor antrena la stadion în condiții deosebit de bune", a scris primarul pe pagina sa de Facebook. Pagină realizată de Loredana JUGLEA

cu mare plăcere. Sunt mulți jucători amatori de fotbal în Deva și ne-am gândit să organizăm această competiție. Este la prima ediție, dar vrem să o permanentizăm și să crească și valoric, dar și ca număr de echipe. Acum sunt înscrise zece echipe și, în cele două săptămâni care urmează, cred că vor participa mulți deveni la această acțiune. Cele zece echipe au fost împărțite, după tragerea la sorți, în trei grupe, două de câte trei formații și una cu patru componente. Acestea se vor lupta, pentru cucerirea trofeului, pe terenul sintetic de la Liceul Tehnologic „Transilvania”, începând cu data de 9 august, iar câștigătoarea primei ediții a „Cupei cartierelor la fotbal” din municipiul Deva va fi cunoscută pe 19 august. Acest eveniment își dorește să promoveze mișcarea și sportul în rândul locuitorilor municipiului Deva și spiritul de echipă", au informat organizatorii.

Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Plecarea antrenorului Dan Voicu, împreună cu jucătorii, la o altă grupare din Vale, Viitorul Lupeni, echipă nou înființată, l-a înfuriat la culme pe edilul Vulcanului, Cristian Merișanu.

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

miercuri, 10 august 2022

poate că este momentul ca în încheiere să vă readucem aminte în acest material legat de tradițiile momârlanilor din Valea Jiului și ce ne relata atât de frumos Aron Densușianu tocmai în anul 1866 în volumul „Suveniri și impresiuni de călătorie publicat în „Familia”, după călătoriile sale în zona noastră de momârlanii

„Nedeia Troiţei” din Parâng (15 august) va atrage cu siguranţă și anul acesta sute de momârlani, comunitatea locală din Petroșani și Petrila

Venită din negura vremurilor încă din timpurile când ciobanii purtau oile din sudul Transilvaniei în Oltenia și viceversa, „peste deal” cum spuneau înțelepții baci (din păcate, azi, oieritul este luat în derâdere, termenul „cioban” fiind asociat cu altceva, lucru greu de crezut și de înțeles ținând cont că oieritul este probabil cea mai veche și mai nobilă ocupație a oamenilor acestei țări de azi și calea pe unde din moși-strămoși s-a făcut un adevărat schimb de balade și de legende între păstorii din provinciile românești, practic o ocupație devenită și un adevărat izvor al continuității dulcelui grai românesc și al tradițiilor multimilenare!), tradiția denumită Nedeia Momârlanilor de Sfântă Măria Mare din Parâng a fost reluată după zeci de ani de întunecime roșie și transformată în „Nedeia Troiței” din Parâng.

Telescaun gratuit spre Troița din Parâng pe 15 august

Devenită un simbol al marii sărbători creștine prin care o cinstim pe Maica Domnului, Sfânta Fecioara Maria, Nedeia Troiței strânge pe 15 august la cota 1.500 m, an de, an momârlanii Petroșaniului și Petrilei despărțiți doar de un munte, precum și sute, uneori chiar mii, de petroșeneni și oameni din Valea Jiului dornici să-și petreacă o zi din an la munte alături de confrații din comunitatea locală și de cei din administrația publică locală din Petroșani, de cele mai multe ori în frunte cu primarul localității. Așa va fi și anul acesta pe 15 august, iar consiliul local petroșenean, la inițiativa unui proiect al primarului va sprijini comunitatea cum e și firesc și cum se întâmplă în fiecare an de mai multă vreme, prin punerea la dispoziție gratuită a telescaunului pentru cei care vor să urce în Parâng la nedeie. Cei care vor urca vor putea asista la o scurtă slujbă religioasă și o sfințire de bucate de către preot, după care vor putea servi gratuit masa tradițională din preparate de oaie și păsat, în acordurile melodiilor specifice momârlanilor, fluierul vechilor păstori stând la fundamentul acestora. Să sperăm că și vremea va ține cu participanții și organizatorii.

Invitație în Parâng de Sfântă Măria Mare din partea primarului Petroșaniului

Mai multe în acest sens a avut să ne transmită primarul Petroșaniului, care a făcut totodată și o invitație la această mare sărbătoare din munte. „Nedeia Troiţei a devenit un simbol al sărbătorii de Sfânta Maria, fiind organizată în Parâng la 1.500 de metri altitudine, acolo unde momârlanii se strâng an de an la data de 15 august. Din vremuri străvechi, în această zonă sfintele sărbători sunt celebrate prin nedei, sărbători ale poporului, pline de bucurie și de pioșenie, iar Adormirea Maicii Domnului este una dintre cele mai importante sărbători religioase ale românilor. Consiliul Local al municipiului Petroșani a aprobat și în acest an organizarea Nedeii Troiței din Parâng,

www.zvj.ro miercuri, 10 august 2022

eveniment care are drept scop promovarea tradițiilor locale și a frumuseții obiceiurilor păstrate nealterate peste ani. Cei care vor lua parte la această sărbătoare a comunității vor fi întâmpinați cu bucate tradiționale preparate chiar la cota 1.500, cu muzică și dansuri populare specifice zonei noastre. Vă așteptăm cu drag!”, a transmis primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.

Momârlanii, urmașii de drept ai dacilor liberi

Dacă revenim puțin la momârlani, mai cu seamă pentru cei ce citesc aceste rânduri mai de departe și poate încă nu știu despre momârlani mai nimic, foarte pe scurt trebuie spus că ei au fost primii locuitori ai aşezărilor de munte din Vale, asta cu mult timp înainte ca minele de cărbune, huilă – un cărbune superior lignitului și trebuie spus asta (!) să aducă „barabe” (cum spun momârlanii celor care au venit din alte meleaguri) din celelalte zone ale ţării şi

nu numai ci și din întreg Imperiul Austro-Ungar dacă ne gândim că în Depresiunea Petroșani au trăit și trăiesc în continuare alături de familii de români, familii de maghiari, austrieci, cehi și slovaci și așa mai departe. „Urmaşii dacilor liberi”, momârlanii din Vale au reușit să păstreze o mare parte din tradiții până azi. Poveștile lor de viață, venite din vremuri străvechi din vorbă în vorbă și din generație în generație sunt absolut fascinante și poate că toți cei din Vale ar trebui să ne aplecăm mai mult în căutarea izvoarelor vechi de tradiții și obiceiuri, asta cel puțin cât încă mai avem bătrâni care să ni le spună și astfel să le ducem mai departe generațiilor viitoare. Spun asta deoareceă ar fi un mare păcat ca toate acestea să se piardă, cum de altfel foarte multe tradiții și obiceiuri s-au și pierdut până azi, fiind foarte greu să le mai recuperăm sau să le aflăm fiindcă cei care aveau să le spună s-au stins, ducând multe secrete cu ei și punând astfel capăt unui întreg ciclu de informații care probabil ar fi deschis mult mai multe file de istorie, tradiții și obiceiuri vechi, îmbogățindu-ne cunoștiințele despre cine suntem și de unde ne tragem.

întâlniți: „Bărbaţii cei mai frumoşi se află în ţinutul Jiului, care altminterea este despărţit prin munţi de Valea Haţegului şi geografic nu se ţine strâns de ea. Bărbaţii din acest ţinut sunt adevăraţi atleţi. Statura înaltă şi dreaptă ca bradul, bine legată şi compactă. Spate lat, piept arcuit, faţa prelungă, brunetă, nas proporţionat drept sau puţin vulturiu, ochii mari pătrunzători, frunte înaltă, păr des, lung, castaniu (…). Locuitorii mai de la şes din zonă trăiesc cu agricultura, cei de sub poalele munţilor cu puţină agricultură şi cu negoţul de scânduri şi şindrile. Iar cei de prin locurile muntoase trăiesc cu economia de vite. Muntenii coboară la târg cu vite şi se reîntorc acasă încărcaţi cu bucate. Bătrâni şi tineri, toţi poartă dinainte la brâu o teacă cu un cuţit şi o furcuţia care adeseori au dimensiunea unor hangere. Teaca şi-o face fiecare din lemn de tei sau de salcie şi o leagă în plumb, aramă sau şi argint. Ar crede cineva că aceşti oameni, la cea mai mică ocaziune vor fi făcând întrebuinţare de cuţitele din teacă. Din contră, ei se ajută cu ele numai în lucruri economice şi la mâncare. Când se ceartă şi se bat folosesc pumni sau aleargă la pari din gard şi cuţitele rămân în teacă nemişcate”. Corneliu BRAN

Aron Densușianu în 1866 despre momârlanii din Valea Jiului

Și dacă tot am ajuns cu aceste rânduri la momârlani, ținând cont că am pornit de la o nedeie tradițională,

ACTUALITATE

„Uricani, oraș turistic” aduce noi provocări pentru primar și administraţia locală în materie de proiecte și amenajare urbană

Uricaniul, prin primărie, să poată să acceseze fonduri pentru proiectele respective. Sigur, nu peste noapte, dar noi trebuie să ne pregătim. Când vor apărea ghidurile de finanțare vom vedea ce proiecte putem să depunem și să accesăm fonduri europene pentru ele. Acele ghiduri ne vor spune ce avem voie, ce nu se finanțează, cât se finanțează și așa mai departe, iar în funcție de toate acestea ne adaptăm și ne mișcăm repede și bine”, ne-a declarat primarul Uricaniului.

După ce partea de intrare în zona „Bucura II” din orașul de-acum turistic Uricani (din 2021 declarat oficial) a fost reabilitată prin amenajarea unei superbe faleze de promenadă și de practicare a ciclismului și a mișcării pe role, primarul localității susține că lucrurile legate de proiectele turistice și de amenajare a localității nu se vor opri aici.

Faleza din Bucura II a devenit, prin implementarea proiectului european, cea mai frumoasă zonă din orașul Uricani

După ce a trecut în revistă un scurt istoric a ceea ce era cândva în zona falezei amenajate cu bani europeni, lucrare ce va fi recepționată luna viitoare, primarul Uricaniului ne-a dat de înțeles că este foarte

mulțumit, ca și cetățenii din Uricani de altfel, de cum s-a schimbat în bine imaginea zonei respective, care a devenit, probabil, cea mai frumoasă zonă din oraș. Apoi, Dănuț Buhăescu ne-a vorbit și de faptul că astfel de proiecte vor mai urma, imediat ce europenii vor da liber la ghidurile de finanțare.

facebook.com/ziarulvaiijiului

„Pe vremuri, acum 50 de ani, zona aceea de la Bucura II era la nivelul Jiului de Vest. Era un fel de deltă destul de neîngrijită ca să zic așa. Apoi a devenit o zonă cu steril, devenind o zonă mai înaltă de deasupra apei, creată artificial prin acel steril adus de la mină. Important este că am reușit pe fonduri europene să prindem acest proiect, cu contribuția noastră doar de 2% plus cheltuielile neeligibile. Cred că în luna septembrie este posibil să recepționăm această lucrare, care este aproape gata. Mai sunt de pus la punct elementele legate de sistemul de supraveghere video, apoi de efectuat câteva probe ca să vedem cum funcționează acesta și de pus la punct sistemele automatizate de udare a spațiului verde. După cum se știe, există acolo zone florale, zone cu pomi, zone verzi, zone de amfiteatru în aer liber și o zonă unde se poate circula cu bicicleta sau cu rolele, plus bănci și alei pietonale pentru plimbare și relaxare. Nu ne oprim aici, vom mai scrie proiecte, pentru că Uricaniul fiind declarat anul trecut oraș turistic, scopul pe care l-am urmărit este acela ca anumite proiecte ce sunt de natură turistică nu pot fi accesate decât de orașele declarate localități turistice. Și aceasta a fost ținta și dorința mea, ca în viitor unde apar finanțări pe turism dedicate orașelor turistice,

Un proiect geamăn cu cel de la Curtea de Argeș

Despre un proiect foarte clar legat de aleile pietonale din zona a două bulevarde centrale ale orașului, primarul Dănuț Buhăescu ne-a transmis că acesta se află în vederile primăriei și pe agenda sa de lucru în viitorul foarte apropiat.

„Avem în plan să prindem într-un viitor proiect și faleza de pe malul celălalt al Jiului de Vest, spre drumul național, să amenajăm ca la carte și acea porțiune de faleză, mai micuță decât cea deja amenajată. Împreună cu acea faleză avem în vedere și amenajarea a două bulevarde, vorbesc aici doar de aleile pietonale. De ce treaba asta? Deoarece în urma lucrărilor la canalizare și apă, rețele noi, dar și la rețeaua nouă de iluminat public, s-au spart trotuare și alei, fiind deteriorate multe dintre ele, astfel că vrem să le refacem. Am cuprins pe tema aceasta bani și în bugetul local, în prima parte pentru scrierea de studii de fezabilitate, astfel încât să realizăm un proiect pentru modernizarea aleilor pietonale la un standard mult mai ridicat decât până acum, european, unde la fel contribuția noastră va fi de 2%. Partea de asfalt va rămâne la fel deoarece a fost modernizată, însă la aleile pietonale este necesar acest proiect de care vorbesc. Nu vă ascund că am luat modelul de la Curtea de Argeș și vom încerca să facem ca acolo și la Uricani: cu granit, cu tot ce trebuie, cu sisteme de supraveghere, cu treceri printre străduțe, cu sisteme de semnalizare în zonele de treceri pentru pietoni, treceri pentru persoane cu dizabilități (fiind obligați prin lege) și multe altele”, a menționat primarul Dănuț Buhăescu. Corneliu BRAN

miercuri, 10 august 2022

Noi discuţii sterile despre soarta Văii Jiului. De data aceasta la sediul Instituţiei Prefectului

Dezvoltarea economică viitoare a Văii Jiului, situația socială a locuitorilor celor șase orașe și folosirea eficientă a surselor de finanțare europene și guvernamentale pentru investiții și noi locuri de muncă au fost principalele teme discutate marți, la Instituția Prefectului, în cadrul unei întâlniri a prefectului Călin Petru Marian cu liderii sindicatului „Muntele” și cu administrația Complexului Energetic Hunedoara.

Echipa sindicală a fost condusă de președintele Darius Câmpean, conducerea C.E.H. a fost reprezentată de directorul general Samuel Dioane, iar din partea Instituției Prefectului a participat și subprefectul Lorincz Szell. Prefectul Călin Petru Marian le-a transmis participanților la întâlnire: „Cunosc foarte bine situația economică și socială a Văii Jiului. M-am implicat, am sprijinit, și o voi face în continuare, toate inițiativele sindicatelor sau ale societății civile, ale guvernului sau cele inițiate de organizațiile care au proiecte pentru dezvoltarea zonei. Toate acestea pentru ca locuitorii să aibă posibilitatea să-și asigure venituri decente pentru familie. Trebuie să fim alături, unii de alții, în misiunea de a asigura premisele dezvoltării Văii Jiului,

după încetarea activității în subteran. Voi face tot ce depinde de mine ca acest lucru să se realizeze.” Totodată, reprezentanții sindicatului „Muntele” i-au mulțumit prefectului Călin Petru Marian pentru

implicarea și susținerea în rezolvarea unor probleme sociale și au precizat că, în a doua jumătate a lunii septembrie, au nevoie de sprijin instituțional având în

vedere că în această perioadă vor intra în vigoare noile prevederi salariale ale Contractului Colectiv de Muncă și se va înființa noua societate care va administra principala activitate economică din Valea Jiului. Prefectul Călin Petru Marian a prezentat, în finalul discuțiilor, o informare privind fondurile financiare și proiectele de dezvoltare care vor putea fi accesate în Valea Jiului prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Programul Operațional Regional, Mecanismul pentru o Tranziție Justă sau cu ajutorul fondurilor guvernamentale.

Excursii pentru copiii hunedoreni din centrele de plasament și pentru cei refugiaţi din Ucraina Prefectul județului Hunedoara, Călin Petru Marian, i-a primit marți pe reprezentanții „Lions Club Deva Sarmizegetusa” și pe partenerii lor din Anglia, „New Century Lions Club of East Anglia and District 105EA”, pentru a discuta despre proiectul comun al acestor două organizații înfrățite, privind activitățile de vacanță organizate pentru copiii din Centrele de Plasament și pentru copii refugiați din Ucraina. Cei doi coordonatori ai proiectului, Marin Florin Ilieș - Lions Club Deva Sarmizegetusa și Chris Hibbert – Președintele „New Century Lions Club of East Anglia” au prezentat programul special de excursii și vizite ale copiilor, care vor avea loc la Dinosaur World Transilvania, stațiunea Parâng, Arsenal Park Transilvania - Orăștie sau Poiana Răchițelii din comuna Cerbăl. Acțiunile din perioada 9 – 15 august fac parte dintrun proiect mai amplu, denumit„ Romanian Pride”, colaborarea dintre Cluburile „Lions” hunedorene și cel din Anglia începând în urmă cu aproape 20 de ani. Prefectul Călin Petru Marian i-a felicitat pe organizatori pentru tot ce fac în această perioadă pentru ca micuții aflați într-o situație dificilă să aibă parte de bucuriile copilăriei. Totodată, ia asigurat de tot sprijinul pentru ca acțiunile lor pentru copii să aibă succes. Se vor bucura de excursii și de diferite activități specifice copilăriei, copii din Centrul social multifuncțional Săulești, Rețeaua de case familiale Orăștie, Vulcan și Brad precum și copii refugiați din Ucraina, aflați în Certeju de Sus, dar și tineri „Special Olympics”.

www.zvj.ro miercuri, 10 august 2022

DIVERSE

prăvălia cu istorii

După 45 de ani de la revoltă…

Fragment din autobiograﬁa lui Constantin Dobre, liderul revoltei muncitorești anticomuniste Valea Jiului - Lupeni august 1977 (IV)

Apelurile la liniște venite din partea politrucilor au provocat o enervare generalizată a minerilor. Neputincios în fața lipsei de respect care i se arăta, Ceaușescu s-a întors de data aceasta către mine și ridicând frecvent din umeri, mi-a zis, citez: „Nnn... nu vvv... vol sss... să aaa... asculte, tototo... toalășe!” („Nu vor să asculte, tovarășe!” - nota mea). Politrucii, în ton și gest cu Ceaușescu, priveau și ei către mine și-mi ziceau: „Liniștește-i tovarășe!”; „Păi se poate?”; „Nu ne mai înțelegem ca oamenii?”; „V-ați spus doleanțele, acum ar trebui să ascultați ce are de zis și tovarășul nostru secretar general”. Pentru câteva momente am rămas descumpănit. Trăiam momentele unui personaj principal dintr-o comedie neagră. Mi-am zis în gând că trebuie să liniștesc minerii și să-i determin să asculte la ce urma să spună Ceaușescu. Iată cu ce cuvinte am apelat la mineri: „Fraților, noi am spus ce vrem. Acum e timpul să și ascultăm dacă se aprobă sau nu ce am cerut. Trebuie să avem răbdare să auzim ce ni se spune. Numai după aceea vom vedea ce avem de făcut. Vă rog să faceți liniște!”. Abia atunci minerii s-au liniștit și i-au dat voie lui Ceaușescu să le vorbească. De data aceasta, Ceaușescu, la fel de poticnit, pelticit și gângăvit, a început cu o frază conciliantă, din care s-a înțeles că înclina să aprobe revendicările: „Toto... toalăși, eu aaa... am iii... înțăles și îîî... înțeleg nnn... necazulili și ppp... poblemili dududu... dumnevoastă șșș... și ppp... pe aaa... asamblu aaa... aveț ddd... dleptate și ddd... de aaa... aia vvv... vă mumumu...mulțumezc ccc... că mmm... m-ați iii... infolmat” („Tovarăși, eu am înțeles și înțeleg necazurile și problemele dumneavoastră și de aia vă mulțumesc că m-ați informat” - nota mea). La auzul celor spuse de Ceaușescu, a început un ropot de aplauze. Încurajat de aplauze și parcă trezit din „pumnii” luați până atunci, Ceaușescu a continuat cu acuzații și amenințări de destituire la adresa activiștilor locali și centrali care, zicea el, nu l-au informat la timp și chiar au ascuns problemele cu care ne confruntam. Din nou minerii l-au aplaudat, destul de prelungit. Parca dispărându-i gângăveala, Ceaușescu a continuat cu lungi, confuze și întortocheate fraze despre importanța producției de cărbune pentru economia națională. Terminând cu abureala, aiureala, învăluirile prin încercuire și parcă uitând că fusese huiduit și înjurat, vicleanul Ceaușescu a trecut, tiptil-tiptil, la atac frontal. Mai întâi s-a dat la legea pensiilor, încercând s-o justifice, să-i învinuiască pe cei care nu s-au preocupat suficient să explice binefacerile aplicării acesteia și chiar promițând, chipurile, că se va gândi în viitorul apropiat la măsurile ce ar fi trebuit să le ia pentru a îndrepta situația creată. La protestele venite din mulțime, cerându-i să spună atunci și acolo despre măsurile ce ar fi trebuit să le ia, Ceaușescu a răspuns minerilor că avea nevoie de timp pentru a se consulta cu specialiștii. Neținând cont de faptul că minerii continuau să-l bombardeze cu tot mai multe întrebări incomode și probabil gândindu-se că reușise să ne păcălească, Ceaușescu a trecut rapid la forțarea notei. Referindu-se la revendicarea cu programul de 6 ore de muncă pe zi, Ceaușescu a acuzat minerii deoarece aceștia, chipurile, au fost cei care au cerut să se abandoneze acel program de 6 ore pe care, chipurile, îl propusese chiar el cu titlu experimental în Valea Jiului și că odată ce ne dădusem cuvântul să abandonăm acel sistem de muncă, nu mai puteam acuma să ne luăm cuvântul înapoi. La auzul acelor minciuni viclene, minerii n-au mai răbdat. Ceaușescu a fost bombardat din nou cu un ocean de huiduieli, înjurături și amenințări. Mulțimea se împingea, agita și amenința cu securile ridicate deasupra capetelor, făcând valuri uriașe și permanente cu direcția spre locul unde se afla Ceaușescu. Cei aflați

facebook.com/ziarulvaiijiului

pe depozitul de lemne din curtea minei amenințau cu pari de lemn, gata să-i arunce către ghereta portarului. Alții, care se aflau deasupra gheretei, băteau din picioare și strigau: „Uite-așa, te călcam în picioare, Dumnezeu cui te-a avortat!”. Minerii aflați pe garduri, stâlpi și în copaci înjurau vârtos și amenințau cu mâinile întinse și pumnii strânși către Ceaușescu. Activiștii aflați pe scară și pe marginea platformei erau la fel de înjurați, amenințați și se fereau să nu fie apucați de haine. În același timp, unii inventau și strigau lozinci jignitoare, insultătoare și amenințătoare: „Pitic, pitic, ești un om de nimic!”; „Vinovat, vinovat, vinovat c-ai fost căcat!”; „Aprobare, aprobare, că nu ai scăpare!”; „Păcălici, păcălici, nu mai scapi de-aici!”. Din mulțimea aflată în spatele celor din fața gheretei au fost aruncate două măști de gaze de subteran către Ceaușescu, dar au aterizat sub platforma pe care se afla. La acel moment, ofițerul îmbrăcat în haine militare (același care l-a ajutat pe Ceaușescu să nu cadă, la sosirea pe platforma unde mă aflam) s-a repezit și l-a tras pe Ceaușescu lângă zidul gheretei. Pentru a-l proteja de furia mulțimii, ofițerul s-a așezat în fața lui Ceaușescu ținându-și mâinile sprijinite de zidul gheretei, deasupra capului lui Nicolae Ceaușescu. Același ofițer șia întors capul către mine și mi-a strigat amenințător: „Să știi că pe dumneata te ținem responsabil de tot ce se întâmplă aici!”. „Nu eu sunt responsabil de agitația creată”, i-am răspuns. Furios și gâfâind, ofițerul mi-a replicat: „Asta numești dumneata agitație? Asta-i amenințare cu moartea! Asta-i instigare la linșaj, așa să știi! Nu vezi cum se aruncă și se lovește?”. Trăgându-și sufletul și parcă ușor mai calm, a continuat: „Aici nu mai e vorba de rațiune. Aici e nebunie curată!”. Răspunsul meu a fost: „Poate că minerii au înnebunit pentru că nu ni se aprobă ce am cerut". Când a auzit ceam spus și probabil încurajat de îndrăzneala ofițerului de a mă înfrunta, Ceaușescu a ieșit de sub brațele ofițerului ce-i acopereau capul, m-a apucat ușor cu două degete de mâneca de la mâna stângă și mi-a zis: „Ppp... păi, dududu... dumneata ai cece... celut ccc... ca iii... începând ddd... de mmm... mâine sss... să se lll... lucleze șșș... șase ole. Nnn... nu se ppp... poate ppp... pentlu ccc... că aaa... aici eee... e vvv... volba ddd... de ooo... o nnn... nouă ppp... planificale aaa... a iii... iconomii nnn... naționale” („Păi, dumneata ai cerut ca începând de mâine să se lucreze șase ore. Nu se poate pentru că aici e vorba de o nouă planificare a economiei naționale” - nota mea). Mi-am tras ușor mâneca din degetele lui Ceaușescu, l-am apucat cu toate degetele de la mâna stângă de mâna lui dreaptă, l-am fixat cu privirea și i-am spus: „Am cerut de mâine șase ore, pentru a ni se aproba cât mai repede posibil. Aprobați șase ore din data de 8 august?”. La concesia pe care am făcut-o, reacția imediată a lui Ceaușescu a fost tot negativă: „Nnn... nu tototo... toalășe, nnn... nu se popo... poate” („Nu tovarășe, nu se poate” - nota mea). Am încercat altfel: „Aduceți toți funcționarii din ministerul planificării în Valea Jiului. Cinci zile este suficient pentru a-și face treaba. Ce ziceți?”. Văzându-l că ezită, am continuat: „Le spun sau nu le spun că aprobați șase ore, începând cu data de 8 august și restul, tot ce-am cerut?”. Am fost și rămân convins că scena confruntării directe dintre mine și Ceaușescu a fost văzută de o mare parte din mineri, deoarece din vacarmul de nedescris se auzea destul de clar strigarea repetată: „Dobre, Dobre nu-l scăpa, este, este-n mâna ta!”. Înainte ca N. Ceaușescu să-mi răspundă la întrebare, s-a auzit un huruit înfiorător, care a acoperit toate strigările din mulțime. A fost ceva asemănător zgomotului produs de o mare explozie în serie. S-a creat o panică de nedescris. Din strigătele din mulțime se

auzeau doua păreri diferite. Prima, că a explodat depozitul de muniție subterană din incinta minei Lupeni. A doua, mai panicardă, că se trăgea cu tunurile asupra noastră. Activiștii de pe terasă au perceput acel zgomot înfricoșător ca venind de deasupra capetelor lor, pentru ca toți și-au acoperit capetele cu mâinile, iar Ceaușescu se chircise pe vine cu spatele la zidul gheretei și era acoperit cu trupul ofițerului citat mai sus. La auzul acelui huruit asurzitor, am privit instinctiv către mulțime și am văzut că se prăbușise gardul ce înconjura depozitul de lemne. Gardul se prăbușise sub greutatea și agitația minerilor cocoțați pe el. Imediat m-am dus la microfoane și am încercat să liniștesc mulțimea speriată, spunând ce se întâmplase și chiar întrebând pe cei care se prăbușiseră cu gardul dacă erau râniți sau morți. Mi s-a răspuns din partea celor prăbușiți că nu erau răniți sau morți. Privind în spate, ofițerul cu o mână îl ajuta pe Ceaușescu să se ridice, iar cu cealaltă mână pipăia cozorocul de beton de deasupra și asigurându-și șeful că nu era nici un pericol de prăbușire. Între timp, minerii au reluat scandarea numelui meu și a sloganului „nu intrăm în mi-nă!”. Am revenit lângă Ceaușescu și i-am repetat ultima întrebare pe care i-o adresasem. Ceaușescu, livid la față, cu ochii holbați către mine și tremurând vizibil mi-a răspuns: „Sss... sunt de aaa... acold tototo... toalășe ddd... da nnn... nu vvv... vezi ccc... că nu vvv.... vol sss... să fff... facă lll... liniște? Zzz... zile cece... ceva sss... să ttt... tacă sss... și să aaa...asculte. Iii... ia iii... iltia aaa... asta și zzz... zile ccc... că sss... sunt de aaa... acold”. („Sunt de acord, tovarășe, da nu vezi că nu vor să facă liniște? Zile ceva să tacă și să facă liniște. Ia hârtia asta și zile că sunt de acord” - nota mea). Atât am așteptat! Am luat lista cu revendicări din mâna lui Ceaușescu și mam așezat în fața microfoanelor. După ce am cerut de câteva ori să se facă liniște, am zis: „Fraților, ni se aprobă toate revendicările cerute de noi!”. Din toate piepturile se scanda numele meu. Am întors capul și i-am făcut semn cu mâna stângă către Ceaușescu să vină lângă mine. Secondat din spate de ofițerul îmbrăcat în haine militare și încurajat din priviri de ceilalți politruci, Ceaușescu s-a așezat la stânga mea, dar cu câțiva centimetri mai în spate. Abia atunci am cerut din nou să se facă liniște și am recitit lista cu revendicări. După fiecare punct citit întorceam capul către Ceaușescu să aprobe. Ceaușescu se apleca către microfoane, cu mâna stânga ridicată și aproba numai prin două expresii alternante: „Sss... se aaa... aplobă!; Dede... de aaa... acold!”. („Se aprobă!; De acord!” nota mea). Numai punctul 2 din lista de revendicări nu lam citit așa cum a fost scris. Acel punct l-am pronunțat astfel: „Începând cu data de 8 august se va lucra 6 ore pe zi”. După fiecare punct revendicativ, citit de mine și aprobat de Ceaușescu, se aplauda frenetic. Spre sfârșitul citirii revendicărilor și încurajat de aplauzele minerilor, Ceaușescu începuse să dea semne de revenire din șocul umilințelor și înjurăturilor suferite mai devreme. După citirea revendicărilor și aprobate de Ceaușescu, i-am înapoiat acestuia lista cu revendicări și m-am retras din fața microfoanelor, mi-am sprijinit antebrațele încrucișate de bara de protecție și priveam mulțimea. Maneliuc, așezat în dreapta mea, și-a pus palma mâinii stângi pe umărul meu drept și privea țintă doar către Ceaușescu și activiștii din stânga mea. Ceaușescu a rămas în fața microfoanelor. Puternic atins la coarda-i sensibilă cu aplauze prelungite din mulțime, Ceaușescu își flutura mâinile deasupra capului și uneori își încleșta palmele vrând să simbolizeze legătura dintre el și mineri. (va urma)

miercuri, 10 august 2022

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Ai mare grijă la reacţiile impulsive, pentru că rişti enorm dacă nu ţii sub control un banal gest de respingere sau o critică mai dură. Eşti cam nervos, pus pe harţă, recalcitrant, iar această atitudine agresivă poate duce la un conflict major.

anunţ

mica publicitate

• Cumpăr vechi detector de gaz metan pentru mină (metanometru), proveniență rusească, complet și în bună stare estetică. Tel. 0723524003.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Ai un efect benefic asupra celor nervoşi care nu-şi pot ţine sub control agresivitatea fizică sau verbală. Chiar dacă ceilalţi sunt puşi pe harţă, tu reuşeşti să-ţi păstrezi calmul şi să-i tratezi pe toţi cu atâta toleranţă.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Ai o atitudine cam ostilă faţă de restul lumii, de parcă nu ar exista în jurul tău prea mulţi oameni plăcuţi ţie. Te simţi ca printre străini nu-ţi găseşti cuvintele să te apropii de ei.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Mare grijă la tranzacţiile financiare ale acestei zile, deoarece planează un oarecare pericol peste banii tăi. Stai cu ochii pe rest la cumpărături, pe portofel în aglomeraţie.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Problema de faţă are căi de rezolvare mai paşnice şi mai amiabile, nicidecum critici sau pedepse atât de severe, deci încearcă să aşezi inima pe primul loc.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Îţi dedici eforturile celor care chiar au nevoie de tine. Tu deţii soluţia la unele din problemele celor din jur şi, dacă tot ştii ce e de făcut, de ce să nu te implici mai mult?

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Te preocupă mult starea de sănătate ale celor mai în vârstă din familie. Un părinte sau un bunic nu se simte prea bine de la o vreme şi tu încerci să-i fii alături cât poţi.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Aştepţi cu mult interes un eveniment anunţat pentru perioada următoare şi în care ai investit multă speranţă şi iubire. Simţi că va fi ceva pe placul tău, ceva care îţi va încânta simţurile şi-ţi va mângâia inima.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Ai o sumă ceva mai mare la dispoziţie şi te gândeşti dacă e momentul bun pentru o investiţie majoră. Momentul e ideal să investeşti suma mai mare de bani într-o direcţie atât de importantă.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Cineva drag trece printr-un moment mai dificil în care are multă nevoie de susţinerea celor din familie. Trebuie să-i fii alături acum când nu ştie de ce să-şi mai lege speranţele.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Se apropie un eveniment pe care îl aştepţi de multă vreme, faţă de care nutreai sentimente aparte, şi fiecare clipă care te duce către acel moment te face să tremuri de emoţie.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Azi ai impresia că baţi pasul pe loc şi nimic nu înaintează. Dacă nu observi nici un fel de progres, mai bine ia o pauză pe toate planurile.

H Ho or ro os sc co op p

www.zvj.ro miercuri, 10 august 2022

DIVERSE

ACTUALITATE

Vulcan

Vandalism la veceu

De câteva zile, veceul-modul aflat în apropierea Poștei din Vulcan stă închis. Am văzut cu ochii mei oameni în toată firea, bărbați și femei, care, împinși de nevoie, își goleau vezica urinară în spatele containerelor de gunoi sau pitiți sub crengile până la pământ ale unei sălcii.

Nu este prima dată

când ușile acestuia nu pot fi deschise de către cei care trebuie să se ușureze. Iar asta nu se întâmplă, pentru că așa îi cășunează femeii care are cheile. Vina o au derbedeii din categoria ălora care devastează tot ce

administrația publică locală face, ca să le fie de folos oamenilor. Zilele trecute, bunăoară, doamna care se ocupă cu menținerea curățeniei în cele două veceurimodul din oraș mi-a arătat bătaia de joc pe care a găsit-o la compartimentul destinat bărbaților. Pereți pictați cu vopsea roșie, ușa fără clanță, colac de veceu dispărut. E bine, totuși, că pereții nu mai erau mânjiți cu căcat, așa cum s-a întâmplat în urmă cu ceva vreme!

avansat ideea amplasării unei camere video de supraveghere. Fie pe clădirea poștei, fie pe cea a grădiniței. Nu s-a făcut nimic în acest sens. Încă. Poate că se va ține seama de sugestie acum, când se vorbește despre montarea a încă unui calup de asemenea dispozitive de supraveghere. La celălalt veceu-modul situat în preajma clubului pensionarilor nu s-a auzit niciodată să se fi întâmplat ceva de genul celor relatate mai înainte. E mai la drum, pe marginea bulevardului, și, în plus, beneficiază, să spun așa, de paza voluntară a taximetriștilor. Gheorghe OLTEANU

E nevoie să vă

mai spun că, până acum, niciun distrugător nu a fost prins? De fapt, cine să-i prindă pe indivizii ăștia în acest loc ferit și întunecat prin care, noaptea, se aventurează numai derbedeii? Ultima dată când am scris tot despre așa ceva, am

facebook.com/ziarulvaiijiului

miercuri, 10 august 2022