3358 marti 9 aug 2022

Ziarul Vaii Jiului

Important!

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Vulcan

Director:

Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 4,9480 lei 1$ = 4,4218 lei

Din motive de ordin tehnic, Ziarul Văii Jiului va suspenda apariția ediției tipărite în perioada 15 – 31 august 2022. Veți putea însă regăsi informațiile esențiale, clipă de clipă, accesând zvj.ro. Redacția

1₤ = 5,9187 lei

marţi, 9 august 2022

Anul XV • nr. 3358 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Sesizate și nerezolvate

Sunt câte situații asupra cărora compartimentul ADPP al Primăriei Vulcan ar trebui să-și focalizeze atenția, fiindcă tărăgănarea sau omiterea rezolvării lor nu numai că le acutizează, ci, mai mult, dă rău la opinia publică. Nu mai zic

despre modul sălbatic în care s-a procedat la toaletarea pomilor. O schilodire a lor, de fapt. Nu am fost singurul care a sărit în sus văzând masacrul pomicol aproape identic - la o scară mai mică, e adevărat - celui produs când cu așa zisa modernizare a Bulevardului Mihai Viteazul. Acum aș vrea să amintesc două situații despre care am scris și despre

altele două noi. Primele două sunt în Coroești, pe DN66A.

Trecerea de pietoni

din apropierea Stadionului “Central” e exact așa cum a semnalat un cititor în urmă cu vreo două luni. M-am mai întâlnit cu el de atunci și, scârbit, mi-a zis că-i dezamăgit. Ascuns de niște pomi, indicatorul trecerii de pietoni respective nu se prea vede cum vii și faci curba de pe bulevard, așa că nu ar fi de mirare ca, azi-mâine, să auzi că o mașină a dat peste vreunul care traversa strada. E greu de ghicit, mai ales pentru automobiliștii care nu-s de aici, că acolo este un spațiu zebrat destinat celor care vor să treacă de-o parte sau de alta, fiindcă din vopseaua de pe asfalt nu se mai vede mai nimic. Indicatorul “Curbă la dreapta”

și țeava pe care e agățat sunt tot în grădina în care sa prăbușit. Observ că nu s-a obosit să le ia de acolo nici măcar un “magnet”.

De câteva zile

bune, pe strada 1 Mai indicatorul rutier “Oprirea interzisă” a leșinat și a căzut de pe stâlpul semaforului trecerii de pietoni de la Școala Gimnazială nr. 1 Teodora Lucaciu. Am trecut des pe acolo în ultima săptămână, dar pas să-l fi văzut cine

ar fi trebuit să aibă grijă de asta. Apropo, și “zebrele” trecerii de pietoni de abia se mai văd. Pe bulevard au fost date jos parcometrele, aparatele acelea de taxat timpul de staționare a autovehiculelor. Nu știu de ce, poate că se va schimba modul de taxare sau că vor fi puse altele. Treaba e că nu a fost înlăturată și structura din beton și metal pe care parcometrele erau montate. O doamnă era indignată că, din cauza asta, careva s-ar putea împiedica în ele. I-am atras respectuos atenția că nu-i deloc indicat să calci zona verde în care se aflau parcometrele. Dar, totuși, ce a rămas acolo nu dă deloc bine în peisaj. Gheorghe OLTEANU

2

sport

Caravana fotbalului, în mișcare

Din nou pe podium

Caravana fotbalului hunedorean, proiect susținut de Instituția Prefectului Județului Hunedoara, s-a oprit la Vața de Jos pentru câteva ore! Cele 10 echipe participante la această etapă au încântat publicul spectator, iar pasiunea și bucuria celor 150 de copii participanți a fost răsplătită prin acordarea medaliei de CAMPION, pentru că fiecare copil e un campion. Apreciem prezența prefectului județului Hunedoara, Călin Petru Marian, precum și a deputatei Vetuța Stănescu, la acest eveniment de promovare a fotbalul în mediul rural. “Pas cu pas readucem fotbalul hunedorean la performanțele din trecut", a fost mesajul celor de la AJF Hunedoara.

Pentru a treia oară, atletul din Valea Jiului, Codrea Silip a fost prezent la Făgăraș Rocks. A ales o cursă DaraUltra unde a alergat cca 72km / 4700 m și a bifat 16 vârfuri de peste 2200 m. "De data asta am ales să mă bucur de panoramele ce ți le

oferă "Măria sa Făgărașul" și am avut parte de o cursă superbă într-un ritm lejer pe o vreme perfectă. Nota 10 pentru voluntarii implicați, care au fost foarte săritori, amabili, bine pregătiți și cu răspuns la orice întrebare. Felicitări! Foarte faină locația evenimentului. Cred că e cel mai frumos și mai complex base-camp în care am fost până acum", a povestit sportivul aflat pe podiumul de premiere.

Adversara Jiului s-a retras

Un număr de 74 de cluburi se vor întâlni în 37 de meciuri programate a se disputa într-o singură manșă, eliminatorie, în Cupa României, la fotbal, în data de 17 august. A 75-a echipă, CSC Ghiroda şi Giarmata Vii, clasată pe locul 2 în playoff-ul Seriei a 8-a a Ligii 3 în sezonul trecut, a fost anunțată de FRF drept calificată din oficiu în Turul 2.

Vor fi însă, cu siguranță, și alte echipe care se vor califica la ”masa verde” ca de exemplu Sporting Juniorul Vaslui, care va profita că a fost pusă să joace cu Hușana Huși, echipă desființată. Același lucru se va întâmpla și cu Jiul, pentru că adversara sa, Pandurii Tg. Jiu, s-a retras. Așa cum spuneam. probleme au și Luceafărul Oradea și Pandurii Târgu Jiu, de situația lor urmând să profite Crişul Chişineu Criş și CSM Jiul Petroşani. În primul tur al Cupei României, în noul format, vor evolua și o parte din echipele din județul Hunedoara, care sunt înscrise în campionatul Ligii a III-a, cum ar fi CSM Lugoj – Aurul Brad. Echipele notate primele vor fi gazde, în urma clasării mai slabe față de adversar în sezonul precedent. Ulterior, Turul 2 este programat să aibă loc în data de 31 august, când vor juca 58 de cluburi, 38 calificate din Turul 1, ultimele 19 din sezonul precedent de Liga 3 și una din Liga 2, conform programului stabilit inițial de FRF. Pagină realizată de Loredana JUGLEA

)

Ziarul Vaii Jiului

Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

marţi, 9 august 2022

Istoria Văii Jiului este milenară, iar acest lucru trebuie știut de toată lumea!

Lupeneanul Emil Părău și Primăria Vulcan continuă proiectul legat de „Panteonul din Pasul Vâlcan”, prin montarea a peste 20 de panouri cu informaţii și imagini despre istoria acestor locuri

Pentru cine încă nu știe, și mai ales pentru cei care nu sunt din Valea Jiului și vor citi aceste rânduri, „Panteonul din Pasul Vâlcan” se află în Masivul Vâlcan, la cota 1.621 metri, în apropiere de zona unde se termină Transilvania, șoseaua, de ceva ani reabilitată, începând să coboare spre Oltenia, mai exact în județul învecinat Hunedoarei, județul Gorj. Acest „panteon” al Văii Jiului a fost realizat de către cunoscutul om de afaceri lupenean, Emil Părău. Care, alături de administrația locală vulcăneană a ținut să sprijine financiar un proiect inițiat și derulat între anii 2016-2020, prin care să fie cinstită memoria și jertfa celor care au avut un rol important în această conflagrație mondială în luptele desfășurate pe cuprinsul patriei și pe teritoriul Văii Jiului, dar mai ales eroilor care și-au pierdut viața ori au luptat pe frontul din Vale în Primul Război Mondial între 1916 și 1919, reîntregirea României fiind adevăratul ideal atunci, lucru ce s-a și consfințit de altfel la 1 Decembrie 1918 la AlbaIulia.

Proiectul continuă!

Grație lupeneanului Emil Părău au busturi în vârf de munte Regele Ferdinand al României, Regina Maria a României, locotenentul-erou Emil I. Popovici, comandantul Companiei a 11-a din cadrul Batalionului III din Regimentul 18 Infanterie Gorj, generalul de corp de armată Ioan Culcer, generalul de brigadă Dimitrie Cocorăscu, locotenentul Gheorghe Tărtărescu, viitorul lider PNL și ministru, figură marcantă liberală a acelor vremuri, sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu și generalul de brigadă Ion Dragalina. Iar între toți aceștia, veghează, creștinește, Crucea Răstignirii Mântuitorului, Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos. Acum, proiectul continuă, Emil Părău și primarul Cristian Merișanu, alături de cadrele militare în rezervă și în retragere din Valea Jiului, împreună cu profesorul universitar Mircea Baron doresc să pună în evidență mult mai multe, începând de la istoria milenară a Văii Jiului, de pe vremea dacilor și romanilor, până la ceea ce a însemnat pentru istoria zonei „Drumul Poștalioanelor”, unul din cele mai vechi drumuri din țară, pe care cândva a trecut și marele ban al Craiovei și mare domnitor, Mihai Viteazul, cel care a făurit prima Unire a Principatelor Românești la 1600. Precum și o filă din istoria de peste 150 de ani a mineritului de huilă, ocupație care a adus dezvoltarea și cunoașterea peste tot prin țară și prin lume a acestei zone miniere dar și a județului, dacă ținem cont că la un moment dat industria minieră și siderurgică a județului Hunedoara ne aducea pe un onorant loc VIII la capitolul industrializare, după București, Brașov, Cluj-Napoca, Ploiești, Galați, Timișoara și Constanța, înaintea Craiovei, Oradea, Aradului sau Piteștiului! Nu în ultimul rând sunt vizate și tradițiile locale, „Nedeia de la Tablă”ce se ținea în fiecare an de ziua Nașterii Sf. Ioan Botezătorul la locul numit „Tablă” din Pasul Vâlcanului și unde ardelenii, hunedoreni și oltenii gorjeni obișnuiau să se întâlnească și să-și exprime bucuria și durerile vieții o dată pe an, chiar și în vremuri de restriște, atunci când Ardealul se afla sub stăpânire străină.

Emil Părău despre acest proiect de suflet

Cum se va întâmpla acest lucru ne spune chiar domnul Emil Părău, cel care s-a decis să explice pe larg, cititorilor ziarului nostru, cum vine treaba aceasta. Doar subtitlurile ne aparțin.

8

www.zvj.ro marţi, 9 august 2022

Drumul Poștalioanelor

„În urma cărții scrisă de domnul profesor Baron, Drumul Poștalioanelor, probabil cel mai vechi drum istoric din România, neam dat seama că în Valea Jiului s-au întâmplat foarte multe evenimente, în diferite locuri. Și e mare păcat când cineva pleacă de la Merișor cu mașina, ajunge în Pasul Vâlcan și apoi în Schela din județul vecin Gorj și nu știe ce s-a întâmplat în istorie de-a lungul acestui drum și a acestei zone minunate din țară. Și atunci am încercat să scoatem o parte din cele mai importante evenimente, să depistăm cu exactitate locurile unde au avut loc aceste evenimente și în acele locuri să marcăm, prin montarea unor panouri scrise și ilustrate, fiind notat în rezumat ce s-a întâmplat acolo, în ce an și alte informații pe care omul poate să le afle și care apoi să-i rămână în amintirea locului vizitat. Acest drum va fi marcat, cum spuneam, începând de la Merișor și până la Panteonul din Pasul Vâlcan, cum generic l-am denumit noi în proiectul realizat între anii 2016-2020. La Merișor, de exemplu, trecem azi nepăsători, pentru că imediat după Biserică vedem, pe partea dreaptă, niște ruine cu niște ziduri de peste 1 metru lățime, dar nu știm ce e cu ele. Acolo, în 1800 și ceva, pe ruinele unui vechi han, unde se făcea schimbul de cai de-a lungul drumului diligențelor, s-a făcut o școală primară. Dar ce se știe, foarte puțin, este că în anul 1520 s-au stabilit în acea zonă de care vorbesc granița între Țara Românească și Transilvania! Atunci era Neagoe Basarab domnitor în Țara Românească (decedat un an mai târziu, în 1521) și dincoace, în Transilvania erau niște comiți, interesant fiind faptul că toți apar cu nume românești, iar la întâlnirea dintre Neagoe Basarab și acești comiți sa stabilit ca granița să fie între Merișor, Piatra Tătarului, Dealul Babii - Vulcanul de azi, Oboroca - Lupeniul de azi. Deci, Valea Jiului, în 1520 aflăm că de fapt era în Țara Românească!

Dealul Babii

Continuând traseul de la Merișor, în sus, ajungem la culmea cu Dealul Babii din Vulcanul de azi, unde va fi expus un nou panou, de pe care aflăm ceea ce s-a întâmplat în Primul Război Mondial, cu luptele și desfășurarea forțelor armate, cu eroii care șiau dat viața și așa mai departe.

Colonia și Mina Vulcan

Coborâm pe drum și înainte de mina din Vulcan, în Colonie, vedem un alt panou cu imagini din anul 1800 și ceva. Vedem totodată cum arăta acea Colonie, care de fapt, atunci, reprezenta practic Vulcanul și trebuie spus asta, după care ajungem în dreptul Minei Vulcan. Aici călătorul va vedea pe un panou istoria Minei Vulcan, după care plecând mai departe va vedea la acea intersecție cu DN 66 un panou care punctează granița oficială din trecut, unde erau grănicerii. Pe panou se vor vedea imagini din vremea aceea și explicații cu ce a fost în acea zonă, dar și cum arăta Vulcanul în acele timpuri.

Crucea lui Bogdan, Cabana Pasul Vâlcan și „Panteonul”

După care se urcă pe drum spre Pasul Vulcan. De pe un panou, călătorul va putea afla date despre Crucea lui

Bogdan. Apoi, urcând mai sus, drumețul poate afla date de pe un alt panou despre Cabana Pasul Vâlcan, unde aflăm că de fapt a fost în perioada Imperiului Habsburgic un sediu de pichet de grăniceri și unde în anul 1773 a trecut pe-acolo viitorul Împărat Iosif al II-lea, care peatunci era regent. Urcând mai sus pe drum, vizitatorul poate afla niște date foarte interesante și bine de știut despre istoria milenară a Pasului Vâlcan. Pe un panou vor fi informații despre daci, despre faptul că aceștia au existat și au lăsat urme clare în Valea Jiului. Aflăm în continuare despre Kendeffy, de fapt Ion Cîndea, și ajungem mai departe la Panteonul din Pasul Vâlcan, creat în mod special cu ocazia Centenarului României. Aici omul poate citi pe un panou cine a fost Ecaterina Teodoroiu, generalul Dragalina și alți români care și-au dat energia pe frontul de luptă din Primul Război Mondial, precum și informații despre doamna României, marea Regină Maria, o adevărată eroină ce a slujit cu mult devotament Neamul Românesc.

Își dorește să continue la fel și cu alte trasee istorice și turistice din Vale!

Acesta este un prim pas și îmi doresc ca un astfel de traseu să fie marcat în mai multe locuri din Valea Jiului decât zona Vulcanului, pentru că pe noi pică istoria cum se zice și acest lucru trebuie scos în evidență. Fiecare piatră din Valea Jiului are o poveste, are o istorie și acestea trebuie spuse. Avem istoria locului în Valea Jiului, avem cetăți dacice, precum cea de lângă Peștera Bolii, avem castre romane și nu știe nimeni, avem locuri precum Peștera Bolii și care datorită celor care administrează peștera, cei de la Petro Aqua, au fost scoase foarte bine în evidență, avem și alte peșteri, precum Peștera Dracului, de care nu știe nimeni, unde au fost găsite urme de oameni ce au trăit încă din epoca de piatră, avem de asemenea circa 600 de peșteri de care nu se știe prea mult, nu văd cine prin țară și de ce nu prin Europa se mai poate lăuda cu o zonă speologică așa de bogată ca a noastră! Avem lacuri, zeci, sute, avem ape de munte și cascade, avem de toate! Toate acestea, în general, cam nepuse mai deloc în valoare, aproape toate cu poveștile lor vechi și nespuse și de aceea noi trebuie să ne luptăm cu toții, în frunte cu administrațiile locale, să le facem cunoscute și să atragem turiști de peste tot din țară și din lume! Nu uitați că avem urieși de piatră, zeci, iar aceasta se știe prea puțin, toată lumea prin țară admirând Sfinxul din Bucegi și Babele, în timp ce urieșul Iorgovan de exemplu - și alte asemenea minunății naturale dăruite de Dumnezeu nu sunt mai deloc cunoscute nici măcar de oamenii din județ, darmite de cei din țară sau din Europa!

Eveniment în Pasul Vâlcan pe 20 august

Închei prin a vă mai spune și a-i anunța pe cititorii ziarului dumneavoastră că pe data de 20 august va fi un eveniment la Pasul Vâlcan, iar până atunci să sperăm că toate aceste peste 20 de panouri vor fi montate, astfel încât cei ce vor urca atunci la Panteon și după aceea deacum înainte să poată avea toate aceste informații despre istoria traseului. Mulțumesc lui Dumnezeu că putem face și alte activități de suflet, chiar dacă destul de costisitoare, astfel încât să putem scoate istoria locurilor noastre la lumină. Mulțumesc și domnului Baron pentru text și primăriei din Vulcan dar și primarului pentru sprijin și deschidere în acest proiect”, a declarat pentru Ziarul Văii Jiului, Emil Părău. Corneliu BRAN

actualitate

3

4

administraţie

Se modernizează sistemul de iluminat public!

Mai multă siguranţă, pe timp de noapte, pentru cetăţenii municipilui Petroșani

Administrația Fondului de Mediu va finanța un program care are în vedere modernizarea sistemului de iluminat public în municipiul Petroșani. O mică parte din suma ncesară, un total de 5,114 milioane lei, va fi asigurată de Primăria municipiului Petroșani de la bugetul local.

Un proiect mult așteptat

Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi avea în vedere încă de acum doi ani modernizarea iluminatului public, mai ales dacă luăm în calcul consumul de energie electrică destul de mare. Acum, de când cu această criză energetică, și de

când de la Bruxelles se cere a se face economie la tot ce ține de energie electrică, și primarul consideră ultranecesar un astfel de proiect. Iar faptul că, depus fiind pe un program național, a și primit finanțare, nu poate decât să fie un lucru benefic pentru administrația publică locală petroșeneană. Mai mult, chiar dacă factura la energie electrică va veni mult mai mică după montarea celor peste 1.300 de corpuri noi de iluminat, sistemul acesta va fi extins și în zone unde actualmente nu există, după cum ne informează primarul Petroșaniului. „Da, așa cum mi-am dorit atât eu și cred că și cetățenii, sistemul de iluminat public din municipiul Petroșani va fi modernizat complet, programul unde am depus proiectul fiind finanțat de către Administrația Fondului de Mediu. O dată cu modernizarea iluminatului public existent prin implementarea programului, acest sistem va fi extins și, cu toate acestea, factura la energie electrică va scădea considerabil,costurile fiind reduse cu circa 80% față de cele de acum. În acest sens vor fi montate 1.339 de aparate noi de iluminat, stradale, practic cu aproximativ 200 în plus față de corpurile vechi de iluminat. Acest proiect implementat la Petroșani și finanțat în cea mai mare parte de către Administrația Fondului de Mediu înseamnă totodată și o soluție ecologică în spiritul eficienței energetice și a ceea ce se cere azi în spațiul Uniunii Europene, ținând cont și de conjunctura creată de această criză energetică prelungită, războiul din Ucraina și seceta prelungită fiind două din

principalele cauze. Trebuie să menționez și faptul că Primăria municipiului Petroșani va contribui și ea la finanțarea acestui proiect din cadrul Programului național, cu suma de 114.314 lei. O sumă mică dacă ținem cont de valoarea proiectului și mă bucur că am putut să intrăm în acest Program și să primim finanțarea, deoarece cu siguranță ne vom pune la punct și

vom moderniza și extinde sistemul de iluminat public stradal”, ne-a informat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.

Parcurile, străduțele și parcările vor fi mult mai bine iluminate

Prin aceste lucrări de modernizare și parcurile din localitate vor beneficia noaptea și seara de o lumină mai puternică. De exemplu, parcul de lângă piață, pe care îl știm cu toții ce lumină slabă are noaptea, cu toate că are stâlpi de iluminat montați nu demult tare. În primăvară, primarul ne spunea că dacă primăria va obține ce și-a propus, gândindu-se la acest proiect, atunci cu siguranță că și iluminatul public din acest parc din buricul târgului va lumina mai puternic și va arăta altfel. La fel și în alte zone ale orașului unde oamenii așteaptă stâlpi de iluminat cu lumină mai puternică, mai cu seamă la anumite parcări sau străduțe mai dosnice. Sunt zone unde noaptea, cu toți stâlpii actuali de iluminat, riști să-ți rupi gâtul sau picioarele, lumina chioară gălbuie fiind aproape ca și cum nu ar fi. Cu aceste lucrări de modernizare totul se va schimba, după cum ne spun cei din primărie. Corneliu BRAN

facebook.com/ziarulvaiijiului

marţi, 9 august 2022

Jiul a sărbătorit! Emoţii și amintiri frumoase, din vremurile de altădată

Au fost 40 de ani de când stadionul Jiul, actualul "Petre Libardi", a fost construit. Într-o atmosferă încărcată de emoție, Jiul a revenit la matcă.

În cinstea acestui eveniment, jiuliștii de ieri și de azi sau reunit. Echipa actuală a jucat un amical cu Voința Sibiu, pe care l-a câștigat cu scorul de 6-0, iar meciul de old boys s-a terminat la egalitate, scor 4-4. Nu au lipsit Damian Militaru, Viorel Stancu, Cornel Irina, Leo Toader, Paul Tudor, Florin Călugărița, Claudiu Frumoca, Constantin Cătuți și mulți alții, oameni care

au scris, filă cu filă, istoria echipei fanion a Văii Jiului. Evident, evenimentul a avut loc în prezența edilului Tiberiu Iacob-Ridzi.

Au depănat amintiri Și Constantin Cătuți a răspuns afirmativ invitației. "Am participat la competiția organizată la Lupeni, un turneu foarte reușit desfășurat pentru copiii născuți în anul 2010, competiție organizată de Primăria Lupeni cu ajutorul inimoasei familii Lumperdean. Apoi am fost prezent la Petroșani. Am ajuns în jurul orei 14:00, am întâlnit jucători ai Jiului, cu ponderență ai anilor 1990 - 2000. Întâlniri emoționante cu multe amintiri frumoase pe care eu personal le-am savurat cu cel mai în vârstă dintre participanți, domnul Zamfir, care a participat la promovarea din 1966, și dl. prof. Mărculescu. Am avut momente de emoție, cu amintiri plăcute și unele chiar neplăcute pe care le-am trăit. La momentul, întâlnirii baza sportivă arăta bine întreținută. Pentru mine întrarea în baza sportivă este o emoție totală și nu pot decât să transmit conducerii sportive succes în competiție! O participare vizibilă la organizarea evenimentului au avut-o conducerea Primăriei, antrenorii clubului (Zima, Militaru, Kandut, Ghițan) și inimosul Stancu Viorel (cel mai activ !) Impresionat am fost de venirea lui Leo Toader și Daniel Huza, cei care activează în cadrul FRF. Seara, ne am întreținut într-o atmosferă intimă, unde s-au depănat amintiri în grupuri de jucători, din perioadele în care au activat la Jiul. Eu am făcut parte din grupul de "juniori", alături de bunii mei prieteni, M. Marcu , P. Benea, D. Maria , M. Chițac, Luca, Ghiță Budai, atmosfera fiind întreținută la masă de Dan Moromete, cu amintirile lui frumoase, petrecute la Jiul Petroșani. O deosebită plăcere a fost reîntâlnirea cu familia Zamfir, cu prof. Mărculescu, cu dl. primar T. Iacob-Ridzi și d-na viceprimar Mariana Ghioc", a povestit Constantin Cătuți, fost președinte la Jiul.

8

www.zvj.ro marţi, 9 august 2022

Reîntâlnire cu goluri și bucurie... Un alt jucător al Jiului emblematic la vremea lui, Viorel Stancu, a fost la datorie. "A fost așa cum mă așteptam, emoționant, după perioada Covid! O plăcere imensă să ne revedem după precedenta întâlnire din anul 2019, la celebrarea celor 100 de ani de la înființarea clubului! Meciul a fost unul frumos, aprins, în care generația 2000 ne-a solicitat la maxim, meciul terminandu-se egal 4-4, scor favorabil nouă, generația ‘90, noi fiind ușor dezavantajați de vârsta mai înaintată! Stadionul, terenul, au fost și ele la cele mai înalte standarde, amintindu-ne de anii când evoluam în prima ligă. O mențiune specială pentru galeria Jiului, care merită toate mulțumirile și recunoștința noastră, stadionul arătând așa, la cele mai înalte standarde, datorită eforturilor lor", a punctat Viorel Stancu. În meciul generațiilor s-a remarcat Claudiu Frumoca, el fiind și cel care a marcat 3 goluri în poarta echipei anilor 2000. Au fost și regrete... Nu s-a regăsit printre cei prezenți Stelian Homan, un nume de referință pentru Jiul. "Nu m-au chemat, nu m-a chemat nimeni. Nu știu dacă mergeam, au făcut ei între ei. Ar trebui să aibă mai multă grijă de foștii jucători, care au făcut ceva pentru Jiul. Am auzit că au fost Leca, Zamfir, Stancu, Militaru, Leo Toader, Dumitru Marcu. Mi s-a spus că nu a mai fost sărbătoarea de altă dată. Să nu uităm că stadionul e făcut de mineri, de Valea Jiului, de oameni care la vremea respectivă au făcut pușcărie pe nedrept. Din păcate meritele și le alocă unii care nu merită", a punctat fostul portar al Jiului, Lulu Homan. Cu bune sau rele, Jiul merge mai departe. Departe de performanța de altă dată, dar cu dorință de supraviețuire.

Apetri, B Spafiu, Szoradi, Fl Răducu.

Marcatori: Pentru echipa 90 au înscris: Frumoca – 3 goluri, Kandut 1gol. Pentru echipa 2000 au marcat: Moromete - 2 goluri, Stanciu - autogol, Prisăceanu - 1 gol. Loredana JUGLEA

Echipele de pe teren Echipa 90 Toader, Stanciu, Călugărița, Dodu, Cristescu, Huza, Fl Stoica, I Radu, Militaru, V Stancu, Kandut, Frumoca, P. Tudor, Buruntia, Varga, E Raducu, Sedecaru. Echipa 2000 Ghițan, Irina, Vajaiala, Cr Barbu, Cr Lazăr, Moromete, Stancic, Prisăceanu, Șerban, Benone Popescu, M Gheorghe,

eveniment

5

6

prăvălia cu istorii

După 45 de ani de la revoltă…

Fragment din autobiografia lui Constantin Dobre, liderul revoltei muncitorești anticomuniste Valea Jiului - Lupeni august 1977 (III)

El nu se manifesta în nici un fel, doar mă privea foarte atent și gata să intre în acțiune. Chiar și în timpul busculadelor provocate de furia masei de mineri protestatari, când individul s-a ales cu o rană deschisă deasupra ochiului stâng din care-i curgea o dâră de sânge (probabil fusese lovit cu capul de peretele gheretei), nu am fost scăpat de privirea-i atentă. Pe cozorocul de ciment de deasupra gheretei portarului, în spatele și pe lateralele terasei de pe cabina portarului, se aflau mineri protestatari. Privind în jurul locului unde mam aflat, după ce Ceaușescu a urcat pe terasa de deasupra gheretei portarului, vedeam o nemărginită mulțime de mineri și cetățeni ai Văii Jiului dintre care sute se aflau în copaci, pe garduri, pe stâlpi, pe depozitul de lemne aflat la mică distanță si pe toate clădirile din apropiere. Întradevăr, Ceaușescu și ai lui erau prinși între mineri ca într-un clește. DESCRIEREA LUI NICOLAE CEAUȘESCU Ceaușescu, așezat în stânga mea, era de înălțime mijlocie, îmbrăcat într-un costum pe fond de culoare deschisă și cadrilat cu pătrate ce erau marcate pe laturile verticale și orizontale de linii de un albastru discret. Toată suprafața de pe umeri și partea de sus a hainei erau pline de mătreață. Cu toate că vremea era toridă, Ceaușescu era încălțat cu ghete maronii de genul acelor încălțări militare pentru ofițeri. Pe sub haină avea o helancă de un alb intens, închisă pe partea stângă a gâtului cu un fermoar abia vizibil, foarte îngust și tot de culoare albă, dar parcă mai închis la culoare decât helanca. Avea părul ușor ondulat, unsuros, plin de mătreață și pieptănat spre spate. Avea ochii obosiți, încețoșați, apoși și cu urdori la ambele extremități. Avea buzele destul de proeminente, udânduși-le frecvent cu saliva de pe vârful limbii. La ambele colțuri de la gură erau formate bobițe proaspete și uscate de mucoasă albă. Ceaușescu trăda o stare vizibilă și amalgamată de nervozitate, îngrijorare, agresivitate și viclenie. I se citea pe față uluiala și îngrijorarea față de modul cum a fost primit. N-am văzut nimic la el din descrierile propagandistice de individ dârz și curajos. Încă de la apariția lângă mine și la auzul asurzitor și repetat de scandare a lozincii „Nu intrăm în mină!”, Ceaușescu își frământa mâinile, se legăna pe un picior și pe altul și privind întrebător către oamenii lui, parcă cerând ajutor, se văicărea gângăvit continuu și cu vocea joasa astfel: „Cecece...ce eeeee? Cecece...ce fff...faaaceee? Nununu...nu intlaaaaț în miiiină? Pppp...păi sss...să șșș...știi tototo...toalășe ccc...că șșș...șchimbam fff...foaia!” („Ce e? Ce face? Nu intrați în mină? Păi să știi tovarășe că schimbăm foaia!” - nota mea). Am fost și rămân convins că poticneala, gângăveala și bâlbâiala lui Ceaușescu s-au datorat impactului teribil produs asupra lui de îndrăzneala, hotărârea și agresivitatea minerilor. Nenumăratele deficiențe: lipsa de logică și de coerență, agramatismul, lipsa de agilitate mentală și spontaneitate etc., combinate cu megalomania, viclenia, aroganța, demagogia și extrema sensibilitate la lingușeli și laude, erau proprii și tipice individului prost și lipsit de o educație elementară. Colac peste pupăză, Ceaușescu era peltic la limba, mânca din litere și pocea cuvintele. Am remarcat foarte clar că Ceaușescu nu putea să pronunțe litera r. Se auzea mai mult litera l în loc de r. Chiar și atunci când se străduia să pronunțe litera r se îneca, strâmba și până la urmă tot un fel de l îi ieșea din gură. Mai pe scurt și intrând în limbajul lui Maniliuc, Ceaușescu era belit la minte și scrântit la limbă.

CONFRUNTAREA

În timp ce masa de mineri îmi scanda numele, l-am surprins pe Ceaușescu că privea către mine pe furiș. Am schițat gestul de a mă apropia de microfoane. Aveam și mâna ridicată, pentru a indica minerilor că urma să dau

facebook.com/ziarulvaiijiului

citire revendicărilor. La gestul meu cu mâna ridicată începuse să se facă liniște, dar nu totală. Se mai auzeau scandări ale numelui meu din mulțimea aflată mai la depărtare de locul unde se aflau microfoanele. În acel moment a țâșnit din spatele lui Ceaușescu primulsecretar al comitetului municipal de partid din Petroșani Clement Negruț. Acesta s-a așezat în fata microfoanelor, cu intenția de a saluta tovărășește sosirea lui Nicolae Ceaușescu. Negruț a apucat să zică doar următoarele cuvinte: „Tovarăși, dați-mi voie ca în numele oamenilor muncii din Valea Jiului și al comitetului municipal de…”. Acesta a fost întrerupt brusc de o mare și asurzitoare huiduiala, colorată cu înjurături, amenințări și reproșuri. Strigătele de furie și amenințare erau însoțite de securi vâjâite pe deasupra capetelor, busculade, grupuri de persoane călcate în picioare, copaci zgâlțâiți și garduri care pârâiau din cauza agitației. Cei mai afectați fizic (zgârieturi vizibile pe fețe, sufocări și probabil rupturi de oase) de agitația creată au fost cei care s-au aflat lângă ghereta portarului, poarta metalică de la intrarea în curtea minei și zidurile înconjurătoare. Îi vedeam și auzeam pe cei din fața gheretei cum strigau disperați să nu se mai împingă că se moare. Alții, aflați în spatele celor din fața gheretei, strigau la cei din față să-l arunce pe Clement Negruț în mulțime. Politrucilor de lângă mine li se citea consternarea pe fețe. Negruț, fără să înțeleagă motivația agitației minerilor (probabil s-o fi gândit că minerii aveau ce aveau numai cu el) a revenit tremurând lângă Ceaușescu și i-a spus: „Tovarășe secretar general, permiteți să raportez: minerii doresc să le vorbiți. Vă rog să-i liniștiți că sânt în stare de orice”. După ce și-a rotit privirea la stânga și în spate, unde se aflau activiștii de partid și gărzile de protecție, Ceaușescu, vizibil înfricoșat și cu nelipsit-ui tic de umezire a buzelor cu vârful limbii, a făcut un pas înainte și bătând cu degetele de la mana dreapta în unul din microfoane a zis: „Tototo... toalăși, toto... toaaalăși!” („Tovarăși, tovarăși!” - nota mea). Parcă lumea se mai liniștise puțin. Ceaușescu, „strateg și călit în lupte revoluționare” (după cum era descris în toată propaganda comunistă), și-a luat o mimă încruntată și bâlbâindu-se a continuat: „Toto... toalăși, vvv...vleț să mmm... m-ascultați?. Șșș... și eu aaa... am lll... luptat, ddd... da nnn... n-am fff... făcut cecece... ce-ați fff... făcut dududu... dumnevoastă. Și ccc... ca sss... să zic aaa...așa, cicici... cine nnn... nu vvv... vlea sss... s-asculte, sss... să ia o ppp...piatlă-n ggg...gulă!” („Tovarăși, vreți să m-ascultați? Și eu am luptat, da n-am făcut ce-ați făcut dumneavoastră. Și ca să zic așa, cine nu vrea să asculte să ia o piatră-n gură” - nota mea). Toți minerii revoltați au înțeles că Ceaușescu cerea să fie ascultat și cine nu voia să asculte să ia o piatră-n gură. Până aici i-a fost cu bâlbâiala, pelticeala și insulta. Ceaușescu a fost huiduit și înjurat ca la ușa cortului. S-au auzit, foarte clar și repetat, înjurături și insulte minerești. Iată câteva exemple, reținute și consemnate de mine: „Tulai pe tine, bâlbâitule!”; „Aaaah, mâncați-aș gura cu securea!”; „Huooo, futuți casa-n cur de neam prost!”; "La munca de jos cu tine, băăă, dacă vrei pietroaie!”; „Măăă, pulifrici, apucanea-i de carici, ca să faci limbrici și să nu mai zici!”. Cele mai hazlii insulte batjocoritoare erau însoțite de prelungite hohote de râs. În timp ce unii continuau să se ostoiască cu amenințările și injuriile la adresa lui Ceaușescu, marea majoritate a minerilor au început să-mi scandeze numele și să ceara să citesc lista de revendicări. Ceaușescu năucit, vizibil tremurând și arătând de parcă picase acolo de pe o altă planetă, s-a retras în mijlocul tovarășilor lui și cerea explicații: „Cecece... ce vol? Nnn... nu șșș... știu cecece... ce vol! Cecece... ce sss... stligă?” („Ce vor? Nu știu ce vor! Ce strigă?” - nota mea). Iată ce i-a răspuns Clement Negruț lui Ceaușescu: „Tovarășe secretar general, raportez. Minerul de aici (arătând cu mâna către mine) are ceva de spus. El are o lista cu doleanțe. Îi strig numele să le

citească lista”. Adresându-i-se tot lui Ceaușescu, Ilie Verdeț l-a completat pe Negruț: „Este vorba de lista cu doleanțe pe care v-am înmânat-o la Petroșani. Ați făcut însemnări pe ea și ați pus-o în buzunarul de la haină”. Întorcându-se către mine și parcă abia atunci descoperind prezența mea, Ceaușescu mi-a zis: „Ppp... poftim tototo... toalășe lll... mmm... miclofon, cecece... cetește lll... lista. Lll... lepede, lll... lepede, uuu... unde țe lll... lista?” („Poftim, tovarășe, la microfon, citește lista. Repede, repede, unde ți-e lista?” - nota mea). În timp ce îmi scoteam lista cu revendicări din buzunarul din dosul hainei mele de miner, am simțit cum eram împins ușor de la spate spre microfoane de către Ilie Verdeț. Aflat în fața microfoanelor, toți minerii care mă vedeau mi-au scandat frenetic numele. În timp ce eram aplaudat și ovaționat, mi-am mai aruncat câteva secunde ochii pe lista de revendicări. Din nou l-am auzit pe Ceaușescu văicărând-use: „Dedede... de ce nnn... nu cecece... cetește? Cecece... ce vvv... vlea să fff... facă cucucu... cu noi?"; Îii... îj bbb... bate jjj... joc ddd... de nnn... noi? Eee... e sss... selios ooo... ol nnn... nu eee... e sss... selios?”. („De ce nu citește? Ce vrea să facă cu noi? E serios ori nu e serios?” - nota mea). Și vulpoiul Verdeț m-a îndemnat la citirea listei: „Mă, om bun, nu auzi să citești odată lista aia. Nu se vede că minerii nu mai au răbdare? Vrei să se supere pe noi toți?”. Amuzat și zâmbind la auzul îndemnului lui Verdeț, am ridicat mâniile sus pentru a se face liniște. În câteva zeci secunde s-a făcut o liniște totală. Minerii erau numai ochi și urechi. Pentru a-mi regla vocea, am tușit de două ori, cu mâna la gură, și înainte de a da citire listei cu revendicări am citit de pe o alta hârtie următoarea introducere: „Fraților, noi știm bine de ce ne aflăm aici. Ne aflăm aici pentru că nu mai putem răbda nedreptățile, umilințele și batjocora la care suntem supuși, zi de zi. Am ajuns în starea de sclavi! Ne-a ajuns cuțitul la os!”. După care, întorcând-u-mi ușor capul către Ceaușescu, am continuat: „Noi nu ne cerșim drepturile în genunchi și cu mâinile întinse, ca milogii. Noi ne cerem drepturile care ni se cuvin cu hotărâre, dârzenie și fruntea sus. Suntem hotărâți să nu intram în subteran până când nu vom obține tot ce ni se cuvine. Nu-i așa, fraților?”. Precizez că această introducere a fost scrisă de mine pe o bucățică de hârtie cu circa o ora înaintea sosirii lui Ceaușescu la Lupeni. După introducere, răspunsul minerilor a fost tulburător de emoționant. S-a început cu scandarea repetată, din toate piepturile, a refrenului „Nu intrăm în mi-nă!” și terminând cu strigarea la unison a numelui meu. Privind la Ceaușescu și ai lui, aceștia arătau ca cei aflați sub influența unor narcotice puternice. Priveau către mulțime cu ochii holbați, fără să clipească și cu trupurile nemișcate. Dădeau impresia celor paralizați de groază și uimire. După circa 1-2 minute, am făcut semn cu mâinile către mineri să facă liniște pentru a da citire listei cu revendicări. Am citit, rar și apăsat, tot textul de pe hârtia cu revendicări. Am făcut o foarte scurtă pauză, de circa 2-3 secunde, între punctele revendicative citite. La sfârșitul citirii listei cu revendicări, minerii au izbucnit din nou să-mi scandeze numele. În timpul acelor scandări ale numelui meu, m-am întors către Nicolae Ceaușescu, iam înmânat lista după care citisem și i-am zis: „Acum e rândul dumneavoastră să ne spuneți ce aveți de zis”. Ceaușescu, parcă ieșit dintr-o transă prelungită, a primit lista pe care i-am înmânat-o și mi-a zis: „Mumumu... mulțumezc ddd... de iii... infolmale toto... toalase” („Mulțumesc de informare tovarășe” - nota mea). Odată ajuns în fața microfoanelor, Ceaușescu n-a fost lăsat să vorbească. Unii îl huiduiau, alții continuau să strige refrenul „Nu intrăm în mi-nă”, iar de la depărtare se auzea scandarea numelui meu. Degeaba apelurile la liniște, cu mâinile ridicate din partea activiștilor aflați pe terasă, lângă mine. (va urma )

marţi, 9 august 2022

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Ai multe lucruri de făcut, agenda e arhiplină, dar când începi să le iei la bani mărunţi, îţi dai seama că sunt nişte mărunţişuri. Ai noroc, sunt floare la ureche pentru tine.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

anunţ

mica publicitate

• Cumpăr vechi detector de gaz metan pentru mină (metanometru), proveniență rusească, complet și în bună stare estetică. Tel. 0723524003.

pierdere

mica publicitate

• Pierdul card de sănătate emis de Casa de Asigurări de Sănătate Hunedoara, pe numele Vladica Raluca Andreea. Se declară nul.

Nu prea te poţi baza pe sfaturile sau pe ajutorul prietenului care se oferă să te ajute, pentru că nu-ţi inspiră prea multă credibilitate. Ar fi bine să te descurci singur.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Chiar dacă nu ai curaj să spui chiar acum, pe loc, că planul la care visezi este în totalitate realizabil, nu te lua după senzatia de moment. Ai să vezi într-o zi că toate aceste piedici de pe parcurs au avut rostul lor.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Ai putea primi azi un semn divin, un fel de miracol sau o străfulgerare de gând extraordinar care îţi transmite că eşti o persoană specială şi că cineva acolo sus te iubeşte!

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Adu-ţi aminte de vremea când erai copil şi comportă-te ca atunci. Eliberează-te de griji, de frici, de stresul vârstei actuale. Simte-te bine, liber să faci ce vrei.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Ai senzaţia că ţi se pun în cale numai piedici de natură legală şi e greu de crezut că vei ajunge undeva. A evita legea nu înseamnă a o încălca, ci a ajunge totuşi la scopurile tale cu mijloace corecte.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Adu-ţi aminte de câte ori ai aşteptat ceva de la viaţă şi ai primit doar pentru că ai avut încredere în forţa visului tău de realizare. Fă la fel şi acum.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Se iveşte o şansă nouă la orizont şi te atrage din ce în ce mai tare! Eşti conştient că nu e uşor de dus la capăt ceea ce vrei să începi, dar merită eforturile.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Ai puterea de a spune lumii clar şi răspicat ce doreşti tu cel mai mult. Nu mai ţine în tine, pentru că uneori lucrurile devin realitate doar dacă le transpui în cuvinte.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Îţi lipseşte motivaţia, curajul, determinarea, deşi exact acestea sunt de obicei atuurile tale forte, dar de data aceasta preferi să stai cuminte în banca ta.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Încearcă să stai departe de orice factor de risc, pentru că azi numai indiferenţa şi detaşarea te pot scoate din orice impas.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Fii atent la toate semnalele care vin către tine din diverse direcţii, pentru că ele pot fi răspunsul la întrebările tale majore din această perioadă.

Horoscop

8

www.zvj.ro marţi, 9 august 2022

DIVERSE

7

8 Vulcan

diverse

După doisprezece ani

Nu e ușor pentru un preot paroh să ajungă la sufletele enoriașilor săi și să se facă îndrăgit de către aceștia. Lucrarea se face numai dacă se formează acel feed-back invizibil, spiritual, de natură dumnezeiască, aș îndrăzni să spun, care,

în timp, îi leagă indestructibil pe care slujește în altar și pe cei veniți la sfânta biserică. În cei doisprezece

ani de când slujește la Parohia II Vulcan părintele Nicolae Nuță a reușit acest lucru. A spus-o răspicat, duminică, domnul inginer pensionar Dumitru Albescu. La 92 de ani ai săi, dumnealui este decanul de vârstă al epitropilor și al enoriașilor parohiei și,

ca de fiecare dată, domnia sa este cel care-l felicită pe părinte fie că-i ziua lui de naștere, așa cum a fost în 7 august, când părintele a împlinit 50 de ani de viață, fie de Sfântul Nicolae, când îi este onomastica. Venerabilul epitrop a rememorat momentul în care tânărul slujitor al Domnului, de loc din Vâlcea, a ajuns la Vulcan. Oarecum dezorientat, nu a uitat să precizeze domnul Dumitru Albescu, dar plăcut surprins de dragostea cu care enoriașii l-au întâmpinat și pe care, de atunci încoace, a simțit-o permanent. Și pe care părintele paroh a avut grijă, la rându-i, s-o reverse asupra acelora pe care-i păstorește. Gheorghe OLTEANU

facebook.com/ziarulvaiijiului

marţi, 9 august 2022