Ziarul Vaii Jiului
Important!
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani
Director:
Cătălin DOCEA
Curs valutar:
1€ = 4,9480 lei 1$ = 4,4218 lei
1₤ = 5,9187 lei
joi, 21 iulie 2022
Anul XV • nr. 3350 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
Din motive de ordin tehnic, Ziarul Văii Jiului va suspenda apariția ediției tipărite în perioada 25 – 29 iulie și 15 – 31 august 2022. Veți putea însă regăsi informațiile esențiale, clipă de clipă, accesând zvj.ro. Redacția
O nouă carte de Marian Boboc:
REGELE FERDINAND I ÎN VALEA PLÂNGERII
După atâtea și atâtea eșecuri, Nistor și Avram au găsit ÎN SFÂRȘIT soluţia să ne meargă bine. Iată trucul incredibil prin care întreg judeţul Hunedoara va prospera sub administrarea PSD!
Zvonurile SE ADEVERESC: Laurențiu Nistor și Costel Avram se gândesc, clipă de clipă, la cetățenii județului Hunedoara – ți se poate întâmpla chiar ție să devii cel ales, să beneficiezi de atenția mai marilor de la județ, chiar în momentele în care citești aceste rânduri. Avem confirmarea: unii hunedoreni au fost chiar mai norocoși, la ei deja s-au gândit și Nistor, și Avram. Simultan!
PSD Hunedoara își dorește ca acest articol să nu fi fost publicat vreodată deoarece dezvăluie secretul ascuns al administrației județene, strategia prin care Nistor și Avram vor fi votați de toți hunedorenii, plus câteva zeci de mii de cetățeni din județele limitrofe, oameni care își vor schimba domiciliul doar pentru irepetabila onoare de a vota cu cei doi. În ciuda a zeci de miliarde de lei vechi bugetate printr-o structură în care s-a făcut loc unor șomeri de lux cu carnet PSD, promovarea turismului hunedorean n-a făcut vreun mare fâs. Personaje precum Andi Moisescu reușesc, cu doar câteva rânduri și câte un video, publicate pe Facebook, să facă mai multă reclamă acestor locuri de poveste... Mult mai multă în raport cu realizările a zeci de pesediști angajați și plătiți regește din fonduri publice, prin DGAMPT Hunedoara, o entitate subordonată administrației județene.
Tot la capitolul eșecuri marca Nistor și Avram putem reaminti exemple precum iarba verde de acasă, elegant răsărită pe drumurile județene, litigiul cu Strabag pentru drumul spre Parâng (care a ars grav bugetul județean) ori majorarea absolut nesimțită a tarifelor Apa Serv Valea Jiului SA, apa potabilă și canalizarea ajungând la maximul istoric de 11,63 lei/ mc. Toate sub domnia lui Avram și a omului său, Laurențiu Nistor. Acum, însă, implicarea decisivă a domnilor Nistor și Avram este vizibilă cu ochiul liber – nici măcar orbii nu mai pot nega REALITATEA. În sfârșit! Iată trucul incredibil al PSD Hunedoara, soluția miraculoasă a
domnilor Nistor și Avram prin care întreg județul va prospera! Marți, 19 iulie 2022, Consiliul Județean Hunedoara a cumpărat un frigider auto în valoare de 989,73 lei + TVA pentru autoturismul VW Touareg, înmatriculat HD-
• 500 de pagini despre viața neștiută până acum a Lupeniului anului 1922, despre cea mai mare catastrofă minieră din Valea Jiului, despre singura vizită a unui rege al României în Valea Jiului, despre toate exploziile Văii Jiului • Din cele 44 de cărți de „istorii” publicate până în prezent, Marian Boboc a dedicat Lupeniului un număr impresionant - 13 • Cartea face parte din ciclul „Viețile Văii Jiului”, seria „Ultimul șut” 10-YJX. Sursele noastre spun că frigiderul va transporta puținele (deci valoroasele) idei bune ale administrației PSD în toate colțurile județului. În plus, ideile bune fiind rare, frigiderul de 20 L va fi folosit și pentru aprovizionarea lui Costel Avram cu apă de la fântâna lui Laurențiu Nistor. Chiar dacă bagă la buzunare, împreună, salarii însumând un sfert de miliard de lei vechi lunar, nici măcar domnii Nistor și Avram nu își permit, toată ziulica, să bea apă potabilă de Valea Jiului, din asta la 11,63 lei/ mc. De aia stătea județul acesta, în continuă depopulare, pe loc. Că n-avea Nistor frigider în bolidul instituției. Bine că s-a rezolvat. Cătălin DOCEA
2
SPORT
La 41 de ani
Un fost jucător al Jiului continuă să joace
Ciprian Petre a evoluat la echipa de fotbal Jiul Petroșani cu mai bine de 10 ani în urmă. CSM Focșani s-a reunit, în urmă cu o săptămână, în 12 iulie. Primele „lovituri” pe piața transferurilor le-a reușit după o săptămână: Vasile Buhăescu, Liviu Băjenaru și Ciprian Petre.
Interesant este că CSM Focșani l-a convins pe Ciprian Petre să revină asupra deciziei de a se retrage din postura de fotbalist activ. Ultima dată la FC Buzău, Petre a avut parte la echipa din Crâng de un meci oficial de retragere, 4-1 cu Unirea Constanța în penultimul joc al play-out-ului ediției trecute a Ligii 2. Însă, iată, s-a răzgândit și va continua ca fotbalist, scrie liga2.prosport.ro. Petre are 41 de ani, în ultimii ani a evoluat ca mijlocaș, iar în sezonul trecut de Liga 2 a jucat în 8 meciuri și a marcat două goluri. Experimentatul fotbalist revine la CSM Focșani, pentru care a evoluat în sezonul 2019-2020 de Liga
3, unde a fost împrumutat de echipa din Buzău. În cariera sa, cu multe meciuri în Liga 1, a mai jucat pentru Gloria Bistrița, Gaz Metan Mediaș, Juventus București, Jiul Petroșani. „Trebuia să vină și acest moment, sunt mândru de mine că a venit destul de târziu. Asta e, în viață orice se termină. Mai puteam cred eu, nu un meci întreg, dar o repriză, 30 de minute duceam. Trebuia să aleg să fac și altceva. Se termină și cariera de jucător. Nu știu ce o să fac, deocamdată nu sunt sigur. Dacă oamenii din conducere vor decide că pot să ajut echipa, eu sunt acasă, sunt lângă echipă. Sunt la școala de antrenori, mai durează, deocamdată vedem ce cer conducătorii”, spunea Ciprian Petre.
Avram Iancu se pregătește pentru un înot de 28 km
Sportivul Avram Iancu este în fața primului obiectiv major al anului. Aflat în Anglia, acesta va traversa înot, în premieră națională, Canalul Bristol, pe ruta Glenthorne to Porthcawl, în lungime de 28 de kilometri.
„Va fi un înot dificil din cauza temperaturii scăzute a apei, estimat între 12-15 ore de efort încontinuu. Dacă Canalul Mânecii are o temperatură scăzută a apei, Canalul Bristol este și mai rece cu până la 1-2 grade Celsius, undeva între 15-16 grade. Înotul este programat în data de 21 iulie, începând cu ora 9;00, de către Bristol Channel Association, entitatea juridică care guvernează înotul în acest canal și care organizează traversarea în mod oficial. Îmi era atât de dor de o traversare înot în care să nu am absolut nicio implicare în logistică. Pilotul, copilotul și observatorul sunt englezi. Înotul se va desfășura după toate regulile de marathon swim. Cu puțină șansă (95 % șanse), un YouTuber român stabilit în Anglia va face un podcast de excepție care va
)
Ziarul Vaii Jiului
Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Cu toate că nu s-au înghesuit să se înscrie în ligile inferioare, echipele de fotbal din județ mai au 10 zile la dispoziție, pentru a face acest lucru. Le reamintește asta chiar AJF Hunedoara. 31 iulie 2022 este data limită de înscriere în noul sezon 2022-2023!
Cererea de înscriere poate fi depusă la sediul AJF Hunedoara sau transmisă prin e-mail ajf.hunedoara@yahoo.com sau ajf.hunedoara@frf.ro Pagină realizată de Loredana JUGLEA
Fotbal. Liga 3
imortaliza traversarea pas cu pas; îmbarcarea, verificarea echipamentului de înot, casca, ochelarii, dar mai ales slipul, interviu cu pilotul care va explica ce se întâmplă din punctul lui de vedere, interviu cu observatorul oficial, vom vedea cum se completează o fișa de observare, ce se scrie în ea și când, verificarea hranei, măsurarea temperaturii apei, numărarea periodică a ritmului în care dau din brațe și multe altele. Fiind o acțiune în Anglia mă cuprinde nostalgia și voi face deplasarea acolo ca pe vremuri: cu un autocar de linie, luându-mi o zi și 23 de ore. Astfel, nu vreau să uit de unde am plecat și mai ales îmi doresc să retrăiesc emoția traversării Canalului Mânecii cu feribotul. Îmi doresc din partea Domnului o zi cu soare și cu valuri acceptabile. În acest caz, forța fizică și psihică pe care o am în dar tot de la Dumnezeu, antrenamentul temeinic, își va face treaba. La momentul oportun voi pune la dispoziție și link-ul unde veți putea urmări deplasarea live, prin livetraker”, a scris sportivul pe pagina sa de socializare.
Mai sunt 10 zile de înscrieri
100 de echipe cu drept de joc
• Cinci dintre ele sunt din județul Hunedoara
FRF a anunțat numele celor 100 de echipe apte pentru noul sezon din Liga 3. Următoarele 100 de echipe au drept de participare în Liga 3: Dante Botoșani; Foresta Suceava; Bucovina Rădăuți; Șomuz Fălticeni; Ceahlăul Piatra Neamț; Știința Miroslava; Aerostar Bacău; Dinamo Bacău; CSM Bacău; Sporting Dărăbani. Dacia Unirea Brăila; Sporting Juniorul Vaslui; CSM Focșani; Metalul Buzău; CSM Rm. Sărat; Sporting Liești; Viitorul Ianca; Rapid Brodoc; Unirea Braniștea; Voința Limpeziș. Dunărea Călărași; Farul 2 Constanța; Gloria Albești; Înainte Modelu; Agricola Borcea; Recolta Gheorghe Doja; FCSB 2 București; CS Dinamo București; CS Amara; Gloria Băneasa. Astra Giurgiu; CS Afumați; FC Pucioasa ; Flacăra Moreni; SC Popești Leordeni; CS Tunari; CSO Plopeni; CS Blejoi; FC 2 Voluntari; CS Păulești. AFC Odorheiu Secuiesc; Unirea
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN
Ungheni, Cetate Râșnov; SR Municipal Brașov; ACS Kids Tâmpa Brașov; Avântul Reghin; KSE Tg. Secuiesc; Sepsi 2 Sf. Gheorghe; ACS Tg. Mureș; Olimpic Zărnești. Vedița Colonești; Unirea Bascov; CSM Alexandria; Sporting Roșiori; Petrolul Potcoava; ACSO Filiași; "U" 2 Craiova; Real Bradu; CS Rucăr; Dunărea Turris Turnu Măgurele. Corvinul Hunedoara; CSM Deva; Viitorul Dăești; Flacăra Horezu; Pandurii Lignitul Tg. Jiu; Gilortul Tg. Cărbunești; CSM Jiul Petroșani; Aurul Brad; Retezatul Hațeg; Cozia Călimănești. CSM Reșița; CSC Ghiroda & Giarmata Vii; Voința Lupac; Viitorul Șimian; Șoimii Lipova; Progresul Pecica; Pobeda Star Bisnov; Avântul Periam; Progresul Ezeriș; Phoenix Buziaș. Crișul Chișineu Criș; FC Bihor (CAO Oradea); Lotus Felix Sânmartin; Gloria Lunca Teuz Cermei; SCM Zalău; Sportul Șimleu Silvaniei; CSM Satu Mare; ACB Ineu; Victoria Carei; CSM Sighetu Marmației. Metalurgistul Cugir; Viitorul Cluj Napoca; Minerul Ocna Dej (Someșul Dej); CFR 2 Cluj Napoca; Sănătatea Cluj Napoca; Gloria Bistrița; CS Ocna Mureș; Unirea Alba Iulia; Silvicultorul Maieru, CS Universitatea Alba Iulia. Până la începutul campionatului (26/27 august 2022) pot să apară modificări, unele echipe putând să renunțe la participare.
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
joi, 21 iulie 2022
Vulcan
Un cartier care are nevoie de mai multă atenţie
S-a făcut treabă bună în Paroșeni-Sohodol. Nu peste tot, ci, deocamdată, în partea sudică a cartierului, în apropierea coloniei țărănești, cum i se spune zonei cu case în care blocurile muncitorești nu au reușit să ajungă. și ceva sau două, s-au încheiat lucrările de reparație la porțiunea de drum dintre școală și intersecția acestuia cu strada Piscului. Capătul dinspre blocuri și cel de lângă noul sediu al composesoratului. Tronsonul
va rezolva cu muzica și cu dansul, din moment ce, în clădirea fostei policlinici, sa amenajat o capelă funerară.
Dar, vorba aceea,
8
www.zvj.ro joi, 21 iulie 2022
Se așteaptă un răspuns
„Zilele orașului Uricani” vor avea loc în zilele de 19, 20 și 21, dar, între timp, administrația publică locală vorbea că ar putea fi vorba de ceva pentru „încălzire”. O manifestare culturală la care administrația publică locală ar urma să pună la dispoziție scena casei de cultura și spațiul necesar unui organizator, fără obligația vreunei contribuții bănești.
Zilele trecute
Acum o săptămână
acesta era plin de gropi și, după orice ploaie, se umplea de noroi. Nu numai oamenii, ci și mașinile care-l urcau îl străbăteau anevoie. Acum, reparat și asfaltat, drumul e altul. Nici nu știi când, de la școală, ai ajuns la composesorat. Altceva va fi și la viitoarele nedei care se organizează anual aici. Cea din anul acesta nu s-a ținut. Numai că nu știu cum se
Uricani
cu o floare nu se face mare lucru. Locuitorii din Paroșeni-Sohodol așteaptă mult mai mult de la administrația publică locală. De la actuala, desigur, că de vechea s-au lămurit. Lucrarea ar trebui continuată pe toate străzile din colonia țărănească. Apoi, și aleile din cartier ar trebui primenite cu lucrări de modernizare și asfaltare. De fapt, asta ar trebui făcut chiar de la biserica, „poarta” de intrare. Sau, de ce nu, chiar de la intersecția fostului drum care ducea la Lupeni cu cel de acum. Atenția edililor ar trebui să fie îndreptată și dincolo de Jiu. Spre Tăul fără Fund și drumul care urcă-n munte, o zonă locuită de oameni gospodari, dar lipsiți întotdeauna de noroc și de atenția pe care ar fi trebuit să le-a dea cei care sau perindat la conducerea orașului. Să nu se uite că și aceștia plătesc taxe locale și impozite și, mai ales, că au drept de vot. Gheorghe OLTEANU
i-am găsit, împreună, în biroul primarului, pe Dănuț Buhăescu, Corneliu Braia și Cristi Ciurea. Acesta din urmă este directorul Casei de Cultură din Uricani. Ceea ce-i adusese la sfatul nu de taină, fiindcă am fost invitat, ca să particip și să ascult ce se discută, a fost evenimentul care ar urma să aibă loc spre sfârșitul acestei luni. „Haide, haide, nea Ghiță, mi-a zis Dănuț Buhăescu, poate vii și mata cu o idee!”.
„La poale de Retezat
e o manifestare care a mai avut loc în 2019, mi-a zis Cristi Ciurea, și ea a avut priză la public”. Mai apoi, evenimentul nu a mai putut fi organizat din cauza pandemiei de Covid. Acum, administrația publică locală ar vrea să îl reediteze, dar desfășurarea nu este încă certă. Se așteaptă un răspuns din partea organizatorului, cel care îi va aduce pe câțiva dintre cântăreții de muzică populară consacrați, care vor evolua, împreună cu cei locali. Dacă, începând cu 22 iulie și terminând cu ziua de 24, se va vedea agitație în zona Casei de Cultură Uricani și pe scena din exterior a acesteia, este clar în ceea ce privește manifestarea. Gheorghe OLTEANU
ACTUALITATE
3
4
prăvălia cu istorii niciodată. Sub Ecuator, era vreme urâtă, ne era frig. În Europa, am debarcat de două ori, în Coruna și Vigol (Spania). Am mai debarcat pe insula Las Valmas, care e aproape de țărmul Africii. Acolo, vaporul nostru a luat combustibil (cărbuni). Unde ancora vaporul, aveam voie să debarcăm. Nimeni nu te întreba unde mergi. De la Las Palmas până la Montevideo am plutit 17 zile, în care timp am văzut numai apa și cerul. Cine a fost dispus, a putut să se distreze la priveliștea măreață a mării în timp frumos și cu ocaziunea unor furtuni mai mici. Din când în când, ne întâlneam cu câte un vapor, care avea drumul înspre bătrânul continent, cu călători spre patria lor. Momente de neuitat! Tot decursul călătoriei s-a desfășurat ca un tablou al unui film rulant, la care și noi figuram ca actori de suferință. Întreținerea pe vapor în săptămâna întâia a fost bună, mai târziu, însă, mâncarea cauza greață, căci carnea era alterată, iar cartofii pare că să nu-i mai fi văzut. Și pânea era proastă. În porturi se și grăbea fiecare să se aprovizioneze cu fructe (mere, struguri, portocale, banane).
Scrisoare din Argentina În ziua de 25 noiembrie 1923, I. Pittner, fost funcționar la minele de stat din Petroșani, emigrant în Argentina, adresează o scrisoare (carte) taman din America de Sud d-lui I. Deacu - șeful Poliției Petroșani. Acesta, cu amabilitate, pune scrisoarea la dispoziția ziarului local, Gazeta Jiului. Care publică mai la vale, în serial, chiar la începutul anului 1924, traducerea scrisorii. Cu excepția, se-nțelege, a pasajelor mai intime. Prin faptele descrise și acuratețea detaliilor, scrisoarea dă seama de soarta emigranților acelui timp, nu foarte diferită de cea a zilelor noastre, constituindu-se într-un rar și veridic document de epocă. (Marian BOBOC) Corporacion Minera de Famatina Chilecito 25/ XI de 1923 anta-Fiorentina
Două zile la Montevideo
Iubite prietene!
Acum, când sunt într-o stare sufletească mai liniștită, când s-au strecurat prin sufletul meu și s-au lămurit impresiile și constatările culese în treacăt, vreau să te informez despre călătoria mea, de la început și până astăzi. O fac aceasta, de o parte fiindcă ți-am promis, de altă parte fiindcă e datorința mea. Țin să amintesc de la început că nu scriu unei autorități și că ceea ce scriu e întocmai cum am văzut eu sau cum am auzit de la unii interesați. Înțeleg prin numirea de interesate persoane, în mare parte concetățeni de ai mei, care personal au făcut cunoștință cu împrejurările de pe aici.
Obiceiuri la granițele popoarelor
Călătoria de la Petroșani până la graniță n-a fost din cele mai plăcute în încărcat, dar și mai neplăcută a fost tortura trecerii vămii Halmi noaptea. Nu doar că percheziția vamală ar fi fost neplăcută, căci nu face omul contrabandă. Am avut, însă, pachete multe și dacă le-am fi desfăcut toate, ar fi trebuit o zi ca să le așezăm iară la loc. În schimbul unui bacșiș bun nici nu s-au uitat ce aveam în pachete. Cehii, deja, o fac
facebook.com/ziarulvaiijiului
astfel. Ei cântăresc în mod fals mai puțin, îți socotesc taxa întreagă, de aceea ca să pună diferența în buzunar. Toate bune, dar la graniță, unde lasă omul Ceho-Slovacia, măsoară totul din nou și diferența o mai plătește o dată. La nemți, totul a mers în ordine. Am călătorit prin Berlin și am stat cam 5 zile în Hamburg. Călătoria prin Germania a fost foarte plăcută. Înnebunește, însă, omul de milioanele multe. Despre cifre mai mici nu se pomenește aici. Este patria milioanelor și a miliardelor. Nici cerșetorului nu-i poți da acolo mai puțin de un milion. E adevărat încă, că pentru un dolar atâtea milioane mi-au dat că n-am buzunare destule. Cu toate acestea, relativ toate sunt foarte ieftine.
Viața pe vapor. 17 zile spre Montevideo
În 13, a pornit vaporul nostru, cu 450 de oameni (vreo 400 spanioli s-au mai urcat în porturile spaniole), cei mai mulți emigranți germani. Dar și concetățeni de ai noștri. Printre ei erau ingineri, veterinari, medici, funcționari, comercianți, meseriași și agricultori. Plecarea este un moment mișcător. Simțăminte curioase trec ca valuri prin sufletul omului. Călătoria pe mare a fost destul de plăcută, singur golful de Biscaia era neliniștit. Mulți s-au îmbolnăvit de boala mării. Așa soția și băiatul - de mai multe ori, fetița -
În Montevideo, am stat 2 zile, pe care le-am petrecut în oraș. Orașul este foarte frumos. Este o stațiune balneară și climaterică a Americii de Sud, totodată și capitala unei republici democratice. Aici, am întâlnit emigranți din Europa, a căror dispoziție absolut nu era dintre cele mai mulțumitoare, întrucât de săptămâni, de luni de zile erau fără lucru, fără câștig. Dar și aceea e drept că partea cea mai mare a acestora era dintre aceia, care îți amintesc apașii (apași - denumire interbelică a homleșilor - n. M.B.). Am întâlnit un individ, care spunea că se numește Vajda Laslo și a fost în redacția revistei „Gyilkos” din Cluj. Acum, cu o lădiță atârnată de gât, cercetează cafenelele și varieteurile, vânzând bomboane. E mulțumit, însă, cu soarta, spunea că câștigă bine. Aici, am avut ocaziunea să vorbesc cu redactorul celui mai mare ziar. Acest redactor este un german imigrat de vreo 15 ani și are o poziție dintre cele mai strălucite. Spunea că pentru imigranții din Ardeal o să se înceapă o acțiune mai mare din partea guvernului pentru a-i împroprietări. Relațiuni mai detaliate, din lipsă de timp nu mi-a putut da.
700 de emigranți într-un otel la Buenos Aires Seara, am plecat din Montevideo și a doua zi dimineață am sosit în Buenos Aires.
joi, 21 iulie 2022
Din port ajungi direct în localurile vămii, de unde poți trece în curtea otelului pentru imigranți. Acest otel este situat în mijlocul unei teren de aspectul unui parc și este compus din multe clădiri cu o mulțime de birouri, săli de dormit sunt numai paturi goale, astfel că în ziua întâi am fost în alt otel. De altcum, în acest hotel zilnic, sunt adăpostiți circa 700 de oameni, care așteaptă norocul. Mulți dintre cei emigrați sunt în o stare de deprimație. Erau între ei oameni culți, meseriași și alți muncitori și se plângeau că nu găsesc lucru. Mulți dintre ei au vagabondat săptămâni întregi fără a găsi lucru. O parte aștepta numai să facă banii pentru a se putea înapoia în patria lor, iar acei, care au avut banii necesari, s-au și înapoiat. Lucru nu este, vapoarele însă zi de zi varsă cetele de oameni, care vin din toate părțile lumii. Industria locală nici pe departe nu este în situația de a putea da lucru la atâția oameni. Drept aceea și salariile sunt reduse la minimul posibil.
Muncitori, meseriași și agricultori
Dintre muncitorii, care sosesc aici, cei dintâi, care sunt primiți la lucru, sunt spaniolii, fiindcă sunt în posesiunea limbii. După ei vin italienii. Ceilalți numai acolo, unde din întâmplare este vreun loc de muncitor liber, la lucru de sezon și unde sunt, întradevăr, în modul cel mai mizerabil plătiți. Bineînțeles sunt și excepții, și anume, dacă cineva are vreo rudă sau cunoscut, care îi protejează la vreun loc mai bun. Dar aceștia sunt azi corbi albi. Într-o situație mai bună ajung meseriașii specialiști. Se caută și zidarii, tâmplarii, servitorii și, îndeosebi, bucătăresele. De notat că și acestea trebuie să știe cel puțin germană. La munca câmpului oricine poate fi angajat. Am avut ocaziune să vorbesc cu mai mulți care au încercat și aceasta, dar au fugit de la această muncă, căci la fermă, o rămânere pentru un european este imposibil. Trebuie să lucreze de la ivitul zorilor până la apunerea soarelui, ca vitele. Mâncarea ce li se dă este absolut inconsumabilă. Dorm în colibe de lut pe pământul gol. Salariul este mic, abia 30-40 pesos la lună. Astfel că preferă angajament la oraș sau fac tot posibilul să se înapoieze în patrie. În schimb, cu atât mai bine le merge proprietarilor de moșii, între¬prin¬zătorilor, căci sunt doar destui sclavi, care lucrează numai ca ei să câștige atât cât trăiască. Aici e bine să vii cu mulți, mulți bani și să cumperi moșie sau să începi să întreprinzi ceva. Aici nu este chestiune muncito¬rească, nu este socialism. Este, însă, timp de lucru de 12 ore (în provincie 12,
8
www.zvj.ro joi, 21 iulie 2022
la oraș 8), este mizerie deoparte și belșug de cealaltă parte. Nicăieri nu se poate vedea o ofertă de muncitori ca aici. Sunt și de acei care, în sfârșit, se fericesc, dacă au avut răbdare. Sunt uitați aceia, care au decăzut cu totul, care s-au prăpădit sau se prăpădesc prin adăposturile nocturne sau prin spitale.
Cum (nu) se fericesc oamenii cu carte
În ceea ce privește oamenii cu carte, care vin aici, nici lor nu le merge mai bine. Nu se pot ferici până când nu își însușesc limba. Am văzut multe, multe cazuri triste, dar am auzit și de mai multe. Nu sunt rare cazurile, că ingineri se angajează ca simpli muncitori, zilieri sau camerieri, iar doamnele intră în serviciu ca servitoare. Cu noi a venit un fost medic de plasă din Bănat, care s-a angajat la un cinematograf mai mic ca muzicant, iar doamna lui ca servitoare. Acum, după o lună și jumătate, o societate de caritate evreiască i-a făcut posibilă înapoierea în țară. Tot asemenea, un medic veterinar, care a ajuns odată cu noi aici, o lună de zile a fost angajat ca muncitor cu ziua la o lăptărie, până când asociația veterinarilor i-a mijlocit un post în capitală. Tocmai azi, am primit scrisoarea lui, prin care îmi anunță acest fapt îmbucurător. Acei oameni cu carte, inteligenți, cu care au venit împreună, de asemenea au intrat în lăptării, fabrici. Între aceștia, au fost și ingineri. În Buenos Aires, am făcut cunoștință cu un înalt funcționar de la o societate de navigație, care îmi povestea că la început a curățat și closetele. Un inginer constructor, care azi este proprietarul unui reputat birou de construcții, la început, a lucrat ani de zile ca cubicar și ca muncitor cu ziua. Și așa mai departe. Cu muncă grea și suferințe își răscumpără fiecare fericirea și, îndeosebi, aceia care sunt de o profesiune sau meserie nu prea căutată. Chemiciani, electrotehniceni, dentiști, dacă numai puțin vorbesc limba țării se fericesc ușor. Bineînțeles, la început, la toți le merge cam greu și, îndeosebi, în provincie. Îți poți închipui ce sentimente m-au cuprins, când am auzit și văzut toate acestea.
O scrisoare de recomandație
recomandație de la un domn Henderson, fost proprietar și director de mine. La direcțiunea generală a firmei, am fost minuțios examinat în limba germană de către 3 ingineri și imediat m-au numit de chimist la minele și topitoarele lor. Am mai avut și alte scrisori de recomandație, însă acestea erau pentru servicii la stat, la care, deocamdată, nu voiam să mă angajez. Am avut un mare noroc că posedam puțin limba spaniolă, pe care am început a o învăța acasă, cu o jumătate de an înainte de plecare. Cine știe românește și a învățat limba latina și-o poate însuși ușor.
Colonia Chilento, aproape Chile
Îndată ce am primit post, a trebuit să plec din oraș, de unde, după o călătorie de 4 zile, am ajuns în Chilento, care este în provincia Rioja, aproape de Chile. De aici, topitoarele de aramă sunt la o depărtare de 6 km. De aici până la mină conduce un funicular de 36 km. Regiunea este o pustă mare între munți (4.000 - 6.000 m înălțime). Arbori nu cresc, numai tufișe și cactuși. Aceștia din urmă cresc până la o înălțime de 6-8 m. Iarbă abia este. În general, este o căldură mare. Ploaie abia cade de 23 ori pe an. Colonia este, însă, o adevărată grădină cu pomi. Fructe sunt din belșug, și anume piersici, struguri și portocale. Întreaga colonie este stropită încon¬tinuu cu apă, din pârâul ce trece prin colonie. Eu aici am un serviciu foarte bun. Sunt singurul chimist și, totodată, și asistentul directorului tehnic. Muncă este din belșug. Încep dimineața de timpuriu, la 5 și jumătate, și termin seara târziu. Laboratorul meu stă în 4 săli și dacă am terminat lucrul aici, atunci trec la uzină. Pentru mine aceasta este o școală bună, pot să fac o practică mai mare și să-mi înmulțesc cunoștințele tehnice. Acum se edifică o mare uzină pentru preparatul mine¬reului și ne instalăm și pentru fabricarea plumbului. Minereurile aici sunt în cantități uriașe. Aur, argint, plumb, aramă, platină, bismut, wolfram etc., dar nu este capital, nu este linie ferată și nu este omul, care să producă și să prelucreze. Dacă ar fi toate acestea la noi! (va urma)
În cursul celor șase zile, am cercetat întreg orașul și am vizitat toate instalațiile industriale mai importante. Între timp, am luat informații de la patrioții mei, care erau mai demult timp acolo, și i-am căutat pe cei, a căror adresă o aveam. În ziua a șaptea am și obținut serviciu la firma de mai sus Mi-am procurat o scrisoare de
prăvălia cu istorii
5
6
învăţământ
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
Te implici cu atâta iubire şi înţelegere în problemele altora, încât eşti în stare să le iei complet pe umerii tăi, doar ca să le fie celor dragi mai bine.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Te simţi ciudat în pielea ta, având mereu impresia că cei din jur te privesc cu ostilitate şi nu au încredere în tine. Nu ceilalţi îţi găsesc defecte, ci tu, singur, îţi iei pe umeri o vină care nici măcar nu te reprezintă.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Aprecierile care vin de la ceilalţi te stimulează să dai ce ai mai bun în tine, pentru că e o plăcere să te dedici unor oameni care au încredere în tine. Nu-i vei dezamăgi; dimpotrivă!
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Ţi-e frică de judecata aspră a celor din jur şi, ca să nu intri în gura lupului, preferi să rămâi tăcut şi anonim pe margine. Azi nu te simţi în stare să faci faţă unui tir de atacuri.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Visezi frumos, la un scop măreţ în care investeşti toate resursele tale de energie, de optimism, de talent! Ai şansa de a te afirma şi trebuie să profiţi de fiecare moment favorabil de care dispui.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
Chiar dacă eşti implicat într-un proiect de lungă durată, nu te aştepta ca lucrurile să evolueze lin, în acelaşi ritm, de la un capăt la altul. Mai apar şi hopuri pe parcurs, şi ocolişuri, şi întârzieri, dar toate au un scop.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Uneori, cele mai bune schimbări în viaţă le faci la furie, întrun moment de tensiune în relaţia cu cei care nu te înţeleg. Din orgoliu, unii nu vor aprecia curajul schimbării la tine, ci vor avea de comentat .
ANUNŢ IMPORTANT !!!
prIMĂrIA MUNIcIpIULUI VULcAN INForMEAZĂ cETĂȚENII cArE LocUIEsc ÎN coLoNIA DE Jos A VULcANULUI cĂ AU ÎNcEpUT LUcrĂrILE LA oBIEcTIVUL „rEABILITArE INFrAsTrUcTUrĂ rUTIErĂ coLoNIA DE Jos”. AcEsTE LUcrĂrI coNsTAU ÎN rEpArAȚII DE sTrUcTUrĂ ȘI INFrAsTrUcTUrĂ rUTIErĂ ȘI coLEcTArE ApE pLUVIALE. pENTrU ÎNDEpLINIrEA ȘI ÎNcADrArEA ÎN GrAFIcUL DE EXEcUȚIE rUGĂM cETĂȚENII coLoNIEI sĂ sprIJINE EXEcUTANȚII AcEsTor LUcrĂrI prIN ELIBErArEA cĂILor DE AccEs ȘI AsIGUrArEA AccEsULUI cĂTrE proprIETĂȚI. pENTrU orIcE NEcLArITATE prIVIND EXEcUȚIA LUcrĂrILor DE cĂTrE coNsTrUcTor VĂ soLIcITĂM sĂ VĂ ADrEsAȚI BIroULUI proIEcTE DIN cADrUL prIMĂrIEI, ÎN A cĂrUI rEspoNsABILITATE sE AFLĂ rEALIZArEA AcEsTor LUcrĂrI. cErEM scUZE cETĂȚENILor coLoNIEI pENTrU DIscoNForTUL crEAT.
ANUNŢ pUBLIc
mica publicitate
Societatea comerciala EC ELECTRONICS MANUFACTURING SRL anunţa depunerea cererii pentru revizuirea Autorizaţiei Integrate de mediu, avand ca obiect de activitate Cod CAEN 2611 - Fabricarea subansamblurilor electronice, pentru obiectivul situat in Petrosani, str Stadionului, nr. 4. Documentatia tehnica poate fi consultata atat la sediul firmei din Petrosani, Str. Stadionului nr. 4 tel/fax: 0254-552024, cat si la sediul Agentiei pentru Protectia Mediului Hunedoara, Str. Aurel Vlaicu nr. 25, Deva, judetul Hunedoara.
prIMAr crIsTIAN MErIȘANU
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
Eşti la capătul unei călătorii simbolice, pentru care ai depus mari eforturi, dar ai motive de mândrie personală pentru tot ce ai realizat pe parcurs.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Tu, singur, poţi duce la îndeplinire un proiect care a ajuns într-un punct sensibil. Nu aştepta de la alţii soluţii, când totul stă doar în puterea ta de a-ţi aduna forţele, de a-ţi impune punctul de vedere cu mai mult curaj.
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Încearcă să nu pleci la drum nervos, pentru că emoţiile negative pot avea efecte neplăcute ori asupra ta, ori asupra celor cu care intri în contact pe parcursul călătoriei.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Munceşti cu spor, concentrat la etapele următoare ale unui proiect de la care ai mari aşteptări. Cand eşti motivat, eşti capabil de adevărate miracole!
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Nu te crampona doar de ideile preconcepute, care au devenit principii ferme de viaţă. Totul se poate schimba chiar şi concepţiile.
Horoscop
8
www.zvj.ro joi, 21 iulie 2022
DIVERSE
7
8
REMEBER
Au trecut 10 ani de când Florin Boboc – inginer de mine – a devenit amintire…
Florin Boboc - omul bun la toate
Există puțini oameni în lumea asta de care să spui că nu știi să fi făcut rău cuiva. Am cunoscut și am lucrat cu un astfel de om: Florin Boboc.
La mina Livezeni, prima dată când am lucrat împreună a fost la sectorul 1. El era inginer APMM, iar eu eram inginer CFL. Nu de multe ori, la schimbul 1, când mai ales întârziam cu o seară înainte la câte o bere, atât eu, cât și colegii mei nu ne trezeam să venim la șut. Dar o făceam, știind că avem acoperire. Florin Boboc intra imediat în mină și ne ținea locul. Tot el îl convingea pe șeful de sector să ne ierte, că suntem băieți buni. Prin urmare, și noi încercam, colegial, să ne revanșăm. Într-o zi, Florin îmi cere să las doi băieți să îi ducă doi saci cu nisip acasă: închidea terasa și avea nevoie de material. Am făcut anunțul la locul de muncă: Cine se oferă să ducă doi saci la dl. Boboc acasă pleacă azi cu duba de ora 9. Adică termina șutul mai repede. S-au oferit doi ortaci, prieteni buni și de… pahar, Iriza și Bălău (zis „Dopul”). Au încărcat sacii cu nisip și au plecat. Între timp, Florin m-a rugat să mai trimit băieții și a doua zi să mai care ceva. Am făcut din nou anunțul, dar înainte să îl termin, cei doi, „Dopu” si Iriza, au fugit în mină, spunându-mi că, dacă trebuie, vor sta și două șuturi, dar nu se mai duc la Florin Boboc. Ulterior aveam să înțeleg de ce. Liftul nu funcționa și, prin urmare, sacii
facebook.com/ziarulvaiijiului
cu nisip au fost cărați cu cârca. Iar, atenție mare, Florin locuia la etajul opt, plus mezaninul… O altă întâmplare tot cu Florin Boboc s-a petrecut la garajul lui. După ce am terminat schimbul doi, ne-am dus la Florin, la garaj, să îl ajutăm să încarce niște lemne, pe care trebuia să le trimită la socrii, într-un sat din Teleorman. La rugămintea lui Florin am răspuns eu cu Darie Nicolae și cu încă doi ortaci. Ne-am gândit că 5 oameni încărcăm rapid lemnele dintr-un garaj, căci câte lemne poate să intre într-un garaj?! Însă, când a deschis garajul, am fost șocați: lemnele erau stivuite până în fundul acestuia. A durat câteva ore până să încărcăm toate lemnele. Îmi amintesc și acum că până și în somn mai făceam mișcarea de translație prin care încărcam lemnele. Toate ca toate, dar în acea zi țin minte că am băut pentru prima dată bere „Bergenbier”, care atunci apăruse pentru prima dată pe piață. Făcuse cinste Florin Boboc. Din clipa aia am știut că atunci când te cheamă Florin Boboc la
garaj, nu este bine să mergi singur, fiind indicat să iei cu tine o brigadă dacă era posibil... Erau lemne multe, dar se găsea și bere din belșug…. Nu demult (textul a fost scris imediat după trecerea în veșnicie a lui Florin Boboc, în urmă cu 10 ani – n.r.), Florin Boboc a murit. Nu trebuia să se întâmple asta. Chiar în seara dinaintea zilei în care a murit ma sunat din spital, de la Cluj-Napoca, să mă certe că am acceptat la mina Livezeni o conducere din altă parte, și nu am reușit să numim pe cineva de la noi.
P.S. Pe urmă, am vorbit la noi la mină să îi facem crucea de fier pentru mormânt. Când a fost gata, am fost sunat de către cineva de la mină:„Adi, să știi că ți-am terminat crucea”. Am zâmbit. Probabil și Florin Boboc ar fi făcut și el la fel… Adrian Ștefan JURCA Foto: Florin Boboc la depunerea jurământului de consilier în Consiliul Local Petroșani
joi, 21 iulie 2022