Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege A
)
împotriva UI! DEVĂRUL
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani
Director:
Cătălin DOCEA
Curs valutar:
1€ = 4,9480 lei 1$ = 4,4218 lei
1₤ = 5,9187 lei
vineri, 1 iulie 2022
Anul XV • nr. 3336 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
Vulcan
Lucrare a la Dorel
O situație incredibilă și nemaiîntâlnită în Vulcan a fost creată, miercuri, în jurul orei 12.00, la sensul giratoriu de la „Dincă”, la intersecția străzilor Decebal și DN66A cu Bulevardul Mihai Viteazul din Vulcan. Accesul în sensul giratoriu
al autovehiculelor care veneau dinspre Paroșeni era oprit de câțiva „popici” înșirați de-a lungul trecerii de pietoni atunci vopsite. Al întregului marcaj, să se înțeleagă bine, iar nu doar pe jumătatea care, în mod normal, ar fi trebuit să fie dată cu vopsea roșie, pentru ca, pe cealaltă jumătate, mașinile să poată circula nestingherite. Ajuns în zonă, am oprit în spatele unul autoturism, iar în urma mea s-a format, în scurt timp, ditamai coada de autovehicule. Am înțeles despre ce e vorba numai după ce doamna de la volanul mașinii din față a ieșit și, arătându-mi „popicii”, a dat întrebători din umeri: Ce să fac? Pe unde să trec?
Arhitectul acestei modificări
circulație printr-un sens giratoriu era un angajat de
la serviciul de salubritate care se ocupa cu marcajul trecerilor de pietoni din zona aceea. E posibil ca, vrând să-și termine mai repede treaba, acesta să fi luat decizia iresponsabilă de a trasa întregul marcaj. În atare situație, autovehiculele au fost nevoite s-o ia pe contrasens, existând în orice moment pericolul să facă joncțiune cu cele care veneau dinspre poliție, de pe bulevard sau de pe strada cu capela funerară. Ce mai în sus și-n jos, a fost o aiureală! Da, marcajele trecerilor de pietoni trebuie refăcute, dar lucrarea nu trebuie nicidecum lăsată pe seama unul Dorel care nu știe cum e treaba cu intrarea și ieșirea mașinilor dintr-un sens giratoriu! Gheorghe OLTEANU
O nouă carte de Marian Boboc:
REGELE FERDINAND I ÎN VALEA PLÂNGERII
• 500 de pagini despre viața neștiută până acum a Lupeniului anului 1922, despre cea mai mare catastrofă minieră din Valea Jiului, despre singura vizită a unui rege al României în Valea Jiului, despre toate exploziile Văii Jiului • Din cele 44 de cărți de „istorii” publicate până în prezent, Marian Boboc a dedicat Lupeniului un număr impresionant - 13 • Cartea face parte din ciclul „Viețile Văii Jiului”, seria „Ultimul șut”
2
DIVERSE
După ce a fost vizitată de toți președinții României,
„Casa Amicii” îl așteaptă și pe Klaus Iohannis
Aproape orice om din Valea Jiului nu numai din Uricani a auzit sau știe de restaurantul și terasa „Casa Amicii”. Cei mai mulți îl cunosc pe proprietarul acestei locații, pe numele său Constantin Stancu, drept „Costel Amicu`”, cel care de peste trei decenii, alături de soție, conduce destinele acestei afaceri de familie. Tot la fel, foarte multă lume cunoaște faptul că în restaurantul de lângă Jiul de Vest din orașul Uricani, Costel și-a amenajat un birou-muzeu, vizitat de-a lungul vremii de către toți președinții României de după 1989, Ion Iliescu, Emil Constantinescu și Traian Băsescu, mai puțin de actual președinte, Klaus Iohannis, aflat la mijlocul celui de-al doilea mandat.
Peste 4.000 de piese expuse în micuțul „muzeu” din restaurant
Mai puțină lume știe însă ce înseamnă acel muzeu, câte colecții și piese se află acolo și pe ce teme sunt axate, adunate de zeci de ani de Costel Amicu` cu multă pasiune și abnegație. Este vorba de o colecție impresionantă de peste 4.000 de exponate, cu unele colecții unice în țară, dacă nu chiar și în străinătate, începând cu colecții de trofee de vânătoare, colecții de cuțite și ceasuri vechi și terminând cu colecții de monede și tot felul de opere de artizanat sau obiecte vechi și rare, inclusiv icoane și cărți de rugăciuni vechi. Da, un adevărat muzeu situat într-o cameră destul de spațioasă, acolo unde patronul restaurantului are afișate și o serie de poze de familie, mai noi sau mai vechi, dar și tot felul de diplome sau amintiri primite în timp de la autorități centrale, județene sau locale. Și pe deasupra, peste tot ce am spus, multe stegulețe, eșarfe sau obiecte artizanale ce au pe ele Tricolorul românesc, Costel
Mâhnirea cea mare a lui „Costel Amicu`”…
simțind și trăind românește „până în măduva oaselor, ca un Român adevărat”, după cum ne spune de fiecare dată când vine vorba de colecție, de istorie sau de tradiții. O poză din 2004, de când Costel Stancu era viceprimar în Uricani, străjuiește pe o măsuță toate colecțiile expuse pe pereți sau pe alte măsuțe și rafturi special create pentru expunere. „Am însă în colecție ceva foarte drag mie, la care țin ca la ochii din cap. Este vorba de un aparat care se folosea în mină, lăsat de către tatăl meu, Dumnezeu să-l odihnească acolo unde e! Președintele Băsescu când a venit aici mi-a zis că e sextant, dar nu e, e un aparat de măsură ce dădea înclinarea la mină. În rest, am multe ceasuri vechi la
Uricani
Ordinară temeinic pregătită
Ieri, de la ora 13.00, s-a desfășurat ședința ordinară din iunie a Consiliului Local Uricani. Întâlnirea aleșilor locali a durat câteva ore, fiindcă, la ordinea de zi, apăreau douăzeci și două de proiecte de hotărâre.
Nu am participat
)
Ziarul Vaii Jiului
la ședință, dar am aflat mai multe despre ea cu o zi înainte, miercuri, 29 iunie, într-o discuție purtată cu viceprimarul Corneliu Braia. Proiectele de hotărâre supuse dezbaterii au fost de strictă actualitate. Ca și în alte localități, și la Uricani a fost nevoie, cum e cazul noii grădinițe din Bucura, de reactualizarea indicatorilor tehnico-economici și a asigurării finanțării unor cheltuieli neeligibile. La fel ca și în cazul lucrărilor de modernizare a unor drumuri vicinale. S-a aprobat proiectul care a vizat cheltuielile neeligibile ale obiectivului de investiții Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
care țin foarte mult, icoane, cărți de rugăciuni vechi sau diverse obiecte artizanale, trofee de vânătoare. Am multe dragi, de fapt la toate țin că de aceea și colecționez, dar piesa asta lăsată de tata are pentru mine cea mai mare valoare sentimentală”, ne spune Costel.
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN
Lăsând colecțiile și biroul-muzeu la o parte, aflăm de la Costel și faptul că are o mică mâhnire: aceea că actualul președinte al țării a stricat oarecum tradiția începută de Ion Iliescu, aceea de a veni la Casa „Amicii”, de a sta câteva minute la taifas, între o cafea și un suc și un păstrăv copt, și de a vedea micul muzeu. „Din păcate, actualul președinte, domnul Iohannis, a stricat șirul de vizite prezidențiale de la Casa Amicii. A fost în Parâng sau în Retezat, dar pe la Uricani n-a venit. Păcat, deoarece avem una dintre cele mai frumoase zone din țară, avea ce vedea pe la noi, se putea plimba cu bicicleta în voie pe la Câmpu lui Neag, putea să se relaxeze, că are unde. Încă îl mai așteptăm, că timpul nu-i trecut și poate își face măcar un sfert de oră timp liber să bage capul și pe la Casa Amicii, să-i arăt și dumnealui colecțiile mele și, astfel, să continuăm tradiția celor 32 de ani, timp în care trei președinți ai țării au trecut pragul restaurantului acesta”, ne-a spus of-ul și a făcut și o invitație publică președintelui țării, pe calea ZVJ, Costel Stancu. Corneliu BRAN „reabilitare poduri și punți pietonale”, dar și cele prin care s-au închiriat, prin scoaterea la licitație publică, diferite terenuri.
Cel mai important
punct l-a constituit, însă, „Informarea privind starea economică, socială și de mediu a orașului Uricani”, întocmită de primarul Dănuț Buhăescu, și citită, în lipsa autorului, de către vicele Corneliu Braia. Informarea a fost postată și pe situl Primăriei Uricani, dar au fost destui cetățeni care au venit la ședință tocmai pentru a o auzi pe viu și pentru a le pune întrebări edililor orașului. Așa cum se petrece de multe ori, consilierii locali PSD vin, cu o zi înainte, la primărie, ca să discute cu primarul sau cu viceprimarul. Miercuri, lam găsit la Corneliu Braia pe domnul profesor pensionar Vasile Pătrășcoiu. Înainte acestuia trecuseră pe la Braia consilierii locali Liliana Culeș și Gheorghe Clipici. Ulterior, domnul viceprimar m-a sunat că la fel au făcut și colegii săi de partid Jenica Stanci și Alin Bologhină. Gheorghe OLTEANU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
vineri, 1 iulie 2022
O veste bună:
Programul Naţional „Schi în România” va continua în Valea Jiului
Deputatul liberal hunedorean și totodată și președintele PNL Hunedoara, Vetuța Stănescu, a venit miercuri cu o veste foarte bună pentru toți primarii și toate localitățile care au de gând să dezvolte stațiunile și zonele turistice.
Un act normativ așteptat și de Vale
La Petroșani, fiind vizată dezvoltarea Stațiunii Parâng, prin celebrul Program Național „Schi în România”, ce prevede printre altele construirea unui nou telescaun și a altor pârtii de schi (plus o telegondolă mult așteptată de petroșeneni și nu numai), primarul Tiberiu Iacob-Ridzi ne spunea încă de acum două luni că așteaptă această veste bună de la colegii liberali din Parlamentul României, fiind vorba de un proiect de lege inițiat de deputatul Vetuța Stănescu și susținut de tot grupul liberal. Și fiindcă proiectul a trecut, fiind votat în Parlament și de membrii parlamentari sociali-democrați din coaliție, putem spune că cele două mari forțe politice aflate în coaliție au făcut, iată, ceva foarte bun pentru dezvoltarea turismului.
Legea redeschide investițiiler serioase în stațiunile de munte
Dacă vorbim strict de Valea Jiului, precum și Parângul nostru din Valea Jiului, sau viitoarea stațiune din Șureanu de la Petrila, această lege va redeschide investițiile serioase din Parâng, care stăteau oarecum la mâna Romsilva, sau va crea un început de drum pentru turismul petrilean. Da, vorbim de două zone turistice unde primăriile, deci administrațiile de stat, se izbeau într-un zid de refuz, stufos și birocratic, tot de instituții ale Statului Român, precum „Romsilva”, care nu dorea să sprijine dezvoltarea unei stațiuni de iarnă, găsind și căutând tot felul de motive, deși pentru localitatea respectivă și cetățeni acest fapt constituia un interes general deosebit. Și pentru ce atâta îndârjire fără rost? Pentru că cei de la „Romsilva” nu doreau un schimb de terenuri, cum s-a întâmplat la Petroșani, sau să cedeze un drum forestier celor din administrația locală, cum s-a întâmplat la Petrila cu drumul ce duce spre viitoarea stațiune, ținând proiectele cu anii pe loc, asta ca să dăm doar două exemple, deși prin țară
8
www.zvj.ro vineri, 1 iulie 2022
mai sunt zeci și zeci de astfel de exemple.
Mesajul public transmis de inițiatorul proiectului – deputatul Vetuța Sănescu
Dar să vedem ce a avut de transmis public deputatul liberal hunedorean Vetuța Stănescu după votul din Camera Deputaților: „Deblocăm investițiile în dezvoltarea domeniilor schiabile! Proiectul de lege, al cărui inițiator sunt, prin care sunt deblocate investițiile privind dezvoltarea turismului din cadrul Programului Național Schi în România, a fost adoptat astăzi de Camera Deputaților. Prin adoptarea acestei inițiative legislative, terenurile pe care se amplasează obiectivele necesare realizării Programului național de dezvoltare a turismului Schi în România sunt exceptate de la compensarea cu terenuri egale ca suprafață și bonitate pentru unitățile administrativ teritoriale și pentru asociațiile de dezvoltare intercomunitare. Le mulțumesc colegilor mei parlamentari care au înțeles importanța acestui proiect care sprijină dezvoltarea de activități turistice care să includă și domenii schiabile. Programul Național Schi în România, aprobat și reglementat prin Legea 526/ 2003, cuprinde 22 de județe și și-a propus, încă la de la început, susținerea și dezvoltarea durabilă a turismului montan în țara noastră, prin practicarea schiului și a altor sporturi de iarnă, ceea ce constituie plus valoare reală pentru comunitățile locale pe teritoriul cărora se implementează. Modificarea legislativă era absolut necesară, în condițiile în care o serie de unități administrativteritoriale angrenate în program au fost puse în situația de a nu putea continua investițiile din cauza imposibilității respectării actualelor prevederi legale privind compensarea suprafețelor de teren care urmează să fie scoase din fondul forestier național”.
De-acum, „cartoful fierbinte” e în mâna Guvernului României
Așteptăm de-acum ca și Guvernul României să-și facă treaba ca parlamentarii și să termine ceea ce a început în 2003 cu acest Program național Schi în România. Adică, măcar de la anul când s-o construi bugetul național, Guvernul României să aloce sume importante pentru stațiuni montane, cum e în cazul Văii Jiului, pentru Stațiunea Parâng. Astfel încât în câțiva ani să se finalizeze ceea ce a început: un nou telescaun mai sus de TS3, alte instalații pe cablu, alte tunuri de zăpadă și pârtii noi și, nu în ultimul rând, mult așteptata telegondolă, care să pornească cum era prevăzut la început din Cartierul Aeroport până sus în munte. Că vor mai veni fonduri în plus și pentru o altă telegondolă, care să înlocuiască vechiul telescaun, că și aici trebuie investit ceva (măcar într-un nou telescaun dacă nu se poate pentru o a doua telegondolă),vorba românului: să fie primit! Și să nu uităm nici de celelalte două stațiuni din Vale, „Pasul Vâlcan” și „Straja” – Lupeni, care și ele, deasemenea, au în continuare nevoie de investiții și de sprijin guvernamental pentru dezvoltarea turismului în continuare. La fel, de bani poate și mai mulți deoarece e nevoie de crearea aproape de la zero a infrastructurii, au nevoie și viitoarele stațiuni, Șureanu din Petrila și Câmpu lui Neag din Uricani, ambele trecute ca viitoare stațiuni cu un potențial turistic nemaipomenit în Strategia de Dezvoltare a Văii Jiului – au zis-o experții, o zicem și noi. Da, Valea Jiului are nevoie ca de aer de sprijin guvernamental în proiectele turistice și de dezvoltare a infrastructurii acestora. Au închis minele, au promis însă că ajută, acum e de datoria guvernanților să sprijine Valea Jiului cu alte alternative economice. Turismul este, cu siguranță, una dintre acestea. Corneliu BRAN
ACTUALITATE
3
4 Marian BOBOC vă prezintă
prăvălia cu istorii
De ce a fost schimbat, în 1927, directorul minei Petrila, ing. Ștefan Szécsey (I)
29 decembrie 1926. Szécsey – pus la punct
Încă de la sfârșitul anului 1925, ing. Ștefan Szécsey, directorul minei Petrila, intră într-un clinci cu conducerea Soc. Petroșani, căreia îi era arondată și mina pe care o conduce. Urmare a unor controale dispuse la Mina Petrila, Szécsey adresează o scrisoare destul de ofensatoare direcțiunii societății Petroșani. Chiar Directorul General al societății îi răspunde pe 29 decembrie, pe un ton acuzator, amintindu-i câteva acte de indisciplină comise de reclamant: „(…) Înainte de toate trebuie să constatez că sunt absolut nejustificate eșirile dvs ofensătoare îndreptate contra dlui Director Principal Timoc. În toate cazurile ancheta a fost ordonată de către mine și nu dânsul, întrucât eu am primit diferite denunțuri, a căror anchetare era nu numai datoria mea, ci și datoria dlui Dir. Principal Timoc. Dvoastră în repețite rânduri v-ați permis gesturi, cari aduceau cu sine necesitatea de a le ancheta. Ordinul de a nuși însuși terenuri în apropierea coloniilor nu a fost pe vremuri respectat nici de dvs. și nici de supraveghetori în parte. Dvs. v-ați cumpărat teren în Livezeni, ceea ce la timpul său nu am excepționat, întrucât acela nu este situat în sfera de interese ale Societății. Materialul necesar pentru îngrădirea acestui teren nu l-ați cerut, deși acest material reprezintă o valoare, care nu vă dă nici un drept să dispuneți asupra lui. Dvs. ați cerut să vă eliberăm de la Societate materialul pe prețul de cost numai atunci când dvs. ați întrebuințat întreg materialul și când din întâmplare dl. Director Principal a descoperit întrebuințarea nepermisă și a raportat aceasta subsemnatului, ceea ce era de datoria dânsului. Procedeul dvs. este un procedeu, pe care până în prezent nu și l-a permis nici un funcționar al Societății”.
22 februarie 1927. Răspunsul lui Szécsey
Pe 22 februarie 1927, directorul Szécsey adresează o lungă scrisoare-explicativă direcțiunii generale: „Boala îndelungată în care fusesem adus m-a împiedicat ca să pot înainta adresa (…), adică raportul către Preaonor. Direcțiune Generală. Chestia aceasta chinuitoare am referat-o proporțional verbal și Dlui dir. principal Timoc. El ma îndrumat că Raportul să-l dau în scris și la Preaonor. Direcțiune Generală. Totul a început din chestia foarte neplăcută „Poștală”, care neplăceri se trag peste ani aici la Mina Deak, din asta a venit încâlcirea. Preaonor. Direcțiune Generală, de bună seamă, are cunoștință despre aceea că statul maghiar în timp de pace a ținut un oficiu poștal. Societatea noastră a lăsat la dispoziția oficiului poștal o locuință cu 2 camere și 1 bucătărie, încălzitul și iluminatul, afară de aceasta și un înmânuitor poștal. Funcționarul poștal a beneficiat de un ajutor de 50 Koroane lunar. După război, în timpurile de revoluție, muncitorii nau fot îndestulați cu serviciul agentului poștal, pe care, într-o zi, fără nici un comentariu, l-au scos din serviciu. De atunci până în ziua de azi, alți agenți poștali n-au fost la mina Deak. Așa, subsemnata exploatare precum și muncitorimea, și la sfârșit toți intelectualii de aici (preoți, medici, învățători, comercianți, suboficianți etc. etc.) au atacat cu cereri și cu deputații pe forurile competente în
facebook.com/ziarulvaiijiului
legătură cu agentura poștală, dar cu părere de rău nici o rugare nu a avut succes, promisiunile n-au căpătat satisfacere. Oficiile poștale din Petroșani și din Lonea tot se certau că mina Deak – chestia Poștală unde se țin? La Petroșani sau la Lonea? Sfârșitul întotdeauna a fost că pentru cearta lor, publicul minei Deak a tras scurtul. Cu toate că un curier al societății a dus poșta în fiecare zi din oficiul poștal Petroșani, iar al doilea curier a dus-o în jos după masă de la oficiul poștal Lonea, înmănuarea poștei, totuși, a fost fără ordin, așa că cu săptămâni și cu sacii a stat poșta sau la Petroșani sau la Lonea. Au fost cazuri ca, spre exemplu, o telegramă pentru caz de moarte, numai peste 12 zile a fost înmânată, cărțile recomandate au dispărut, numai recipisa a rămas, ziarele abonate zilnic numai după una sau două săptămâni au sosit etc. etc. Așadar, așa mare a fost disordinea pe toată lumea, că subsemnata exploatare abia a putut asculta plângerile locuitorilor din localitate, dar în tot cazul plângeri juste. La sfârșit, acum în luna Noiembrie, de bună seamă pe un ordin superior, s-a prezentat în birou la subsemnata exploatare un inspector trimis de direcțiunea poștală din Timișoara împreună cu șeful poștei din Petroșani (Dl. Constantinescu) precum și cu preotul ortodox Ciocan și cu directorul școlar Nana. Domnii au spus că în sensul hotărârii Direcțiunii Deak la cererea locuitorilor în curând va fi înființată aici, la mina Deak, o agentură poștală cu telegraf și cu telefon interurban. Dar până când aceasta se va înființa, poșta minei Deak vom căpăta de aici încolo din Petroșani, care va fi adusă pe poșta de mișcare și care poștă va fi adusă de un suboficiant de la Poșta Petroșani și în fiecare zi pentru fiecare i se va înmâna. Dl. inspector a hotărât ca din partea uzinei trebuie plătit anul acesta, lunar, cu lei 3.000, iar intelectualii din colonie 10-20 lei, după câștigul lor lunar, așa că acest angajat poștal să primească lunar 4.000 lei. Eu am făcut o socoată cât a costat până acum cu doi curieri și am constatat că societatea cu mult mai bine iese dacă primește achitarea lei 3.000 decât să susțină și pe mai departe curieri. Acum e vorbă că de unde să acoperim acești 3.000 lei? Și acum ne-a venit în gând, gândul acesta nenorocit, ca acest angajat poștal să-l socotim ca săptămânaș, nu pe numele lui, dar pe un altfel de lucrător, care, momentan, sau se află în concediu sau este chemat la armată pentru concentrare. 3.000 de lei, așa adunați, s-a plătit la 1 a fiecărei luni în mâinile angajatului poștal, adică s-au plătit lui până acum 9.000 lei pe luna Noiemvrie, Decembrie și pe luna Ianuarie, despre care plăți cu suma aici anexez chitanțele originale. Plată pe luna februarie nu suntem în stare a-i plăti, că după atâtea anonime nu avem acoperire pentru aceasta. Cu cea mai mare hotărâre vreau a exprima că pe noi numai voința bună pentru interesul publicului ne-a condus la aceea, ca să facem pasul acesta ilegal. Am vrut ca la urmă să fie odată chestia aceasta „Poștală” în alvia de pace, care de ani a făcut
momente foarte neplăcute subsemnatei exploatări. Cu cea mai mare hotărâre vreau a exprima și aceasta, că aici de interes personal nu poate fi vorbă, și că din această chestie n-a avut nici un angajat al societății nici un ban câștig. Bani așa cum a fost adunat într-o lună, așa au fost plătiți în interesul publicului timp de 3 luni de zile. Și societatea cu aceasta în legătură mai bine a umblat că afară de beneficiile în natură prin sistemul acesta a câștigat lunar barem 2.000 lei”. După ce a lămurit afacerea „Poșta”, directorul Szécsey demontează o altă acuză – reținerea de bani pentru biserici de la săptămânașii care nu erau localnici: „La cererea preoților, muncitorii cu săptămâna, benevol și în scris, s-au obligat la detragerea săptămânală a 3-4 lei ca cotizație bisericească. Bani aceștia adunați în fiecare săptămână au fost împărțiți cu chitanță între 6 parohii. Noi nici nu ne-am gândit că aici poate fi vorbă de ceva nereguli, ne-a condus la o parte și asta, că preoții încă de la muncitorii care au fost ocupați la clădirile de investiție au căpătat câte 3-4 lei ca cotizație bisericească, unde antreprenorul a detras de la muncitori”. La 17 decembrie 1925, Direcțiunea Petroșani îi atrage atenția directorului asupra unor fapte săvârșite de acesta, de data aceasta într-un scop cultural-artistic, anume orchestra minieră (fanfara). Aceasta reprezenta unul dintre simbolurile minerești, nu exista manifestare organizată de sindicat (1 Mai, proteste, baluri de binefacere, serate ori înmormântări) la care aceasta să nu participe. Fiecare mină, sau la unele mine – fiecare breaslă, avea fanfara sa. Adresa direcțiunii Petroșani relevă, pe lângă reproșurile administrativ-financiare, și starea fanfarei de la Mina Petrila: „Când am aprobat orchestra minieră la Petrila, am făcut-o numai cu condiția ca orchestra să nu impună Societății noi cheltuieli, întrucât numai orchestra minieră din Petroșani și cea din Vulcan sunt recunoscute de oficiale. Cu toate acestea găsesc la Exploatarea dv. următoarele plăți: Capelmaistru, câștig lunar (în Noiembrie) ca îngrijitor la pompe….. Lei 3.314 Hermann Francisc II, manipulant de ventilator…….…………………Lei 4.089 Hohlmayer Ernst……………………………………….………………...Lei 4.135 Oncia Aron, ajutor lăcătuș..………………………………………….….Lei 4.035. Cel din urmă nu are mai puțin decât 47 3/8 schimburi. Astfel Societatea este în mod indirect încărcată cu cheltuieli pentru orchestră, ceea ce nu se admite. Fogarascher Martin, care a fost angajat fără aprobare și angajat ca cioplitor de piatră-ziuaș, se va disconta”. Directorul Szécsey răspunde acuze legate de fanfară: „Pentru ajutorarea muzicii tot muncitorii au dat bani. Lucrul acesta de atunci se plătește, când și anul trecut a răposat aici un muncitor săptămânaș, și la care îngropăciune au cerut muzica. Conducătorii minerilor ne-au adus banii, spunând că vor da muzica pentru îngropăciune, dar numai în cazul dacă și muncitorii cu săptămâna vor contribui cu ceva la spesele muzicei”. Și cu aceasta se încheie răspunsul directorului Szécsey.
vineri, 1 iulie 2022
24 februarie 1927. Directorul tehnic reclamă la București
Scrisoarea lui Szécsey a fost considerată atât de jignitoare la adresa directorului principal Timoc, încât acesta, nici mai mult nici mai puțin, i-a cerut, întru repararea onoarei sale greu încercate de ofensele lui Szécsey „satisfacție”. Documentele nu ne spun dacă duelul a avut sau nu loc. Însă peste un an, la 24 februarie 1927, directorul general primește o plângere a directorului tehnic a Soc. Petroșani la adresa aceluiași domn director Szécsey. Din aceasta reținem câteva reclamațiuni: „(…) Pe vremuri ceruse (Szécsey – n.a.) aprobare, ca pentru expediția corespondenței de la Of. P.T.T. din Petroșani la Petrila să poată ține un om, ceea ce însă eu, având în vedere cheltuielile, nu am aprobat. Eu i-am spus că corespondența pentru Petrila poate fi ridicată de către un ajutor de biurou din Petroșani, care s-ar duce la stațiunea liniei electrice de unde ar putea fi expediată la Petrila și aceasta nu ar costa nimic. Acum cu ocaziunea unui control s-a descoperit că dl. Director Szécsey, contrar interzicerii mele, își ține un om și, pentru acoperirea cheltuielilor acestuia, a decontat între săptămânași un muncitor cu nume fictiv”. O faptă gravă – pontaj fictiv - căreia i se adaugă „un alt caz (…): preoții din Petrila l-au rugat pe Directorul Szécsey să rețină anumite sume din salariile săptămânașilor pentru biserici. Eu nu am permis aceasta întrucât săptămânașii noștri locuiesc în alte comune și în fiecare sâmbătă pleacă la vetrele lor unde petrec Dumineca. Cu toată interzicerea, Szécsey a reținut anumite sume din salariile săptămânașilor, însă nu în bună regulă în listele de plată, ci așa că atunci când li se plăteau salariile în mod simplu se luau 3-4 lei de la fiecare săptămânaș”. Ca și cum aceste nereguli nu ar fi fost de ajuns, directorul general află și cum și-a făcut mobila dl. Szécsey: „Atunci când și-a mărit locuința a lăsat să i se facă mobilier fără nici o aprobare (o aprobare pentru așa mult mobilier și așa nu i s-ar fi dat) și pentru a înconjura controlul a instalat în o casă muncitorească un atelier pentru a-și face mobilierul”. Ba mai mult, este invocată din nou chestiunea unui teren, proprietatea lui Szécsey: „Chiar în anul trecut și-a îngrădit cu lemn esență tare și lănteți un teren în Livezeni, pe care și-l cumpărase din tantiemă. Tras la răspundere pentru aceasta, a mințit, că el a luat terenul în chirie și că gardul îl face proprietarul. Atunci, Szécsey a fost nevoit să plătească pentru materialul întrebuințat peste 40.000 lei”. Totuși, reclamantul recunoaște că „nu se poate tăgădui că el (adică Szécsey – n.a) și-a câștigat multe merite în Petrila, a adus în ordine mina în care după război pretutindeni erau focuri și a mărit producția.”, dar „titlul de director i s-a urcat la cap și el își permite lucruri, care nu sunt de ordine și subminează disciplina, întrucât personalul de supra¬veghere are cunoștință despre procedeul nereglementar al directorului lor”. Se va vedea mai jos că Szécsey nu a ținut cont de finalul-avertisment al reclamației: „Direcțiunea Generală să binevoiască a-și exprima cea mai severă dezaprobare față de procedeul Directorului Szécsey și a-i pune în vedere renunțarea la serviciile d-sale, atunci când cazurile s-ar repeta. Aceasta îl va vindeca radical pe Dl Director Szécsey, după ce cele mai severe osândiri verbale ale mele nu au ajutat nimic lipsei sale de disciplină”. După adresa de mai jos, e sigur că directorul Szécsey a ignorat avertismentele direcțiunii generale. Aceasta din moment ce nu se respectau ordinele și regulamentele Societății Petroșani. Toate interdicțiile acesteia erau eludate – parcă, cu voioșie - de conducerea minei Petrila. Aria neregulilor se întindea de la folosirea servitorilor și meseriașilor în
8
www.zvj.ro vineri, 1 iulie 2022
folos propriu, deturnare de fonduri la pontaje… fictive. Mina Petrila părea că era în anul 1927 un fel de stat în stat. Lucru impardonabil pentru Direcțiunea Minelor Petroșani. care, la 5 martie 1927, expediază o adresă Exploatării minei Deak, conținând grave acuzații la adresa directorului Szécsey, formulate în 9 puncte (cele mai multe fiind reluări ale acuzelor anterioare). „La exploatarea minei Deak în Petrila s-au întâmplat următoarele iregularități: 1) Este strict oprit, ca personalul de supraveghere să țină servitori în contul Societății să țină servitori în contul Societății și totuși s-a constatat că supraveghetorii Sarpatzky, Heintz și Venczel au servitoare de la Societate și că servitoarea de la Heintz era plătită cu peste 1.700 lei iar cea de la Venczel cu aproape 2.000 lei lunar. Este inexplicabil cum s-a putut tolera aceste neajunsuri, întrucât la funcționari servitoarele primesc maximal 1.000 lei lunar. Aceasta este o dovadă că s-a făcut controlul salariilor, căci altcum în tot cazul ar fi trebuit să bată la ochi salariile extrem de urcate ale personalului de serviciu. 2) Pretutindeni este interzis ca profesioniștii să lucreze în afară de timpul de serviciu și cu toate acestea în colonie în unele case se găsesc mici ateliere proprii de dulgheri și tâmplari. Este absolut contrar regulamentului de serviciu că s-a tolerat aceasta și pentru aceasta este răspunzător și șeful serviciului de cartiruire. 3) În repețite rânduri am primit denunțuri, că tâmplarii pregătesc mobilier pentru personalul de supraveghere. La tâmplarul Ion Corpade s-a găsit o masă de salon care era tocmai în lucrare și era destinată pentru Sarpatzky. Este surprinzător că pentru acest tâmplar s-a aranjat o mică căsuță de lemn, deși de mult se ordonase să se evite toate barăcile de lemn de prisos. 4) Există un ordin al Direcțiunei Minelor, conform căruia nu se admite ca muncitorii noștri să lucreze pentru particulari. Cu toate acestea, s-au executat lucrări la biserica rom. cat. de către angajații noștri Peti Anton și soții afirmativ în timpul liber al acelora. 5) S-a dat ordin că la plata săptămânașilor întotdeauna să se facă un control corespunzător. Aceasta în Petrila nu s-a făcut și astfel există bănuiala întemeiată că, cu ocaziunea plății, s-au făcut iregularități. În lista de plată a săptămânașilor figurează un muncitor Crainic N., deși acesta nu mai lucrează la noi. Salariul decontat în acest chip afirmativ s-a întrebuințat pentru plata unui factor poștal din Petrila, deși acest procedeu la timp fusese interzis de către Direcțiunea Minelor Petroșani. 6) Din plata fiecărui săptămânaș s-a reținut 1-4 lei, care afirmativ servesc ca cotizații la parohiile din Petrila. Aceste condiții nu au fost trecute în listele de plată ale săptămânașilor, ci în mod simplu s-a reținut din salarii. În acest fel, orice control era imposibil. În afara de aceasta, reținerea din salariile săptămânașilor pentru parohiile din Petrila au fost interzise de către Direcțiunea Minelor din Petroșani, întrucât majoritatea săptămânașilor locuiește în satele din jur și acolo se duc în zilele de Dumineci la biserică. 7) La neregularitățile de la plata săptămânașilor se mai adaugă că salariile săptămânale – după cum se ordonase – să se plătească numai muncitorului respectiv după identificarea corespunzătoare a aceluia. Acest ordin strict respectat pretutindeni, în Petrila nu a fost luat în considerare. 8) Controlând listele de schimburi, s-a constatat că unor muncitori li s-au trecut schimburi, pe care aceștia peste tot nu le-au executat. Aceasta s-a făcut de către prim- maistrul minier Heintz și cu ocaziunea controlului a mai ieșit la iveală că supraveghetorii Ferenesica și Sandor – care, de asemenea, erau obligați să noteze schimburile -,
aceasta peste tot nu au făcut-o sau au făcut-o în mod foarte sumar. 9) Supraveghetorul Sandor însuși declară că și la Crăciun a lipsit 3 săptămâni de la exploatare pentru a căuta pomi de Crăciun și pentru a merge la vânat. Faptele amintite în tot cazul formează numai o parte a neregularităților întâmplate în Petrila și care în parte arată că dl Director Szécsey nu execută supravegherea necesară, lucrează direct contrar ordinelor Direcțiunei Minelor din Petroșani și prin aceasta însuși contribuie la subminarea disciplinei. Cum procedează dl. Director Szécsey a arătat încă în anul trecut, când dând indicații neadevărate și silindu-se să ascundă totul, și-a îngrădit terenul din Livezeni. Nici odată nu a procedat un funcționar al Societății în acest chip. Atari situațiuni, după cum sunt cele cari dominează la Petrila, nu se mai pot tolera și în consecință conform dispozițiunei date de către Direcțiunea Generală din București, dl. Director Szécsey va fi mutat la Exploatarea Vest din Petroșani. În locul dsale trece dl. Subdirector Viscky. Acest schimb la exploatări se va face cât mai curând, tot asemenea și predarea locuințelor respective. În ce privește pedepsirea supraveghetorilor vinovați va dispune mai departe Direcțiunea Minelor din Petroșani”, (va urma)
prăvălia cu istorii
5
6
învăţământ
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
Încearcă să nu-ţi exprimi azi părerea despre o situaţie care nuţi convine, pentru că tonul tău e mai degrabă pesimist, trist, demoralizat, fără putere de convingere, ceea ce nu te reprezintă de obicei.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Ceva din trecut revine la modul cel mai serios în actualitate, de parcă abia acum a sosit vremea să foloseşti învăţăminte de demult.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Când deţii tu controlul anumitor lucruri, te simţi mult mai puternic şi ai curaj total să treci la fapte. Nu dai randament sub conducerea altora, ca atare fă tot posibilul să fii tu propriul tău şef în situaţia de faţă.
ANUNŢ pUBLIc
mica publicitate
Societatea comercială SC EC ELECTRONICS MANUFACTURING SRL Petroşani, anunţă depunerea cererii pentru emiterea Autorizaţiei de mediu pentru obiectivul punct de lucru Calea Romană, având ca obiect de activitate: cod CAEN 2611Fabricarea subansamblurilor electronice, amplasat în Petroşani str. Calea Romană nr. 19, judeţul Hunedoara. Documentaţia tehnică poate fi consultată la sediul firmei din Petroşani, Str. Stadionului nr. 4 tel/fax: 0254-552024 sau la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara, Str. Aurel Vlaicu nr. 25, Deva, judeţul Hunedoara. Eventualele observaţii ale publicului referitoare la activitatea şi amplasamentul obiectivului se vor transmite la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara, din Deva, Str. Aurel Vlaicu nr 25.
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Nu lăsa emoţia să te copleşească, încearcă să-ţi păstrezi luciditatea în acest moment cu impact afectiv major, ca nu cumva să iei o decizie greşită.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Proiectul de care trebuie să te ocupi de dificil, aşa este, dar trebuie să te implici trup şi suflet, pentru că e nevoie şi de participarea ta. Nu te fofila, că nu ai cum să scapi de aceste sarcini, oricât de grele ar fi.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
Descoperi că ai şi ceva inamici prin preajmă, oameni care nu te plac sau care te-au pus la index în trecut şi profită de orice ocazie pentru a-ţi arăta antipatia lor.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Cineva apropiat trece prin momente dificile şi are mare nevoie de compania ta pentru a-l ajuta să depăşească momentul. Se bazează în totalitate pe tine .
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
A venit vremea unui final de drum extrem de categoric pe care nu îl mai poţi schimba după aceea, deci gândeşte-te bine înainte de a spune ultimul cuvânt.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Se apropie un eveniment ce va avea la origine un verdict, o judecată, un răspuns cu tentă oficială pe care îl aştepţi cu sufletul la gură. Cât timp priveşti totul cu maximă încredere şi laşi gândurile pozitive să dea tonul, totul va ieşi foarte bine!
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
cuvine.
Eşti vajnic militant pentru dreptate şi adevăr şi ai fi în stare să lupţi până în pânzele albe ca să obţii ceea ce consideri că ţi se
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Nu te temi de conflicte, dimpotrivă, găseşti în tine rezerve de ambiţie care te propulsează direct în prima linie. Ai ceva de câştigat şi nu te laşi până nu obţii!
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Cei din jurul tău se îndoiesc de tine şi îţi pun tot felul de beţe în roate ce nu te lasă să duci la îndeplinire ce ai început.
Horoscop
8
www.zvj.ro vineri, 1 iulie 2022
DIVERSE
7
8
ACTUALITATE
Vulcan
Necesare pe caniculă
Intervenția consilierului local Daniel Lehăceanu, făcută la punctul „Diverse” al ședinței ordinare de marți, a fost cât se poate de bine venită. Asta, fiindcă le-a reamintit edililor municipiului Vulcan despre o îndatorire pe care administrația publică locală o are în zilele caniculare. În anii trecuți,
în perioadele de vară cu temperaturi foarte ridicate,
facebook.com/ziarulvaiijiului
erau instalate cel puțin trei puncte de distribuire a apei potabile. Ba, mai mult, exista și un cort al voluntarilor de la Crucea Roșie care le oferea doritorilor posibilitatea să-și măsoare glicemia sau tensiunea arterială. Erau foarte bune asemenea amenajări, fiindcă, nu o dată, au fost semnalate cazuri în care pietonilor li se făcea rău de la soarele care-i ardea necruțător. Mai ales în ultimii zeceunsprezece ani, de când au fost puși la pământ pomii ornamentali de pe marginea bulevardului.
Primarul Cristian Merișanu
nu a fost deloc deranjat de sesizarea colegului său de partid. Dimpotrivă, intervenția lui Daniel Lehăceanu i-a oferit prilejul să amintească de faptul că astfel de puncte de distribuție a apei, de hidratare, cum am auzit că li se mai zice, vor apărea cât de curând. Lângă ciuperca în care stau polițiștii locali, la primărie și în părculețul de la statuia minerului. În părculețul din fața blocului 1 M, tot mai căutat de vulcăneni, se va porni o țâșnitoare cu apă potabilă. Rămâne de văzut cât de repede se vor face toate astea. Gheorghe OLTEANU
vineri, 1 iulie 2022