Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani
Ștefania Ștefan, mesaj emoționant:
Director:
Cătălin DOCEA
Curs valutar:
1€ = 4,9480 lei 1$ = 4,4218 lei
1₤ = 5,9187 lei
joi, 9 iunie 2022
Anul XV • nr. 3322 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
„Să fiţi mândri că sunteţi din Valea Jiului"
Ștefania Ștefan a fost una dintre membrele echipei „Războinicii” la celebrul concurs „Survivor”. Frumoasa șatenă are 25 de ani, provine din Lupeni și este pasionată de sporturile de iarnă și jocurile online.
Concurenta de la „Survivor România”
este absolventă a Facultății de Matematică și Informatică din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Creața din echipa „Războinicii” a acceptat provocarea de a participa la „Survivor România” pentru a-și testa limitele și a demonstra că este o femeie puternică, care posedă toate atuurile necesare pentru a putea câștiga marele premiu de 100.000 de euro pus la bătaie de Pro TV. Ștefania nu a ajuns în finala. În schimb, a ajuns în inimile a mii de simpatizanți. Tânăra este pasionată de sporturile de iarnă și este online streamer. Mai exact, Ștefania Ștefan de la „Survivor România” 2022 se filmează în timp ce joacă diverse jocuri pe calculator. Ea este pasionată de gaming, dar îi place și să călătorească.
„Baie" de mulțime la Lupeni
Ștefania a fost primită la Lupeni de o mare de mulțime, în marea ei majoritate formată din copii. Ștefania a acceptat să vorbească pentru zvj.ro despre experiența trăită. „A fost o experiență grea. Nu mă așteptam să fie atât de greu, dacă ar fi să mă duc din nou, nu știu dacă maș mai duce. A fost multă foamete, am dormit afară, ploaie, frig. Eu am fost în perioada iernii. Am ținut la toată lumea, familia mea a fost echipa Războinicii. De aceea, vreau să păstrez legătura cu toți”, spune „războinica” lupeneancă.
S-a schimbat
Experiența trăită la „Survivor…” a schimbat-o în bine pe Ștefania. „M-a schimbat la modul acela bun. Apreciez mai mult ceea ce am. Apreciez mai mult mâncarea, înainte o aruncam, acum văd altfel lucrurile. Îmi doresc să
le vorbesc oamenilor despre experiența mea, să învețe să aprecieze mai mult ceea ce au. Înainte de această experiență nu îmi dădeam seama cât de frumos trăiesc eu fără să trăiesc experiența de acolo. Mă gândeam cum e să mănânci, am făcut multă foamete, aveam doar orez. Am slăbit 10 kg și vreau să mă mențin”, spune Ștefania.
A devenit celebră
După apariția ei la televizor, Ștefania a stârnit multă admirație. „Sunt foarte apreciată, m-a șocat lucrul acesta. Mai ales, aici, acasă. Nu mă așteptam să vină atâta lume. Am văzut multe mesaje pozitive, frumoase”. Cu toate că nu a primit încă vreun contract de colaborare, Ștefania are planuri de viitor. „Am multe planuri, dar deocamdată vreau să mă bucur de mine. Vreau să le transmit un gând bun celor din Valea Jiului. Să rămână pozitivi. E frumos când vii casă, să fie mândri că sunt din Valea Jiului”, a concluzionat Ștefania. La Lupeni, Ștefania a fost asaltată de mulți copii care au întâmpinat-o cu multă inocență, zâmbete pe buze și o bucurie imensă. A fost ca o lecție de viață. Mulțumim, Ștefania! Loredana JUGLEA
2
EDILITARE
Petroșani
Parcul Central – vandalizat din nou
Am putea scrie un roman cât am scris numai în paginile ziarului nostru despre neisprăviții care an de an rup și sparg mobilierul stradal. La fel, tot în ZVJ am scris și de sancțiunile date numai de poliția locală și de jandarmi huliganilor care după o sticlă de votcă sau de coniac văd roșu în fața ochilor și ca și taurii la coridă se năpustesc asupra băncilor sau coșurilor de gunoi, achiziționate cu sute de lei bucata de către administrația locală din banii noștri ai tuturor. Ca să ne documentăm asupra a ceea ce spunem, numai în ultimii 8 ani am calculat, după fișierele scrise, că poliția locală a dat amenzi de peste 2 miliarde de lei vechi pentru astfel de cazuri. Nu băgăm mâna în foc că banii nu sunt mai mulți, deoarece au fost și ani când nu am luat de la polițiștii locali toate amenzile date și chiar ar fi interesant dacă aceștia ne-ar prezenta o sumă totală de amenzi dată vandalilor în ultimii 8-10 ani. Chiar și așa este o sumă destul de mare, dar probabil că ea ar fi trebuit să fie măcar dublă la câți vandali au scăpat probabil de amenzi.
Coșuri de gunoi stricate, sticle goale de alcool aruncate peste tot, cioburi…
Ultimul caz de acest fel s-a întâmplat în noaptea de luni spre marți în Parcul „Carol Schreter”, acolo unde între o „dușcă” și o țigară sau iarbă fumată, s-a mai distrus două coșuri de gunoi. De data asta, unul trainic, din fier și lemn, cu picioare cimentate în pavele. Au desprins prin forță pur și simplu pavelele și au trântit coșul pe jos, iar pe celălalt l-au îndoit, probabil suindu-se cu toată greutatea corpului pe el. Bine, coșurile nu sunt distruse 100%, că se pot recondiționa, iar primăria bine a făcut când a cumpărat astfel de coșuri stradale trainice, e drept mai scumpe decât cele de plastic, dar care fac toți banii. Că dacă ar fi fost genul de coș verde sau portocaliu din plastic, acum ar fi fost bucățele! Nu mai vorbim și de mizeria lăsată, de sticlele de alcool goale aruncate și tot tacâmul! Ca de obicei, polițiștii locali au toate semnalele că și de data aceasta autorii sunt tineri, până în 18-20 de ani, probabil elevi de liceu sau care ar trebui să frecventeze liceul sau școala profesională.
)
Ziarul Vaii Jiului
Indignarea legitimă a primarului
Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi șia arătat, de asemenea, nemulțumirea, public, față de ultima situație creată în cel mai mare parc al Petroșaniului: „În timp ce Primăria municipiului Petroșani depune toate eforturile pentru a crea adevărate oaze de relaxare în localitate, există încă cetățeni certați cu bunul simț și normele de conviețuire socială, care distrug mobilierul stradal sau lasă în urma lor mormane de deșeuri. Așa s-a întâmplat și noaptea trecută în Parcul Carol Schreter din Petroșani. Atenție! Zona este monitorizată, iar astfel de fapte se pedepsesc conform reglementărilor legale în vigoare!”.
Primăria e pe cale să aducă, prin PNRR, un sistem performant de monitorizare video Reamintim faptul că printr-un proiect pe PNRR, Primăria Petroșani intenționează să achiziționeze un sistem de monitorizare video performant, cu camera de supraveghere cu infraroșu, care să aibă posibilitatea să redea foarte clar imagini și noaptea. Un sistem pe care primarul îl vrea mult mai extins decât până acum, deci montat în toate parcurile, în toate cartierele și pe toate străzile principale de la nord până la sudul localității, inclusive în cartiere precum Colonie, tot Aeroportul s-au altele mai îndepărtate de zona centrală. Probabil că atunci astfel de cazuri vor fi rezolvate în marea lor majoritate, prin identificarea autorilor.
Poliția – decimată de pensionări
Dar până atunci, probabil că această debandadă va continua și în această vară sau vara viitoare, dar și în serile de iarnă de sărbători din sezonul rece care va veni, când astfel de cazuri sunt cam dese tot pe
Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN
fondul alcoolului consumat în delir. Doar poliția, poliția locală și jandarmeria pot să stopeze fenomenul. Chiar și cu efective mai scăzute, așa cum se întâmplă azi, când poliția abia dacă are efectiv de noapte pentru o patrulă, maxim două. Că asta s-a întâmplat în ultimii zece ani, în poliția națională au rămas oameni tot mai puțini. Aceasta în condițiile în care ies din sistem, prin pensionare, oameni în floarea vârstei, care la 45 de ani ar trebui să fie încă oameni de bază în poliție, experimentați și buni profesioniști, numai buni să prindă hoți, tâlhari și vandali. Cum mulți pleacă, puțini vin, s-a creat un vid de profesioniști în sistemul național de poliție destul de mare, deoarece oricâte calități ar avea un tânăr, la 25, 26, 27 de ani, poate mai puțin, ce experiență să aibă? O problemă la nivel național și care ar trebui tratată serios în primul rând de către cei din minister și guvern, dar și de parlamentari și politicieni. O situație identică a fost și în minerit, iar acolo lucrurile s-au rezolvat prin… închideri de mine! Să sperăm că nu e cazul să se ajungă tot așa și pe la anumite secții de poliție, chiar dacă la secțiile de poliție rurală situația e de-a dreptul înspăimântătoare… Cauți un agent de poliție zece sate și două comune și nu găsești! Corneliu BRAN
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
joi, 9 iunie 2022
Uricani
Pericolul persistă
Pas să fi trecut careva, de la ultimul material din ZJV, pe același subiect ca și acesta, pe la sectorul DN66A aflat un pic mai sus, circa o jumătate de kilometru, de stația de autobuz de la Bilugu. Careva de
la secția de secția Drumuri și Poduri din Livezeni, desigur, fiindcă, în rest, autoturisme și autovehicule de mare tonaj se vântură pe aici în fiecare zi. Balustradele metalice ruginite și îndoite de pe partea stângă cum mergi spre Câmpu lui Neag sunt tot la locul lor, iar de gaura imensă care se cască sub asfalt chiar că nu-i pasă nimănui. Mi-a fost destul de greu so pozez din poziția până la care putut să ajung trecând peste balustradă. Mult mai bine se vede ce-i sub drum din fotografiile care mi-au fost trimise data trecută.
Acelea făcute
Poduri, dar nu a reușit să-i sensibilizeze pe cei de la secție. Și pensionarul Gigi Iacomir îl cunoaște pe șeful de acolo, dar, cu toate astea, șansele de izbândă au fost similare cu ale vecinului său. Ca atare, ceea ce-i rămâne este să aștepte.
Să aștepte ceea
de pe terenul casei de vacanță la nr.3 care-i aparține domnului Gigi Iacomir din Vulcan. Zona cu probleme se află chiar la marginea gardului care-i separă terenul său de cel al domnului Eugen Sefer. Și dumnealui din Vulcan. Acesta din urmă a făcut mai multe drumuri la… Drumuri și
ce nu e de mirare dacă s-ar întâmpla. După șubrezenia acelei porțiuni de șosea, nu ar fi mare lucru ca, într-o bună zi, vreun camion plin cu lemne, eventual și cu peridoc, să aterizeze, neamenajată cu nicio pistă pentru o astfel de operațiune, în grădina domnului Gigi Iacomir. Doamne, ferește! să se petreacă așa ceva, dar, vorba aia, trebuie să punem
Vulcan
Aproape totul despre bazinul de înot
Din când în când, și mai des în ultima vreme, mă tot întreabă unul sau altul dacă știu ceva nou despre bazinul din Vulcan. Bazinul de înot didactic, așa cum îi e numele în documentele facerii sale. Când se va deschide? Cum se va putea intra? Cât costă biletul? și altele de acest fel.
Începutul investiției
aflate pe „dealul de la Baba”, pe fosta stradă 7 Noiembrie, dacă-și mai amintește cineva, și vecină cu Platoului, stradă ce mai dăinuie și astăzi, se află în primele luni ale lui 2018. Este proiectul fostului și regretatului, al cărui amplasament a fost desemnat de el însuși. Deși era programat ca bazinul de înot să fie terminat în 2019, lucrările au mers greoi, cu sincope, așa că fostul primar nu a mai apucat să-și vadă visul împlinit. De atunci încoace, s-au tot amânat termenele la care investiția ar fi urmat să fie încheiată, așa că, până la urmă, chiar și noii aleși din Primăria Vulcan s-au ferit să mai ofere o dată exactă, ci doar că… va fi când va fi!
Pare-se
că, totuși, evenimentul de inaugurare a bazinului de înot este foarte aproape. În luna mai se auzea că ar urma să aibă loc de Ziua Copilului. Numai că, în ședința ordinară din luna trecută, primarul Cristian Merișanu a adus o veste proastă. El a comunicat că recepția de la constructor a obiectivului nu a putut avea loc, fiindcă nu s-a prezentat nimeni de la Compania Națională de Investiții, instituția care a comandat obiectivul. Mă rog, este foarte posibil, dar la fel de posibil este ca de la CNI să nu fi venit nimeni, deoarece fusese depistată o scurgere de apă la bazin. Zilele trecute problema a fost rezolvată, așa
8
www.zvj.ro joi, 9 iunie 2022
că nu ar mai exista vreun motiv ca organul plătitor de la București să amâne din nou recepția. După care bazinul de înot urmează să-i fie predat Primăriei Vulcan.
Care primărie
a percutat deja, pentru ca, de acum încolo, treburile să meargă șnur. În ordinara din 25 mai consilierii locali au lăsat să treacă „Proiectul de hotărâre nr.125/2022 privind Regulamentul de funcționare, întreținere și exploatare a imobilului Bazin de înot didactic din municipiul Vulcan”. Cum ar veni, cartea de căpătâi în care se vorbește despre tot ce este și se mișcă în clădirea acoperită din vecinătatea clădirii primăriei și a noii biserici. Astfel, la art. 2 se spune că „Bazinul de Înot Didactic este proprietatea UAT Municipiul Vulcan administrat prin Biroul de Administrare Cinematograf”. La art.3, (3), aflăm că „Beneficiar al activităților organizate în cadrul imobilului este orice persoană fizică sau juridică căreia administratorul i-a acordat dreptul de acces și de utilizare în baza unui contract, abonament, legitimație, bilet etc”.
A fost aprobat
și regulamentul de ordine interioară care, negreșit, va fi afișat și la intrarea în clădire. În documentele ședinței a fost prezentat și modelul contractului cadru de închiriere între primărie și locatorii care vor să
răul înainte. Singurul câștig, nu vreau să fiu rău, ar fi al domnului cu casa de la nr.3. Domnul Gigi Iacomir sar vedea pe moșia lui cu ditamai „căruța” de lemne care i-ar ajunge pentru două ierni. Și din care, posibil, fiindcă-l știu de băiat bun la suflet, i-ar da și vecinului său. Gheorghe OLTEANU închirieze culoare de înot. Ar fi bine, sugerez eu, ca documentul să fie revăzut, fiindcă, în mai multe locuri, apare locatar în loc de locator. Asta, pentru ca, eventual, contractul de închiriere să nu fie lovit de nulitate. Nu am uitat, firește, tarifele. Biletul de intrare pentru adulți este de 17 lei/ședință, preșcolarii, elevii și studenții plătesc 9 lei/ ședință, iar pensionarii își vor rupe din pensie 15 lei pentru o ședință de baie la bazin.
Un abonament
care conține 12 ședințe a câte două ore, pentru 30 de zile, costă 170 de lei pentru adulți, 90 de lei pentru preșcolari, elevi și studenți curs de zi și 150 de lei pentru cei care trăiesc din pensie. Taxa de ședință antrenori/ instructori este de 9 lei/ ședință/ cursant. Programul de funcționare a bazinului de înot este între orele 09-21.00 de luni până vineri și între 10.0018.00 în zilele de sâmbătă și duminică. O precizare importantă pe care o redau exact așa cum apare ea în regulament: „Prin ședință se înțelege o perioadă de timp limitată la maxim 2 ore începând de la ora plății biletului de intrare sau prezentării abonamentului la intrarea în bazin. Pentru cursuri cu instructor, perioada este de 50 de minute. Pentru o perioadă de timp petrecută în incinta bazinului peste cele 2 ore achitate la intrare conform biletului se va percepe o taxă suplimentară plătibilă la ieșirea din incintă, calculată la 5 lei/ fiecare jumătate de oră suplimentară sau fracțiuni. Elevii și studenții au obligația prezentării la intrare a unui document valabil care atestă calitatea de elev sau student”. Gheorghe OLTEANU
ACTUALITATE
3
4
DIVERSE
O PROBLEMĂ VIU DISCUTATĂ ÎN 1923:
SISTAREA CURSURILOR LA LICEUL ROMANO-CATOLIC
Conform unui ordin al ministrului, Liceul romanocatolic din Deva devine particular, însă, fără dreptul de elibera certificate. Absolvenții romano-catolici trebuie să susțină examenele la Liceul „Decebal”. Hotărârea guvernului de a desființa liceul romanocatolic din Deva pune pe jar comunitatea deveană. Fiind un subiect de interes, hotărârea e analizată de „Solia Dreptății și Gazeta Hunedoarei” în articolul „O nedreptate?”, în ediția din 20 iunie. Redactorul încearcă să fie echilibrat în judecată și ton. De aceea învinovățește toate părțile implicate: autoritățile și conducerea instituției. „Răsună în orașul nostru zi de zi cuvinte de injurii față de procedura prin care s-a sistat liceul romano-catolic din localitate. Sunt atinși stăpânii, probabil pentru că au pierdut un mijloc legal, de care știau să se folosească, dar loviți sunt părinții elevilor, care trebuie să suporte toate urmările nesocotinței altora. Liceul romano-catolic a încasat taxe de mii de lei, deși era aproape sigur de ceea ce a urmat. Știau bine că doi ani de-a rândul au existat din mila protecției unor persoane, care azi șiau pierdut greutatea. Trebuiau să fie și ei convinși că într-un stat nu poate exista o școală ce nu vrea să se acomodeze ordinelor ministeriale. Când o școală nu propune nici materia, nici sistemul prescris de stat, ci a păstrat tot cel vechi, recunoscut ca mult inferior celui din liceele de stat, nu mai are dreptul nici la nenumăratele concesii, ce s-au dat elevilor la examene. E desigur nedrept să pedepsești elevii, cărora le trebuia timp de pregătire, dar e de neadmis să se croiască un nou plan de examinare, căruia elevii vor putea satisface încă numai din bunăvoință, căci sunt nepregătiți. Guvernul a crezut să împace toate cu un șir de ordine; să se arate energic față de niște renitenți, dar să fie și mărinimos față de minorități. Le sistăm liceul, pentru că nu s-a învățat ce am zis noi, dar le permitem să facă examen la noi în baza programei lor, aproape în întregime, a zis guvernul. Mi se pare liberă de orice logică mentalitatea asta. E vinovat liceul romano-catolic - pentru că nu s-a acomodat ordinelor superioare față de elevi și părinții lor, pe care nu i-a pregătit, ci a crezut să le deie certificate valabile, care ne-ar fi făcut de râs în fața oricui. E o lipsă totală de responsabilitate, din cauza căreia sunt înspăimântați părinții, se tem elevii și e revoltat orașul, durere însă nu față de aceia care sunt adevărații vinovați. Păcătoși sunt aceia sub scutul cărora a putut exista liceul până acum deși sistat deja în două rânduri - în modul cum a funcționat, nebăgând în seamă nici stat, nici interesul elevilor, dintre care cred că mulți au cerut și carte, nu doar certificat maghiar. Și e cu atât mai regretabil, petrecându-se toate acestea sub scutul unei biserici, a
facebook.com/ziarulvaiijiului
cărei deviză cred că e iubirea aproapelui. Nu statul român îi persecută - căci ceea ce făcut guvernul liberal e o nesocotință de milogenie și o călcare de lege școlară.
E o rușine pentru cei care vor trebui să aibă mustrare de conștiință față de aceia din cauza cărora pierd doi ani de învățământ”. Bine că în anul 2021 aceste probleme ale învățământului minorităților din anul 1923 sunt temeinic reglementate la Deva, și nu doar. Marian BOBOC
joi, 9 iunie 2022
Tragedie basarabeană în campusul din Petroșani
Un student a murit după ce a căzut în gol trei etaje pe casa scării unui cămin studenţesc
Petrecerile din căminele studențești de final de an universitar sunt la modă peste tot în țară și în lume. Amintirile frumoase din studenție rămân vii și după ani și ani în mintea foștilor studenți, colegii și profesorii de asemenea, viața boemă și nopțile pierdute în sesiuni, pentru studiu, sau la petreceri la fel. Din păcate, există uneori și reversul medaliei: amintiri triste sau tragedii petrecute din neatenție, stres sau oboseală, ori din cauza alcoolului în exces.
Alcoolul în exces și oboseala au fost cauzele ce au condus la un tragic accident petrecut într-un cămin studențesc din campusul Universității din Petroșani, miercuri dimineața. Un student din Republica Moldova de 21 de ani a căzut în gol pe casa scării de la etajul III, izbindu-se de podeaua parterului. După o petrecere de o noapte, studentul a ajuns pe casa scărilor din căminul studențesc amintit, tragedia petrecându-se într-o clipă, undeva în jurul orei 7,30 din dimineața de miercuri 8 iunie. Colegii prezenți la tragedie nu au mai putut face nimic pentru acest tânăr, decât să
Aninoasa
sune la „112”. La scurt timp, un echipaj SMURD a ajuns la fața locului și a transportat victima la Spitalul de Urgență Petroșani. Din păcate, cu toate intervențiile medicilor, tânărul suferise un stop cardio-respirator. Ceea ce a făcut ca intervențiile de salvare să fie mult mai delicate și mai dificile. În plus, victima prezenta multiple traumatisme, inclusiv un traumatism de gravitate maximă la cap. La un moment dat și cu mari eforturi, medicii au reușit să stabilizeze cât de cât starea băiatului și se punea problema să fie solicitat elicopterul, pentru ca acesta să fie transportat la Timișoara. „Poliția municipiului Petroșani a fost sesizată cu privire la faptul că în data de 8 iunie 2022, în jurul.orei 07,30, un tânăr în vârstă de 21 ani, cetățean moldovean, student la Universitatea Petroșani, care se pare că se afla sub influența băuturilor alcoolice, s-a dezechilibrat și a căzut de pe o balustradă situată la etajul 3 al unui cămin studențesc. Tânărul a fost transportat la Spitalul din Petroșani în vederea acordării de îngrijiri medicale. Polițiștii
continuă cercetările în acest caz, din primele verificări nefiind indicii cu privire la comiterea vreunei infracțiuni cu intenție”, ne-a transmis purtătorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, comisarul șef Bogdan Nițu. La un moment dat, din nefericire, tânărul student moldovean s-a simițit din nou foarte rău, starea de sănătate deteriorându-se tot mai grav din minut în minut. Cu toate eforturile medicilor și cadrelor medicale, acesta nu a mai putut fi salvat, fiind declarat decesul. Corneliu BRAN
Proiecte pentru piste de biciclete și de karting de nivel european și pentru staţiunea Gambrinus
Scriam în ediția de ieri cu primarul Nicolae Dunca despre proiectele depuse pe PNRR de către Primăria orașului Aninoasa. Edilul șef aninosean ne vorbea despre proiectul legat de pista de karting, care va deservi totodată și bicicliștii, pe o distanță de peste 5 km. Dacă vă aduceți aminte, în iarnă în ZVJ s-a scris pentru prima dată de acest proiect, prin care primarul Nicolae Dunca și cei din administrația locală vor să atragă în fiecare an, de cel puțin două ori, mii de iubitori ai kartingului, dorindu-se ca la Aninoasa să se facă cea de-a doua pistă de karting din România, după Bacău, astfel încât micuțul oraș din Valea Jiului să devină un punct de atracție pe harta marilor concursuri europene ale curselor de karting. Unii mai neîncrezători sau mai cârcotași spuneau atunci că „sunt vise de primar ambalate în minciuni de ziar”. Ei bine, primul pas în acest sens este făcut, iar Nicolae Dunca explică mai pe larg cum stă treaba cu acest proiect. A nu se uita că de acest proiect este legat și un al doilea mare proiect, turistic de data aceasta, prin care Primăria Aninoasa dorește să facă o mică stațiune, cu pârtie de schi și tot ce trebuie, undeva pe platoul de deasupra „Gambrinusului”. Proiect despre care s-a scris de asemenea în ZVJ și care la fel a fost criticat de unii, e drept sub anonimat, semn că acele critici nu sunt fondate sau sunt neasumate, deci nu prezintă interes. Dar să vedem cum a explicat Nicolae Dunca proiectul legat de pista de karting. „Luni, 6 iunie, am depus un proiect cu o valoare de peste 1 milion de euro pentru piste de biciclete, dar care va cuprinde și o parte din pista de karting de care vă spuneam în iarnă. În oraș, ca să facem piste de biciclete ne este efectiv destul de greu, asta pentru că orașul nostru este oarecum atipic, are strada principală de-a lungul pârâului care străbate Aninoasa, sunt case și blocuri aproape de stradă ceea ce face ca terenul liber să fie foarte îngust, iar toate acestea la un loc fac ca să nu putem mări lățimea carosabilului, astfel încât să
8
www.zvj.ro joi, 9 iunie 2022
facem o bandă asfaltată pentru biciclete. Atunci ne-am gândit să facem piste de biciclete, care să fie în alte zone decât strada principală, dar care să fie de ajutor și pentru proiectul legat de pista de karting pe care ne-o dorim la Aninoasa, un proiect de sine stătător care va urma să fie depus pentru finanțare și implementat. Zis și făcut, astfel că vrem să facem drumul de acces de la stadion până în Piscul Priboi, pe o lungime totală de 5,4 kilometri, iar sus, acolo, să facem pista de karting. La pistele de biciclete de pe acest proiect depus, o lățime minimă ar fi de 3 metri, iar maxima de 4 metri. Păi, atunci, asta înseamnă 4 metri pe sens, dus, 4 metri pe sens întors, un spațiu suficient și pentru pista de karturi! Iar sus, pe platou, va fi efectiv doar pistă de karting. Astfel împușcăm doi iepuri, iar cu viitorul proiect care va fi depus doar pe probleme de karting vom definitiva tot ce ține de acest traseu de karting, eventual și o tribună pentru cei care vin să vadă concursurile, plus alte anexe și tot ce trebuie unui astfel de circuit pe care noi vrem să-l aducem la parametri de competiții de karting europene, deci un circuit inclus în concursurile de tradiție de pe continent, cum există la Bacău. Drumul până la Piscul Priboi va fi drept, iar acolo, sus, va fi configurat după cum impun reglementările legate de pistele de karting, cu curbe, parapeți și tot felul de zone de protecție. Acolo avem 7 hectare de teren, deci vom putea să ne desfășurăm în voie, dar din câte am studiat ne sunt suficiente doar 2 hectare. Restul de 5 hectare le vom folosi la un alt proiect, unul de regenerare urbană, finanțat cu fonduri europene, care va aduce în final, acolo la Priboi, zone cu gazon, alei și bănci iluminate frumos și seara, practic va fi acolo un loc de relaxare, situat vizavi de
zona de karting, ambele chestiuni mergând practic mână în mână dacă vorbim de turiști și vizitatori din țară și din Europa pentru competițiile de karting, dar și de aninosenii noștri sau cei din țară care vor veni la Aninoasa. Iar peste toate, acestea, vom veni într-un final și cu acel proiect turistic, care va aduce Aninoasei acea mică dar cochetă stațiune de lângă Gambrinus, practic un prim pas spre dezvoltarea cu adevărat a unei zone turistice din localitatea noastră! Toate aceste proiecte sunt ample și se leagă, pentru că așa le-am gândit! Dar toate la timpul lor, pas cu pas cum se zice. Începem cu acest proiect legat de pistele de biciclete, dar care este de ajutor și pentru karting, după care continuăm cu celelalte proiecte de care v-am spus. În zece ani Aninoasa va avea un turism bine organizat, atractiv, vom fi cum se spune și noi pe harta turistică a județului Hunedoara și a Văii Jiului! Vom trăi și vom vedea, atât pot să mai spun și îmi doresc să fie într-un ceas bun, astfel încât toate aceste proiecte să devină implementate cât mai repede, să zicem în viitorii 4-5 ani”, ne-a declarat Nicolae Dunca. Cum zice primarul, vom trăi cu ajutorul Domnului și vom vedea! Oricum pare interesant tot ce ne spune primarul și e bine că și din punct de vedere turistic și sportiv (în afară de tirul cu arcul, unde gloria e deplină și Aninoasa este printre cei mai buni la acest sport!), Aninoasa își propune să iasă la lumină și să înainteze. Ba, mai mult, țintește chiar foarte sus, ceea ce e de bine, că, vorba englezului: „Sunt prea sărac să-mi propun să investesc în lucruri multe, chiar dacă ieftine. Mai bine ceva scump și puțin dar care să mă înalțe și să-mi bucure sufletul!”. Corneliu BRAN
ACTUALITATE
5
6
CONTROVERSE
Speranțe pentru „momârlan” în viitorul DEX…
sus, cartea: „Cine sunt momârlanii?”. Ce ceream practic? - Recunoașterea existenței acestei comunități și definirea corectă a termenului de MOMÂRLAN, înlăturând definiția calomnioasă a acestuia, care nu are nimic comun cu această comunitate. În data de 31.08.2015, cu adresa nr. 61, sub semnătura Directorului Acad. Marius Sala, am primit un răspuns încurajator, sperând în rezolvarea favorabilă a solicitării momârlanilor în următoarele ediții ale dicționarelor. Voi reda in extenso răspunsul: „Stimate Domnule Dumitru Gălățan, În legătură cu adresa dvs. referitoare la termenul momârlan, vă comunicăm următoarele: Definițiile cuvintelor din dicționarele editate sub egida Academiei Române, DEX și DLR, se redactează conform atestărilor din citatele existente în Arhiva Institutului de Lingvistică al Academiei Române. Când s-a elaborat fascicula din litera M, apărută în 1968 care conține cuvântul momârlan, definiția acestuia a rezultat pe baza atestărilor din izvoarele din acea perioadă, despre care și dvs. afirmați că erau puține și corespundeau unei astfel de interpretări. În acest sens vă trimitem o copie a cuvântului redactat și tipărit în D.L.R. Între timp, informația documentară s-a îmbogățit și, ca urmare, în următoarele ediții ale DEX-ului și ale Dicționarelor limbii române vom ține cont de izvoarele suplimentare, pe care să le introducem în noua bibliografie și care să justifice această schimbare de sens (subl.n)”. M-am bucurat că lucrurile s-au așezat, dar nu a fost să fie. Deși aveam edițiile anterioare, la sfârșitul anului 2021 am cumpărat cea mai recentă ediție a DEX-ul din 2016, pentru a vedea minunea, și am văzut-o: aceeași definiție jignitoare dată termenului de momârlan și prin acest lucru și comunității momârlanilor din Valea Jiului. Eram efectiv revoltat și m-am adresat din nou la sfârșitul lunii decembrie, 2021 Institutului de Lingvistică al Academiei Române, Iorgu Iordan – Al. Rosetti, director conf.univ.dr. Adina Dragomirescu, atașând și cărțulia „Cine sunt momârlanii?”. Dacă lucrurile vor merge tot în acest ritm, va trebui să mai treacă două sau trei generații pentru ca momârlanii să fie trecuți în drepturile lor, recunoscuți corect de dicționare. Până atunci va fi nevoie, însă, să mai consume multă pită cu slană și răbdare pe măsură. Ce să facă altceva? Să iasă în uliță ca orășenii în stradă? Au alte treburi mai serioase de făcut și ei și le fac conștiincios. (și orășeni le fac la fel – n.r.) Poate starea de nemulțumire a ajuns la cote maxime și limbajul folosit în acest material a fost cam dur, dar cred că cititorii mă vor înțelege. Și totuși... „Eppur si muove”, după expresia pretinsă a fi fost rostită de Galileo Galilei. Prin adresa nr. 88/14.04.2022 am primit de la Institutul de Lingvistică al Academiei Române, sub semnătura dnei. director conf.univ.dr. Adina Dragomirescu, răspunsul la demersul pe care l-am făcut la sfârșitul lunii decembrie 2021. Un răspuns scurt dar care pare încurajator. „Se va ține seamă de observațiile dumneavoastră în noua ediție DEX. Aceasta este în curs de elaborare. Din anul 2015 nu a apărut o altă ediție a dicționarului”. Să sperăm, deși nu știm când va apare noua ediție. Cred că în anul 2015 când am primit răspunsul, ediția DEX care a apărut în 2016 era deja la tipărit și nu se mai putea face ceva. Dumitru GĂLĂȚAN-JIEȚ - Momârlan de onoare al satelor Cimpa și Jieț - Cetățean de onoare al orașului Petrila
Dumitru Gălăţan-Jieţ exasperat de tergiversările specialiștilor lingviști
Redacția noastră și-a arătat scepticismul în privința rapidității „redefinirii” cuvântului „momârlan” în DEX. Nu din rea voință – ZVJ publicând, de altfel, articolele care susțineau această „rebrenduire” a înțelesului cuvântului „momârlan”-, ci pentru că a avut cunoștință de greutatea științifică a punerii în operă a unei asemenea inițiative. DEX-ul nu se modifică după cum bate vântul, ci după cercetări temeinice realizate de specialiști. Nu am crezut și nici nu credem că cineva ar avea ceva de împărțit cu comunitatea momârlanilor, și din această cauză, vezi Doamne!, nu este schimbată interpretarea în DEX. O asemenea interpretare o considerăm excesivă și rudimentară. Definițiile din dicționarul explicativ al limbii române nu sunt nici jignitoare, nici laudative. Acestea sunt neutre, fără patos, bazate pe cercetări științifice și au rostul de a ne lumina asupra înțelesului/ înțelesurilor unui cuvânt. Ținând cont de actuala definiție din DEX a substantivului „momârlan”, ZVJ a manifestat rezerve asupra oportunității noului „brand turistic al Văii Jiului” – „Ținutul Momârlanilor”. Chiar dacă promotorilor acestuia i-a oferit cu generozitate și gratuit ample spații de exprimare. Din intervenția d-lui Dumitru Gălățan-Jieț, pe care o publicăm în această pagină, aflăm o veste îmbucurătoare: factorii responsabili de revizuirea definiției cuvântului „momârlan” promit că în viitorul dicționar lucrurile vor fi puse pe făgașul lor. Deci, există speranțe pentru „momârlan”… Deși nu credem că vor fi înlocuite actualele înțelesuri, ci doar va fi adăugat unul nou, acela semnalat de dl. Gălățan-Jieț. Vom citi și vom afla… (ZVJ) Locuitorii de baștină ai Văii Jiului care se ocupă cu creșterea animalelor și în special a ovinelor poartă numele de MOMÂRLANI. Numărul lor se ridică la câteva zeci de mii. Îi întâlnim din extremul vestic al Văii Jiului – Câmpu’ lui Neag, până în extremul estic satul cel mai arhaic: Răscoala, din Dealul Babii, Merișor, Bănița, Crivadia, până spre Baru Mare. Dicționarele nu doar că i-au refuzat dar i-au jignit și-i jignesc în continuare. Iată definiția dată termenului de momârlan în Dicționarul Explicativ al Limbii Române, apărut destul de recent, în anul 2016 în editura Univers Enciclopedic la pag. 737, definiție preluată, de altfel, din edițiile anterioare:
facebook.com/ziarulvaiijiului
MOMÂRLAN, momârlani, s.m. (Reg.) 1.Om prost, necioplit, bădăran. 2.Numele unui dans popular (Unde? n.n) (În construcție). De-a momârlanul = numele unui joc de copii (și am putea întreba și aici, de unde? n.n) Cf. mârlan, modârlan. Chiar prin această definiție, dicționarul își trădează superficialitatea (în acest caz) căci s-a preluat ca etimologie de la termenul de MÂRLAN, care în același dicționar la pag. 699 este definit astfel: MÂRLAN, mârlani, s.m. (Fam) – Om prost crescut, grosolan, necioplit, bădăran, țopârlan – Et.nec. Sunt doi termeni care priviți în oglindă au definiția la fel. Neajunsul este acela căci cu multă generozitate, fără o analiză temeinică, calitățile vechiului termen de MÂRLAN au fost atașate, prin extensie de sens, termenului nou de MOMÂRLAN, care reprezintă o comunitate etnografică onorabilă. Nu este nici momentul și nici locul să dezbatem acum nici originea termenului de momârlan și nici tradițiile și obiceiurile acestei comunități din Valea Jiului. Am făcut acest lucru în cele 33 de cărți apărute până acum dintre care menționez doar cartea: Cine sunt momârlanii¬? apărută la Editura Măiastra, Tg. Jiu, 2019. Acești „oameni proști, neciopliți, bădărani” au dat societății: medici, ingineri, profesori, profesori universitari, decani, rectori, scriitori, pictori etc. Chiar și păstorii din Valea Jiului, momârlanii desigur, începând cu anii 1950, prin selecții succesive dirijate după „cunoștințele lor genetice tradiționale” au creat în cadrul oilor țurcane, o rasă superioară privind producția de lapte și calitățile morfologice: „Brezele de Valea Jiului”, rasă în curs de omologare, rasă căutată, deja, și apreciată în întreaga țară. Începând cu anul 2005, împreună cu redacția ziarului „Ziarul Văii Jiului”, am început o campanie de reabilitare semantică a termenului de momârlan din Valea Jiului și obținerea unei definiții corectă a acestuia. Începând cu anul 2010 am trimis solicitări scrise în mai multe rânduri Academiei Române pe această temă, de la care bineînțeles că nu am primit niciun răspuns. Solicitarea a fost declinată Institutului de Lingvistică al Academiei Române: „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”. Între timp am publicat, așa după cum am amintit mai
joi, 9 iunie 2022
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
Ții în adâncul sufletului o mare suferință, o dezamăgire pe care nu ai reușit până acum s-o alungi, dar fii atent azi la semnalele care vin spre tine. Pot fi exact leacul de care aveai nevoie pentru a repara problema.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Merită să intri în competiția de idei care se naște azi, pentru că vei descoperi o mulțime de păreri diferite de ale tale, dar de care te vei putea folosi la un moment dat.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Nu te apuca de sarcina pe care o ai azi în plan fără să fii sigur că ai înțeles perfect ce ai de făcut. Se pot ascunde multe aspecte subtile în spatele aparențelor!
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Iubirea nu trebuie să fie pasivă, calmă, în care doar să aștepți să ți se ofere ce ai nevoie, ci e un schimb continuu de emoții, de sentimente, de servicii oferite unul altuia.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Ai o sumă de bani la dispoziție, dar nu o poți canaliza într-o singură direcție ca să scapi de o plată mai consistentă, ci trebuie s-o drămuiești.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
Mai vin și momente în care trebuie să stai departe de oamenii pe care îi iubești sau de lucrurile care îți fac plăcere. Sunt sacrificii trecătoare, dar care au un rol extraordinar.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Nu te crampona de scopul pe care ți l-ai ales, ci, odată propus, lasă-ți visul să curgă cum vrea el, fără să controlezi neapărat evoluția acestuia. Vine și succesul, dar nu când vrei tu, și nici cum vrei tu!
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
Compară-te fără teamă cu ceilalți, pentru că ai să descoperi că ai o multime de atuuri care te favorizează. Ai încredere în valoarea ta, în supremația ta în anumite privințe.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Lași o impresie foarte bună oriunde te-ai prezenta prin funcția ta oficială, lumea te apreciază pentru modul matur în care îți onorezi îndatoririle, și e firesc să fii din ce în ce mai mulțumit de tine.
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Lucrurile se mai schimbă de la o zi la alta, ca atare azi s-ar putea ivi deja o altă schimbare de direcție, care te ia un pic prin surprindere.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Amintirile te țin captiv într-o zonă din trecut care nu mai are nimic de oferit. Rupe-o cu trecutul odată pentru totdeauna.
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Vezi sub ochii tăi ce bine evoluează un proiect în care investești toate resursele tale de energie și gândire pozitivă. Metaforic vorbind, vremea e perfectă pentru a se coace fructele!
HOROSCOP
8
www.zvj.ro joi, 9 iunie 2022
DIVERSE
7
8
SPORT
Tir cu arcul
Emoţii pentru ai noștri
Campionatul European de tir cu arcul din Germania a început cu antrenamentele oficiale. Au avut loc și primele sesiuni de tragere în calificările probei de arc olimpic la care au luat startul și reprezentanții României, Mario Țîmpu și Beatrice Miklos, din Valea Jiului.
facebook.com/ziarulvaiijiului
La individual feminin, Beatrice Miklos a tras în total 631p. După cele două manșe de la 70 m, s-a clasat pe locul 37, din cele 74 de poziții calificante. În următoarea fază, eliminatorie, Miklos o va întâlni pe sportiva din Slovacia, Alexandra Longova (n.red. - calificată de pe poziția 28), pentru accederea în 16imi-le probei. Învingătoarea o va întâlni pe Katharina Bauer (Germania), care vine din calificări de pe a 5-a poziție, la egalitate de puncte cu locul 4, 659p. Mario Țîmpu, celălalt reprezentant al României, concurează cu șanse reale pentru unul dintre primele 15 locuri care pot asigura calificarea la Jocurile Europene, obiectiv realizabil în condițiile în care, sportivul nostru a reușit un total de 665 p, echivalent poziției 14. În urmă cu numai o lună, Mario a totalizat 652 p. la Grand Prixul de la Plovdiv (Bulgaria), evoluția de azi fiind un progres evident. Țîmpu va trage pentru accederea în 16imi împotriva cehului Michal Hlahulek, care s-a calificat de pe poziția 51 și l-a învins în meci intermediar pe Eyal Roziner (Israel) cu scorul de 6-0. Conform calculelor hârtiei, românul pornește cu prima șansă. Pe lângă probele individuale, România va
concura și în cea de echipe mixte, acolo unde va întâlni reprezentativa Finlandei, calificată de pe poziția 21. România a reușit să ocupe locul 12, cu un total de 1.296 p. Dacă va învinge selecționata nordică, România va juca pentru un loc în sferturile de finală ale CE cu Marea Britanie (locul 5 în calificări). Hai România, drept la țintă! Loredana JUGLEA
joi, 9 iunie 2022