Skip to main content

3301 fri 6 mai 2022

Page 1

Ziarul Vaii Jiului

O nouă carte de Marian Boboc:

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Director:

REGELE FERDINAND I ÎN VALEA PLÂNGERII

Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 4,9480 lei 1$ = 4,4218 lei

1₤ = 5,9187 lei

vineri, 6 mai 2022

Anul XV • nr. 3301 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

S-a întâmplat în urmă cu un secol..

Petru Iacob, primarul Petroșaniului, îl primește pe Regele Ferdinand I

„Catastrofă minieră la Lupeni. 82 de morți, mulți răniți. În 27 aprilie c. la ora 1 d.a. o groaznică explozie s-a produs în ocna Aranka a societății miniere UricaniValea Jiului. Explozia s-a produs în urma aprinderii metanului (tanetului) care era în mari cantități în acea ocnă. Victime a acestei catastrofe sunt până acum 82 de mineri, care au murit îndată. Se vorbește și despre câțiva greu răniți”. Această știre telegrafică care dă seama de o catastrofă minieră, care va rămâne în istorie ca fiind cea mai mare explozie din istoria mineritului Văii Jiului, avea să disloce, în urmă cu o sută de ani, din București, capitala țării, în Valea Jiului o seamă de miniștri, oameni cu funcții de răspundere, în frunte cu M.S. Regele Ferdinand I. La 4 mai, orele 11 și jumătate, sosește la Petroșani M.S. Regele Ferdinand I. Deputați, șefi de servicii, puhoi de oameni, George G. Mârzescu (Ministrul Muncii și Ocrotirii Sociale) și Aurel Cosma (Ministrul Lucrărilor Publice), îl întâmpină pe rege în fața primăriei. Regele sosește la Petroșani, „capitala neoficială a județului Hunedoara”, însoțit de prefectul Gh. Dubleșiu. Deși aflat încă sub șocul nenorocirii miniere, Petroșaniul își primește regele gătit de sărbătoare, cu străzi împodobite cu verdeață și tricolor. Primarul Petru Iacob îl primește cu „pâine și sare”. M.S. Regele Ferdinand I este interesat de muzica Soc. Petroșani și de pompieri. Din fața primăriei, regele ajunge la Casinoul Funcționarilor (clădirea dinspre parc a Teatrului Dramatic Ion D. Sîrbu, unde ia o gustare. Apoi pleacă la Lupeni, unde împarte „cu propria Sa mână” văduvelor și orfanilor 100.000 lei și îi vizitează pe răniți la spital. După care se reîntoarce la Petroșani, tot la Casinoul Funcționarilor. Aici ia masa, în cerc intim. La orele 18 părăsește Petroșaniul, mergând spre București. „Din izvor competent aflăm că M. Sa a fost plăcut surprins de civilizația din Valea Jiului, și dureroasa Lui vizită a deschis abia drumul altora, care se vor succeda”, notează ziarul local Gazeta Jiului. Primarul Petru Iacob va rămâne în istoria Petroșaniului, ca primul și singurul primar din România reîntregită care

a primit un rege, pe M.S. Regele Ferdinand I. Iată discursul de întâmpinare al regelui, rostit de primarul Petru Iacob: „Maiestate, Cu umil respect Vă rog să-mi permiteți, ca în numele cetățenilor din Valea Jiului, să Vă salut cu cea mai omagială supunere și asigurare de credință nestrămutată, când pentru prima dată avem nevisata fericire de a Vă vedea călcând pe teritoriul eliberat de Majestatea Voastră. Sire, Prilejul, care a sorocit ținutului nostru vizita aceasta, este nesfârșit de dureros. Dorința populațiunii era și este, ca fanfarele de biruință să întreacă surlele și alăutele biblice, când s-a înălțat templul de pe Sion. Dar noi avem proaspete morminte, care ne impun deocamdată temperarea celor mai firești sbucniri de bucurie, pe care visurile părinților noștri nu îndrăzneau să le apropie. În locul zumzetului de smerită închinare, pe veci recunoscătoare sufletului viteaz al Măriei Voastre, soarta ne-a ursit, pe negândite, îndoita jale a suspinelor acum în surdină ale văduvelor și orfanilor. Așteptăm să ne prosternăm în fața sufletului de neîntrecut descălicător de Țară, și aflam cu cea mai îndoliată simțire, chemată de împrejurări, revărsarea unei inimi de mult cunoscută, plină de caritate și delicatețe, care recompensează nebiruitul vânt al urgiei. Maiestate, Străbunii noștri întrevedeau pe Împărați doar prin basme înflorite, în care dorința lor semăna și făcea să crească tot ceea ce actualitatea de atunci poruncea neajunsurilor vremii. Moșii, părinții noștri au apucat apoi timpuri de școală, povestind de Traian cel drept și de înfocatul iubitor de neam Decebal. Pe plaiurile noastre sa hotărât ursita lor: că adică părții acesteia de lume, ca și întregii Țări, îi trebuie simțul adânc al dreptății și nestăvilitul imbold al vitejiei cu toate jertfele. Voievozii noștri și-au împlinit chemarea. Măria Voastră azi luminați, ca un nou astru, toată lumea românească, adăugând vitregiei timpurilor de după război în mod crescut ofranda pietății, a milosteniei repetate de

• 500 de pagini despre viața neștiută până acum a Lupeniului anului 1922, despre cea mai mare catastrofă minieră din Valea Jiului, despre singura vizită a unui rege al României în Valea Jiului, despre toate exploziile Văii Jiului • Din cele 44 de cărți de „istorii” publicate până în prezent, Marian Boboc a dedicat Lupeniului un număr impresionant - 13 • Cartea face parte din ciclul „Viețile Văii Jiului”, seria „Ultimul șut” Augusta Familie Regală. Aceasta ridică Mânăstiri sufletești mai trainice decât cele zidite din piatră, și este dovada celei mai calde atențiuni, primită cu sentimentul care stârpește orice gând nemărturisit. Traian, Decebal, Mihai Viteazul și Ferdinand Dezrobitorul ne arată cărările ce avem să le batem. Sire, Sfânta Scriptură spune că trei sunt care mărturisesc în Ceruri. Alături de ajutorul celor nevăzute Puteri fără trupuri, noi, supușii slujitori cu condeiul, cu ciocanul și cu coasa ai Înălțimii Tale, vrem să cunoaștem și îndemnul Părinților neamului românesc, Decebal și Traian; al Fiului Mihai, arătător de drum, și al lui Ferdinand I al tuturor Românilor, care prin Spiritul Lui diriguiește, și ca adevărat Mângâietor se coboară acum între noi. Primiți, Sire, semnul văzut al supușeniei neclintite a cetățenilor din Valea Jiului: pâinea și sarea. Ele sunt simbolul credinței luminate și al curăției de inimi, cu care fericiți Vă întâmpinăm. Acestor simțiri le adăugăm strigătele însuflețite, repetate din munte în munte, și trimise Țării scăldate de ape și jinduite de dușmani: Trăiască M. Voastră Regală! Trăiască M. Sa Regina! Trăiască A.A. L.L. Regale! Trăiască glorioasa Dinastie Română, înălțată și prin faptele milei creștinești!”. Marian BOBOC


2

DIVERSE

Petroșani

Peste 80.000 lei a folosit primăria în primele 4 luni pentru înlocuirea coșurilor de gunoi stradale și a băncilor vandalizate

• Apelul primarului către cetățeni – în lupta contra vandalilor

De data aceasta primăria s-a orientat să cumpere coșuri de gunoi cu cadre de fier și corpuri de lemn, care sunt mai greu de rupt sau de doborât cu piciorul. Probabil că se vor găsi, nu

Barajul de la Mihăileni

zicem nu, și anumiți „vânjoși”, care dorind să-și arate „bărbăția” vor trage și cu piciorul în ele, dar, în acest caz, cei mai neantrenați, dar care se cred voinici tare vor ajunge și pe la spital cu piciorul în pioneze.

revenind la achiziționarea de mobilier stradal, primarul Tiberiu Iacob-ridzi a dat ordin ca începând de miercuri 5 mai cei de la DADPP să se apuce de montarea acestora, astfel că în prima fază s-a început cu înlocuirea coșurilor de gunoi stradale din zona centrală a municipiului, iar primele coșuri de gunoi montate au fost în zona școlii sportive și a magazinului „Jiul Shopping Center” de pe bulevardul 1 Decembrie 1918. „Am achiziționat 50 de coșuri de gunoi mai trainice, nu din material plastic, la prețul de 260 lei bucata. le vom monta în zonele de pe trotuarele bulevardului 1 Decembrie 1918, unde coșurile vechi de plastic nu mai există. restul, care ne rămân, vor fi montate și în alte zone

Ultim pas legislativ pentru finalizarea lucrărilor

din cartiere, acolo unde, de asemenea, lipsesc. Să sperăm că aceste coșuri de gunoi nu se vor mai strica așa de repede, sau, mai bine zis, nu vor mai fi rupte sau sparte de unii, care nu înțeleg

că toate acestea costă bani, și deloc puțini”, ne-a declarat Ciprian Preda, directorul interimar DADPP din cadrul Primăriei municipiului Petroșani. În legătură cu băncile, același intervievat ne-a spus că au fost achiziționate 150 de bănci, la prețul de 450 lei bucata: „Vom începe cu montarea lor în parcuri, acolo unde unele bănci trebuie schimbate din cauza uzurii, dar și în cartiere, acolo unde avem solicitări de la cetățeni. De exemplu, în Cartierul Aeroport, pe străzile Independenței și Oituz, dar și pe altele, plus în Petroșani Nord sau în cartierele din centrul orașului și Colonie”. Primarul municipiului Petroșani ne-

Printr-o Hotărâre de Guvern a fost aprobat amplasamentul și declanșarea procedurile de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Acumularea Mihăileni pe râul Crişul Alb, judeţul Hunedoara".

a declarat, de asemenea, că speră ca tot acest mobilier să reziste, îndemnând cetățenii să anunțe poliția locală atunci când observă tineri care sunt puși pe rele, cum se tot întâmplă de ani și ani de zile: „Facem un apel către cetățeni, ca atunci când observă tineri sau cetățeni puși pe distrugeri de mobilier stradal, flori, ghivece sau pomi, să anunțe cât mai repede poliția locală. Numai așa, împreună, vom reuși să potolim aceste fapte antisociale care costă an de an bugetul primăriei cu bani serioși pentru astfel de achiziții. Poliția națională, jandarmeria, poliția locală nu pot să acopere raza întregului oraș 24 de ore din 24. De aceea, apelul meu este acum către cetățenii responsabili, cu spirit civic, pentru că toți ne dorim ca Petroșaniul să aibă o imagine frumoasă, demnă de un oraș turistic montan european. Marea majoritate a cetățenilor este liniștită, harnică, cu bun simț. Din păcate, există și unii, foarte puțini, care nu înțeleg că nu se poate face chiar tot ce vrei pe stradă, precum în junglă. Aici trebuie să intervenim noi, toți, toată comunitatea, astfel încât astfel de lucruri să nu se mai tot repete”. Corneliu BRAN

Actul normativ constituie ultima etapă a posibilității de finalizare a lucrărilor și prevede declanșarea procedurii de expropriere a unui număr de 142 de imobile situate pe amplasamentul acestei lucrări, situate pe o suprafață totală de 163.335 mp. Suma necesară despăgubirii proprietarilor este de 219.981 lei şi se alocă de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Mediului, pe anul 2022. Intrarea în exploatare a barajului de la Mihăileni va asigura necesarul de apă pentru locuitorii şi gospodăriile din zona Brad şi Crişcior, va produce energie electrică şi va apăra împotriva inundaţiilor o importanţă suprafaţă de terenuri agricole din lunca râului Crişul Alb pe sectorul Mihăileni – Vaţa, prin atenuarea viiturilor. BIROUL DE PRESĂ AL PREFECTURII HUNEDOARA

)

Ziarul Vaii Jiului

Editor: SC Aldo Detail Direct Srl Petroşani rO 32719137 n J20/82/2014

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDrAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIrGHIDUŞ, Sonia lIBErESCU, Alin rUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FlEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

vineri, 6 mai 2022


Ieftineala ajunge și la Vulcan

Aprobarea unui proiect de hotărâre în ședința ordinară din aprilie a Consiliului Local Vulcan a făcut posibil să fie făcut primul pas înspre stabilirea în municipiu a unui investitor clujean. Terenul pe care acesta a pus ochii are o suprafață de 1.582 mp și este situat în vechea piață agroalimentară în spatele de acum supermarketului Profi. Cererea pentru concesionarea

acestei suprafețe de teren a venit din partea Torino Construct SRL prin cererea nr.23420/13.04.2022. Pe acest teren ce aparține domeniului privat și care este, în prezent, lipsit de sarcini, nefiind închiriat sau concesionat, societatea respectivă vrea să ridice o construcție care va servi ca spațiu comercial nonalimentar. „Va fi un magazin PEPCO, a precizat Cristian Merișanu, în care vor fi puse la vânzare produse industriale ieftine”. Primarul consideră că, prin aceasta, se face un pas înainte, în sensul că „zona se va reabilita și va arăta bine”.

Terenul a fost evaluat

de către un expert autorizat care a stabilit că valoarea sa este de 127.820 de lei, iar „prețul de pornire a fost stabilit astfel încât valoarea bunului concesionat să se recupereze în maximum 25 de ani, rezultând o valoare

Uricani

de pornire la licitație de 5.113 lei/an. Valorile nu conțin TVA”. Singura intervenție atunci când proiectul de hotărâre a fost pus în discuție a fost aceea a consilierului local Adrian Hisem. El a fost interesat să afle dacă este vorba despre mai multe spații comerciale care ar urma să apară pe acest teren. „Nu, e vorba doar de un magazin. Unul mare!”, l-a lămurit Cristian Merișanu. Gheorghe OLTEANU

Aleea Teilor, în aproprierea localului „Amicii”. Din una-din alta, Dănuț Buhăescu a fost întrebat dacă primăria ar putea sprijini, cu o sumă de bani, realizarea izolației termice a clădirii. Operațiune care se face, în mare parte, prin contribuția financiară a enoriașilor.

Speranţă pentru Biserica „Speranţa” Dănuț Buhăescu nu se sfiește să afirme că, pentru el, „viața spirituală a comunității este o componentă importantă a activității”. Pe care el, primarul orașului Uricani, o face din toată inima, o are permanent în atenție și o tratează cu mare considerație. Și, ca nu cumva

să se creadă că disponibilitatea aceasta se manifestă doar în ceea ce privește cultul ortodox căruia Dănuț Buhăescu îi aparține, primarul mi-a relatat despre o discuție purtată luna

8

www.zvj.ro vineri, 6 mai 2022

trecută cu ocazia unei cununii civile. Protagoniștii și cei care i-au însoțit pe cei doi cărora el le-a legitimat căsătoria aparțin cultului penticostal. Biserica „Speranța” a acestui cult se află pe

Primarul a fost receptiv

și disponibil la rugămintea acestora și le-a dat asigurări că va face totul, pentru ca problema să fie rezolvată. El însuși se va ocupa de întocmirea proiectului de hotărâre necesar în acest sens. Document care, odată ajuns în dezbaterea consiliului local, are mari șanse să fie aprobat.

Reamintesc că, nu cu mult timp în urmă, Dănuț Buhăescu a fost cel care a avut ideea montării de panouri fotovoltaice la Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, cu ajutorul cărora să se soluționeze problema încălzirii pe timp de iarnă a acestui sfânt locaș. Gheorghe OLTEANU

ACTUALITATE

3


4

ACTUALITATE

Imagini (superbe) de primăvară din Lupeni

• Planurile primarului Resmeriță de înfrumusețare a municipiului

Așa cum scriam înainte de Sfintele Paști de municipiul de la poalele Parângului, așa scriem și azi de municipiul de la poalele Munților VâlcanStraja, municipiul Lupeni, în sensul că uneori o imagine spune cât o mie de cuvinte.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Da, Lupeniul din această primăvară arată superb, iar fotografiile pe care le anexăm sunt mai mult decât relevante. Imaginile din parcurile lupenene, sau din zona spitalului, ne arată cu cât gust sau făcut amenajările și decorațiunile florale anul acesta. Peisagistul care se ocupă de această parte merită toate felicitările noastre. Și spunem asta deoarece știm de la primarul Lucian Resmeriță că la Lupeni pe latura de amenajări florale și de decorațiuni în parcuri sau în zone verzi, sau pe partea de iluminat decorativ nu se face nimic până ce primarul nu se consultă cu un amic arhitect peisagist. Ceea ce înseamnă profesionalism, și de aici și această ambianță de culori din parcurile orașului sau din zonele publice centrale, acolo unde primăria pune florile și toaletează zona verde primăvară de primăvară. „Lucrăm mereu și an de an la spațiile verzi și la parcurile orașului, deoarece considerăm acest lucru ca și pe o carte de vizită. A fi un bun gospodar înseamnă și să te preocupe aceste oaze verzi, pline de viață, de freamăt, acolo unde fiecare lupenean, o dată, de zece ori sau de cinzeci de ori pe an merge să se relaxeze, uneori singur, alteori alături de familie sau de prieteni. Pentru o localitate, cel puțin eu sunt de această părere, contează foarte mult cum arată imaginea unui parc, a unei zone verzi, mai ales în locurile publice mai aglomerate sau centrale, dar și cum arată clădirile publice. Clădiri publice care încet, dar sigur, și-au schimbat ori își vor schimba fațada și spun asta gândindu-mă la clădirea spitalului, la Palatul Cultural Minerul, la Cinematograful Cultural, dar și la clădirile ce vor urma, inclusiv clădirea primăriei noastre. Să sperăm că o dată cu proiectele ce urmează pe reabilitări energetice de

blocuri, vom schimba în bine și fațadele blocurilor de locuințe și ale acoperișurilor, un proces ce va dura poate și 15-20 de ani, pentru că se știe, nu bați din palme și implementezi proiectul la toate blocurile odată. Aceste chestiuni se fac pe rând, procesul nu

este unul simplu, iar fondurile europene nu ajung imediat ce ai depus proiectul. Asta vrem să facem la Lupeni, să creăm o imagine frumoasă, să facem împreună cu cetățenii unul dintre cele mai frumoase orașe de munte din România! Da, cu toții și uniți vom reuși”, ne-a transmis primarul Lucian Resmeriță. Corneliu BRAN

vineri, 6 mai 2022


La Universitatea din Petroșani

O nouă specializare de master: „Consumul raţional al resurselor” Anul universitar 2022-2023 va aduce pentru viitorii studenți ai Universității din Petroșani o nouă specialitate de master. Este vorba de specializarea „Consumul rațional al resurselor”, să recunoaștem o tematică foarte actuală și necesară.

Rectorul universității, prof.univ.dr.ing. Radu Sorin, ne-a relatat, joi 5 mai, faptul că această nouă specialitate va fi pe un domeniu foarte important și despre care se vorbește tot mai mult în prezent, legat de consumul rațional al resurselor, o adevărată problemă a zilelor noastre pe întreg mapamondul. „Această specialitate nouă, Consumul rațional al resurselor, a fost propusă de noi după ce am avut consultări cu cei din consorțiul universitar european EURECA PRO, din care face parte și universitatea noastră. Astfel, după aceea, am demarat toate procedurile și am creat toți pașii pentru înființarea acestei specializări, lucru ce se va întâmpla la Universitatea din Petroșani începând cu anul universitar viitor. Prin această specializare ne dorim să pregătim viitori ingineri specialiști în consumul rațional al resurselor, o adevărată problemă a zilelor noastre și un lucru pe care orice țară din lume trebuie să-l aibă în vedere în anii care vin, ani care nu se anunță deloc simpli pentru omenire și vedem cu toții ce se întâmplă prin lume, dar și prin țara noastră. Prin această specializare sunt vizate implementarea de noi tehnologii, moderne, nepoluante, dacă vreți

cotate cu credite transferabile, putând astfel, la final, să introducă în tezele lor de doctorat și această parte de studiu, ceea ce va fi foarte important pentru ei. Închei prin a vă mai spune că dosarul pentru acreditarea acestei specializări de către ARACIS este aproape finalizat la această oră și sunt convins că va fi și aprobat, urmând ca din noul an universitar, cum am spus la început, această specializare, Consumul rațional al resurselor să existe ca disciplină și la Universitatea din Petroșani”, a declarat pentru ZVJ, rectorul Radu Sorin. Corneliu BRAN

20.0 04.2022 'RWDUHD &ROHJLXOXL 1DĩLRQDO 0LKDL (PLQHVFX 3HWURɁDQL FX PDWHULDOH VDQLWDUH

%HQHILFLDU: &ROHJLXO 1DĩLRQDO Å0LKDL (PLQHVFXµ 3HWURɁDQL 6FRSXO SURLHFWXOXL 6SULMLQLUHD XQLWČĩLL GH vQYČĩČPkQW SUHXQLYHUVLWDU GH VWDW, Colegiul 1DĩLRQDO Å0LKDL (PLQHVFXµ 3HWURɁDQL SHQWUX JHVWLRQDUHD VLWXDĩLHL FDX]DWe GH ULVFXO GH LQIHFĩLH FX YLUXVXO 6$56-&RY- SULQ DVLJXUDUHD HFKLSDPHQWHORU ɁL D UHVXUVHORU PDWHULDOH LQGLVSHQVDELOH SHQWUX D SXWHD DSOLFD PČVXULOH VDQLWDUH ɁL GH SURWHFĩLH PLQLPH vQ DQXO FDOHQGDULVWLF .

neconvenționale, în ceea ce privește producerea bunurilor la modul general. Ceea ce înseamnă folosirea de resurse nepoluante și acceptate în lume și Uniunea Europeană, cum ar fi resursele eoliene, hidrogenul, fotovoltaicele și așa mai departe. Acești viitori specialiști, pe care-i vom pregăti la universitatea noastră prin această specializare nouă, vor putea răspunde în timp la toate întrebările legate de acest subiect larg și actual, dar și să recomande pe viitor, oamenilor, pe baza cunoștințelor acumulate, cum să se evite risipa și care ar fi tehnicile care ne-ar ajuta să ne scape pe toți de această meteahnă, cum să protejăm cu adevărat natura și să păstrăm un mediu ecologic, cum să se eficientizeze la maxim reciclarea deșeurilor și multe alte chestiuni de actualitate și pe care mulți dintre noi, azi - la ora la care vorbim, încă le ignoră. Va fi o specializare de interes european și mondial, până la urmă, iar prin parteneriatele pe care le avem cu instituțiile de învățământ superior din cadrul EURECA PRO, doctoranzii universității noastre vor putea pleca în viitor la anumite cursuri de vară organizate în Germania sau Austria, unde vor susține apoi examene

8

www.zvj.ro vineri, 6 mai 2022

5H]XOWDWH DɁWHSWDWH $VLJXUDUHD XQHL LQIUDVWUXFWXUL IXQFĩLRQDOH ɁL D UHVXUVHORU PDWHULDOH LQGLVSHQVDELOH SHQWUX D SXWHD DSOLFD PČVXULOH VDQLWDUH ɁL GH SURWHFĩLH PLQLPH vQ XQLWDWHD ɁFRODUČ SH SHULRDGD SDQGHPLHL &29,'- 3URLHFWXO FRQWULEXLH OD LQGLFDWRUXO GH UH]XOWDW DO 32,0 6 – (QWLWČĩL SXEOLFH GRWDWH VSULMLQLWH SHQWUX JHVWLRQDUHD FUL]HL VDQLWDUH FDX]DWH GH 6$56-&29-2. 2 9DORDUHD WRWDOČ D SURLHFWXOXL ILQDQɃDUH QHUDPEXUVDELOČ vQ VXPČ PD[LPČ GH 1,154,414.75OHL GLQ IRQGXO )('5 'XUDWD SURLHFWXOXL 2- 1 2. &RG 0\60,6 144376 3URLHFW FRILQDQĩDW GLQ )('5 5($&7-(8 SULQ 3URJUDPXO 2SHUDɃLRQDO ,QIUDVWUXFWXUČ 0DUH -2020 'DWH GH FRQWDFW &ROHJLXO 1DĩLRQDO Å0LKDL (PLQHVFXµ 3HWURɁDQL VWU 'HFHPEULH , QU 7 MXG +XQHGRDUD WHO ID[ , e-PDLO RIILFH#FQPH-SHWURVDQL UR www.FQPH-SHWURVDQL Uo

învăţământ

5


6

SPORT

Atletism

Au cucerit Banatul

Atleții de la CSM Jiul Petroșani și-au dovedit din nou talentul și valoarea la Cupa L.P.S. Banatul. Competiția a avut loc la finele lunii aprilie, la Timișoara. La linia de start s-au aliniat 263 de sportivi de la 22 de cluburi de profil din

Rugby

Bilete virtuale la meciul Știinţei

Sâmbăta, de la ora 11:00 echipa de rugby Știința Petroșani va da piept, pe teren propriu, cu Unirea Alba Iulia.

vestul țării, care au concurat pe mai multe categorii de vârstă. CSM Jiul Petroșani, prin secția de atletism, a participat la Cupa L.P.S. Banatul cu 15 sportivi, iar 6 dintre

aceștia au urcat pe podium: Sofia Piscureanu – categoria de vârstă 2010, locul III în proba 300 m plat; Emanuela Răspopa - categoria de vârstă 2004, locul III în proba 400 m

Fotbal. Liga a IV-a. Play-off

Meciul care poate decide campioana

Sâmbătă, la Hațeg, are loc cel mai interesant meci din Play-off-ul Ligii a IV-a la fotbal. Se întâlnesc primele două echipe: lidera Retezatul Hațeg și CSM Vulcan.

În opinia antrenorului CSM Vulcan, Dan Voicu, acesta poate fi un meci decisiv în ceea ce privește stabilirea campioanei: „Dacă ne va bate Hațegul, atunci pot spune că în proporție de 70 la sută va fi noua campioană a județului. Noi credem că, în acest moment, suntem o echipă de locul doi sau 3”.

plat; Nicole Luciana Sinca – categoria de vârstă 2006, locul III în proba 200 m plat; Claudia Chelaru – categoria de vârstă 2006 – Locul III în proba 400 m plat; Răzvan Tâlnariu – categoria de vârstă 2010, locul II în proba 300 m plat; Tudor Dădălig – categoria de vârstă 2013, locul II în proba 50 m plat. „Îi felicit pe toți sportivii pentru rezultatele obținute, pentru ambiție și determinare și le urez mult succes la competițiile ce vor urma”, a fost mesajul primarului din Petroșani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Fotbal. Liga a III-a. Play-out

Un egal chinuit

După patru înfrângeri consecutive, CSM Jiul Petroșani a luat un punct, cu chiu, cu vai, pe final, de meci, în deplasarea de la Sadu.

Jiuliștii pregătiți, pe hârtie, de Aurel Moldovan au jucat cu Viitorul 2 TG Jiu, o echipă formată, în marea ei majoritate din jucători foarte tineri. Echipa gazdă a deschis scorul, iar jiuliștii au egalat, pe final de meci, dintr-un penalty inventat de arbitru. Gazdele au acuzat grave erori de arbitraj, dar și jocul dur al jiuliștilor, care s-a lăsat cu accidentarea a doi panduri. Un egal care vine, până la urmă, ca o gură de oxigen pentru echipa din Vale. voi mai menaja din titulari, iar apoi ne pregătim pentru prima fază a barajului, unde vom juca cu una dintre echipele din Timiș, cel mai probabil. Va fi greu, dar sper să învingem și apoi să ne reîntâlnim cu Reșița, o echipă cu un buget cum nu au multe echipe de Liga 1 și cu lot în care se regăsesc vreo 11 jucători care au trecut prin Liga 1, dar ne vom juca șansa. Indiferent de ceea ce se va întâmpla, noi la vară vom inaugura stadionul, care a intrat într-un proiect amplu de reabilitare: se lucrează la tribună, la vestiare, la pistă. Pot să vă spun că în iunie vom juca primul meci pe noul teren cu Rapid. Din toamna trecută, noi jucăm meciurile de acasă la Orăștie”, a declarat Nanu, pentru Liga2.ro. CSM Deva mai are de jucat în play-off-ul Seriei a 7-a cu Voința Lupac (acasă), CSM Reșița (deplasare) și Pandurii Târgu Jiu (acasă). În precedentele trei jocuri cu Pandurii din acest sezon, CSM Deva a câștigat cu 2-1 în etapa a 14-a din sezonul regular și tot cu 2-1 în etapa a 3-a a play-off-ului, ambele disputate pe teren propriu, la Orăștie, după ce la Târgu Jiu pierduse, pe 24 septembrie 2021, în etapa a 5-a a sezonului regular, cu 1-0. În 2013, Ștefan Nanu promova cu Minerul Motru în Liga 2, după o luptă cu Jiul Rovinari. Municipiul Deva n-a mai avut echipă în Liga 2 din 2012, când Mureșul Deva a retrogradat.

CSM Deva se pregătește de un amical, de zile mari, cu Rapid Elevii lui Alexandru Lupu vin după două victorii consecutive în Liga Națională. „Nu este un meci cu risc pentru noi, din punctul meu de vedere. Așa că sperăm să fie un meci frumos, să nu avem parte de accidentări. Pe susținătorii noștri îi poftesc să cumpere bilete de pe biletul.ro. Sunt bilete ce se pot cumpăra virtual. Să vină să ne susțină în număr cât mai mare. Apoi vom avea trei meciuri de foc, cu Baia Mare, campioana României, cu Timișoara, câștigătoarea Cupei și apoi Clujul. Avem nevoie de susținere", a declarat pentru zvj.ro, Bogdan Tomuș. Pagină realizată de Loredana JUGLEA

facebook.com/ziarulvaiijiului

CSM Deva a suferit, la Târgu Jiu, a doua înfrângere în duelurile din acest sezon cu Pandurii. CSM Deva este calificată matematic la primul baraj de promovare în Liga 2.

În pofida eșecului cu echipa olteană, scor 0-1, devenii sunt siguri de locul 2 în Seria a 7-a, care duce la faza semifinală a barajului de promovare în Liga 2, unde va juca cu liderul din Seria 8. Erau siguri deja după runda trecută. Lider autoritar în Seria 7 este CSM Reșița, echipă cotată cu cea mai mare șansă la promovare, dintre toate cele patru combatante. Conform liga2.ro, Ștefan Nanu își dorește să joace cu CSM Reșița barajul decisiv de promovare. La vară se va reveni pe stadionul din Deva. Mai mult decât atât, CSM Deva își va inaugura baza la vară, într-un meci de verificare cu Rapid. „Deja obiectivul nostru era îndeplinit, iar cu Pandurii s-a văzut o relaxare și din cauza asta am pierdut. Dacă jocul mai avea miză, cu siguranță câștigam, așa cum s-a întâmplat în sezonul regular. Oricum, noi nu am avut ca obiectiv principal locul 2, ci doar calificarea în primele patru. Ce urmează, e deja bonus! Mai avem trei etape, iar după meciul cu Lupac,

vineri, 6 mai 2022


ANUNţ

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Te copleşeşte o emoţie greu de explicat şi de controlat, pentru că se apropie un eveniment care îţi inspiră un pic de teamă. Nu ştii cum se vor desfăşura lucrurile.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

mica publicitate

Cumpăr vechi detector de gaz metan pentru mină (metanometru), provenienţă rusească, complet şi în bună stare estetică. Tel. 0723524003.

Nu te simţi bine într-un mediu marcat de tristeţe, lipsuri, boală, probleme. Nu e genul tău să te plângi întruna, dar încearcă să ieşi tu din acel mediu cât mai repede, pentru a nu te influenţa negativ şi pe tine.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

comun.

Viaţa de cuplu îţi inspiră siguranţă şi încredere, pentru că persoana iubită se ţine de cuvânt când îşi ia angajamente pentru binele vostru

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Impui respect şi autoritate în faţa celor care îţi apar azi în cale. Mulţi îţi apreciază mintea şi impozanţa, alţii îţi laudă creativitatea sau te privesc ca pe un mentor care îi poate învăţa cum să ajungă la un scop măreţ.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Pleci la drum cu un sentiment neplăcut, de parcă nu e o călătorie pe care doreai s-o faci sau nu te îndrepţi spre o destinaţie dragă ţie. Dacă ai putea amâna pe altădată, ai fi mult mai fericit.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Viaţa e o călătorie continuă şi niciodată nu poţi spune că ai ajuns la destinaţie, deoarece apar alte şi alte direcţii care te atrag. Ai atâtea lucruri noi de descoperit de acum înainte.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Te copleşeşte o emoţie greu de explicat şi de controlat, pentru că se apropie un eveniment care îţi inspiră un pic de teamă.

ANUNŢ Primăria municipiului Vulcan vă aduce la cunoștință că în data de 15 mai 2022 se încheie etapa de autorecenzare asistată în cadrul Recensământului Populației și Locuințelor Runda 2022. La nivelul UAT municipiul Vulcan s-a stabilit ca locație pentru

autorecenzare asistată sediul Primăriei municipiului Vulcan – Bdul Mihai Viteazu, nr. 31, camera 3. Programul pentru autorecenzare asistată este următorul: luni – vineri , între orele 08:00-22:00 iar sâmbăta și duminica între orele 08:00-16:00. Pentru persoanele care nu s-au autorecenzat, în perioada 16 mai 2022 – 17 iulie 2022 va avea loc recenzarea prin interviu față în față cu înregistrarea datelor pe tabletă, de către un recenzor.

PRIMAR MERIȘANU CRISTIAN

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Vrei să le oferi celor dragi tot ce le doreşte inimioară. Calculezi resursele financiare şi rezultatul sună bine, suficient cât să-ţi dea curajul să ieţ la cumpărături şi să iei tot ce-i nevoie.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Nu trebuie să spui la toată lumea ce anume îţi doreşti tu de la viaţă, pentru că nu toţi vor înţelege visele tale. Continuă să le păstrezi doar pentru tine, în gând, fă-le să crească şi alimentează-te cu noi şi noi dorinţe.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Atmosfera este cam apăsătoare în jurul tău, dar problema nu pare să fie la tine, ci la oamenii din anturaj. Nimereşti într-un mediu în care planează unele tensiuni, printre persoane triste.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Piedicile care apar acum în calea ta te fac să te simţi ciudat şi îţi asumi toată responsabilitatea pentru situaţia creată. Nu exagera totuşi.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Paşii parcurşi până acum într-o acţiune de durată te-au epuizat încât nu mai ai energie să mergi mai departe. Înainte de a continua ce ai început, n-ar fi rău să iei o scurtă pauză.

H Ho oR Ro oS SC Co oP P

8

www.zvj.ro vineri, 6 mai 2022

DIVERSE

7


8

prăvălia cu istorii

Cartea despre cea mare catastrofă minieră din Vale a ajuns la Muzeul „Mineritului”

Lansată chiar în ziua, ora și localitatea unde a avut loc în urmă cu 100 de ani (adică, 27 aprilie, ora 12,30, Lupeni) cea mai mare catastrofă minieră din Valea Jiului, cartea lui Marian Boboc „Regele Ferdinand I în Valea Plângerii” a ajuns și la Muzeul „Mineritului” din Petroșani, care are un look și suflu muzeal noi de când se ocupă de el chiar scriitorul și ziaristul Marian Boboc. Abia l-am extras dintre cărțile bibliotecii muzeului, pe care, împreună cu colega sa Hoini Mihuț, se străduiește să o reanimeze. L-am rugat să ne vorbească despre cea mai recentă carte a sa, pe care am văzut-o expusă la muzeu în fața panoului dedicat exploziei de la Mina „Aurelia”. „Anul acesta s-au împlinit 100 de ani de la cea mai mare explozie din întreaga istorie a mineritului Văii Jiului. În amiaza unei zile de primăvară, explozia a zguduit subteranele Lupeniului, la Mina Aurelia (Aranka). De atunci, 27 aprilie 1922 a rămas încrustată pe răbojul Lupeniului cea mai neagră și însângerată zi a sa. Și nu doar a Lupeniului, ci și a întregii Văi a Jiului. Creatorul a chemat atunci la el 82 de ortaci lupeneni, care au lăsat în urma lor pe veci nemângâiați 94 de orfani și 67 de văduve neconsolate. De atunci,

facebook.com/ziarulvaiijiului

Valea Jiului se numește Valea Plângerii. Acest eveniment a mișcat foarte mult nu doar comunitatea lupeneană, ci și întreaga Vale a Jiului, ba chiar întreaga Românie. Românii și-au dovedit din nou solidaritatea. Însăși Majestatea Sa Regele Ferdinand I a venit, prin Petroșani, la Lupeni, pentru a-i consola pe văduvele și orfanii minerilor uciși de explozie. Volumul Regele Ferdinand I în Valea Plângerii, recent apărut, este dedicat acestei catastrofe miniere și reprezintă rodul cercetărilor mele de mai mulți ani în arhive și biblioteci. Am documentat, cât am putut mai bine, cauzele care au dus la nenorocire, am relatat - bazându-mă pe documentele secrete ale Siguranței și pe presă - desfășurarea vizitei regale în Valea Jiului, am întocmit un revelator dosar de presă al exploziei și o cronologie consistentă a exploziilor din subteranele Văii Jiului din toate timpurile. În afară de momentele pline de tragism ale exploziei, am creionat, pentru prima dată în spațiul editorial, un portret viu al Lupeniului în anul 1922. Astfel, filă cu filă, apar trăsăturile edilitare, administrative, economice, politice, sociale, sportive, sindicale, culturale, trăsături care

reconstituie realitatea unei localități miniere înfloritoare în urmă cu un secol, din punct de vedere al dezvoltării industriale. Am avut privilegiul să lansez cartea la Palatul Cultural Lupeni (a cărui istorie am surprins-o într-un volum) chiar în aceeași zi și la aceeași oră când s-a împlinit un secol de la această nenorocire. Am retrăit, cu emoție, clipele de coșmar din 1922 pe care le-am imortalizat în carte. M-am reîntâlnit cu prieteni, amici, cunoscuți din Lupeni. Pentru aceste momente de puternică vibrație sufletească îi mulțumesc primarului Lupeniului, Lucian Resmeriță, și d-lui Emil Părău, oameni deosebiți. În calitatea mea de Cetățean de Onoare a județului Hunedoara le mulțumesc tuturor celor care nu uită că Lupeniul este municipiul istoric al Văii Jiului. La Lupeni au avut loc cele mai importante momente din istoria mineritului. La Muzeul Mineritului din Petroșani, care conservă de 60 de ani neîntrerupt istoria mineritului, (muzeul devenind… istorie), memoria celor care au pierit în cele mai mari catastrofe miniere din Valea Jiului este cinstită așa cum se cuvine. Am realizat mai multe panouri - documentate din cărțile mele - dedicate acestor triste evenimente. Nu de puține ori mi s-a întâmplat să văd lacrimi în ochii vizitatorilor muzeului sau oameni care nu puteau citi panoul până la capăt, din cauza emoțiilor puternice. După o prezentare și mai multe discuții purtate pe marginea cărții cu colegii și prietenii muzeului, am așezat această carte, după cum vezi, acolo unde e locul: în fața panoului dedicat exploziei de la Mina Aurelia. Un mic omagiu adus sacrificiului minerilor care au pierit atunci”. Corneliu BRAN

vineri, 6 mai 2022


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
3301 fri 6 mai 2022 by Ziarul Vaii Jiului - Issuu