Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani
Director:
Cătălin DOCEA
Curs valutar:
1€ = 4,9480 lei 1$ = 4,4218 lei
1₤ = 5,9187 lei
joi, 14 aprilie 2022
Anul XV • nr. 3291 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
Vulcan
Incidenţa cazurilor SARS-CoV-2 (13 aprilie 2022)
Judeţul Hunedoara Petroşani Lupeni Vulcan Petrila Aninoasa Uricani
2,07 2,67 2,16 1,57 1,33 1,37 0,66
Reparaţii necesare la Crucea lui Bogdan
Sunt patru kilometri de la giratoriul de la Dincă și până la Crucea lui Bogdan. Pe vremuri, când nu era telegondola, iar drumul spre Pasul Vâlcan se făcea pe cărări ocolitoare, cei care urcau la cabană considerau reperul ca fiind jumătatea drumului care trebuia parcurs. Adevărat, din moment
ce, acolo, borna de pe drumul asfaltat arată că, pânăn Pas, mai sunt de urcat trei kilometri. Întotdeauna, iar obiceiul se păstrează și acum, cei care merg pe jos la cota 1300 se opresc la Crucea lui Bogdan, ca să-și mai tragă sufletul. După un răgaz de zece-
cincisprezece minute picioarele se pun din nou în mișcare. Sunt, însă, persoane care, la plimbare fiind, își propun să ajungă numai până aici. Mai ales când e
cald. Oamenii își pun de-un grătar, beau o bere, după care fac cale-ntoarsă.
Așadar,
Crucea lui Bogdan este un reper important pe drumul care duce în Pasul Vâlcan. Numai că starea băncii și a mesei existente aici lasă de dorit. Celor care nu au fost în zonă le e de ajuns să privească fotografiile, pentru a-și da seama de asta. Faptul a fost observat și de consilierul local Daniel Lehăceanu când, acum aproape o lună, am coborât, împreună, din Pas. Mi-a promis atunci că-i va vorbi despre asta primarului și că va pune problema în consiliul local. Nu ar fi rău, adaug eu, ca să fie montat și un panou al cărui înscris să-i îndemne pe turiști ca, după ce pleacă de acolo, să lase curat în urma lor. Să nu lase jar de la focul pentru grătar și să strângă toate resturile festinului.
Gheorghe OLTEANU
2
din judeţ
Întâlnire pe tema gestionării Întâlniri la primăriile comunelor deșeurilor menajere Boșorod și Bretea Română Situația în care se află pregătirea documentației pentru prelungirea Autorizației de Mediu a S.C. „SUPERCOM” S.A, operatorul Centrului de Management Integrat al Deșeurilor – Bârcea Mare, precum și activitatea actuală generală în domeniul gestionării deșeurilor au constituit principalele teme ale întâlnirii convocată astăzi de prefectul județului Hunedoara, Călin Petru Marian.
Dezbaterile de la Instituția Prefectului au avut drept scop identificarea din timp, împreună cu toți factorii implicați, a soluțiilor tehnice și legale pentru ca serviciile prestate către populație să nu aibă întreruperi care să afecteze locuitorii din centrul și nordul județului Hunedoara. La discuțiile la care au participat și subprefecții Lorincz Szell și Gheorghe Bogdan Urdea au prezentat informări și puncte de vedere privind situația actuală, reprezentanți ai Agenției de Protecția Mediului, Comisariatului Județean Hunedoara al Gărzii Naționale de Mediu, Consiliului Județean Hunedoara, Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Sistemul Integrat de Gestionare a Deșeurilor”, Primăriei Deva și ai „SUPERCOM” S.A. Prefectul Călin Petru Marian a solicitat tuturor participanților la discuții să colaboreze și să se sprijine instituțional pentru ca obținerea tuturor avizelor legale pentru evitarea întreruperii activității la C.M.I.D. Bârcea Mare, să fie obținute în urma respectării tuturor condițiilor tehnice și de mediu stabilite de autoritățile în domeniu. „Cetățeanul este pe primul loc, iar toate instituțiile și firmele implicate în gestionarea deșeurilor trebuie să colaboreze și să rezolve toate cerințele legale referitoare la obținerea Autorizației de Mediu, pentru a nu fi afectate serviciile de salubritate prestate pentru populație.”- le-a transmis prefectul județului Hunedoara participanților la întâlnire. Cei prezenți au concluzionat că stadiul actual al conformării tehnice și al îndeplinirii prevederilor contractuale, în final va oferi posibilitatea autorităților de mediu ca după reverificarea îndeplinirii condițiilor solicitate, să fie de acord cu viza anuală, ceea ce va permite funcționarea în continuare a Centrului Integrat de Management al Deșeurilor de la Bârcea Mare. BIROUL DE PRESĂ AL PREFECTURII HUNEDOARA
)
Ziarul Vaii Jiului
Prefectul județului Hunedoara continuă deplasările la primăriile localităților hunedorene, astăzi având discuții cu autoritățile locale din comunele Boșorod și Bretea Română.
Prefectul județului a fost însoțit de subprefecții Lorincz Szell și Gheorghe Bogdan Urdea, iar primarii celor două comune, Ioan Grecu – Boșorod și Gruia Răzvan Ionescu – Bretea Română au prezentat, fiecare în parte, stadiul elaborării sau al depunerii proiectelor de dezvoltare care vor putea fi finanțate din Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, P.N.R.R, Administrația Fondului de Mediu sau din prevederile bugetelor locale. În ambele localități primarii au hotărât că finalizarea asfaltării drumurilor comunale și introducerea canalizării, acolo unde este necesar, sunt priorități pentru următoarea perioadă astfel că au elaborat proiecte în acest scop. Având în vedere că ambele zone au un potențial turistic important,
Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN
modernizarea drumurilor va putea determina creșterea numărului turiștilor și dezvoltarea serviciilor oferite vizitatorilor. Primarul comunei Boșorod, Ioan Grecu, a prezentat echipei de conducere a Instituției Prefectului un proiect aflat aproape de faza finală: alimentarea cu energie electrică, prin intermediul panourilor fotovoltaice, a 25 gospodării din zone izolate. În comuna Bretea Română, primarul Gruia Răzvan Ionescu a detaliat și proiectul depus pentru finanțare prin P.N.R.R, privind digitalizarea activității administrative precum și intenția de a amplasa stații de încărcare pentru autovehicule electrice. În ambele Unități Administrativ Teritoriale, derularea recensământului, prin autorecenzare asistată, se desfășoară foarte bine iar baza electronică de date privind Registrul Agricol și eliberarea adeverințelor necesare populației pentru subvențiile A.P.I.A sunt aproape finalizate. BIROUL DE PRESĂ AL PREFECTURII HUNEDOARA
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
joi, 14 aprilie 2022
Petrila
dar destul să facă rău și pagubă, nu înțeleg cu vorba bună, asta e de când lumea, iar cu sărăcia asta e din ce în ce mai rău prin țară, nu vedem și nu auzim decât din astea… Repet, totul pornește de la organizare. Hai să nu ne mai văicărim și să facem ce trebuie!”, ne-a spus șoferul Vasile, căruia trebuie să spunem că în mare parte îi cam dăm dreptate.
Panseluţele plantate au început să mai dispară
Acum două săptămâni primarul Vasile Jurca anunța că primăria din Petrila a plantat în tot orașul mii de panseluțe și flori de primăvară.
Serile tinerilor vs. măsurile de siguranță și ordine publică
Mii de panseluțe plantate
La intrarea în oraș dinspre Petroșani, în mod special, dar și în scuaruri și rotonde din apropierea străzii principale ce traversează localitatea de la un capăt la altul, sau din parcuri și anumite zone verzi amenajate în apropiere de blocuri, panseluțele dau o imagine plăcută, colorată orașului. Totodată, eram anunțați că vor apărea, ca în fiecare an, ghivecele de flori de pe poduri și stâlpi de iluminat, iar în parcuri vor fi plantate și flori de vară-toamnă, imediat ce vremea va permite. Totuși, primarul avea și o temere, aceea că unii vor rupe florile, așa cum an de an au fost cazuri. A făcut un apel la cetățeni să ia atitudine „față de acei indivizi care nu fac altceva decât să distrugă ceea ce a fost realizat cu multă trudă”, și cu mulți bani publici de la bugetul local am completa noi.
Un sistem de supraveghere video ar rezolva hoția
Ei bine, dacă panseluțele de la intrarea din oraș au scăpat deocamdată vii și nevătămate, avem semnale de la petrileni că prin Cartierul 8 Martie și pe anumite străzi au mai fost smulse din ele cu rădăcină cu tot și duse acasă de către unii, care preferă să-și înfrumusețeze curtea casei pe… banii primăriei sau mai bine zis pe banii petrilenilor. Vasile Butureac ne-a reclamat faptul că a văzut cu ochii lui o doamnă care smulgea flori de pe un rond de flori, într-o noapte, când se întorcea acasă de la muncă, el fiind după cum ne-a spus șofer de cursă lungă. „Am strigat la ea, s-a speriat, și-a
8
www.zvj.ro joi, 14 aprilie 2022
luat punga de plastic, probabil plină cu flori și a fugit. Nu înțeleg ce face poliția locală, că ei ar trebui să stea să vegheze pe străzi. În plus, niște camere video, bune, nu din acelea doar pe post de sperietoare în păpușoi, ar ajuta mult mai mult. Apoi, se tot vaită tot cei din primărie că distrug, că rup și dreg. Am înțeles că au niște camere de supraveghere montate așa de bune, că nici ziua nu văd fața omului, dar noaptea… Eu umblu pe dincolo, acum stau temporar la Petrila. Deci, nu sunt localnic getbeget, dar ăia prin orașe au sistem de supraveghere modern, iar cine calcă pe bec și face prostii este prins imediat. Bine, ăia au și patrule de poliție care circulă noaptea non-stop, în unele orașe au polițist pe fiecare stradă – asta am văzut în Londra și în orașe englezești. Cam asta. Dar ideea e că trebuie mai multă organizare și mai puțină văicăreală. Iar dacă vrei să ai un oraș liniștit, atunci investește în sistemul de supraveghere video, adu mai mulți polițiști cu patrule și așa mai departe. Altfel și peste zece ani ne vom plânge că rup florile, pomii, băncile, că smulge în viteză poșeta sau telefonul din mână la colț de stradă… că oamenii, unii, nu mulți
Poate că citind aceste rânduri, primarul Vasile Jurca va schimba câte ceva din actualul sistem și va achiziționa și monta un sistem de supraveghere video performant, care va aduce mai multă siguranță orașului, cetățenilor care locuiesc în el. De asemenea, și asta o spunem tot după ce mai mulți petrileni ne-au tot semnalat și noi am mai scris și în anii trecuți, patrulele auto ale poliției locale ar trebui să fie mai vizibile și mai active prin tot orașul. Avem informații că pe la Lonea, prin zona părculețului, ar exista o mică bandă de vagabonzi, care seara își cam fac de cap și sunt obraznici cu persoanele în vârstă dacă cumva sunt somați să nu mai zbiere. De asemenea, în anumite zone din centrul localității, din apropiere de anumite localuri, sunt seri când lumea nu se poate odihni de atâtea urlete și râsete de tineri băuți, în condițiile în care la doi pași este poliția locală. În fine, noi atragem atenția, nu dăm cu parul, iar dacă primăria crede că e bine organizată pe această linie, cu poliție locală cu tot, atunci să o țină tot așa și vara asta care se apropie. Dar să nu auzim iar de „motoare” și ATV-uri ambalate în toiul nopții prin cartiere, de bătăi ca-n Texas între grupuri de bezmetici, inclusiv prin parcuri, sau de bătrâni scuipați și înjurați ca la ușa cortului. Astea sunt cu adevărat probleme! Că atunci vom spune că noi am atras atenția, dar nu s-a făcut nimic. Ba ne-au mai și ironizat unii că „știm noi mai bine ca ei ce se întâmplă pe la Petrila…?”, cum, acum ceva ani, un polițist local, șefuleț prin instituție, ne-a spus-o direct în față, tot în urma unui material scris prin care prezentam o „golaniadă” nocturnă de prin Cartierul 8 Martie, în condițiile în care dumnealui habar nu avea… Să sperăm că nu asta e filozofia și acum pe la unii de prin poliția locală de la Petrila: „dacă noi nu știm, înseamnă că nu s-a întâmplat nimic…”. Corneliu BRAN
EDILITARE
3
4
Marian Boboc vă prezintă
prăvălia cu istorii
DIN ISTORIA MINERITULUI VĂII JIULUI (IX)
O instalaţie de brichetaj, după ofertele primite, revine la: 1.940.000 lei - maşini 264.000 lei - transp. maşini 870.000 lei - vama 200.000 lei - fundaţii 304.000 lei - montaj 500.000 lei - instalaţii anexe 422.000 lei - clădiri …………………………….. 4.200.000 lei Cheltuielile pro tonă vor fi: Vapori 50 kg/ t a 0,35 lei/ kg - 17,50 lei energ. elec. 4 Kwo/ t a 3 lei - 12,000 lei salarii 63.000 lunar - 30,00 lei smoală de petrol 30 kg/ t a 2,2 - 66,00 lei ……………….. 125,50 LEI Producţia Grupului Vulcan se împarte în următoarele categorii (media ultimului trimestru): 29,9% - 0-8 52,9% - 8-80 12,8% - peste 80 4,4% - steril Deci, după producţia anuală de 486.000 tone, vom avea: 145.314 tone 0-8 257.094 tone 8-80 62.208 tone peste 80 21.384 tone steril ………………………………. 486.000 tone Din cele 257.094 tone 8-80 se scad anual 25.300 tone pentru alocaţii, rămânând deci comercializabili şi realizăm următoarele: sume realizate 62.208 t bulgări a 1080 lei 67.184.640 lei 289.742 t ocnă a 931 lei 269.749.802 lei 31.104 t mărunţi (vânzare la particulari) a 745 lei 23.172.480 lei 24.000 t mărunţi (consum propriu) a 850 lei 20.400.000 lei 25.300 t ciuruiţi (alocaţi la personal) a 977,5 lei 24.730.750 lei
facebook.com/ziarulvaiijiului
32.262 t mărunţi a 745 lei 21.384 t steril ………………………… 486.000 tone
stoc nerealizat
405.237.672 lei
Întrebuinţând pentru alocaţii cărbuni mărunţi, socotiţi cu 745 lei şi brichetaţi, se vor putea comercializa cele 25.300 tone ciuruiţi, care ne vor permite compunerea unei noi cantităţi de ocnă şi vom avea situaţia următoare: 62.208 t bulgări a 1080 lei - 67.184.640 lei 321.367 t ocnă a 931 lei - 299.189.884 lei 31.105 t mărunţi (vânzare la particulari) a 745 lei - 23.172.480 lei 24.000 t mărunţi (consum propriu) a 850 lei 20.400.000 lei 24.541 t mărunţi (pt. brichete servind la alocaţii - 24.730.750 lei 1.396 t mărunţi a 745 lei - stoc nerealizat 21.384 t steril ……………… ……………….. 486.000 t 434.677.754
Este prin urmare un plus realizat de 29.440.882 lei provenind din utilizarea a 24.541 tone mărunţi supuşi brichetării şi a 6325 tone mărunţi intraţi în compoziţia unui plus de cantitate de ocnă, prin amestec de 25.300 tone ciuruiţi ce se acordase ca alocaţii. În total, aceste 30.866 t utilizate,
socotite cu 745 lei, ne dau 22.995.170 lei, care, scăzuţi din diferenţa de 29.440.082, reprezintă beneficul transformării mărunţilor în brichete de 6.444.912 lei. Prin acest beneficiu, scăzând iarăşi cheltuielile de fabricaţie a brichetelor de 3.175.150 lei şi o amortizare de 1/7 a maşinilor şi 1/15 a construcţiilor de 567.833 lei, adică 3.742.983 lei, rămâne un beneficiu net de Lei 2.701.929. Acest beneficiu era de altfel evident, e suficient să considerăm că în prezent se dau ca alocaţii cărbuni valorând 977,80 lei, pe când prin brichetare se va da o cantitate egală, valorând însă numai 0,97x745+125,50 = 848,15 lei. În afară de acest beneficiu se mai economiseşte astfel dobânda stocului de mărunţi nerealizat, de ordinul a 691.000 lei, şi cheltuielile cu manipularea stocului de mărunţi, de ordinul a 1.422.000 lei anual, nu vom ţine însă seamă de aceste economii. În prezent, examinând numai aceste 4 posturi mari, concentrarea producţiei Grupului Petroşani la Petrila, spălarea întregii producţiuni la Petrila în loc să construim două noi separaţii, concentrarea Grupului Vulcan, prin puţul Chorin şi introducerea brichetajului pentru alocaţii la Grupul Vulcan constatăm că aceste investiţii aduc următoarele beneficii anuale: Concentrarea la Petrila: 35.661.292 lei Spălătoria Petrila: 11.974.428 lei Concentrarea la Chorin: 7.442.480 lei Brichetajul Vulcan: 8.764.888 lei ………………………………………………………….… Total 56.880.129 lei Aceste beneficii suplimentare vor apare succesiv în anii următori, şi anume: În 1930 - 2.701.939 În 1931 - 49.477.649 În 1932 - 49.437.649 În 1933 - 66.880.138
Examinând cifrele la care se ridică lucrările extraordinare, în spiritul celor expuse sub titlu „Rentabilitate”, vedem în primul rând deosebirea de caracter a lucrărilor ce se execută la Vulcan faţă de Petroşani. Pe când la acest din urmă grup se execută lucrări de concentrare şi de însemnat progres tehnic, lucrările de investiţii curente fiind de mică proporţie, la Grupul Vulcan proporţia covârşitoare este tocmai a acestor lucrări anuale.
joi, 14 aprilie 2022
Motivul rezidă în faptul, a cărei origine nu intră în cadrul acestei expuneri, de a fi discutată, că în ultimii ani Grupul Vulcan nu a primit reînnoirile necesare, ceea ce s-a tradus prin diminuarea capacităţii sale de producţie. Anul acesta, cu toate sforţările depuse, producţiunea este în scădere cu peste 10.000 tone, iar cota C.F. (Căilor Ferate - n.a.) nu a putut fi asigurată, ceea ce ne-a obligat a solicita continue aprobări de rocadă între grupurile de mină. De altfel, examinând bilanţurile anilor trecuţi în ce priveşte investiţiile şi amortismentele constatăm: Anul Investiţii Amortismente Diferenţe 1921 17.667.480 20.831.764 + 3.164.284 1922 61.459.463 60.970.388 589.075 1923 135.906.035 123.943.301 11.962.734 1924 180.301.168 170.919.849 9.381.319 1925 103.781.089 121.277.642 + 17.293.553 1926 108.578.678 129.476.461 + 20.899.783 1927 86.292.866 137.793.250 + 51.500.484 1928 42.542.468 117.754.768 + 75.212.468 Din acest tablou rezultă în primul rând o diferenţă între amortismente şi investiţii de Lei 188.273.572. Remarcăm că investiţiile cele mai mari s-au făcut în ani 1923 şi 1924, epocă în care s-au făcut investiţii (…) sociale importante. În schimb, în 1925, 1926 şi 1927 investiţiile scad mult. Diferenţa mare în 1928 provine din faptul că investiţiunile diverse au fost oprite pentru a alcătui un program raţional bazat pe necesităţile viitoare. În 1929 investiţiile au crescut, Grupul Vulcan beneficiind pe baza aprobării Consiliului de Administraţie de marea majoritate a lor. Deşi proiectul general pentru Grupul Petroşani fusese supus din 1925 aprobării Consiliului de Administraţie, a fost amânat pentru a se face noi expertize. Concluzia celor de mai sus, puse în legătură cu cele amintite la „Rentabilitate”, este că, socotind un amortisment mediu de 120.000.000 lei anual, obţinem pentru cei 3 ani ai desfăşurării programului un fond de reînnoire de cca. 360 milioane lei. Totalul lucrărilor extraordinare de ameliorare şi investiţie (scăzând cheltuielile extraordinare de exploatare în sumă de 19.370.000) este de Lei 376.140.000. Ori, chiar în momentul alcătuirii prezentei expuneri,beneficiem de extrema prudenţă a previziunilor, deoarece, comandând chiar acum instalaţiile de funicular Aninoasa-Petrila şi Est-Petrila, realizăm o economie de 18.480.000 lei, ceea ce reduce programul nostru la 257.660.000 lei, deci rămânem în cadrele unui fond de reînnoire, deşi programul nostru este foarte încărcat cu lucrări de punere la punct a Grupului Vulcan şi cu lucrări extraordinare care se execută numai în perioade îndepărtate şi deci ar trebui repartizate pe mai mulţi ani. Ca atare, cheltuielile de înnoire, repartizate pe trei ani, reprezentând aproximativ degradarea inventarului nostru activ, căruia îi corespunde amortismentul, nu s-ar putea cere un beneficiu mai mare decât menţinerea rentabilităţii. Totuşi, adoptând o nouă doctrină, am văzut că vom realiza, pe lângă scăderea preţului de revenire, şi beneficii suplimentare evaluate la un minim de Lei 56.880.129. Decalarea între investiţiunile şi amortismentele din ultimii ani explică, pe lângă dificultăţile Grupului Vulcan, şi prezenţa importantului sold în numerar ce societatea noastră posedă.
de adus acestor instalaţiuni sunt în legătură strânsă cu forma viitoare ce va avea societatea noastră. Menţionez că în cazul când va rămâne în aceeaşi formă juridică, va trebui să instalăm o unitate mare sau 2 unităţi mici ca rezervă, studiind şi o eventuală trecere pe presiune înaltă. Fondurile pentru aceste îmbunătăţiri vor proveni din diferenţele între amortismentul şi investiţiile anului 1929, această lucrare ar fi trebuit să fie executată chiar în 1929 şi a fost amânată în aşteptarea a unei soluţiuni în chestiunea fuziunii”.
1930 Problemele minelor Lonea
Din „Observaţiunile asupra darei de seamă întocmită de Consiliul superior al administrării intreprinderii lor şi avuţiilor publice” către preşedintele Consiliului de administraţie al Societăţii Lonea reţinem câteva probleme care grevau industria extractivă a Văii Jiului, nu doar minele din Lonea: „(…) Societatea noastră exploatează cărbuni şi activitatea ei trebuie să fie apreciată în legătură cu activitatea acestei industrii şi ţinând seama de întregul complex economic al pieţei de desfacere. Industria de cărbuni din Ardeal a luat naştere şi s-a dezvoltat în cadrul vechii Ungarii şi condiţiunilor economice specifice acelei ţări. În Ungaria viaţa economică, industrializarea erau mai avansate ca în ţara noastră (România - n.a.), iar petrolul era un articol de import. Chiar cărbunii se importau într-o mare măsură. La noi industria de cărbuni se loveşte de concurenţa petrolului şi derivatelor, care, din cauza conjuncturii mondiale, au ajuns la preţuri derizorii, de concurenţa lemnului de foc, a cărei exploatare sălbatecă cu lucrători ţărani şi beneficiind de tarife C. Ferată reduse, permite desfacerea la preţuri cu care cărbunele nu poate concura. Exploatarea de cărbuni este o industrie grea: ea are investiţii importante, fonduri de rulment însemnate, programe de lungă durată. Lucrătorii, fiind specializaţi şi organizaţi, au obţinut legi sociale foarte înaintate, a căror aplicare strictă nu poate fi evitată şi care se traduc printr-un cost al mânei de lucru ridicat, în raport cu media câştigurilor altor branşe de activitate. Pe de altă parte, această industrie oferă posibilitatea de
impuneri foarte comodă şi este suficient să spunem că impozitele plătite pe tonă în ţara noastră sunt de 5 ori mai mari decât cel mai mare impozit ce se percepe în orice altă ţară europeană. Pro memorie trebuie să menţionăm că până în 1920 producţia de cărbuni era rechiziţionată de C.F.R., fără a ţine seamă de nevoile industriei particulare care, treptat, s-a utilat pentru întrebuinţarea altor combustibili pe care şi-i putea procura în mod sigur. La toate aceste dificultăţi nu putem omite a menţiona că până la comercializare, calitatea minelor din Lonea lăsa de dorit foarte mult şi în momentul comercializării C.F.R. refuza să primească mai mult de cinci vagoane zilnic (…), iar particularii nu arătau nici o grabă să-şi procure cărbuni din Lonea, scumpi şi inferiori calitativi. Producţia mergea pe stoc, unde se deprecia, iar preţul de cost al ei întregea dublul preţului de vânzare. (…). Aplicarea programului nostru tehnic a fost întârziată într-o foarte mare măsură din cauza formalităţilor grele ce ni se impuneau în calitate de societate comercializată şi de cauze pe care ne abţinem a le defini, dar care nu aveau nimic comun cu buna gospodărie ce se cere unei întreprinderi industriale şi cu adevăratele ei interese. Programele marcate de Societatea noastră putem afirma că depăşesc realizările oricărei alte întreprinderi similare din ţară, totuşi, ţinând seamă de situaţia grea economică, de ameliorarea calitativă a celorlalţi cărbuni din Valea Jiului prin spălare (…), se cer noi eforturi pentru care sprijinul şi înţelegerea organului de control al societăţilor comercializate ne este absolut necesar. Într-un timp, când întreaga activitate economică a ţării se răsfrânge, nu se poate cere societăţii noastre să-şi dubleze sau tripleze producţia. Dacă scăderea este mai mică decât în restul întreprinderilor similare, putem recunoaşte că este un prim rezultat. Pentru ca acest rezultat să ia un caracter pozitiv, va trebui ca în programul de lungă durată de organele de Stat trebuie să întocmească pentru branşa extracţiei cărbunelui, să se ia în considerare şi exploatarea Societăţii noastre precum şi caracterul ei”. (va urma)
În cele ce preced nu am amintit nimic de Centrala Electrică şi Atelierele Centrale deoarece modificările
8
www.zvj.ro joi, 14 aprilie 2022
prăvălia cu istorii
5
6
SPORT
Karate
Aur și argint la Naţionale pentru CSM
Așa după cum v-am informat, karatiștii de la CSM Petroșani au participat la Campionatul Național de Karate Interstiluri, competiție desfășurată la Râmnicu Vâlcea.
Campionatul Național de Karate Interstiluri este cea mai puternică competiție de karate din România, la care participă doar cei mai buni sportivi din țară. La această ediție au participat peste 530 de sportivi de la 69 de cluburi, la categoriile de vârstă mini-cadeți, cadeți, juniori, U21 și seniori. CSM a participat cu 2 seniori, 2 cadeți și 4 mini-cadeți (cei 6 din urmă fiind cu toții debutanți la o astfel de competiție). Miruna Mălăuță și-a câștigat categoria, obținând medalia de aur, la senioare -68 kg, Răzvan Ihnatiuc a ajuns până în finală și a obținut medalia de argint. Mathias Popescu, Alexandra Ionescu și Gabriela Balog
Cristian Petrean alături de Răzvan Burleanu Răzvan Burleanu (37 de ani) este vechiul și noul președinte al Federației Române de Fotbal, după ce toți membri afiliați prezenți la Adunarea Generală de alegeri organizată pe data de 12 aprilie 2022, pe Arena Națională din București, l-au votat în unanimitate.
Nu a fost nicio abținere și niciun vot împotrivă din partea celor 266 de membri prezenţi dintre cei 278 afiliaţi.
Rugby
După 11 ani – în Naţională
Știința Petroșani revine în elita rugbiului. Chiar la finele acestei săptămâni, Știința va juca, acasă, cu Gura Humorului. „Atunci, în 2010, era Divizia Naţională, iar din 2011 Știința nu a prins SuperLiga. Acum pornim în Liga Națională de Rugby. Și nu oricum, într-o grupă alături de au pierdut în sferturile de finală, clasându-se pe locul V. „Din păcate, nici la această deplasare nu am avut deloc sprijin financiar din partea clubului CSM Jiul Petroșani, motiv pentru care mai mulți sportivi nu au
La Petroșani
Adunarea Generală AJF
Joi, 14 aprilie, de la ora 11:00, la Primăria Petroșani va fi o întâlnire de gradul zero a forului județean.
De această dată, Burleanu nu a mai avut niciun adversar, după ce singurii doritori să i se împotrivească, Sorin Răducanu și Gabriel Barbu Șeitan, nu au primit dreptul să participe la alegeri, Comisia de verificare a dosarelor de candidatură pentru funcțiile de conducere ale Federației Române de Fotbal respingându-le dosarul. Răzvan Burleanu a fost ales pentru a treia oară consecutiv președinte al FRF și va conduce fotbalul românesc pentru încă patru ani, fiind acum la al treilea mandat consecutiv câștigat. Evident de la alegeri nu a lipsit nici președintele AJF Hunedoara, Cristian Petrean care a și imortalizat evenimentul printr-o poză cu președintele reales. Așa, ca de la președintele la președinte. (Realegerea lui Burleanu în fruntea FRF -, un președinte fără rezultate mari, ba din contră – este critică vehement de unii patroni importanți din fotbalul românesc, de foști mari fotbaliști, de opinia publică ș.a. – n.r.).
campioana en-titre și deținătoarea Cupei României. De fapt, în grupa cu singurele campioane din era SuperLigii: Baia Mare și Timișoara. Dar viața te provoacă mereu și trebuie să faci față. Și poate că trebuia să vină acest moment, după trei titluri în DNS să vedem cu adevărat unde ne aflăm și cine suntem de fapt. Am fost alături de voi mereu și vom fi, căci și prin acest pas Știința a dovedit că este demnă de istoria ei. Oricând, oriunde, mereu: Hai, Știința!”, se arată pe pagina oficială a echipei petroșenene.
Sala de Marmură va găzdui Adunarea Generală a AJF Hunedoara, la care va lua parte și președintele Cristian Petrean. Se va vorbi despre bilanțul contabil, dar și despre un plan mai lung de dezvoltare al fotbalului. După unele surse bine informate, pe seară se va da și în balon la arena sportivă „Petre Libardi”.
Fotbal. Liga a III-a
Un fleac: i-au ciuruit
CSM Jiul PETROȘANI a pierdut la scor partida cu Viitorul Șimian.
A fost învinsă, în deplasare, cu scorul de 5–1, după ce la pauză a fost 3-0. Evident, rezultatul ne scutește de alte comentarii. Pentru CSM Jiul urmează un joc pe teren propriu, cu Aurul Brad. Deloc o simplă formalitate, mai ales că oaspeții se vor agăța în continuare de orice șansă în tentativa lor de a evita retrogradarea. Pagină realizată de Loredana JUGLEA
putut să participe. Un alt factor care ne-a îngreunat participarea a fost faptul că, din lipsa sprijinului financiar, am plecat la drum cu sportivii la 6 dimineața pentru a ajunge la timp în vederea efectuării cântarului (ora limită 10:00), copiii au concurat după ora 16:00 până la ora 12:30, noaptea. Felicitări sportivilor pentru rezultate! Felicitări părinților pentru implicare si suport”, a declarat antrenorul Rafu Polifronie. Antrenorii care i-au pregătit și însoțit pe sportivi au fost Radu Polifronie și Alina Tinca. „Sperăm ca si reprezentanții clubului să aprecieze aceste eforturi și să își susțină proprii sportivi”, a mai punctat antrenorul.
facebook.com/ziarulvaiijiului
joi, 14 aprilie 2022
anunţ
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
îndepărtat.
Nu te lăsa intimidat de cei care încearcă să-ţi taie ţie elanul şi mai ales curajul de a visa cu ochii deschişi la un succes încă
Taur (21 Apr - 21 Mai)
mica publicitate
Cumpăr vechi detector de gaz metan pentru mină (metanometru), provenienţă rusească, complet şi în bună stare estetică. Tel. 0723524003.
Deşi lucrurile păreau să evolueze într-o ciclicitate deja predictibilă, după un şablon foarte bine conturat, azi resimţi o schimbare majoră de ritm.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Sfaturile tale sunt primite cu bucurie de cineva care chiar aştepta de undeva o intervenţie divină. Oferă-i ceva din ce ştii, pentru a-l readuce pe un teren sigur.
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Toată lumea îţi cunoaşte simţul foarte fin de a observa şi ceea ce alţii nu văd, de a înţelege ceea ce alţii nu înţeleg. Simţi aspectele bune, dar mai ales pe cele rele, dar e perfect aşa, pentru că poţi lua la timp unele măsuri de precauţie.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Prietenul la nevoie se cunoaşte! Nu e un clişeu, e o realitate, pentru că azi vei descoperi ce rol major joci în viaţa altei persoane care trece prin momente dificile.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
Concentrează-te asupra dorinţelor celor care îţi sunt alături, pentru că tu deţii soluţia problemelor lor. Nu pretinde altceva decât bucuria lor!
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Ai încredere în raţionamentele tale, în modul în care analizezi situaţia, pentru că vei înţelege exact cum stau lucrurile pentru a-ţi spune ultimul cuvânt cu luciditate şi maturitate.
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
Spiritul de iniţiativă, energia investită, curajul de a da startul acum şi de a trece la fapte îţi vor fi recompensate cu o evoluţie rapidă şi bună spre ceea ce visezi.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Sunt momente când a apela la alţii şi, mai ales, a respecta părerile lor, e salvator, aşa cum se va întâmpla şi astăzi. Lasă încăpăţânarea la o parte şi orgoliul că te descurci şi singur şi ascultă ce spune celălalt.
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Suferi în sinea ta pentru o dezamăgire de care nu te poţi încă detaşa, deşi nu mai are nicio importanţă în prezent. Din toate înveţi, deci şi acestea probleme de demult şi-au lăsat amprenta asupra omului care eşti acum.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Eliberează-te de acele amintiri pe care le tot cari după tine fără rost. Revino cu picioarele pe pământ, concentrat la ce se petrece acum în jurul tău. Prezentul contează!
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Nu sta să tot treci în revistă ce nu ai în acest moment, ci lasă-te dus de cursul firesc al vieţii către ceea ce vei primi de acum înainte. E bine să fii mai recunoscător pentru ceea ce ai obţinut deja, chiar dacă nu e la nivelul sperat. H Ho or ro os sc co op p
8
www.zvj.ro joi, 14 aprilie 2022
DIVERSE
7
8
EDILITARE
Vulcan
Merișanu, pentru a veni în sprijinul oamenilor”. Exact cum se precizează, de fapt, și în referatul de aprobare în care se vorbește de „modificarea unor condiții de eligibilitate, cât și intenția de a elimina birocrația”.
Se cumpără la greu locuinţele
Începând de două-trei luni, proiectele de hotărâre privind vânzarea imobilelorapartamente și a locuințelor individuale sunt tot mai multe la ordinea de zi a ședințelor ordinare. O asemenea cerere de locuințe s-a văzut în Vulcan numai prin anii nouăzeci, când oamenii se îngrămădeau la Almaserv, ca să-și cumpere apartamentele pe care le ocupau în calitate de chiriaș.
Regulamentul
Până luna trecută,
vânzarea imobilelor cu destinație de locuințe aflate în fondul locativ de stat se făcea în conformitate cu regulamentul aprobat prin HCL nr.64/2021. La sfârșitul lunii martie, în urma aprobării proiectului de hotărâre
facebook.com/ziarulvaiijiului
nr.102/2022 acest regulament a fost reactualizat. „A fost simplificat, așa cum a declarat primarul Cristian
recent aprobat se întinde pe patru pagini A4 și poate fi consultat și la Direcția Administrare Domeniul Public și Privat al Primăriei municipiului Vulcan, care, la articolul 2 al hotărârii de consiliu local, este însărcinată cu ducerea lui la îndeplinire. O problemă pe care doritorii o întâmpină în demersul lor de a-și cumpăra de la stat locuințele este acela al obținerii raportului de evaluare. Este posibil ca acest lucru să se întâmple din cauza solicitărilor mari existente la evaluatorul autorizat. Cineva îmi spunea, deunăzi, că are deja o lună și un pic de când a depus cererea. Gheorghe OLTEANU
joi, 14 aprilie 2022