3286 joi 7 apr 2022

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Director:

Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 4,9480 lei 1$ = 4,4218 lei

1₤ = 5,9187 lei

joi, 7 aprilie 2022

Anul XV • nr. 3286 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Acuză neargumentată la Vulcan:

Incidenţa cazurilor SARS-CoV-2 (6 aprilie 2022)

Judeţul Hunedoara Petroşani Lupeni Aninoasa Uricani Vulcan Petrila

2,53 3,33 2,76 1,83 1,55 1,42 1,33

„Sunt persoane controversate în consiliul local care nu au ce căuta aici. Nu stau moral în picioare!”

În jur de douăzeci și unu de minute, înainte de începerea ședinței ordinare a Consiliului Local Vulcan din dimineața zilei de 31 martie, i-au aparținut unui invitat, cum impropriu s-a obișnuit să fie numiți cei care vor să participe la ședință sau săși facă cunoscute punctele de vedere. Doamna Verginica Steclaru

locuiește în blocul 3B3 de pe Bulevardul „Mihai Viteazul” și este inginer pensionar. Dumneaei s-a autodeclarat ca fiind vocea străzii și, așa cum sa văzut ulterior, a venit, ca să-l acuze pe primar de nerezolvarea unor probleme despre care i-a mai zis și pe care le-a relatat în scris și la județ. Mai întâi, dumneaei l-a luat la rost că nu s-a ținut de cuvânt de promisiunea făcută în campania electorală de a accesa bani europeni, pentru repararea lifturilor de la locurile turn. Cristian Merișanu i-a replicat calm că el nu a promis niciodată așa ceva. Poate că a făcut-o alt candidat, mai ales că, chiar și în cazul blocurilor supuse anvelopării, nu sunt incluse costurile necesare lucrărilor la lifturi. „Cred că pe tema asta a venit montată de cineva din consiliu”, mia șoptit, mai târziu, cineva din forul legislativ local.

„Anveloparea blocurilor

nu este meritul dumneavoastră, ci al guvernului”, s-a ambalat doamna, uitând sau neștiind că, fără implicarea primăriilor, în vederea constituirii asociațiilor de proprietari și a achitării cotei de finanțare care-i revine UAT-urilor, nu ar fi posibilă accesarea banilor europeni. O acuză nefondată și foarte gravă a fost aceea că Primăria Vulcan ar fi acordat, fără licitație, lucrările de reabilitare a

rețelelor de apă potabilă și de canalizare. „Meritul pentru care se dau contractele este că 20 la sută rămâne la cine se știe”, a sugerat doamna. Primarul ia explicat, cu blândețe, că, în primul rând, nu Primăria Vulcan a inițiat acest gen de lucrări care se desfășoară în toate localitățile Văii Jiului, ci SC Apa Serv SA Petroșani, care este beneficiarul. Nu a adus nici un argument sau nume nici în sprijinul afirmației tăioase cum că „sunt persoane controversate în consiliul local care nu au ce căuta aici. Nu stau moral în picioare!”.

Tot dumneaei

s-a plâns de starea deplorabilă a treptelor de lângă blocul 3C1 și de întunericul care domnește în această zonă în care ea însăși a fost victima unei tâlhării. Apoi, fără nicio legătură cu primăria, a reclamat asociația de pensionari care i-ar fi luat prea mulți bani pentru sicriul achiziționat pentru mama sa. Nu-i place cum arată parcarea de la intrarea din Vulcan dinspre Iscroni și nici că orașul nu mai are fanfară. Total nemulțumită este și de activitatea Poliției Locale și ar dori să apară o hotărâre de consiliu local „prin care oamenii să-și facă rânduială în fața blocurilor”. Nu a lipsit nici atacul la consilieri.

Mai întâi a fost luat

în vizor consilierul local Pompiliu Barbu despre care doamna Verginica Steclaru a spus că-l vede mai mult la schi, în Pasul Vâlcan, acolo unde oamenii de rând nu prea au acces (????!!! - n.a.). Lui ing. Dănuț Anghel, președinte de ședință, fost și dumnealui coleg de muncă al doamnei la EM Vulcan, i-a reproșat că nu-și repară treptele scării de lângă barul „Andante”. În schimb, și-a arătat admirația pentru activitatea domnului consilier local Ștefan Feszner pe care nu-l cunoaște personal, dar de care-i place cum acționează. Firește că, pe de-o parte, cel care i-a căzut cu tronc doamnei a fost mulțumit de aprecierea care i s-a adus și, pe de alta, în gândul său, și-o fi zis mersi că admiratoarea nu l-a văzut că și el era, aproape în fiecare duminică, în Pasul Vâlcan. Gheorghe OLTEANU

2

SPORT

Pentru huliganism,

În așteptarea unei premieri a CL Petroșani,

Inter Petrila riscă suspendarea terenului și a jucătorilor

Evenimentele nedorite care au fost înre¬gis¬trate la finalul partidei de fotbal juni¬ori, dintre CS Inter Petrila și Retezatul Hațeg, vor ajunge, joi, pe masa Comisiei de Disciplină.

Adrian Ahriţculesei - omul momentului în Vale

Numele cel mai des pomenit printre oamenii de sport din Vale este cel al lui Adrian Ahrițculesei.

La finalul partidei, câțiva in¬divizi aflați în tribune au atacat ar¬bitrul central cu sticle și pietre, acesta suferind mai multe răni. Astfel, centralul a fost transportat la spital și a fost supus unor investigații medicale, el fiind acum în afara oricărui pericolul. Clubul organizator, CS Inter Petrila, a condamnat actele de huliganism petrecute. Inter Petrila riscă masuri drastice din partea Co¬misiei de disciplină a AJF Hunedoara, care pot duce până la suspendarea terenului. Numele arbitrului care a fost agresat este Sebastian Babalâc și este chiar din Valea Jiului. De asemenea, juniorii implicați în incidentele din timpul partidei, dar și antrenorul Adrian Agapi, riscă suspendarea.

Din minunile fotbalului mic:

Un jucător s-a dat drept maseur

Se întâmplă tot felul de lucruri în fotbalul mic. Unele trăsnite, altele de cartea Recordurilor.

Evident că ele nu rămân nepedepsite de către Comisia de Disciplina a AJF Hunedoara. La un meci din liga a patra, dintre Victoria Călan și Gloria Geoagiu, un fotbalist de la Călan, Marius Alexoi, s-a dat drept maseur pentru intra pe teren să protesteze la deciziile arbitrului. Acesta are calitatea de jucător si avea de efectuat o suspendare. Pentru că a mai bifat o abatere de la regulament, jucătorul va plăti. Astfel pentru gestul comis, fotbalistul a mai luat o lună de suspendare.

)

Ziarul Vaii Jiului

Fotbal. Liga a III-a

CSM Jiul se pregătește pentru un nou meci din Play out

CSM Jiul a debutat cu bine în primul meci din Play out, cu o victorie, pe teren propriu în etapa trecută.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

Trupa lui Aurel Moldovan se pregătește, acum, pentru partida a doua din Play out. Sâmbătă, 9 aprilie, Jiul se deplasează în Oltenia, pentru etapa cu numărul 2 din Play-aut-ul ligii a 3-a, seria 7. Astfel, de la ora 17:00, pe stadionul Municipal din Drobeta, CSM Jiul va da piept cu Viitorul Șimian.

Editor: SC Aldo Detail Direct SrL Petroşani rO 32719137 n J20/82/2014

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Alpinistul a revenit, nu de mult, din expediția sa în Papua Noua Guinee. El a cucerit vulcanul Mont Giluwe de 4.367 m, cel mai înalt vulcan din zona OceaniaAustralia. După ce a escaladat vulcanii Pico de Orizaba din America de Nord, Elbrus din Europa, Ojos del Salados din America de Sud, Kilimanjaro din Africa și Mont Giluwe din OceaniaAustralia, lui Adrian îi mai rămân doi vulcani de cucerit ca să completeze traseul: Damavand din Asia și Mount Sidley din Antarctica. Adrian Ahriţculesei a trecut peste multe obstacole în Papua Noua Guinee, totul din pasiune pentru marea lui iubire, muntele. Sportivul din Vale este personajul principal al multor emisiuni de televiziune din această perioadă.

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDrAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIrGHIDUŞ, Sonia LIBErESCU, Alin rUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

joi, 7 aprilie 2022

După ce Parlamentul României a schimbat recent legislația,

Hidroelectrica va finaliza cele două microhidrocentrale de pe Defileul Jiului! A trecut oarecum cu vederea modificarea legislației de către Parlamentul Românie, ales de poporul român, prin care amenajările hidrotehnice din ariile protejate, în care s-au băgat foarte mulți bani ai țării până la momentul închiderii lor, pot fi continuate, aici fiind vorba de proiecte de interes național pentru siguranța energetică a țării!

Cum a fost cu lucrarea de pe Defileul Jiului, care a absorbit sute de milioane de euro de la bugetul țării?

De o asemenea lucrare, pe baza unui „proiect de interes național”, cum numeau la data pornirii lucrărilor cei din guvern și cei de la Hidroelectrica, beneficia și Râul Jiu, proiectul numindu-se: „Amenajarea hidroenergetică a Râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbești” (nimic altceva decât două localități de la intrarea și ieșirea de pe Defileul Jiului, cum știe toată lumea sau cum ar trebui să știe din geografia învățată la școală). Cu toate acestea după ce Guvernul a dat liber, pe baza H.G. nr. 10 din 2003, și după ce s-au dat toate avizele de lucrări, inclusiv pe linie de mediu, dar și după ce s-au investit în lucrările destinate unor noi capacități de producție hidroenergetică vreme de 13 ani circa 175 de milioane de euro, după Decizia civilă 5.378 dată de Curtea de Apel București în dosarul nr. 10.518/2017 la data de 14 decembrie 2017, prin care se dispunea anularea Autorizației de construire nr. 16 din 2016 – emisă de Consiliul Județean Hunedoara, lucrările au fost stopate și aproximativ 450 de oameni au rămas și fără locuri de muncă. La vremea respectivă, Hidroelectrica se arăta mai mult decât furioasă, motivând că s-au băgat foarte mulți bani și că proiectul este unul de investiții foarte important, nu atât pentru societatea respectivă, cât pentru Sistemul Energetic Național (SEN), „în

8

www.zvj.ro joi, 7 aprilie 2022

contextul în care trendul consumului de electricitate din România ultimilor ani este unul ascendent, iar anumite unități de producție a energiei electrice sunt învechite și trebuie înlocuite”. Dacă cineva ar fi prevăzut atunci criza energetică europeană și Războiul ruso-ucrainean, probabil că nici judecătorii nu ar mai fi dat această decizie, în condițiile în care lucrările demarate la 31 martie 2004, în conformitate cu Ordinul 4.394 din 31 martie 2004 erau realizate în proporție de 88% în ceea ce privește partea de construcții și de 74% pe partea de montaj electric (!), iar toate taxele aferente construcției au fost achitate (iar avizele, cum spuneam, toate la zi, parafate și aprobate, că altfel nu începeau lucrările și nu se investeau pe parcurs, vreme de 13 ani, atâția bani ai

Statului Român!). Una și mai tare, prin H.G. 1.297 din 2006, lucrarea de pe Defileul Jiului fusese declarată: „lucrare de interes național!”.

Oare, judecătorul va plăti pentru pagubele aduse statului român? Cine a avut interes să oprească lucrările? De ce nu sau oprit înainte de a începe și nu după ce s-au băgat

175 de milioane de euro de la bugetul de stat? Devine tot mai clar că toate deciziile luate ulterior nu au fost deloc în interesul Statului Român, indiferent de motive! Nu poți să faci 90% dintr-o lucrare „de interes național” și apoi, după ce s-au băgat sute de milioane de euro ai țării să vină cineva să te oprească! Fie trebuia stopat tot de la început și atunci nu se mai risipeau bani, fie, dacă nu, lăsat finalizarea lucrărilor și recuperarea investiției în zeci de ani prin energia electrică produsă acolo. E simplu ca bună ziua, e o logică pe care și un copil de clasa a patra ar înțelege-o. Oare, judecătorul va plăti pentru pagubele aduse statului român?

O veste proastă: Hidroelectrica ne anunță prin director că dacă se va emite o nouă autorizație de construire… într-un an și jumătate lucrările ar fi gata

După decizia luată de Parlament de curând, cei de la Hidroelectrica anunță prin vocea directorului Bogdan Badea, că lucrările vor putea începe din momentul în care va fi emisă din nou autorizația de construire, care va fi emisă pe baza legii adoptate de parlamentari. Tot Badea mai susține că în maxim un an, an și jumătate după ce șantierul va funcționa din nou, cele două centrale vor fi gata. Foarte mult, o veste proastă, dar nu din vina Hidroconstrucției. De fapt, va fi gata o centrală, că cea de-a doua, cea de la Dumitra-Gorj e ca și finalizată, după cum susține aceiași sursă de la Hidroelectrica. Cele două centrale energetice de pe Jiu, cea de la Dumitra și cea de la Livezeni, pot alimenta cu energie verde, dacă vor fi finalizate și puse în funcțiune, circa 200.000 de gospodării, ceea ce nu-i deloc puțin lucru, deoarece vorbim aici de circa 600.000700.000 de cetățeni, echivalentul a două mari orașe ale țării! Asta ar fi, cu adevărat, o veste bună. Vom urmări și noi atent ce se va întâmpla în continuare cu acest proiect și cu aceste lucrări. Cert este că lucrurile s-au mișcat puțin într-o direcție sau alta, chiar dacă birocrația și uneori alte interese străine de noi omoară (încă) România! Corneliu BRAN

ACTUALITATE

3

4 Marian Boboc vă prezintă

prăvălia cu istorii

DIN ISTORIA MINERITULUI VĂII JIULUI (VII)

Întrucât de la o vreme se bate moneda cu redeschiderea minelor în Valea Jiului (lucrare mai mult ficțională, decât reală, conform unor specialiști într-ale mineritului) republic câteva date din diferite momente ale istoriei mineritului Văii Jiului, așa cum le-am publicat în volumul „Valea Jiului în anii marii crize economice mondiale. Închiderea minelor. Minerii Văii – emigranți în abatajele Franţei” Conducătorii

Componenţa consiliului de administraţie al Societăţii Petroşani în 1929 era următoarea: N.P. Ştefănescu preşedinte (ca anecdotică amintim că maşina în care se afla acesta a fost atacată în 1929 pe Defileul Jiului de banda „Mâna Neagră”, care acţiona pe teritoriu Văii Jiului), T. Constantinescu şi R. Fuchs - vicepreşedinţi; C. Bălteanu, A. Berkowitz, Conte J. Bethlem, Gh. Bernady, Dr. Fr. Chorin, I. Comşa, I.I. Demetrescu, M. Georgescu, C. Neamţu şi Dr. P. Szasz - membri. Când nu puteau participa, unii dintre aceştia erau reprezentaţi prin procură de alţi domni. La şedinţele consiliului participa mereu şi directorul general al Soc. Petroşani, ing. I.E. Bujoiu Născut în 1894 la Bucureşti, Bujoiu a murit la 30 mai 1956 în închisoarea Văcăreşti. De numele său se leagă mai multe realizări socioeconomice în Valea Jiului, Teatrul Minier şi moara din Lupeni, una dintre cele mai mari din acele timpuri, căreia localnicii îi spuneau „moara lui Bujoiu”.

Consiliul aprobă planurile lui Bujoiu

În şedinţa Consiliului de administraţie a Soc. Petroşani din 14 XII 1929, directorul general I.E. Bujoiu informează că „în ultimul timp situaţia la minele din Valea Jiului s-a îmbunătăţit atât în ceea ce priveşte mersul din ce în ce mai normal al muncii, cât şi liniştirea spiritelor”. Din procesul verbal al şedinţei mai reţinem: „Directorul general supune consiliului programul lucrărilor prevăzute pentru anii viitori. El cuprinde, pe de o parte, lucrări curente la exploatările societăţii, menite să continue pe cele începute anul trecut şi proiectate pe o perioadă de timp mai lungă, adică pe anii 1030, 1931, 1932, astfel ca la terminarea lor, în anul 1933, să se poată proceda la închiderea minei Carolina şi la concentrarea tuturor exploatărilor pe stratul III; pe de altă parte, lucrări extraordinare de exploatare care nu intră în cadrul celor curente şi care împreună cu acestea vor putea să menţină producţiunea la un nivel cât mai ridicat, ridicând totodată preţul de revenire al cărbunilor. Consiliul, ţinând seamă de faptul că lucrările astfel cum sunt proiectate în memoriul anexat (prezentat mai sus - n.a.) sunt indispensabile pentru consolidarea exploatărilor societăţii, aprobă programul prezentat pe anul 1930, în valoare de aproximativ 104.000.000 lei, totalul lucrărilor pe cei trei ani, 1930, 1931 şi 1932, fiind de circa 167.500.000 lei”. Tot în această şedinţă, Bujoiu prezintă şi

facebook.com/ziarulvaiijiului

„Referatul asupra programului de exploatare pe 1930 şi programului de lucrări extraordinare pe 1930-1931 şi 1932”, referitor la minele din Vulcan şi Petroşani

„A. Programul de exploatare Caracteristica exploatărilor în 1929 a grupului Petroşani diferă mult de caracteristica grupului Vulcan. Grupul Petroşani a înfrânat încontinuu producţia nelucrând mult timp decât 5 zile pe săptămână. Cu toate acestea, a reuşit să-şi reducă la minim efectivul, astfel că randamentul a ajuns la 690 kg/ om şi opt ore, iar mina Est, a cărei raţionalizare şi utilizare de metode sunt mai înaintate, a ajuns la un randament total, subteran şi la zi, de 1.340 kg pe om în opt ore. Până la sfârşitul anului, producţiunea pe 1929 va întrece cu cca. 40.000 tone pe cea din anul 1928. Grupul Vulcan a avut de luptat cu mari greutăţi datorită în special dezorganizării miniere şi a instalaţiunilor. Marile lucrările de concen¬trare începute chiar în 1928 şi deschiderea stratului principal la oriz. 400 nu pot merge decât în măsura în care vor înainta galeriile, şi întreaga reţea nu va fi gata decât în 1932. Totodată, Grupul Vulcan a avut de suferit în urma arderii staţiunii intermediare a funicularului Mina VestSeparaţie-Centrala Electrică, ceea ce a îngreuiat enorm transportul în suprafaţă. Un alt dezavantaj a provenit din accidentul suferit de motorul electric al compresorului central de 75 m³, care nu a putut fi reparat de Siemens decât după un şi jumătate, fiind repus în funcţiune numai în decembrie a.c. Adăugând la cele de mai sus şi focurile ce s-au declarat la minele Văii Jiului de Sus în lentilele Arpad şi Gervise, fapt ce a redus cu cca. 40% producţia acestor mine, vedem ce neajunsuri a întâmpinat Grupul Vulcan. Pe de altă parte, Căile Ferate ne-au acordat după greutăţi nesfârşite o cotă de livrare chiar superioară celor din anii anteriori, şi am căutat să o asigurăm cu orice chip, ceea ce ne-a obligat a păstra locuri de lucru cu randament slab şi cu cărbune care avea până la 69% steril. Toate aceste greutăţi ale Grupului Vulcan nu pot fi complet înlăturate decât prin terminarea reţelei de galerii la orizontul 400, care în acelaşi timp vor permite deschiderea str. III pe o importantă porţiune, prin completarea maşinilor şi instalaţiunilor şi prin asigurarea producţiei cerută Grupului Vulcan prin completarea ei de la Aninoasa, aşa că locurile de lucru dezavantajoase de la Grupul Vulcan vor fi oprite. Programul Grupului Petroşani pe 1930 prevede o producţiune de 600.000 tone, din care 79% va fi scoasă din stratul 3; această producţiune ar putea fi mărită cu 60.000 tone ce vor fi împrumutate Grupului Vulcan. Se vor rambleia 166.966 m³, din care 74.633 rambleu uscat, iar 94.133 rambleu hidraulic. (…) Din punct de vedere al concepţiei tehnice, lucrările miniere au fost concentrate în sectoare mai puţin întinse, urmând ca după epuizarea rezervelor din sector între anumite orizonturi să se atace un sector

vecin. Prin această operaţiune lungimea galeriilor se va reduce progresiv până în 1933 (…), transporturile vor fi concentrate şi mecanizate etc. De asemenea metode noi de exploatare vor if încercate şi utilizate în fiecare mină afară de Petrila. După cum vom vedea mai jos, vom face pregătirile necesare ca în cursul anului 1931, Mina Dâlja, ale cărei lucrări au ajuns în general destul de departe, sub orizontul 610, să fie închisă, producţiunea altor mine putând asigura cuantumul Grupului Petroşani. Preţul de revenire, calculat în modul cel mai meticulos pe fiecare loc de lucru în parte va permite să ajungem la 475 lei/ t la gura minei pentru întreg grupul, cifră la care adăugând regii, amortismente şi impo¬zite, cheltuieli de separaţie, întreţinerea coloniilor, cheltuieli de vânzare, vom obţine cca. 780 lei, ca preţ de revenire total pentru cărbunele pus pe vagon.

În ce priveşte exploatarea pe 1930 a Grupului Vulcan nu putem să ne aşteptăm la progrese prea însemnate pentru motivele descrise mai sus. Tendinţa noastră este de a ne concentra cât de mult pe str. III, ceea ce nu vom reuşi a face decât după ce reţeaua de galerii va fi gata, adică în 1932. Până atunci vom deschide părţi noi din str. 3 numai în locurile unde este accesibil, spre exemplu între cota 690 şi 490 la Chorin Est şi 590 în lentila Carolus. Vom intensifica, de asemenea, rambleiajul hidraulic, două noi staţiuni fiind gata în 1930, iar o a treia va fi transformată şi ameliorată. Aerul comprimat va fi sensibil îmbunătăţit, atât în cantitate, cât şi ca preţ, prin introducerea în 1930 a unui turbocompresor de 10.000 m³. Transportul de la Mina Est Vulcan se va face exclusiv prin puţul central Chorin, iar la mina Vest noua instalaţie de transport, executată după incendiul la staţiunea intermediară, va fi gata în primele luni ale anului 1930. Din punct de vedere tehnic şi al modernizării concepţiei, Mina Est Vulcan este cea înaintată. Mina Chorin însă este extrem de întinsă, având locurile de lucru repartizate pe aproape toate straturile şi la diverse orizonturi, ceea ce desconcentrează în primul rând transporturile orizontale şi pe verticală, aerajul şi evacuarea apelor. Mina Valea Jiului de Sus va putea relua în 1930 un curs normal, focurile din lentilele Arpad şi Carolus fiind închise şi în parte scoase. Producţiunea ei va ajunge la 9.000 vagonete. Mina Vest nu va face decât o uşoară concentrare pe straturile subţiri, ea fiind în completă reorganizare. Producţia preliminată în cadrul Grupului Vulcan în 1930 este: Mina Est - 106.000 tone Mina Chorin - 122.300 tone Mina Vest - 167.800 tone V.J. de Sus - 90.000 tone ……………………………………… Total 486.000 tone sau 1.620 tone/ zi Această producţie care este tot forţată ca şi în 1929 va putea fi redusă la capacitatea de producţie normală, diferenţa de plasament fiind asigurată prin împrumut de la Mina Piscu-Petroşani. Preţul de revenire, calculat cu aceeaşi meticulozitate ca la Grupul Petroşani ne dă pentru 1930: Pentru Mina Est - 439,67 Pentru Mina Vest - 496,45 Pentru Mina Chorin - 505,73 În medie (pt. minele - 484,12 Soc. Petroşani, Grup Vulcan) Dacă însă cuprindem în această medie şi Mina Valea Jiului de Sus, al cărei preţ de cost preliminat este de 418,31, obţinem o medie totală pe Grupul Vulcan de 471, 94 lei/ tonă.

joi, 7 aprilie 2022

B. Programul de dezvoltare pe 1930, 1931 şi 1932 şi lucrările extraordinare pe aceşti ani Programul lucrărilor extraordinare au ca prim obiect asigurarea producţiunei la nivelul probabil al cererii în anii ce vor urma, centrul de gravitate al extracţiunii fiind stratul 3, care va trebui să intervină în producţia totală cu cca. 90% la Grupul Petroşani şi minimum 85% la Grupul Vulcan, care are straturi subţiri mai importante decât Grupul Petroşani. Vom căuta ca aceste lucrări să corespundă unei concepţii mai largi şi să aibă un caracter mai permanent pentru a renunţa la micile lucrări cu caracter provizoriu şi, în acelaşi timp, cu un efect util scump. Totodată, vom profita de executarea acestor lucrări pentru ca, răspunzând în primul rând scopului lor, să reprezinte şi un ansamblu armonios ce ne va permite o concentrare cât de puternică, a cărei necesitate este imperios reclamată. În rezumat fiecare lucrare nouă va trebui să răspundă: a) În primul rând scopului pentru care este executată, deci să îndeplinească o funcţiune elementară; b) Îndeplinirea acestei funcţiuni să fie studiată cât de minuţios, pentru a reprezenta şi o sensibilă ameliorare, fie sub forma unei mai mari siguranţe de funcţionare, fie ieftinind unele operaţiuni elementare prin raţionalizare combinată cu maşinism sau obţinând cu maximum aceleaşi cheltuieli produse cu valoare mai mare. c) Întrucât o lucrare va putea să corespundă unui scop mai îndepărtat, ea va trebui să intre într-un ciclu armonios combinat de lucrări de concentrare. În această grupă de lucrări extraordinare vor intra şi instalaţiuni care măresc sfera de activitate a Societăţii. Orişice lucrare executată trebuie să corespundă cel puţin dezideratelor a) şi b). O distincţie netă însă între b) şi c) este greu de făcut, foarte multe lucrări având deseori, pe lângă caracterul de ameliorare şi acel de concentrare, şi invers. Spre ex.: Instalarea unui turbocompresor la Vulcan este, în primul rând, o ameliorare a procurării aerului comprimat. Totuşi, este şi o concentrare prin centralizarea producţiunei întrun singur loc, suprimându-se 7 compresoare mai mici. Invers: spălătoria de la Petrila este o lucrare de concentrare, ea permiţând centralizarea întregii producţiuni a grupului Petroşani la Petrila. Este şi o instalaţie de ameliorare prin îmbunătăţirea calităţii produselor noastre. În cele ce vor urma, vom clasifica fiecare lucrare prin caracterul ei dominant, înglobând, după cum am menţionat mai sus, în grupa C şi lucrări absolut noi prin concepţia lor sau prin serviciul ce li se cere. Spre ex.: o fabrică de brichete, produse ce nu se fabrică încă. În cele 3 tablouri anexate se găsesc enumerate toate lucrările de ameliorare, lucrările de concentrare şi lucrările extraordinare, precum şi lucrări extraordinare, care, deşi ar fi trebuit să fie cuprinse în preţurile de revenire ale minelor, totuşi, prin caracterul lor neobişnuit, au necesitat acordarea unui credit special. Fiecare lucrare are prevăzută în dreptul ei costul total şi repartiţia pe luni până la terminarea ei. La estimarea costului s-a procedat în modul cel mai meticulos, luându-se ca bază oferte precise pentru maşini sau instalaţiuni, iar pentru lucrări miniere, s-au întocmit devize exacte pentru profile standard, devize care au fost verificate prin lucrările din ultimii doi ani. Rezumând din tablourile anexate ce se vor cheltui în anii următori obţinem: Pentru Grupul Petroşani În 1930 Lucrări de ameliorare - Lei 21.220.000 Lucrări de concentrare - Lei 128.940.000 Lucrări extraordinare - Lei 5.750.000 de exploatare Total - Lei 155.910.000 În 1931 Lucrări de ameliorare - Lei 12.230.000

8

www.zvj.ro joi, 7 aprilie 2022

Lucrări de concentrare - Lei Lucrări extraordinare - Lei de exploatare Total - Lei 45.970.000 În 1932 Lucrări de ameliorare Lucrări de concentrare Lucrări extraordinare de exploatare - Lei Total - Lei

31.430.000 2.310.000

- Lei 8.230.000 2.000.000 10.230.000

Sau în total pe aceşti trei ani: Lucrări de ameliorare - Lei Lucrări de concentrare - Lei Lucrări extraordinare - Lei de exploatare Total - Lei 212.110.000

41.680.000 160.370.000 10.060.000

Pentru Grupul Vulcan În 1930 Lucrări de ameliorare - Lei 95.930.000 Lucrări de concentrare - Lei 12.530.000 Lucrări extraordinare - Lei 4.780.000 de exploatare Total - Lei 113.240.000

În 1931 Lucrări de ameliorare - Lei 35.800.000 Lucrări de concentrare - Lei 6.640.000 Lucrări extraordinare - Lei 2.530.000 de exploatare Total - Lei 44.970.000 În 1932 Lucrări de ameliorare - Lei Lucrări de concentrare - Lei Lucrări extraordinare de exploatare - Lei Total - Lei 25.290.000 Sau în total pe aceşti trei ani: Lucrări de ameliorare - Lei Lucrări de concentrare - Lei Lucrări extraordinare - Lei de exploatare Total - Lei 183.400.000 Iar pe întreaga societatea: În 1930 Lucrări de ameliorare Lucrări de concentrare

- Lei - Lei

21.150.000 2.040.000

2.000.000

152.880.000 21.210.000 9.310.000

117.150.000 141.470.000

Lucrări extraordinare - Lei de exploatare Total - Lei 260.160.000 În 1931 Lucrări de ameliorare - Lei Lucrări de concentrare - Lei Lucrări extraordinare - Lei de exploatare Total - Lei 90.940.000 În 1932 Lucrări de ameliorare Lucrări de concentrare Lucrări extraordinare de exploatare Total

- Lei - Lei - Lei - Lei

10.530.000 48.030.000 38.070.000 4.849.000

29.380.000 2.040.000

4.000.000 35.420.000

Sau în total pe aceşti trei ani: Lucrări de ameliorare - Lei 194.560.000 Lucrări de concentrare - Lei 181.580.000 Lucrări extraordinare - Lei 19.370.000 de exploatare Total - Lei 395.510.000 Lista lucrărilor din tablourile anexate, al căror total atinge Lei 395.510.000 corespunde în ce priveşte grupul Petroşani la mici lucrări de ameliorare (41.680.000 lei), sumele importante (160.370.000 lei) fiind afectate la lucrările de concentrare. Anume, profitând de faptul că funicularele Aninoasa - Petroşani sunt într-o stare foarte rea şi că nu mai pot asigura transportul cărbunilor, şi ca atare trebuiesc înlocuite de urgenţă, profitând şi de faptul că separaţiile Est şi Vest Petroşani sunt iarăşi într-o stare deplorabilă, nepermiţându-se ciuruirea şi prepararea calităţilor de cărbuni ce ni se cer (în special separaţia Est) şi deci trebuiesc înlocuite de două noi separaţiuni, s-a hotărât schimbarea sistemului de astăzi prin unul nou, care va fi concentrat la Petrila. Ca atare, în loc să construim un nou funicular Aninoasa Vest - Petroşani şi două separaţii noi, una la Est şi alta la Vest Petroşani, vom face un funicular Aninoasa - Petrila, un altul foarte scurt, Est-Petrila, iar în locul a două separaţiuni construim de-a dreptul o spălătorie mare care, pe lângă avantajul concentrării, prezintă şi pe acela de a ameliora considerabil produsele noastre. Tot deodată, prin marea capacitate a noului funicular, minele Aninoasa şi Piscu îşi vor putea augmenta producţiunea cu uşurinţă, aşa că adăugând producţia lor la cea a minelor Est şi Petrila vom acoperi toată cererea la grupul Petroşani şi vom putea închide mina Dâlja în mai 1932, de unde va reuşi un mare beneficiu. (va urma)

prăvălia cu istorii

5

6 Petroșani

SPORT

Zona „Brădet” a fost miercuri curăţată și igienizată

A venit și rândul zonei de agrement „Brădet” din Petroșani să fie luată la pas de echipele din cadrul SDAPP, care sunt mobilizate la acțiunea de curățenie de primăvară.

Miercuri, toată zona era împânzită de lucrători. Unii adunau toate murdăriile lăsate de diverși vizitatori nesimțiți și prost crescuți, alții adunau crengile uscate rămase în urma iernii. Brazii și pomii au fost văruiți. În zilele următoare o

altă echipă de meseriași va ajunge la Brădet să schimbe sau să repare băncile stricate, o lucrare care se face cam de două ori pe ani, pentru că și aici, din păcate, omul intervine și rupe sau strică. Deși au fost montate camere de supraveghere, actele de vandalism nu au dispărut întru totul, chiar dacă s-au mai rărit. În aburii beției sau substanțelor de tot felul, cum ne spunea un polițist petroșenean, unora nici că le pasă dacă e cameră video, polițist, sau alți oameni în zonă, li se pune pata și gata… rup, sparg, urlă ca lupii și fac ca maimuțele… E greu cu așa specimene să le ai toate așezate și rânduite ca la carte într-un oraș, dar aici tot poliția trebuie să intervină mai aspru și să facă ordine, sau, mă rog, poliția locală, jandarmeria, că altfel nu se poate. „Facem curățenie generală în zona de agrement Brădet. Toate deșeurile și resturile vegetale sunt strânse, copacii sunt văruiți, iar zona verde este atent igienizată. De asemenea, în perioada următoare mobilierul de aici va fi reparat sau înlocuit, acolo

VASILE JURCA – AU FOST DEPUSE &(5(5, '( ),1$1Ĩ$5( '( 3(67( 0,/,2$1( (852 35,1 3155 3(1758 5($%,/,7$5( 7(50,&ċ /$ 3(75,/$ 3ULPDUXO RUDɁXOXL 3HWULOD 9DVLOH -XUFD D DQXQĩDW FČ V-DX GHSXV FHUHUL GH ILQDQĩDUH FX IRQGXUL HXURSHQH SHQWUX UHDELOLWDUHD D EORFXUL ɁL DFKL]LĩLD D VWDĩLL GH vQFČUFDUH HOHFWULFČ µ$VWČ]L ELIČP vQFČ XQ VXFFHV SH OLQLH GH ILQDQĩČUL QHUDPEXUVDELOH GLQ IRQGXUL HXURSHQH $X IRVW GHSXVH vQ WLPS UHFRUG FHUHUL GH ILQDQĩDUH SHQWUX UHDELOLWDUHD WHUPLFČ SULQ 3ODQXO 1DĩLRQDO GH 5HODQVDUH ɁL 5H]LOLHQĩČ 3155 &RPSRQHQWD D EORFXUL GLQ RUDɁXO 3HWULOD ɁL DFKL]LĩLD D VWDĩLL GH vQFČUFDUH PDɁLQL HOHFWULFH 'H DFHHD GRUHVF VČ OH PXOɃXPHVF vQ SULPXO UkQG FRQVLOLHULORU ORFDOL SHQWUX SURPSWLWXGLQHD ɁL WRW VSULMLQXO DFRUGDW SUHFXP ɁL FROHJLORU GLQ SULPDULH FDUH DX IRVW LPSOLFDĩL SHQWUX GHSXQHUHD DFHVWRU FHUHUL GH ILQDQĩDUHµ VSXQH SULPDUXO 9DVLOH -XUFD /LVWD EORFXULORU GLQ RUDɁXO 3HWULOD SHQWUX FDUH V-DX GHSXV FHUHULOH GH ILQDQĩDUH VXQW &RPSRQHQWD — 9DOXO UHQRYČULL D[D — 6FKHPD GH JUDQWXUL SHQWUX HILFLHQĩČ HQHUJHWLFČ ɁL UH]LOLHQĩČ vQ FOČGLUL UH]LGHQĩLDOH PXOWLIDPLOLDOH RSHUDĩLXQHD $ (WDSD ,; 6WUDGD 0DUWLH %ORFXULOH 9DORDUH WRWDOČ OHL (WDSD ;, 6WUDGD 0DUWLH %ORFXO 9DORDUH WRWDOČ OHL (WDSD ;,,, 6WUDGD 0DUWLH %ORFXULOH 9DORDUH WRWDOČ OHL &RPSRQHQWD – 9DOXO 5HQRYČULL $[D – 6FKHPD GH JUDQWXUL SHQWUX HILFLHQĩČ HQHUJHWLFČ ɁL UH]LOLHQĩČ vQ FOČGLUL UH]LGHQĩLDOH PXOWLIDPLOLDOH 2SHUDĩLXQHD $ (WDSD ; 6WUDGD $O 6DKLD %ORFXULOH 6WUDGD 5HSXEOLFLL %ORFXO 6WUDGD $XJXVW %ORFXO VWDĩLL GH vQFČUFDUH PDɁLQL HOHFWULFH 9DORDUH WRWDOČ OHL µ$VWIHO SULQ SURJUDPXO 3155 9DOXO 5HQRYČULL &RPSRQHQĩD DP UHXɁLW VČ GHSXQHP FHOH SDWUX FHUHUL GH ILQDQĩDUH SHQWUX REĩLQHUHD D PLOLRDQH GH HXUR FX 79$ SULQ RSHUDĩLXQHD $ ɁL D PLOLRDQH HXUR FX 79$ SULQ RSHUDĩLXQHD $ XQ WRWDO GH DSUR[LPDWLY PLOLRDQH HXUR FX 79$ PLOLRDQH OHL FX 79$ $ɁD FXP DP PDL VSXV GHMD GHSXQHP WRDWH HIRUWXULOH SHQWUX D DFFHVD WRDWH VXUVHOH GH ILQDQĩDUH FDUH QH DMXWČ VČ WUDQVIRUPČP RUDɁXO 3HWULOD ɁL VČ vPEXQČWČĩLP FRQIRUWXO XUEDQ SHQWUX FHWČĩHQL 3ULQ LQWHUPHGLXO FRPSRQHQWHL & – 9DOXO 5HQRYČULL DP YL]DW LQYHVWLĩLL vQ HQHUJLH UHJHQHUDELOČ FDUH VČ FRQWULEXLH OD PRGHUQL]DUHD ɁL FUHɁWHUHD HILFLHQĩHL HQHUJHWLFH D FOČGLULORU SXEOLFH GLQ RUDɁ ÍQ DFHODɁL WLPS XUPČULP vPEXQČWČĩLUHD FDOLWČĩLL PHGLXOXL SULQ UHGXFHUHD HPLVLLORU GH JD]H FX HIHFW GH VHUČ GDU ɁL UHGXFHUHD FRQVXPXOXL GH HQHUJLHµ D WUDQVPLV SULPDUXO 9DVLOH -XUFD 3ULPDUXO 9DVLOH -XUFD LQIRUPHD]Č FČ vQ FRQWLQXDUH VH OXFUHD]Č OD UHDOL]DUHD GRFXPHQWDĩLLORU WHKQLFH vQ YHGHUHD REĩLQHULL ILQDQĩČULORU QHUDPEXUVDELOH QHFHVDUH SHQWUX UHDELOLWDUHD WHUPLFČ D vQFČ EORFXUL GLQ RUDɁXO 3HWULOD VLWXDWH SH VWUDGD 0DUWLH EORFXULOH ɁL VWUDGD 0XQFLL EORFXULOH ɁL ɁL VWUDGD 7XGRU 9ODGLPLUHVFX EORFXO '

facebook.com/ziarulvaiijiului

unde este cazul. Reamintim că, din toamna anului trecut, sistemul de supraveghere video a fost extins și în această zonă, deopotrivă pentru siguranța oamenilor și pentru a supraveghea zona de agrement, unde mobilierul a fost de mai multe ori vandalizat”, a transmis tot miercuri primarul Tiberiu Iacob-Ridzi. Corneliu BRAN

joi, 7 aprilie 2022

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Chiar dacă acum, pe moment, dai piept cu unele hopuri, nu te lăsa influenţat de ele, ci mergi mai departe cu încredere maximă în reuşita finală. Nicio ascensiune nu e uşoară.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Eşti invitat să te alături unei cauze deşi nu simţi că intervenţia ta ar duce, din prima, acolo unde speri. Nu te teme să încerci, consideră-l doar un antrenament, experimentezi ceva înainte de a ajunge la rezultatele visate.

ANUNŢ

mica publicitate

ANUNŢ

mica publicitate

Cumpăr vechi detector de gaz metan pentru mină (metanometru), provenienţă rusească, complet şi în bună stare estetică. Tel. 0723524003.

Pierdut legitimaţie de parcare pentru persoană cu handicap emisă de DGASPC pe numele Apostu Maria. Se declara nulă.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Apreciezi mult buna înţelegere din grupul mai larg de persoane în care te afli, la baza acestei armonii depline aflându-se unele interese sau preocupări comune care vă ajută să vă împrieteniţi uşor.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Dacă te detaşezi un pic de situaţia în care te simţi blocat, vei reuşi să vezi lucrurile de sus, ca într-o imagine de ansamblu foarte clară. Nu te crampona în banalul hop, ci fii sigur că dincolo de el e lumea ta!

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Uneori, e mult mai bine să te abaţi de la reguli, legi sau calea deja trasată de alţii. Succesul e ca la cules de ciuperci: ciupercile bune nu sunt cele care cresc lângă cărare, ci în adâncul pădurii!

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Stai de vorbă cu partenerul tău şi vorbeşte sincer. Spune-i ce doreşti de la el, spune-i cum vezi tu relaţia voastră, spune-i sincer ce gândeşti tu despre el, pentru a putea construi relaţia pe un fundament foarte solid şi sincer.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Priveşti cu o claritate de invidiat situaţia în care eşti implicat, că nici ţie nu-ţi vine a crede cât de limpede vezi lucrurile. Se pare că ai înţeles perfect pe ce nivel de afli, niciun dubiu nu-ţi dă târcoale.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Încearcă să mai micşorezi un pic ritmul în care înaintezi spre un scop măreţ, pentru că viteza aceasta te face să pierzi din vedere aspectele frumoase ale evoluţiei tale.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Mintea ta e plină de idei şi toate au ca numitor comun lupta pentru adevăr. Conştiinţa îşi lasă amprenta pe tot ce faci şi consideri că nu te poţi abate nici măcar un pas.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Iubirea e sursa celor mai frumoase şi mai intense emoţii de care ai parte acum, de aceea dăruieşti cu la fel de multă pasiune înapoi celui drag!

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Ca să te eliberezi de o povară pe care o tot duci pe umeri, e mai bine să accepţi acum un compromis.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Priveşti spre viitor cu multă nerăbdare, convins că eşti în faţa unui drum plin de oportunităţi. Vei avea de unde alege, pentru că se deschide în faţa ta o paletă largă de opţiuni.

Horoscop

8

www.zvj.ro joi, 7 aprilie 2022

DIVERSE

7

8

EDILITARE

Vulcan

Nu ar strica o verificare

În imagini apare gura de canal de la colțul blocului 3C1 din Vulcan pe care am făcut-o celebră după ce am scris de câteva ori despre și, mai apoi, după ce l-am invitat și pe primar s-o viziteze. E canalul

în care ajung apele menajere din acest bloc. Fără capac, el a ajuns să fie un fel de coș de gunoi. Din

facebook.com/ziarulvaiijiului

cauza asta, de nenumărate ori perimetrul din jur era plin de bălți urât mirositoare. De curând s-a terminat noua rețea de canalizare care, din bulevard, coboară paralel cu cea veche aflată sub treptele scării de lângă bloc. Numai că aici apare nedumerirea.

Dacă privește

cu atenție conducta ca vai de ea care vine din bloc bagi de seamă că apele menajere se scurg în continuare în gura de canal despre care tot am făcut vorbire. Nici când s-a lucrat și nici ulterior, nu am observat să se fi făcut o legătură între canalul acesta și vreunul dintre frățiorii mai tineri aflați la câțiva metri. Posibil să greșesc, dar, după cum se vede, gura de canal veche se umple pe mai departe. Ar fi, totuși, util ca, la recepție, beneficiarul, în speță SC Apa Serv SA Petroșani, să țină seama de sesizarea aceasta. Care seamănă izbitor cu ceea ce s-a întâmplat la blocul 36 de pe strada Traian. La care, tot așa, canalizarea scării nu a fost direcționată spre noua rețea, iar apele menajere au ajuns să se adune la subsol. Și, cu toate că locatarii scării au reclamat chestiunea în cauză, pe constructor l-a durut la cască. La el e simplu, așa e proiectul, așa face!

La ultima ședință

de consiliu local, cea din 31 martie, o doamnă din 3B3 a reclamat starea jalnică a treptelor de la blocul 3C1. Și, cu toate că ele sunt așa din mandatele fostului primar, l-a făcut vinovat pe actualul. I s-a explicat că anume nu au fost puse în lucru, fiindcă se știa de construcția rețelei de canalizare care trece pe lângă ele. Acum, că aceasta-i gata, vor fi reparate. Răspunsul nu a mulțumit-o pe reclamantă. După dumneaei rețeaua nouă se putea construi și dacă treptele scării erau deja terminate. Oare? Gheorghe OLTEANU

joi, 7 aprilie 2022