Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani
Vulcan
Director:
Cătălin DOCEA
Curs valutar:
1€ = 4,9480 lei 1$ = 4,4218 lei
1₤ = 5,9187 lei
vineri, 1 aprilie 2022
Anul XV • nr. 3282 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
Incidenţa cazurilor SARS-CoV-2 (31 martie 2022)
Judeţul Hunedoara Petroşani Lupeni Uricani Petrila Vulcan Aninoasa
2,69 3,1 2,56 1,44 1,15 1,01 0,92
Dispare kitsch-ul de pe stradă
Nu știu exact, ci doar bănuiesc cine ar fi putut veni cu ideea, dar soluția găsită pare-se că e mai bună, decât cea a inițială, când se vorba de demontarea sistemului de bârne de lemn cu care trecuta administrație publică din Vulcan „”împodobise”, în mod grotesc, strada Nicolae Titulescu de la un capăt la altul. Nu cred să fie
vreun automobilist care, ajungând la „Mercur” dinspre Coroești, să nu se fi simțit strivit, înghesuit, nici nu
„D”-uri sau de pe strada Preparației, referitoare la vizibilitatea redusă cauzată de bârnele inestetice.
Acum ceva timp
primarul Cristian Merișanu promitea că structura de lemn va fi demontată și că se va găsi o altă soluție pentru protejarea pietonilor care se deplasează pe trotuarele acestei străzi. Zilele trecute i-am găsit pe câțiva muncitori de la Serviciul Public de Salubrizare-Vulcan – avându-l cu ei pe ing. Costel Postolache, directorul serviciului lucrând peste drum de liceu. Am crezut, inițial, că s-au apucat să dea jos lemnăria. Da, asta și făceau, numai că… pe jumătate. Nu s-a renunțat la ea, ci s-a optat pentru o transformare care să-i ofere o oarecare estetică structurii.
Explicațiile mi-au
mai știi cum să zici, în momentul în care rula având de-o parte și de alta a drumului kitsch-urile de lemn, montate pe trotuare cică pentru protecția pietonilor. Ca să nu mai zic că, încă de atunci, nimeni de la primărie nu s-a sinchisit de reclamațiile șoferilor care ieșeau, pe Nicolae Titulescu, dinspre aleile dintre
fost oferite de către domnul ing. Ovidiu Drăgoi de la serviciu ADPP al primăriei. În primul rând, s-a dat jos ditamai bârna care lega stâlpii din lemn. Aceștia sunt scurtați la înălțimea de un metru, iar pe fiecare va fi montată câte o bilă. La cincisprezece centimetri de capătul de sus se va pune câte o scândură care face legătura între stâlpi. Care, pe toată strada, sunt cam cinci sute de bucăți. Apoi, totul va fi dat cu lac, ca să arate bine. În felul acesta se rezolvă problema de vizibilitate dorită
de conducătorii auto, pietonii sunt în siguranță și, în plus, dispare kitsch-ul grotesc de care, în anii trecuți, primăria era mândră tare. Gheorghe OLTEANU
2
EDILITARE
Lupeni
acel semi zid care desparte sala de 270 de locuri, iar ecranul instalat este mult mai mare decât cel vechi. lumina în sală este plăcută și poate fi făcută mai puternică, moderat de puternică sau slabă, în funcție de cum se dorește și de ce se întâmplă în sală, iar sistemul audio funcționează perfect, fiind unul de înaltă fidelitate ce redă sunetele aproape de perfecțiune. Urcând la etaj să vedem sala de redare și aparatura de proiecție (unde, la fel, totul e renovat ca la carte, începând de la pereți și săli și terminând cu geamurile și ușile), am văzut cum arată „creierul” care va reda imaginile și poveștile filmelor pe marele ecran al sălii. Este, practic, o cutie neagră, înaltă și destul de lată, unde totul este computerizat și digitalizat, astfel că aproape nu ai ce să-i faci în afară decât să apeși câteva butoane și să dai câteva comenzi. Față de vechile proiectoare cu role de film, e o diferență ca de la cer la pământ. Aceasta înseamnă una dintre minunile tehnologiei avansate, iar acest fapt nu mai trebuie să ne mai mire în secolul XXI. Toaletele, sala de bilete de la parter, intrările și ieșirile, sistemul de hidranți și de aerisire și altele întregesc tot acest aspect al noului, de-acum, cinematograf, ținând cont că până și pereții au fost refăcuți și dublați, practic aproape că s-a construit clădirea din nou, în condițiile în care, cum ne spunea primarul, atingeai un perete și aproape dădea să cadă. „Acesta a fost primul meu proiect pe care l-am și promis lupenenilor încă de la prima conferință de presă, când m-ați întrebat de acest cinematograf. A dat Dumnezeu să-l realizăm! A durat ceva timp, patru ani de zile, dar la astfel de proiecte de mare amploare cam atât durează (…). A fost greu cu avizele, cu actele, cu aprobările. Am reușit într-un final, după luni de zile de umblat și de dat telefoane, să ne întâlnim cu comisia, care era formată din 12 experți, un președinte, un secretar de stat și un subsecretar de stat. A trebuit la fiecare expert în parte să le răspundem la o mulțime de întrebări, inclusiv o întrebare grea, dacă ne încadrăm într-o anumită sumă de bani pe care erau dispuși să ne-o acorde întrun final (venea cam 370 euro/mp pătrat, ceea ce era puțin pentru cum arăta clădirea - și ne-am încadrat!) (…). Vrem în luna mai să facem o deschidere frumoasă. Va veni cineva și de la Cinematografia națională, o să avem printre noi și vechii angajați – printre ei și mama mea! (…). Prețul biletelor va fi de 15 lei dacă va fi film 3 D, iar dacă va fi o premieră 20 lei. Un film normal va fi 10-12 lei. Pentru copii, cu siguranță,
Peste o lună se redeschide Cinema „Cultural”
• Ce ar mai fi de făcut prin municipiu
De-acum putem spune că Cinematograful „Cultural” este gata. Practic, din luna mai a acestui an, lupenenii vor putea vedea filme la acest cinematograf cu tradiție. Împreună cu primarul Lupeniului, Lucian Resmeriță, am fost în această săptămână să vedem cum arată interiorul, în proporție de 99% finalizat, mobilat și echipat cu tot ce trebuie. O investiție care schimbă nu doar imaginea unui cartier, dar, poate, și obiceiurile localnicilor în timpul liber. Interior de clădire adus aproape de perfecțiune, după ce era pur și simplu o ruină!
Vrem să vă spunem încă din start că totul arată superb, inclusiv asortarea dintre culorile scaunelor și mochetelor cu culorile de pe pereți. Un cinema de nota 10 cu plus, încăpător, cochet, modern, în pas cu secolul prin care trecem. lupeniul avea nevoie de un astfel de obiectiv cultural, cei tineri și cei mai puțin tineri având astfel un nou loc unde să se relaxeze. Și, da, localnici să se reobișnuiască cu filmele bune vizionate la cinematograf, ca pe vremuri, precum lumea bună din Vest, care, măcar de două-trei ori pe lună se duce să vadă un film bun și nou la cinema cu familia sau prietenii, pentru că trebuie spus că și la cinematograful din lupeni vor rula cele mai bune și mai noi filme ce intră în rețeaua românească de filme, asta pe lângă peliculele de succes din ultimii ani, încheindu-se un contract clar în acest sens, după cum ne-a spus la fața locului primarul. Celebrul rând 9 există și acum, puțin mai depărtat de
)
Ziarul Vaii Jiului
Editor: SC Aldo Detail Direct Srl Petroşani rO 32719137 n J20/82/2014
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN
va fi o reducere. Nu vor fi prețuri mari, scopul nostru este să avem sala cât mai plină, nu contează prețul, la copii mai ales… De ce să-l pui 10 lei și să-ți vină 50 de copii, când poți să-l pui 5 lei și să-ți vină 200 de copii!? Interesul comunității este ca fiecare cetățean să treacă pe-aici, într-un an, măcar de 2-3 ori (…). Două săli de cinema de acest gen sunt în toată țara, acustica este una spectaculos de bună, iar aparatura de proiecție e de ultimă generație”, ne-a declarat, printre altele, primarul lucian resmeriță.
Se va mai face o parcare și un mic părculeț
la exterior mai e ceva de lucru, dar nici acolo nu foarte mult. Dacă ne referim la clădirea exterioară, lucrurile sunt aproape gata. Mai urmează să fie montată sigla cu numele cinematografului și ultimele finisaje, inclusiv o instalație luminoasă. Numele tot „Cultural” va rămâne, deoarece este, până la urmă, un brand al lupeniului anilor `70-`80, când acesta era vestit în Vale - și nu numai - pentru filmele bune și pentru atmosfera caldă a publicului, multe orașe din județ dorind să aibă un astfel de cinema. Tot la exterior, primarul lucian resmeriță vrea să fie amenajată în spatele clădirii o altă parcare de câteva zeci de locuri, care va dubla cele 55 de locuri de parcare actuale, dar și să fie amenajate niște mici alei și spații verzi. Va fi un mic părculeț cu câteva bănci, unde cei care vin la cinema, dar și cei care locuiesc la blocurile din zonă vor putea să se plimbe sau să stea pe bănci în serile de primăvară-vară sau de început de toamnă, când afară încă vremea e plăcută.
Schimbări de imagine în bine a cartierului cu 180 de grade
Tot acest tablou care cuprinde în epicentru cinematograful, a schimbat definitiv imaginea zonei și a cartierului. Cartierul „Braia” fiind unul central și un cartier de trecere spre zona turistică Straja, este important să arate cât mai plăcut, mai modernizat și cât mai curat. Acest cinema, prin reabilitarea sa, a venit ca o mănușă la ceea ce spunem, în contextul în care au fost refăcute și trotuarele și drumul principal, dar și clădirea „fantomă” care pe vremuri adăpostea sediile de partid și cartierul de case de deasupra supermarketului, binevenit și el în tot acest peisaj, util pentru cetățeni și turiștii care urcă sau coboară din Straja. la fel de utilă ca și imagine a fost și transformarea în bine a fostului restaurant „Cina”, o clădire reprezentativă și arhicunoscută de toată lumea, situată chiar lângă Bulevardul Tudor Vladimirescu, privată, unde cei care se ocupă de ea au înțeles că trebuie reabilitată, în primul rând ca imagine a afacerii personale și în al doilea rând ca imagine a cartierului și orașului.
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDrAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIrGHIDUŞ, Sonia lIBErESCU, Alin rUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FlEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
vineri, 1 aprilie 2022
Premieră: Primarul are pe țeavă un proiect legat de modernizarea Pieței „Cina”! Mai rămân trei probleme majore în cartier, în condițiile în care să nu uităm că în „Braia” au fost reabilitate și modernizate prin proiectul integrat al Apa Serv și rețeaua de apă potabilă și canalizarea, dar și rezolvată problema parcărilor, două astfel de mari parcări, plus altele mai mici create sau lărgite rezolvând pe moment problema și eliberând astfel prima bandă a drumului principal de mașini staționate. Una dintre aceste probleme este Piața „Cina”. Refăcută cât de cât acum vreo 10 ani, văruită și revopsită acum câțiva ani, clădirea ce adăpostește piața oricât ar fi „fardată” nu dă bine cu peisajul. Această piață nu are un schelet de clădire spațios, cu geamuri mari pe unde să intre lumina și să se vadă marfa expusă chiar de-afară. Nu are, în primul rând, o mică hală externă, o hală de vară acoperită, fără pereți, unde vara producătorii să-și expună legumele, fructele și produsele agricole. Piața arată ca o catacombă, unde intri parcă într-un loc de o altă dimensiune, răcoros, întunecat… Iar primarul Lucian Resmeriță e conștient de aceasta și mi-a dat dreptate când i-am spus că ar trebui altceva acolo. De altfel, nici nu am apucat să spun prea multe, că mia zis ceva în premieră, legat de Piața „Cina”: „Acum că mi-ați spus și m-ați provocat, vă spun și eu în premieră: lucrăm la un proiect în acest sens. Clădirea va fi schimbată cu o clădire spațioasă, luminoasă, modernă. În câțiva ani va fi amintire această clădire ce adăpostește cea mai mare piață din oraș. M-am gândit demult la treaba asta și este un proiect al meu pe care doresc să-l implementăm, și eu consider că Lupeniul are nevoie de o piață adevărată, știu asta și lucrăm în acest sens!
8
www.zvj.ro vineri, 1 aprilie 2022
Deocamdată nu avem o linie de finanțare pentru acest proiect de care vorbim, o să vedem în viitorul apropiat dacă se va deschide o axă de finanțare pentru piețe și astfel de obiective… dacă da, imediat vom depune proiectul!”, susține Lucian Resmeriță.
Reabilitarea energetică a blocurilor - o problemă ce va fi rezolvată pas cu pas, cale de cel puțin 20 de ani
O a doua problemă majoră rămasă, valabilă pentru tot orașul și toată Valea Jiului, să nu zicem țara, este cea a reabilitării blocurilor, aici fiind vorba de reabilitarea termică și fațade, plus acoperișuri. În Lupeni sunt vreo 200 de blocuri. Dintre acestea, vreo 20, cam 10%, vor intra în prima fază pe proiecte de reabilitare cu bani europeni și de la bugetul de stat, cu o contribuție mică și din partea primăriei și cetățenilor. Este vorba de blocuri ce fac parte din asociații de proprietari, altfel nu se poate. Apelul primarului și a primăriei este tot același: locatari din Lupeni, facețivă asociație, altfel nu se pot accesa fondurile, nu se poate veni cu un proiect! Acest lucru este valabil pentru toate localitățile din Vale. Vor urma și celelalte faze și etape, astfel încât primăria speră ca în 10 ani măcar 50-60% din blocuri să fie reabilitate de la a la z. Asta ar însemna confort mai mare pentru cetățeni, facturi mai mici la încălzire și o imagine deosebită pentru un oraș de munte ce tinde să fie în viitorul apropiat un micuț oraș-stațiune, cochet, curat, frumos, care să atragă cât mai mulți turiști.
Poliția națională are sediul mai hâd decât îl avea miliția de prin anii `70!
O treia problemă ține de Poliția Română. Actualul sediu al poliției, cu parcarea de lângă și tot ce înseamnă el, nu este un sediu demn de ceea ce găzduiește. Bine măcar că nu mai cade ușa de la intrare, cum era acum vreo 10 ani. Dar, totuși, fiind vorba de poliția națională, de imaginea ei și a
municipiului pe raza căruia se află sediul de poliție, mai ales că la Lupeni acesta se află într-o zonă centrală de lângă cea mai mare piață din oraș, credem că a venit momentul să cerem șefilor acestei instituții să aloce fonduri pentru o reabilitare completă a respectivei clădiri sau chiar o relocare într-un spațiu unde s-ar putea face o clădire de poliție așa cum trebuie. Înghesuită între blocuri și piață, cu o parcare la fel de mică și de înghesuită din cauza lipse spațiului, cu o clădire din anii `50-`60, Poliția municipiului Lupeni nu are în prezent un sediu demn de mileniul XXI și este clar că trebuie făcut ceva. Ar fi chiar culmea ca după toate aceste transformări și proiecte care schimbă imaginea centrului Lupeniului cu 180 de grade, tocmai sediul poliției să tragă totul în jos! De aceea, cât încă imaginea e în continuă mișcare, poliția ar trebui și ea să se apuce de schimbat imaginea acelui sediu. Domnilor polițiști șefi, vreți să știți ceva? Păi, sediul fostei miliții, din centrul vechi, de lângă popicărie, arăta de zece ori mai bine. Chiar vreți să ne reîntoarcem în anii `70? Corneliu BRAN
EDILITARE
3
4 Marian Boboc vă prezintă
prăvălia cu istorii
DIN ISTORIA MINERITULUI VĂII JIULUI (V)
Întrucât de la o vreme se bate moneda cu redeschiderea minelor în Valea Jiului (lucrare mai mult ficțională, decât reală, conform unor specialiști într-ale mineritului) republic câteva date din diferite momente ale istoriei mineritului Văii Jiului, așa cum le-am publicat în volumul „Valea Jiului în anii marii crize economice mondiale. Închiderea minelor. Minerii Văii – emigranți în abatajele Franţei” Două referate
La 12 decembrie 1929, inginerul I.E. Bujoiu întocmeşte două referate, pe care le prezintă Consiliului de administraţie. Să nu uităm că în august 1929 a avut loc greva minerilor de la Lupeni, soldată cu un adevărat masacru, 22 de mineri fiind răpuşi de gloanţe. Referatele dau seama de realităţile miniere, constituind, după atâţia ani, un document extraordinar al acribiei gândirii inginereşti şi manageriale. Primul document, „Referat asupra programului de exploatare în 1930 şi a programului de lucru”, se referă la realităţile de la minele din Lupeni, iar al doilea, „Referat asupra programului de exploatare în 1930 şi a programului de lucrări extraordinare pe 1930-1931 şi 1932”, analizează potenţialul minelor din Vulcan şi Petroşani.
calităţii produselor noastre”.
Probleme de exploatare „Paralel cu scăderea preţurilor, şi ca atare cu străduinţele de a diminua pe toate căile preţul de revenire, exploatările noastre vor suferi şi o modificare importantă datorită altui fapt. Atât înaintea şi în timpul războiului, cât şi în anii ce au urmat s-au exploatat în special straturile de cărbuni situate în acoperişul stratului principal, acesta rămânând mult în urmă, spre ex.: Mina Carolina va epuiza complet straturile XIII şi XIV în 1933. Ca urmare a acestei situaţiuni, stratul principal, a cărui exploatare a şi crescut în anii din urmă, va trebui să intre cu un procent din ce în ce mai important în producţia totală a exploatărilor noastre. Totodată, profitând de faptul că vor fi necesare modificări mari
Această producţiune se va repartiza după natura lucrărilor miniere în: Pregătire şi deschidere: 127.045 tone sau 21%: Abataj: 473.000 tone sau 79%. …………………………………………………………………… 601.000 tone sau 100%
„Referat asupra programului de exploatare în 1930 şi a programului de lucru” la minele din Lupeni
Indisciplinata clasă muncitoare „Atât în anul 1929, cât şi în a doua jumătate a anului 1928, exploatările noastre au avut de suferit în special prin dezordine şi cvasi-anarhia personalului inferior, lucrătorii făcând continuu greve sau acte de sabotaj, rezistenţă pasivă sau acte de rea voinţă în lucru. Rezultatul a fost că prin disciplina scăzută lucrările nu au fost făcute în mod satisfăcător, întreţinerea suferind în primul rând, iar preţul de revenire a scăzut”.
Cauze externe „Tot în acest an am avut de înregistrat, pe lângă scăderi importante ale preţurilor cu care se lichidau furniturile C.F.R. (…), şi o înăsprire a condiţiunilor caetului de sarcini, impunând caracteristici tehnici inuzitaţi. În acelaşi timp, criza din industria petroliferă şi scăde¬rea anormală a preţurilor rezidurilor de petrol, precum şi concu¬renţa celorlalte mine de lignit şi a lemnului au creat în plasamentul cărbunelui o depresiune, iar clienţii au devenit din ce în ce mai exigenţi, trecând la consumul păcurei, iar alţii, şi nu din cei mai puţin importanţi, ne-au făcut dificultăţi refuzând livrările sau cerând despăgubiri importante. Această situaţiune ne obligă a căuta, cât de curând, o soluţiune radicală pentru îmbunătăţirea
facebook.com/ziarulvaiijiului
an sunt urmă¬toarele: 1) Aplicarea pe o scară cât mai întinsă în straturile subţiri a noilor metode de abataj cu randament mare, pregătire puţină, consum exploziv redus şi calitate mai bună a produselor. Aceste metode au fost studiate în anii din urmă şi vor fi aplicate la Victoria în str. 18, la Carolina în str. 14 şi 13, la Ştefan în str. 8 şi 9 şi str. 5, la Ileana în str. 17 şi 18, eventual în str. 8 şi 9 ce se va deschide sub oriz. 735 şi în str. 5. 2) Intensificarea exploatării stratului 3 acolo unde straturile subţiri au ajuns sau vor ajunge în curând la oriz. 640 (galeria Ştefan). Aceste lucrări vor necesita intensificarea rambleiajului actual. 3) Cercetarea straturilor acoperitoare în lentilele care, deşi cad în zona exploatărilor noastre, nu au fost încă exploatate (lentila Est din Mina Victoria pe transversala II la 640, lentila Barbara la Mina Ileana). Calculul preţului de revenire pentru anul 1930 a fost stabilit în modul cel mai minuţios. Pentru fiecare lucrare s-au stabilit în detaliu posturile prestate de lucrători, toate materialele ce se vor consuma, energia şi celelalte cheltuieli (a se vedea dosarul anexat). Producţia „preliminată” pentru fiecare mină este următoarea: Mina Victoria - 110.000 tone Mina Carolina - 180.000 tone Mina Ştefan - 171.000 tone Mina Ileana - 140.000 tone ……………………….. Grupul Lupeni 601.000 tone
în exploatări, vom căuta ca, pe lângă o intensă raţionalizare, să facem şi o concentrare cât de puternică, care ne va da rezultate foarte satisfăcătoare în privinţa reducerii preţului de revenire”.
Intenţiile directorului general „În cele ce urmează voi arăta programul nostru de exploatare în anul 1930 şi cheltuielile normale de exploatare, precum şi programul lucrărilor extraordinare pe 1930, 1931, şi 1932, cu cheltuielile aferente şi disponibilităţile financiare. Totodată voiu căuta să stabilesc rentabili¬tatea viitoare rezultând din noua concepţiune tehnică”. Programul de exploatare pentru anul 1930 „Elementele ce vor caracteriza exploatarea în acest
Aceste procente sunt mult mai favorabile decât în anii trecuţi. Metodele de abataj utilizate ne vor permite să scoatem 378.923 tone sau 63% cu surpare, 79.749 tone sau 13,3% cu rambleu de mână, iar 91.477 tone sau 23,7% cu rambleu hidraulic. Totalul metrilor cubi de rambleu ce se vor introduce în mină va fi de cca. 108.628 şi va reprezenta în volum circa 22% din volumul cărbunilor extraşi. Actualul quantum de cărbuni deschişi este de 4.845.500 tone care, scăzut cu producţia şi augmentat cu noile deschideri, va fi la finele anului de 4.934.800 tone. Preţul de revenire bazat pe elementele de mai sus şi pe cea mai strictă economie s-a calculat la gura minei la: Mina Victoria la 528,25 lei Mina Carolina - 487,20 lei Mina Ştefan - 540 lei Mina Ileana - 487,85 lei ………………………………………… Sau pe Grupul Lupeni - 509,97 lei/ tonă Menţionat pentru memorie preţurile de cost obţinute în condiţiile anormale ale anului 1929 pe perioada ianuarie - septembrie inclusiv; Mina Victoria - 587,84 lei Mina Carolina - 521,88 lei Mina Ştefan - 686,68 lei Mina Ileana - 526,40 lei ….……………………………………… Total I. Grupul Lupeni - 573,39 lei/ tonă Cheltuielile totale pentru exploatările miniere însumează pentru anul 1930 lei 305.202.000. Dacă la totalul I. preliminat mai sus de 509,97 lei/ tonă adăugăm circa 300 lei pe tonă, sumă reprezentând celelalte cheltuieli, şi anume: întreţinerea coloniilor, regia Direcţiunei Minelor şi
vineri, 1 aprilie 2022
Direcţiunei Generale, expediţii, transporturi locale, cheltuieli de vânzare, separaţia, impozite şi amortismente, obţinem un total pe tonă pusă pe vagon gara Lupeni de circa 810 lei/ tonă, ceea ce ne va putea asigura un dividend minim de 10%”. Programul de dezvoltare pe anul 1930, 1931 şi 1932 şi lucrările extraordinare pe aceşti ani la Minele Lupeni
„Programul lucrărilor extraordinare are ca prim obiect asigurarea producţiunei la nivelul probabil al cererii în anii ce vor urma, tinzând în acelaşi timp a obţine un procent de producţie cât mai mare din stratul principal. Totdeauna vom căuta a da acestor lucrări, prin dispoziţia lor iniţială şi felul execuţiei un caracter de permanenţă şi o amploare suficientă pentru a permite o cât mai puternică concentrare subterană, care ne va permite ca Mina Carolina, fiind închisă la finele 1932-1933, să putem asigura întreaga producţie de la minele Ileana, Ştefan şi numai o parte din Victoria. Această operaţiune va reprezenta pentru societatea noastră un foarte însemnat câştig după cum vom vedea mai jos. În afara de lucrările de concentrare, vom avea de executat o serie de alte lucrări pe care le denumesc de ameliorare, cum ar fi în primul rând spălătoria de cărbuni. (Este just că va avea ca consecinţă şi o importantă concentrare, dar obiectul principal este ameliorarea producţiei). Aceste lucrări vor avea ca scop eftinirea unor operaţiuni elementare prin raţionalizare combinată cu maşinism sau obţinerea cu maximum aceleaşi cheltuieli a produce valoare mai mare. Tot sub titlul de lucrări extraordinare se cuprind şi o serie de lucrări de exploatare care, prin caracterul lor mai puţin obişnuit, au necesitat acordarea unui credit special necuprins în preţul de revenire. Spre ex.: un puţ orb situat în culcuşul stratului 3 la Mina Ştefan (642-726), care ne va permite să deschidem în stratul 3 un quantum de cărbune de peste 1.000.000 tone; de asemeni, cheltuielile ce facem pentru crearea unei pepiniere de brazi în vederea replantării pădurilor de pe Parâng etc. În tablourile anexe se găsesc rezumate toate lucrările extraordinare atât de concentrare şi de ameliorare, precum şi lucrările extraordinare de exploatare. În dreptul fiecărei se găsesc costul total al lucrării, repartiţia pe anii ce urmează (1930, 1931 şi 1932), data la care se termină şi intrarea în funcţiune. La estimarea costului fiecărei lucrări s-a procedat în modul cel mai meticulos, luându-se ca bază oferte precise pentru maşini sau instalaţiuni, iar pentru lucrări miniere s-au întocmit devize exacte pentru profile standard, devize care au fost verificate prin lucrările din ultimii doi ani. Rezumând din tablourile anexate sumele ce se vor cheltui în anii următori obţinem: În 1930 pentru cheltuieli extraordinare………………89.500.000 lei Iar pentru lucrări extraordinare de exploatare………..14.600.000 lei În 1931 pentru cheltuieli extraordinare……………….45.000.000 lei Iar pentru lucrări extraordinare de exploatare…………..1.400.000 lei În 1932 pentru cheltuieli extraordinare……………….16.900.000 lei
8
www.zvj.ro vineri, 1 aprilie 2022
Iar pentru lucrări extraordinare de exploatare…………..4.000.000 lei În total pe 3 ani:……..167.500.000 lei Sau în medie pe an la lucrări extraordinare…………..50.466.000 lei Iar în medie pe an la lucrări extraordinare de exploatare 5.360.000 lei”
Disponibilităţi „Acest program, deşi are o mare importanţă pentru noi şi va însuma o serie de beneficii, totuşi va fi greu de realizat dacă nu avem siguranţa disponibilului. Pentru a face un studiu care, bineînţeles, nu poate fi luat decât cu aproximaţia ce aceste calcule comportă, a trebuit să fixez o serie de elemente iniţiale, şi anume: 1930 1931 1932 Producţiunea 550.000 580.000 600.000 Dividend 6% (pt. 1929) 10% (pt. 1930) 12% (pt. 1931) Preţ de 505 476 448 revenire la gura minei Preţ de vânzare 931 931 - 6%.931 931.-12%. 931 Observ de la început că aceste date sunt luate cu destulă prudenţă, spre ex.: pentru 1930 s-a preliminat 600.000 tone, iar în previziuni nu am pus decât 550.000 tone. În ce priveşte dividendul, cifra de 6% pentru 1930 ar fi legitimată de situaţia excepţională a anului 1929. Orice modificare de dididend ar schimba previziunile cu cca. 7 milioane pentru fiecare punct. Plecând de la aceste date, în tabloul No. 3 vom găsi studiată, lună cu lună, situaţiunea disponibilului. Din acest tablou reiese, cu aproxi¬maţia cerută, că vom putea îndeplini fără nici o teamă întreg programul nostru, fără a face apel la credite din afară, ştiută fiind situaţia noastră financiară de astăzi. Anume: presupunând că la 1 ianuarie 1930 soldul nostru în numerar ar fi nul, în cursul celor trei ani următori maximul lipsei de numerar nu va întrece 37 milioane lei, la finele 1932 terminând programul cu un disponibil de 61 milioane. Rentabilitate Înainte de a intra în calcule de rentabilitate care comportă şi ele o oarecare aproximaţie, va trebui să considerăm cheltuielile extraordinare ce se fac cu aspect specific industriei miniere. O industrie, alta decât minieră, spre ex.: o fabrică de zahăr, odată ce şi-a construit fabrica şi instalat maşinile, lucrează sub aceeaşi formă timp îndelungat, ea făcându-şi totodată şi amortismentele necesare. În schimb, o industrie minieră, spre ex.: petroliferă trebuie să aibă încontinuu investită o sumă fixă în lucrări active pentru a-şi menţine producţiunea. Anume, dacă pentru o producţie de x tone pe zi are nevoie de y sonde şi dacă o sondă s-a epuizat, deci s-a şi amortizat, va trebui imediat investită suma amortizată în o nouă sondă, spre a-i asigura producţiunea fixă, fără ca pentru această nouă investiţie să se ceară un plus de rentabilitate. Sumele amortizate au fost reinvestite pentru a se menţine rentabilitatea anterioară. Minele de cărbuni urmează această lege şi mai aproape decât o exploatare de petrol. Ele au nevoie încontinuu de un număr relativ constant de metri de galerii, puţuri, de un anumit stand de maşini diverse etc. pentru a putea menţine producţiunea pe acelaşi picior. Ca atare, sumele investite în lucrări active păstrează un nivel aproape constant, lucrările degradate şi ca atare amortizate fiind refăcute cu fondurile adunate pentru amortizarea lor. O imagine
clară a acestei situaţiuni ne este dată în următorul exemplu tipic: Pentru asigurarea transportului minier în ipoteza unei producţiuni de 2.000 t pe zi sunt necesare circa 4.000 vagonete. Dacă într-un an s-au degradat şi s-au scos din uz 500 vagonete, va trebui să se înlocuiască imediat cu alte 500 vagonete noi, fără ca pentru contravaloarea acestora să se poată cere un plus de rentabilitate. Privite sub această formă, amortismentele iau o formă de fonduri de reînnoire, iar investiţiunile nu sunt decât cheltuieli de reînnoire. O mare mină de cărbuni fiind un complex de numeroase investiţiuni elementare, servind la tot atâtea operaţiuni elementare, prin legea cifrelor mari se poate spune că atât timp cât investiţiunile din o serie de azi nu întrec amortismentele anilor respectivi, nu li se poate cere un plus de rentabilitate. Problema rentabilităţii se poate pune numai atunci când investiţiunile făcute, împărţite la anii pentru care servesc, depăşesc prevederile anuale ale fondului de amortisment-reînnoire. În acest caz sumele cheltuite sunt procurate de societate fie prin augmentare, fie prin împrumuturi de diverse forme, şi societatea va trebui să răspundă prin un plus de rentabilitate plusului de investiţiuni, acoperind fie plusul de dividend, fie dobânda şi asortimentul împrumutului. Bineînţeles că orice lucrare extraordinară de investiţie sau reînnoire înainte de a fi realizată, este obiectul a foarte serioase studii de rentabilitate, neacceptând nici o lucrare care poate aduce o readucere de beneficiu. În cazul nostru, amortismentul normal al societăţii fiind de ordinul a 50-70 milioane anual, vedem că, deşi programul nostru este încărcat, nu vom întrece disponibilităţile fondului de reînnoire. Totuşi, dacă lucrările de reînnoire sunt concepute întrun spirit judicios şi dacă se utilizează intens orice progres de maşinism sau doctrină, se pot obţine şi beneficii suplimentare. În programul nostru de lucrări, beneficiile suplimentare ce aşteptăm provin din două surse: a) din raţionalizarea şi mecanizarea lucrărilor curente de exploatare şi b) din minusul de cheltuieli cerute pentru una sau mai multe operaţiuni elementare de noua sau noile instalaţiuni care înlocuiesc instalaţiunile vechi. Beneficiile din a) sunt foarte greu de calculat separat pe fiecare operaţiune deoarece acestea variază din moment în moment prin deplasarea sau deformarea continuă a lucrărilor. Totuşi, statistica tehnică sau contabilă, singurele care ne pot da o apreciere justă asupra unei mari serii de fapte mereu schimbătoare ne arată că introducerea de noi metode şi raţionalizarea ne aduc în mod cert reduceri de preţ de revenire, pe baza cărora au făcut prevederile de disponibil. În acel tablou însă am socotit şi o reducere a preţului de vânzare şi ca atare nu voi lua în considerare ca măsură de prudenţă nici un plus de beneficiu provenit din raţionalizare şi mecanizare. b) limitând plusul de rentabilitate ce aşteptăm prin realizarea judicioasă a programului de lucrări extraordinare numai la câteva posturi, şi anume: Organizarea şi centralizarea transporturilor prin sistemul de galerii principale la or. 640, introducerea tracţiunii electrice în locul locomotivelor pneumatice de astăzi, suprimarea a două separaţii şi înlocuirea lor prin o spălătorie centrală, executarea şi completarea sistemului de galerii pe orizontul Ştefan, vom putea înregistra urmă¬toarele avantagii: 1. Concentrarea transporturilor la oriz. 640 pe galeria Ştefan. Astăzi Mina Victoria transportă producţia ei prin puţul Victoria şi apoi pe un funicular lung de 1.500 m la Separaţia Victoria. Costul pe tonă a acestui transport se ridică în mediu la 58 lei, pe când transportul pe orizontală prin galeria Ştefan revine la lei 19/ t, de unde pentru producţia de 110.000 t a minei Victoria rezultă o economie, inclusiv întreţinerea, de 3.100.000 lei. (va urma)
prăvălia cu istorii
5
6
SPORT
Bogdan Tomuș (director Știința Petroșani):
Națională de Rugby. „Planul Federației Române de Rugby este acela de a ridica permanent nivelul echipelor din eșalonul secund de seniori pentru o competitivitate crescută a primei ligi. De aceea, am propus crearea unei Ligi Naționale de Rugby prin comasarea celor două competiții. Având în vedere diferențele de nivel dintre cele două competiții actuale se vizează un plan pe trei ani pentru reducerea decalajelor sportive și financiare dintre echipele care provin din DNS și cele din SuperLiga. S-au propus către echipe trei variante prin care impactul financiar și sportiv să fie cât mai ușor de suportat de către echipele care provin din eșalonul al doilea. Cluburile au votat varianta cea mai bună. Începem un nou proiect pentru echipele de seniori și cred că vom reuși să îl ducem cel puțin la nivelul SuperLigii. Cred că am plecat, acum 10 ani, din același punct, iar nivelul a crescut. Vom face la fel și de această dată, beneficiind de experiența acumulată, dar și de valoarea primelor echipe de seniori care au misiunea de a ridica, împreună cu federația, nivelul rugbyului intern. Doresc să le mulțumesc tuturor echipelor pentru deschiderea arătată și pentru faptul că încep acest nou proiect, benefic pentru întreg rugbyul românesc”, a declarat președintele FRR, Alin Petrache. Varianta aleasă de echipele de seniori Republicăm organizarea noului format, în care cele 15 echipe sunt împărțite pe două grupe regionale: Grupa 1 – CSM Știința Baia Mare, SCM-USAMVB Timișoara, CSU Cluj, CS Știința Petroșani, RC Gura Humorului, CSM Suceava, CSU Arad, CSU Alba Iulia. Grupa 2 – CSA Steaua, CS Dinamo, CS Navodari, RC Bârlad, CSM Galați, RC Grivița, CS Poli Iasi În grupă se joacă un tur Berger, 7 respectiv 6 partide/echipă. Primele două clasate se califică în Play-Off, restul echipelor vor lua parte la Play-Aut. Play-Off: 4 echipe. Tur+retur ( 6 partide / echipa), semifinale (Loc 1-Loc 4, Loc 2-Loc 3), finale Play-Out: 11 echipe. Un tur Berger. (10 partide / echipă) De asemenea, s-a aprobat ca disputarea Cupei României, ediția 2022, să se facă în funcție de programul competițional intern și internațional. Toate aspectele organizatorice vor fi stabilite în Manualul Competiției care va fi aprobat de Biroul Federal săptămâna viitoare. În privința competițiilor de rugby 7, s-a hotărât ca la turnee să participe echipele înscrise în Liga Națională de Rugby sau cele care au înscrise în competițiile naționale cel puțin două echipe de juniori. Liga Națională va începe la 16 aprilie. Majoritatea meciurilor vor fi televizate. Astfel, Știința va reveni, după multă vreme, pe buzele tuturor. Hai, Știința!
„Știinţa avea două variante: fie mergea mai departe, fie punea lacătul. Noi am decis să continuam istoria”
• La Petroșani, tradiția continuă în Liga Națională
Carpo s-a retras
Un pas înainte
Selecții la școli
Când Știința nu mai spera să fie în prima ligă, a venit mutarea surpriză sau mutarea forțată de împrejurimi. Astfel, Știința va juca în Liga Națională cu elitele. Directorul Științei, Bogdan Tomuș, explică faptul că nu exista decât două variante: fie Știința accepta, fie istoria celei mai frumoase echipe de rugby lua sfârșit. Visul frumos continuă. „Suntem în Liga Națională. Nu aveam decât varianta să mergem mai departe, sau să punem lacătul. Am ales varianta de a merge mai departe. E un pas înainte. Nu stăm extraordinar la capitolul financiar, dar ne descurcăm cu ceea ce avem. Noi sperăm, totuși, să obținem fonduri, să vină și factorii locali și județeni lângă noi, pentru că suntem singura echipă din județ care se află în prima ligă. De închis era ușor să închidem, de deschis e mai greu. Ce pot să spun acum e faptul că noi avem o situație mai bună față de alte echipe”, spune oficialul Științei.
Alexandru Lupu ne-a informat că Daniel Carpo, unul dintre jucătorii emblematici ai acestui sport, și-a anunțat retragerea. „De plecat nu știm, încă, dacă va pleca cineva, dar Daniel Carpo ne-a anunțat că s-a retras definitiv. Nu revine și, din păcate, este o pierdere pentru noi. Mai avem și doi jucători care se recuperează, după operație, Răzvan Barbu și Ivanciu”. Știința a decis să pună bazele propriei pepiniere, iar pentru asta a făcut o descindere în școlile din Vale. Astfel, în prezent, 42 de copii, fete și băieți, au venit
Bază nouă la Știința
Prin Fondul Național de Investiții, la Știința, se vorbește despre construirea unei noi baze pe scheletul celei existente la ora actuală. „Am depus actele pentru o bază nou-nouță, pe actualul amplasament, cu vestiare, sală de forță, tot ceea ce este nevoie. Dacă ne reușește ceea ce conducerea și-a propus, atunci vom putea vorbi, în viitor, despre una dintre cele mai moderne baze sportive de rugby din țară. Proiectul a fost deja depus”, a declarat, pentru zvj.ro, Bogdan Tomuș.
„Este o provocare"
O mare responsabilitate în Liga Națională apăsă, evident, pe umerii antrenorului Alexandru Lupu. „Pentru mine Liga Națională este o provocare. Demult așteptam acest moment. Ne va fi greu pentru că în acest moment avem un lot numeric mai subțire, dar obiectivul nostru este clasarea pe locurile 5-8”, spune Alexandru Lupu.
la rugby. „Pepiniera este un alt proiect al nostru. 12 fete și 30 de băieți se pregătesc. Vrem să facem și o echipă de fete. Vrem să parcurgem fiecare etapă de jos. Am fost la toate școlile. Avem nevoie de o bază solidă la nivel de școli. Copiii trebuie să lase tableta și să vină la mișcare, chiar dacă nu toți vor performa”, a punctat Alexandru Lupu.
Ce a decis federația
Federația Română de Rugby a lansat un nou format competițional intern, începând cu sezonul 2022. Majoritatea echipelor de seniori din România au decis formatul competițional al întrecerilor interne pentru sezonul 2022. 15 echipe de seniori se vor înfrunta începând de anul acesta în competiția internă pentru ași adjudeca titlul de campioană națională. Competiția va purta denumirea de Liga
Marius Mareș:
„Nu mi-am luat banii de 4 luni”
Fostul jucător al Jiului, Marius Mareș, în prezent, la echipa din Liga a III-a, Husana Huși, este debusolat de ceea ce se întâmplă, pe plan financiar, la echipă. „A fost un obiectiv de îndeplinit, și anume intrarea în Play-, cu toate că au fost probleme mari cu banii. Am intrat în Play-off, am jucat pentru oameni, pentru antrenori și încă problemele nu s-au
facebook.com/ziarulvaiijiului
rezolvat. Eu cred că e puțin dificil și inuman, sau nu știu cum să îi mai zic, ca în 2022 să fii neplătit de 3-4 luni în cazul în care ai o familie, acasă, un copil, nu e cazul meu, dar sunt colegi care au, însă și noi avem responsabilitățile noastre”, a declarat jucătorul care a debutat în prima ligă pe când avea 18 ani, la FC Vaslui. Fotbalistul spune că retrăiește momente din trecut când nu primea banii cu lunile, doar că atunci era vorba de mulți bani. „Se întâmpla asta și în trecut, dar erau mai mulți bani și, oarecum, îți ajungeau să trăiești două luni din ei. Aceștia sunt bani puțini de care depinzi de la lună la lună. Am realizat, aici, lucruri frumoase, niciodată echipa nu a fost pe locul trei”, a concluzionat jucătorul de 26 de ani.
vineri, 1 aprilie 2022
Horoscop
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
Ai tendinţa de a o face pe justiţiarul şi să lupţi vehement pentru drepturile tale sau ale altora mai puţin norocoşi, numai că lupta ta pentru dreptate se poate solda cu un conflict şi mai puternic.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Eşti cam neglijent cu banii, având impresia că, dacă în acest moment ai nişte sume la dispoziţie, aşa o vei duce şi de acum înainte, dar banii se termină la un moment dat, nu uita!
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Frumuseţea vieţii se vede şi în lucrurile cele mai mărunte, deci nu pretinde de la cei dragi gesturi ieşite din comun.
rac (22 Iun - 22 Iul)
Trebuie doar să ai un pic de curaj să faci un pas în faţă şi succesul tău e asigurat. Totul depinde doar de un îndemn din interior de a lăsa modestia sau emotivitatea deoparte.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Eşti invitat să te alături unui grup mai larg de persoane care are un scop foarte bine definit. Ai şi tu acelaşi interes, ca atare nu încerca să lupţi de unul singur, ci ar fi bine să te asociezi cu ei.
Fecioară (23 Aug - 21 sep)
Ai cu cine colabora astăzi, deci alătură-te acelor oameni care îţi inspiră încredere şi tonus bun. Există mai multe persoane în preajma ta care au ceva de oferit.
Balanţă (22 sep - 22 oct)
Ceva n-a ieşit tocmai bine şi eşti gata să aluneci într-o zonă sumbră, dar nu te lasă prietenii! Ei simt imediat că se întâmplă ceva cu tine şi te înconjoară cu toată atenţia lor.
scorpion (23 oct - 21 Noi)
Reuşita zilei vine de la şcoală sau de la serviciu. Acolo ai şansa de a te remarca într-o lumină nouă ce va atrage spre tine admiraţia şi aprecierile celor din jur.
săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Toate ar trebui să-ţi meargă de minune azi, pentru că prinzi un val ascendent care te duce direct la ţelurile tale cele mai importante.
capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Cineva deţine controlul unei acţiuni în care eşti direct implicat, dar depinzi întru totul de deciziile sale.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Ai multe de făcut în această zi, dar oricât te-ai strădui să îţi asumi atâtea sarcini, nu vei putea termina totul acum.
ANUNŢ
mica publicitate
Cumpăr vechi detector de gaz metan pentru mină (metanometru), provenienţă rusească, complet şi în bună stare estetică. Tel. 0723524003.
ANUNŢ DE LICITAŢIE 1.Informaţii generale privind autoritatea contractanta, în special denumirea, codul de identificare fiscală,numarul de telefon, fax și/sau adresa de e-mail, persoana de contact: Primăria municipiului Vulcan, B-dul Mihai Viteazu, nr. 31, județul Hunedoara, cod fiscal 336200, telefon 0254 570 340, fax 0254571910, adresa de e-mail primvulcan@yahoo.com, prin persoana de contact : Cristian Merișanu –primar, Ovidiu Drăgoi -șef serviciu A.D.P.P., Dan Costoviciu Mihaela – inspector A.D.P.P., organizează: licitație publică. 2.Informaţii generale privind obiectul procedurii de licitație publică, în special descrierea și identificarea bunului ce urmează să fie vândut: imobil acoperiș metalic situat în municipiul Vulcan, str.Preparației FN, în suprafață de 340 mp, înscris în CF 61874 Vulcan, nr. cad. 61874, proprietate privată a U.A.T. Vulcan. 3.Informaţii privind documentaţia de atribuire: documentaţia aprobată prin H.C.L. nr. 55/2022 se ridică de la camera nr.32 a Primăriei Municipiului Vulcan şi se poate obţine până la data de 19.04.2022 ora 16. 4.Modalitatea sau modalităţile prin care persoanele interesate pot intra în posesia unui exemplar al documentaţiei de atribuire: Documentaţia de atribuire se poate obţine de la camera nr. 32 al Instituţiei, pe baza unei cereri scrise şi a chitanţei de la casieria unităţii. 5.Denumirea şi datele de contact ale serviciului/compartimentului din cadrul vânzătorului, de la care se pot obţine un exemplar din documentaţia de atribuire: Direcția Administrarea Domeniului Public si Privat, camera nr. 32. 6.Costul şi condiţiile de plată pentru obţinerea acestui exemplar, unde este cazul, potrivit OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ: documentaţia de atribuire costa 10 lei iar suma se achită la casieria unităţii. 7.Data limită pentru solicitarea clarificărilor: 29.04.2022. 8.Informaţii privind ofertele: ofertele se depun la sediul Primăriei Municipiului Vulcan, camera nr. 32. 9.Data limită de depunere a ofertelor: 10.05.2022 ora10:00. 10.Adresa la care trebuie depuse ofertele: Bvd. Mihai Viteazu, nr. 31, județul Hunedoara. 11.Numărul de exemplare în care trebuie depusă fiecare ofertă: 1 exemplar original. 12.Data şi locul la care se va desfăşura sedinţa publică de deschidere a ofertelor: 11.05.2022, Ora 12.00, în sala de şedinţe, la sediul UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ MUNICIPIUL VULCAN, Bvd. Mihai Viteazu, nr. 31, județul Hunedoara. 13.Denumirea, adresa, numărul de telefon, fax şi/sau adresa de e-mail ale instanţei competente în soluţionarea litigiilor aparute şi termenele pentru sesizarea instanţei: Tribunalul Hunedoara, str. Calea Zarandului, nr. 73, Deva, telefon 0254/211574, fax 0254/216333, e-mail tribunalul.hunedoara@just.ro; 14.Termenele pentru sesizarea instanţei: conform prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. 14.Data transmiterii anunţului de licitaţie către instituţiile abilitate, în vederea publicării: 30.03.2022. prIMAr ŞEF sErV.ADpp MErIȘANU crIsTIAN IoN oVIDIU DrĂGoI
ANUNŢ pUBLIc
mica publicitate
ANUNŢ PUBLIC SC AUTOSERVICE DN66 S.R.L cu sediul în localitatea Petroșani, str. 1 Mai nr. 24a, judeţul Hunedoara, anunţă depunerea solicitării pentru obținerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “Service auto”, situat în localitatea Petroșani, str. Dărănești nr. 13, judeţul Hunedoara. Informaţii se pot obţine la sediul APM Hunedoara, din Deva, str. A.Vlaicu, nr.25, luni-joi (orele 8-16:30) şi vineri (orele 8-14). Eventualele sesizări şi reclamaţii pot fi depuse în termen de 10 zile lucrătoare de la data publicării anunţului.
peşti (19 Feb - 20 Mar)
Discuţiile dintre persoane aflate la distanţă mare de ani ajung într-un punct sensibil. Acum depinde din ce tabără faci tu parte.
Horoscop
8
www.zvj.ro vineri, 1 aprilie 2022
DIVERSE
7
8
DIVERSE
Uricani
„Tineri care știu ce vor de la viaţă!”
Vorbele au fost rostite, miercuri, de Dănuț Buhăescu, după ce o pereche tânără tocmai plecase de la el din birou. I-am dat dreptate, fiindcă și eu fusesem de față la ceea ce primarul discutase cu cei doi soți. El se numește
Miron Andrei, are treizeci de ani, și lucrează ca șofer pe TIR în Olanda. În urmă cu trei ani s-a căsătorit cu
Elena și, pe moment, ei locuiesc la părinții fetei. Ambii sunt din Uricani, iar primarul îl cunoaște bine pe nea Sandu, tatăl lui Andrei, cu care a lucrat la mină. Tinerii veniseră la primărie pentru niște lămuriri. Cu puțin timp în urmă, își cumpăraseră o casă în cartierul Sterminos la care au început deja lucrări de modernizare. Ce le lipsește acolo este gazul metan. Și, fiindcă nu au de gând să fie bunici atunci când rețeaua de gaze naturale va ajunge și pe strada lor, s-au gândit că cel mai bine ar fi să plătească acum, pentru a-și „băga” gaz în gospodărie.
Dănuț Buhăescu a
chemat-o la el pe doamna ing. Iuliana Moară de la Serviciul Urbanism și Amenajarea Teritoriului, cea mai îndreptățită să le explice tinerilor ce au de făcut. Da, E-on își va extinde rețeaua de gaz, dar asta mai durează. Dar există și posibilitatea ca tânăra pereche să
facebook.com/ziarulvaiijiului
aibă mai repede țeava de gaz în casă dacă își achită integral costurile lucrării de extindere a rețelei de gaz. Caz în care, foarte probabil, societatea le va scădea lunar, din factura de gaz, banii achitați deja. „Tot doamna Iuliana Moară - le-a zis primarul celor doi - vă va da formularul pe care trebuie să-l completați și vă va spune pe unde trebuie să mergeți!”. Tinerii iau mulțumit lui Dănuț Buhăescu și, după ce aceștia au ieșit din birou, primarul a rostit vorbele din titlu: „Da, nea Ghiță, sunt de admirat acești tineri care știu ce vor de la viață. Pe unii ca ei e mai mare dragul să-i ajuți!”. Gheorghe OLTEANU
vineri, 1 aprilie 2022