Issuu

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Uricani

Director:

Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 4,9480 lei 1$ = 4,4218 lei

1₤ = 5,9187 lei

joi, 31 martie 2022

Anul XV • nr. 3281 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

La faţa locului, ca să ﬁe sigur că treaba merge bine

În urmă cu o săptămână, cei care au avut treabă cu Dănuț Buhăescu au fost nevoiți să-l aștepte puțin… mai mult. Cum face de obicei în zilele de miercuri, când programul de lucru la Primăria Uricani începe la ora zece, mai înainte de a ajunge la birou el a dat o raită prin oraș.

ziua aceea primarul le-a predat terenul constructorilor. După ce a părăsit șantierul, a ajuns la muncitorii care pregăteau gropile necesare plantării primului lot de opt zeci de tuia care erau așteptați pentru a doua zi.

La sala de sport

aferentă Școlii Gimnaziale nr.2 a fost bucuros să afle că lucrările de modernizare sunt în grafic. La fel sunt și în exteriorul și interiorul clădirii școlii. Primarul a stat de vorbă cu constructorii și, uitânduse la una, la alta, s-a convins că oamenii fac treabă bună. Abia după aceea a luat-o pe jos către primărie. Și, ca de obicei, drumul i-a luat ceva timp,

Mai întâi,

Dănuț Buhăescu s-a oprit în spatele blocului 13.

Aici se construiește o grădiniță nouă, dar urmează să fie amenajat și un parc de circa două mii de metri pătrați. Acesta va avea de toate, alei pietonale, sistem de iluminat modern, locuri de joacă pentru copii și bănci astfel amplasate, încât cei care vin aici cu cei mici să-i poată supraveghea tot timpul. Prezența lui Dănuț Buhăescu nu a fost deloc întâmplătoare, fiindcă exact în

Vulcan

Jalba ﬁecăruia a ajuns la cine trebuie

Băncile din Vulcan, cele de pe bulevard și de la capetele de la Dincă și Coroești, sunt din nou căutate și ocupate de când s-a făcut cald. Pensionarilor, îndeosebi, le era dor de ele, dar pe ele vezi și femei care-și supraveghează copiii care se joacă, ba și chiar tineri care-și butonează telefoanele.

Zilele trecute,

m-a oprit un pensionar al cărui post de observație se află pe una dintre băncile de lângă ciuperca polițiștilor locali. Cu o voce tainic de înceată - Oltene, Oltene, stai să-ți zic ceva! - m-a rugat să-i intermediez o rugăminte către primar. Aceea de a dispune ca băncile care păstrează urme ale iernii să fie grabnic vopsite. I-am promis co voi face, dar i-am zis că, la fel de bine, ar putea să-i spună și el. Joi, 31 martie, adică astăzi, este ședința ordinară a consiliului local care este publică și la care poate participa, fără teama că nu va fi lăsat sau că va fi dat afară din sală.

Tot cu un mesaj pentru

primar am fost însărcinat și de câțiva beneficiari de pensii al căror punct de întâlnire e pe băncile de lângă și din fața statuii minerului. Unul dintre ei nu-i cere cine știe ce edilului șef, ci numai să-l mai vadă trecând, pe jos, prin

fiindcă a trebuit să se oprească de mai multe ori, ca să le asculte păsurile celor au ținut neapărat să-i spună câte ceva sau, pur și simplu, ca să stea de vorbă cu el. Gheorghe OLTEANU

zonă. Altul îl roagă să repare băncile din capătul Coroeștiului, iar un coleg de odihnă ar vrea să-i facă cunoscută o situație care-l frământă de mai multă vreme. La toți trei leam sugerat că-l pot vedea foarte bine, ba chiar și să-i vorbească, dacă vin joi la ședință. Am fost privit cu mirare, dar și cu o oarecare teamă: ba, nu, zi-i tu, că te vezi mai des cu el! Așa că m-am hotărât să pun totul la ziar, ca să se convingă oamenii că jalba fiecăruia a ajuns la cine trebuie. Gheorghe OLTEANU

SPORT

Fotbal. Liga a III-a

JIUL PETROȘANI - VIITORUL ȘIMIAN - 07 MAI 2022 - ORA 18:00; AURUL BRAD JIUL PETROȘANI - 14 MAI 2022 - ORA 18:00; PROGRESUL EZERIȘ - JIUL PETROȘANI - 21 MAI 2022 - ORA 18:00; JIUL PETROȘANI - GILORTUL TG. CÃRBUNEȘTI - 28 MAI 2022 - ORA 18:00.

Minerii - duel cu oltenii

La sfârșitul sezonului regular, CSM Jiul Petroșani se află pe poziția a 6-a, cu 23 de puncte (6 victorii/5 remize/7 înfrângeri), în seria Seria șaptea din Liga a III-a.

Nu de puține ori antrenorii din fotbalul autohton sau plâns de faptul că nu mai vin copiii la fotbal. Pentru că, spun ei, copiii nu mai au motivație, iar părinții nu se mai implică în fenomen. Dar la Lupeni, într-un un cartier, copiii au pus punctul pe „i”. Aceștia au luat inițiativa și pe un carton și-au scris doleanțele. Vor teren de joacă, vor un teren de fotbal, unul doar al lor. Un teren în loc de parcări. Oare cer prea mult? Bravo, copii!

Până atunci, suporterii jiuliști informează că sunt, din nou, în Centrul Civic din Petroșani, unde vă așteaptă cu bilete pentru meciul de sâmbătă împotriva celor de la Viitorul II Pandurii Tg Jiu.

Cei mai eficace marcatori ai echipei sunt: Laurențiu Mazilu - 5 goluri, Daniel Cocină - 3 goluri, Liviu Herci 2 goluri, Petru Selaje, Bogdan Petrescu, Mihai Simoneac, Remus Sandu, Valentino Caralicea, Marius Tuța, Dorin Mãrmãneanu, Teodor Chirițoiu, Drovi Dyllan - fiecare cu câte 1 gol marcat.

Meciuri de jucat

Aflați pe locul 6 din campionat, jiuliștii vor disputa următoarele meciuri din play-out ligii a 3-a după cum urmează: JIUL PETROȘANI - VIITORUL II PANDURII Tg Jiu, 2 APRILIE 2022 - ORA 17:00; VIITORUL ȘIMIAN - JIUL PETROȘANI - 9 APRILIE 2022 - ORA 17:00; JIUL PETROȘANI - AURUL BRAD - 16. APRILIE 2022 - ORA 17:00; JIUL PETROȘANI PROGRESUL EZERIȘ - 23. APRILIE 2022 ORA 17:00; GILORTUL TG CÃRBUNEȘTI JIUL PETROȘANI - 30. APRILIE 2022 ORA 17:00; VIITORUL II PANDURII - JIUL PETROȘANI - 04. MAI 2022 - ORA 18:00;

Cu aceasta din urmă, jiuliștii vor juca, sâmbătă, 2 aprilie, acasă. Viitorul PANDURII Tg Jiu nu este fosta Șirineasa cum eronat a apărut pe site-ul echipei. Este o echipă nou înființată în Liga a III-a, din acest sezon. Fosta Șirineasa activează în Liga a doua și va juca tot în Play ouț. „Vă așteptăm în număr cât mai mare la stadionul Petre Libardi, fără restricții”, se arată pe site-ul ul oficial al echipei. Pagină realizată de Loredana JUGLEA

)

Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Revolta copiilor

Haideți la bilete!

Golgheteri

Ziarul Vaii Jiului

Lupeni

Hunedorenii,

Spre Liga a II-a cu viteza luminii

Grație a 17 victorii și a unui rezultat de egalitate, CS Hunedoara a reușit să termine campionatul regular al Ligii a 3-a, din toate cele 10 serii, cu punctajul cel mai mare, 52 de puncte. Florin Maxim,

antrenorul hunedorenilor, a vorbit despre planurile din play-off la finalul partidei cu Metalurgistul Cugir, scor 31. Conform liga2.ro, Maxim era conștient de ceva timp că echipa sa nu va rata locul 1 în Seria 9 a Ligii a 3-a, astfel că în iarnă a pregătit jucătorii, astfel încât să ajungă la potențialul maxim în câteva săptămâni, după debutul playoff-ului. Chiar dacă rundele din 2022 nu i-au plăcut în totalitate cum s-a exprimat echipa, Florin Maxim e convins că în play-off și în posibilul baraj de promovare CS Hunedoara va arăta vizibil mai bine. „Am reușit să terminăm neînvinși, doar un rezultat de egalitate am făcut însă cu Cugir. Despre meciul de azi, a fost unul cu de toate, stil englezesc, o atmosferă frumoasă, un meci pe

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

contre. A fost început prost de noi. După un șut de la 30 de metri, ne-am văzut conduși din minutul 1. Noi am pregătit ceva, am avut și ceva teamă, dar apoi s-a mai echilibrat jocul. Ei au avut o situație în care puteau marca iar. Am avut și noi, dar nu ceva special. A venit repriza a doua, în care am făcut niște schimbări la pauză, și în patrucinci minute am reușit să tranșăm victoria. Am făcut patru schimbări la pauză, dar le dau încredere jucătorilor. Nu o mă supăr pe ei, dar au fost ceva greșeli. Dacă întrebam lumea dacă va fi mulțumită cu 17 victorii și un egal, eu cred că toți semnau și erau mulțumiți. Avem mult de muncă, perioada de pregătire am gândit-o altfel. Intrăm mai greu în joc, jucătorii sunt încărcați, dar în două săptămâni eu zic că vom atinge potențialul maxim”, a declarat Florin Maxim.

La 15 puncte de locul 2

CS Hunedoara se va lupta în play-off cu următoarele trei clasate la finalul sezonului regular, Metalurgistul Cugir (37 de puncte), Unirea Ungheni (32 de puncte) și Viitorul Cluj (30 de puncte). Toate detaliile din Seria 9 a Ligii 3-a, din play-off și play-out, sunt disponibile AICI. CS Hunedoara începe grupa pentru promovare pe teren propriu, la începutul lunii aprilie, cu Viitorul Cluj. Apoi, până la finalul turului play-offului, le va întâlni pe Metalurgistul Cugir (acasă) și Unirea Ungheni (deplasare).

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

joi, 31 martie 2022

Atestate pentru persoanele care vor deservi

„Puncte gastronomice locale”

Participanții la cursul de formare profesională destinat persoanelor care vor înființa „Puncte Gastronomice Locale” au primit ieri diplomele de absolvire și vor avea dreptul să înființeze și să deservească aceste tipuri de investiții în turismul rural.

Prefectul Călin Petru Marian, aflat la festivitatea înmânării diplomelor, i-a felicitat pe participanți pentru parcurgerea orelor teoretice și practice, dar și pentru intențiile lor, ca acum, după absolvirea cursului și primirea atestatelor, să deschidă pentru public aceste tipuri de puncte de atracție turistică ce vor promova gastronomia tradițională și obiceiurile frumoasei zone de la poalele Retezatului. Cursul gratuit s-a desfășurat cu sprijinul Primăriei Sântămăria Orlea și a fost organizat de Agenția Națională a Zonei Montane, prin Centrul Regional de Dezvoltare Montană nr. 4 Hațeg împreună cu Oficiul Regional de Dezvoltare Montană Hunedoara și A.N.S.V.S.A. BIROUL DE PRESĂ AL PREFECTURII HUNEDOARA

www.zvj.ro joi, 31 martie 2022

Refugiaţii din Ucraina vor învăţa să comunice în limba română

Prefectul Călin Petru Marian i-a vizitat astăzi pe refugiații ucraineni aflați în orașul Hațeg, pentru a le transmite mesaje de încurajare, dar și pentru a-i informa că statul român organizează și în județul Hunedoara cursuri de comunicare în limba română și, totodată, le poate oferi posibilitatea să se angajeze. Din echipa care a vizitat locurile unde au fost primiți refugiații ucraineni au mai făcut parte subprefecții Lorincz Szell și Gheorghe Bogdan Urdea, directorul executiv al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, Georgeta Tomuța și primarul orașului Hațeg, Adrian Pușcaș. În cele trei locuri din Hațeg sunt cazați

cetățeni ucraineni din Odessa, în cea mai mare parte femei și copii, iar prefectul județului Hunedoara le-a spus că autoritățile sunt

pregătite să le ofere tot sprijinul de care au nevoie. „Posibilitatea de a învăța să comunice în limba

română sau faptul că cei mici se pot înscrie la școală sau la grădiniță sunt de mare ajutor pentru familiile din Ucraina aflate în județul nostru.”consideră prefectul Călin Petru Marian. Cursurile de limba română sunt organizate de A.J.O.F.M, vor avea loc la Hațeg și sunt organizate în grupe de câte 14 persoane. De asemenea, celor care doresc să se angajeze li se vor pune la dispoziție ofertele de locuri de muncă din zonă. Conducerea Instituției prefectului mulțumește hunedorenilor care i-au primit cu multă căldură pe ucrainenii obligați să-și părăsească familiile și locuințele din cauza războiului. BIROUL DE PRESĂ AL PREFECTURII HUNEDOARA

din judeţ

4 Marian Boboc vă prezintă

prăvălia cu istorii

DIN ISTORIA MINERITULUI VĂII JIULUI (IV)

Întrucât de la o vreme se bate moneda cu redeschiderea minelor în Valea Jiului (lucrare mai mult ficțională, decât reală, conform unor specialiști într-ale mineritului) republic câteva date din diferite momente ale istoriei mineritului Văii Jiului, așa cum le-am publicat în volumul „Valea Jiului în anii marii crize economice mondiale. Închiderea minelor. Minerii Văii – emigranți în abatajele Franţei”

1928. 18 mine

„Petroşani” S.A.R.: Mina Petrila (Deak) - 144.905 t (156.027.908 lei); Mina Est-Petroşani - 93.182 t (100.334.650 lei); Mina Vest-Petroşani 57.965 t (62.414.393 lei); Mina Dîlja - 110.822 t (119.328.697 lei); Mina Aninoasa - 198.129 t (213.337.382 lei); Mina Vulcan-Est - 109.168 t (117.547.736 lei); Mina Vulcan-Chorin 122.118 t (131.491.778 lei); Mina Vulcan-Vest - 156.606 t (168.627.077 lei). Total - 992.895 t şi 1.069.109 lei. „Lupeni” S.A.R.: Mina Victoria - 89.079 t (95.577.098 lei); Mina Carolina - 201.211 t (215.889.235 lei); Mina Ştefan - 136.254 t (146.193.407 lei); Mina Ileana - 103.456 t (111.003.758 lei); Total - 530.000 t (568.663.498 lei). „Lonea” S.A.R.: Mina 1 (Stat) - 2.939 t (3.109.463 lei); Mina 2 (Stat) - 72.949 t (77.186.343 lei); Mina 3 (Stat) - 46.709 t (49.422.325 lei); Mina Răscoala - 2.274 t (2.406.255 lei). Total - 124.871 t şi 132.124.386 lei. „Valea Jiului de Sus” S.A.R.: Mina Arpad şi Terezia - 65.500 t (70.936.500 lei). „Sălătruc” S.A.R.: Mina Sălătruc (Stat) 17.513 t (17.915.579 lei). Saghy Coloman (reprez. Ing. E. Voros): Mina Dealul Babii - producţie zero. Totalul regiunii Petroşani Valea-Jiului 1.730.779 t (1.858.749.584 lei).

(8.632.008 lei). Mina Dealul Babii (Vulcan, Saghy Coloman - repr. Ing. E. Vörös) - 120 t (72.000 lei). Totalul minelor din Valea Jiului - 1.741.920 t şi 1.620.361.277 lei.

1930. 16 mine

„Petroşani” S.A.R.: Mina Petrila - 115.213 t (95.966.053 lei); Mina Est-Petroşani - 86.812 t (72.309.734) lei; Mina Dîlja - 99.335 t (82.740.641 lei); Mina Aninoasa - 88.916 t (74.062.240 lei); Mina Piscu - 89.468 t (74.522.032 lei); Mina Vulcan-Est - 90.570 t (75.439.922 lei); Mina VulcanChorin - 106.476 t (88.688.666 lei); Mina Vulcan-Vest - 124.791 t (103.943.970 lei). Total 801.581 t (667.673.258 lei). „Lupeni” S.A.R.: Victoria - 45.810 t (37.488.144 lei);

facebook.com/ziarulvaiijiului

1932. 13 mine

„Petroşani” S.A.R.: Mina Petrila - 180.734 t (159.423.406 lei); Mina Est - 119.917 t (105.777.342 lei); Mina Aninoasa - 156.252 t (137.828.044 lei); Mina Piseu - 81.063 t (71.504.491 lei); Mina Carolina - 120.021 t (105.869.042 lei); Mina Ştefan - 223.849 t (197.454.337 lei); Mina Ileana - 75.080 t (66.227.388 lei). Total - 956.916 t şi 844.084.050 lei. „Lonea” S.A.R.: Mina 1 (Stat) - 1.238 t (865.445 lei); Mina 2 (Stat) - 4.032 t (2.789.387 lei); Mina 3 (Stat) - 93.318 t (64.615.716 lei); Mina Defor 1.602 t (1.106.734 lei). Total - 100.190 t (69.377.828 lei). „Sălătruc” S.A.R.: Mina Sălătruc - 4.775 t (3.157.259 lei). Saghy Coloman - Mina Dealul Babii - 16 t (10.400 lei). Totalul regiunii Petroşani Valea-Jiului - 1.061.897 t (916.628.991 lei).

1933. 12 mine

1929. 17 mine

Petroşani S.A.R.: Mina Petrila (Petrila) 158.562 t (147.680.924 lei); Mina Est (Petroşani) - 107.030 t (99.672.657 lei); Mina Dâlja (Petroşani) - 129.504 t (120.601.773 lei); Mina Aninoasa - 126.945 t (118.218.682 lei); Mina Piscu (Livezeni) - 98.910 t (92.110.834 lei); Mina Vulcan-Est (Vulcan) - 110.808 t (103.190.954 lei); Mina Vulcan-Chorin (Vulcan) - 130.007 t (121.070.197 lei); Vulcan-Vest (Vulcan) - 164.924 t (153.586.969 lei). Total mine Petroşani S.A.R. 1.026.710 t şi 956.132.990 lei. Lupeni S.A.R.: Mina Victoria (Lupeni) - 90.622 t (85.238.052 lei); Mina Carolina (Lupeni) - 179.433 t (168.772.792 lei); Mina Ştefan (Lupeni) - 133.102 t (125.194.222 lei); Mina Ileana (Lupeni) - 120.843 t (113.664.094 lei), Total S.A.R. Lupeni - 524.000 t şi 492.869.160 lei. Lonea S.A.R.: Mina 1 (Stat, Petrila) - nu este redată producţia; Mina 2 (Stat, Petrila) - 71.212 t (63.499.963 lei); Mina 3 (Stat, Petrila) - 59.305 t (52.882.135 lei). Total S.A.R. Lonea - 130.517 t şi 116.382.098 lei. Valea Jiului de Sus S.A.R: Mina Valea Jiului de Sus (Vulcan) - 50.136 t (46.273.021 lei). Sălătruc S.A.R: Mina Sălătruc (Livezeni, Stat) - 10.437 t

Dîlja - 50.749 t (39.622.780 lei); Mina Aninoasa - 92.867 t (72.506.681 lei); Mina Piseu - 84.763 t (66.179.940 lei); Mina Vulcan-Est - 40.277 t (31.446.648 lei); Mina Chorin - 74.058 t (57.821.520 lei); Mina Vest - 67.366 t (52.596.650 lei); Mina Carolina - 148.527 t (115.964.000 lei); Mina Ştefan - 175.757 t (137.223.700 lei); Mina Ileana - 73.606 t (57.468.930 lei). Total - 1.015.535 t (792.889.249 lei). „Lonea” S.A.R.: Mina 1 (Stat) şi Mina 2 (Stat) - sistate; Mina 3 (Stat) - 93.853 t (68.122.794 lei). Total - 93.853 t (68.122.794 lei). „Sălătruc” S.A.R.: Mina Sălătruc (Stat) - 8.292 t (5.718.949 lei). Totalul regiunii Petroşani Valea-Jiului - 1.117.680 t (866.730.992 lei). În acest an are loc fuzionarea societăţilor miniere „Lupeni” şi „Petroşani”.

Mina Carolina - 157.436 t (128.836.083 lei); Mina Ştefan - 160.931 t (131.695.508 lei); Mina Ileana - 101.224 t (82.835.790 lei); Mina Explorări în Câmpul lui Neag - 99 t (81.013 lei). Total - 465.500 t (380.936.540 lei). „Lonea” S.A.R.: Mina 1 (Stat) sistat şi Mina 2 (Stat) sistat; Mina 3 (Stat) - 108.785 t (85.920.122 lei) Total - 108.785 t (75.920.122 lei). „Valea Jiului de Sus” S.A.R.: Mina Valea Jiului de Sus 36.570 t (31.730.706 lei). „Sălătruc” S.A.R.: Mina Sălătruc (Stat) - 10.259 t (7.887.338 lei). Saghy Coloman - Mina Dealul Babii - producţie zero. Totalul regiunii Petroşani Valea-Jiului - 1.422.695 t (1.174.147.963 lei).

1931. 13 mine

„Petroşani” S.A.R.: Mina Petrila - 112.427 t (87.778.500 lei); Mina Petroşani-Est - 95.138 t (74.279.900 lei); Mina

„Petroşani” S.A.R.: Mina Petrila - 175.027 t (143.522.656 lei); Mina Est - 99.965 t (81.971.592 lei); Mina Aninoasa - 142.513 t (116.861.081 lei); Mina Piscu - 90.249 t (74.004.446 lei); Mina Carolina - 9.672 t (7.931.229 lei); Mina Ştefan 214.179 t (175.627.382 lei); Mina Ileana - 54.547 t (44.728.577 lei). Total - 786.152 t şi 644.646.963 lei. „Lonea” S.A.R.: Mina 1 (Stat) - sistat: Mina 2 (Stat) - 14.657 t (9.043.100 lei); Mina 3 (Stat) 76.911 t (47.453.353 lei); Mina Defor. - 454 t (280.240 lei). Total - 92.022 t (56.776.693 lei). „Sălătruc” S.A.R.: Mina Sălătruc - 8.128 t (4.597.044 lei). Saghy Coloman - Mina Dealul Babii - 65 t (39.258

lei). Totalul regiunii Petroşani-Valea Jiului - 886.637 t (706.059.958 lei).

1934. 9 mine

„Petroşani” S.A.: Mina Petrila - 209.347 t (166.455.147 lei); Mina Est - 110.980 t (88.241.296 lei); Mina Aninoasa - 142.602 t (112.837.423 lei); Mina Piscu - 117.650 t (93.545.519 lei); Mina Ştefan - 256.532 t (203.971.333 lei); Mina Ileana - 82.761 t (65.805.350 lei). Total: 919.872 t (730.856.068 lei). „Lonea” S.A.: Mina II Stat (Petrila) - 9.438 t (5.397.419 lei); Mina III Stat (Jieţ) - 75.771 t (43.329.230 lei). Total: 85.209 t (48.726.649 lei). „Sălătruc” S.A.: Mina Sălătruc (Livezeni) - 11.211 lei (5.877.679 lei). De reţinut că aceste mine erau în 1934 singurele exploatări de cărbune din judeţul Hunedoara.

joi, 31 martie 2022

1928 1 octombrie. Mina Vest Petroşani s-a închis

În 1928, la rubrica „Cronica muncitorimei” este publicat în Avântul articolul „Iar concedieri de muncitori. Închiderea minei West”. Este vorba de mina Vest a Societăţii Petroşani, cea care se ocupa de exploatarea cărbunelui în Vulcan, Aninoasa, Petroşani şi Petrila. Dintr-un raport asupra preţului de revenire în luna iunie 1928 al Soc. Petroşani aflăm problemele cu care se confrunta mina Vest din Petroşani: „Producţia 6.060 tone, preţul de revenire 651, 53 lei. A rămas la nivelul înalt din luna anterioară; aici presiunea anormală impune chel¬tuielile mari cu întreţinerea galeriilor şi puţurilor, 617,536 = 101,90 lei”. După câteva luni, la 7 octombrie, Avântul titra „Iar concedieri de muncitori”, prilejuite de Închiderea minei West: „Situaţie muncito¬rilor minieri pare a fi pe zi ce trece tot mai îngreunată, prin noile concedieri ce s-au făcut în ultimele zile. După discontările repetate de un an încoace, pentru luna Octombrie, sau anunţat circa 300 de concedieri de muncitori şi 40 de suboficianţi. Societăţile miniere îşi restrâng operaţiu¬nile, datorită situaţiei economice de azi. Au de încasat de la furnizori pentru cărbunii livraţi sume considerabile de bani, numai căile ferate se zice că au de plătit 1 miliard lei. Aşa că se găsesc într-o situaţie critică şi măsurile de restricţiune ce s-au luat, denotă cu prisosinţă această stare de lucruri, la care se mai poate adăuga şi lipsa unor importante debuşeuri de desfacere pentru cărbuni. Concedierile, desigur, lovesc destul de greu în soarta muncitorilor, care se văd siliţi, acum în pragul iernii, să-şi asigure resurse de trai. Dar de mai mare importanţă este hotărârea de a se închide mina West din Petroşani, unde nu se mai lucrează de la 1 octombrie. Aici, exploatarea a încetat, de altfel se ventilează ideea de a intenţiona închiderea şi altor mine din Valea Jiului. În cazul de faţă, situaţiunea e tot mai critică, nu numai pentru muncitori, dar şi pentru restul populaţiei, care trăieşte în (…) regiune fără siguranţa zilei de mâine.(…)”. Din documentul confidenţial nr. 29/ 6 octombrie 1928, al Direcţiei Soc. Petroşani către Direcţiunea Generală Bucureşti, aflăm exact când şi cum s-a pus în practică închiderea minei: „Avem onoarea a vă raporta că, potrivit dvs. nr. 12.033 din 21/ IX/ 1928, am procedat la închiderea minei de Vest din Petroşani. Închiderea propriu-zisă se va termina până în ziua de 15 crt. (adică, 15 octombrie 1928 - n.r.). După această dată se va continua numai rambleierea celor două puţuri (Glück Auf şi Rotund), şi anume cu sterilul scos din mina Dâlja”. Din aceeaşi adresă reiese clar şi politica de personal aplicată de către soc. Petroşani în urma închiderii minei Vest: „În scopul de a lichida efectivul Minei Vest, s-a procedat în felul următor: 1. La data de 15 IX şi pentru ziua de 30 IX s-a denunţat contractul de muncă la 5% a efectivului tuturor exploatărilor. 2. La data de 1 crt. (1 octombrie 1928 - n.r.) şi pentru ziua de 15 crt. s-a denunţat contractul la alţi 168 muncitori. Până la data de 15 crt. vor fi, deci, concediaţi în total 381 muncitori. Din efectivul original de 407 muncitori a minei Vest au fost menţinuţi 208; din aceştia 118 au fost transferaţi la alte mine pe ziua de 1 crt., iar 90 vor fi transferaţi pe ziua de 15 crt. 3. Închiderea Minei Vest a adus cu sine o severă revizuire a întreg personalului de supraveghere de la grupul Petroşani, rezultat al cărei revizuiri 36 supraveghetori de diferite categorii vor fi concediaţi la 31/ XII/ 1928, iar 2 la 15/ I/ 1929.

www.zvj.ro joi, 31 martie 2022

Între supraveghetorii concediaţi sunt 5 de naţionalitate română”. Cum cei mai mulţi dintre angajaţii la minele Văii Jiului locuiau în casele societăţilor miniere, concedierea nu genera doar pierderea locului de muncă, ci şi a locuinţei. Conform prevederilor legale, personalului concediat de la Mina Vest i s-a permis să mai stea în locuinţa societăţii miniere doar 30 de zile de la data încetării relaţiilor contractuale cu angajatorul. Pe urmă, Dumnezeu cu mila!

1929 22 februarie 1929. O şedinţă a Comitetului de direcţie

N.P. Ştefănescu - preşedinte, Tancred Constantinescu vice-preşedinte şi ing. I.E. Bujoiu - director general participă la şedinţa nr. 2 a Comitetului de Direcţie a Soc. Lupeni, desfăşurată la 22 februarie 1929. Multe şi încurcate probleme au fost dezbătute în această şedinţă. Din Procesul Verbal, reţinem câteva: „Directorul General aduce la cunoştinţa Comitetului că frigul care a bântuit în iarna anului acesta în toată Europa a produs şi în ţara noastră consecinţele cunoscute, în special în ce priveşte lipsa de combustibil, în adevăr, necesităţile de combu¬stibil ale C.F.R. au crescut subit datorită în special inexistenţei stocurilor la acea instituţiune. Totodată, consumul particular a sporit tot atât de brusc, şi criza a fost accentuată prin dificultăţile de transport datorită blocării gărilor. Concomitent cu creşterea cererilor de combustibil, producţiunea în Valea Jiului nu a putut fi menţinută din cauza frigului la nivelul normal, deoarece unele instalaţiuni, ca puţurile, funicularele sau alte mijloace de transport, au fost fie obstruate de gheţuri, fie deteriorate, iar pe de altă parte s-a constatat o creştere simţitoare de absenţe ale lucrătorilor, datorită fie boalelor, fie frigului prea intens. Faptul că lucrătorii au opus o rezistenţă pasivă a făcut ca în centrele unde agitaţiunea a fost mai activă, producţiunea să sufere mai mult. Dacă grupul Petroşani, unde a domnit un calm relativ, a avut de suferit cel mai puţin de pe urma acestei stări de lucru, în schimb grupul Vulcan şi în special Lupeni şi-au văzut scăzând producţiunea într-o proporţie mai importantă. Este just, de altă parte, că la grupul Lupeni un foc ivit în stratul V a contribuit şi el în anumită măsură la reducerea pe câteva zile a extracţiei minei Ştefan. În acelaşi timp, o serie de industrii din Arad şi Timişoara, industrii care, de câte ori au avut ocaziunea să protesteze, au făcut-o cu deosebită vehemenţă, în special când intervenţiunile lor pe lângă autorităţi ar fi putut avea ca eventuală consecinţă permiterea importului de cărbuni din străinătate, au ridicat şi de astă dată o serie de protes¬ta¬ţiuni pe lângă autorităţi, arătând că Valea Jiului nu poate să le acopere necesităţile. De altă parte, C.F.R., profitând de faptul că posedă monopolul de transport, au interzis orice livrare pentru particulari, înainte ca necesităţile lor crescute brusc şi în proporţie foarte simţitoare, să fie acoperite. Faţă de această situaţiune se impunea luarea de măsuri urgente din partea Direcţiunii Societăţii şi aceasta din două motive: 1) Trebuia profitat cât de mult de actuala conjunctură favorabilă pentru a mări plasamentul; 2) Imposibilitatea în care se găsea Valea Jiului de a asigura cererea crescută disproporţionată, ar fi putut da impresiunea (cum de altfel s-a şi întâmplat) că întreprinderile din Valea Jiului ar fi concediat lucrătorii fără motiv temeinic, iar şomajul n-ar fi fost decât artificial şi în parte voit pentru diverse scopuri.

Bineînţeles că faţă de orice persoană de bună credinţă, societăţile au putut arăta că ele nu puteau constitui stocuri prea importante de cărbuni, deoarece ar fi fost inutile şi ca atare o pură pagubă, C.F.R. nevoind să preia (nu putem pricepe motivele) decât cărbuni de extracţie recentă, şi ca atare, cărbunele din depozit ar fi rămas neîntrebuinţat. De altă parte, sistemul aplicat de C.F.R., de a nu-şi constitui stocuri din lipsă de disponibilităţi, este iarăşi greşit, şi o mină cu volumul ei greu de lucrări şi de personal nu poate urma variaţiunile sezoniere ale consumului de combustibil ale C.F.R., în special când intensitatea traficului este aşa de variat ca acela de la noi. Nu există mină care să poată să asigure variaţiuni în 6 luni de cereri de la simplu la aproape dublu, mai cu seamă când nu i se permite să constituie stocuri, volane regulatoare absolut indispensabile unei asemenea întreprinderi. De altfel, este notoriu că atunci când s-a făcut concedierea de lucrători, societăţile din Valea Jiului posedau pe rampele minelor importante stocuri rezervate industriei particulare şi multe mine lucrau doar 5 zile pe săptămână, iar mina Vest-Petroşani a trebuit să fie închisă. Totuşi, considerând că este preferabil ca, în loc de a discuta şi a căuta să se dovedească nerealitatea afirmaţiunilor făcute în campania de denigrare împotriva Văii Jiului, să ne răspundă cu fapte, probând că cea mai bună măsură pentru a suprima şomajul nu constă în diversele paliative inventate între timp, ci numai posibilitatea de a lucra cu capacitate întreagă, Direcţiunea Societăţii în vederea măririi imediate a producţiunei, pentru acoperirea tuturor cererilor, atât ale C.F.R., cât şi ale particularilor, precum şi pentru acoperirea restanţelor, a luat deci următoarele măsuri: 1) Introducerea acolo unde se putea face a schimbului al 3-lea; 2) Angajarea pe termen limitat a lucrătorilor calificaţi dintre şomeri; 3) Următoarele schimbări de personal: Dat fiind că în grupul Lupeni, d-l ing. Ambruş a demisionat din serviciul societăţii pe data de 1 Aprilie 1929, iar d-l subdirector W. Eliasch care a împlinit 34 de ani de serviciu a solicitat un concediu până la regularea definitivă a drepturilor sale la pensie, Societatea Lupeni a solicitat de la Soc. Petroşani detaşarea d-lui ing. insp. H. Klein la grupul Lupeni în calitate de ajutor al d-lui subdirector general Frey. D-l ing. Voross a fost pus la dispoziţiunea Direcţiunei Minelor Lupeni şi însărcinat cu conducerea statisticii şi scriptelor Biroului Tehnic. S-au dat dispoziţiuni pentru introducerea unui control mai sever asupra absenţelor nemotivate ale lucrătorilor şi reintrodu¬cerea unei discipline cât mai riguroase. Rezultatul acestor măsuri s-a putut constata chiar din ziua de 18 februarie, dată de la care producţiunea grupului Petroşani a fost sporită cu circa 60-70 vagoane pe ziua lucrătoare, grupul Lupeni a majorat producţiunea până la 190-200 vagoane pe ziua lucrătoare, iar grupul Vulcan îşi acoperă complet obligaţiunile faţă de C.F.R. Unii clienţi care aveau nevoi mai urgente au primit cantităţile comandate de la grupul Petroşani, urmând ca grupul Lupeni să comple¬teze la rândul său cotele în restanţă în timpul lunilor următoare. (…) Directorul general comunică Comitetului că tratativele de arbitraj pentru încheierea contractului colectiv au fost începute din ziua de 11 februarie 1929 sub preşedinţia primului-preşedinte al trib. Deva şi arată că felul în care se discută chestiuni de asemenea importanţă nu corespunde deloc concepţiei şi principiilor ce ar trebui să stea la baza încheierii unui contract colectiv, contract care fixează raporturile între lucrători şi întreprinderi şi ca atare are un caracter pur industrial şi economic. (…)”. (va urma)

prăvălia cu istorii

O idee pe care ar fi aplaudat-o și Fidel Castro

Cum a vrut în 1940

Soc. Petroșani să rezolve problema transporturilor minerilor Întrucât după închiderea mi¬ne¬lor din Vulcan întâmplată în anii crizei, mai mulți mineri sunt redistribuiți la alte mine din Valea Jiului, în principal la exploatările miniere de la Aninoasa și Lupeni, administrația minelor se confruntă cu o problemă nouă: trans¬portul muncitorilor de la Vulcan la noile locuri de muncă. Cum a încercat să rezolve această pro-blemă Societatea Petroșani citiți mai la vale. Minerii vulcăneni sunt trans¬portați la mina Aninoasa cu auto¬buzele. La 17 mai 1940, Direcțiunea Minelor Petroșani solicită Direcțiunii Generale a Societății Petroșani anga¬jarea a încă unui șofer. Șefii de la București aprobă această primă soli¬citare: „Vă autorizăm să angajați un șofer în plus pentru autobuzele cari transportă lucrători de la Vulcan la mina Aninoasa. A doua solicitare a Direcțiunii Minelor

Petroșani, aceea de a se achiziționa 4 autobuze, este însă respinsă de mai marii bucureșteni: „În ceea ce privește achiziționarea a 4 autobuze noi pentru acest scop, astfel după cum propuneți Dv., vă comu¬ni¬căm că astăzi cu mare greutate se gă¬sesc astfel de autobuze și chiar de s-ar găsi, prețul lor este cu mult mai mare decât cel din trecut, iar cheltuielile de exploatare a acestor autobuze ne-ar aduce la o pierdere anuală cu mult mai importantă decât cea pe care o su¬portăm până în prezent, întrucât lucrătorii, deși la început s-au obligat să suporte singuri toate cheltuielile cu aceste autobuze, în ultimul timp, prin diferite intervenții ce au făcut, taxele și nu acoperă decât într-o mică măsură cheltuielile propriu zise cu exploatarea autobuzelor”. Cu alte cuvinte, Direcțiunea Generală dă de înțeles că ar renunța la transportul auto al minerilor de la

Vulcan la Aninoasa, lansând o idee excentrică, dar sănătoasă: înlocuirea autobuzelor cu... biciclete. Că această propunere nu era o glumă, ci o chestiune cât se poate de serioasă, rezultă și din motivarea economică a acesteia: „Pentru a înlătura pierderile de mai sus, pe de o parte, și pentru a soluționa într-o oarecare măsură această chestiune, vă rugăm să bine¬voiți a lua măsuri, să se întocmească tablouri de toți lucrătorii cari locuiesc în Vulcan și

facebook.com/ziarulvaiijiului

lucrează la mina Aninoasa, cari ar dori să-și achizi¬ționeze o bicicletă și să facă acest drum cu bicicleta”.

Direcțiunea Generală București prezintă și avantajele achizițio¬nării bicicletelor pentru mineri: „Bicicletele ar fi puse la dispoziția lor la început de către Soc. Petroșani, ei urmând să ramburseze costul acestora, plătind aceleași taxe pe care le plătesc astăzi, ei rămânând după achitarea bici¬cle¬telor proprietarii acestora, după care dată nu vor mai avea de plătit nici o taxă pentru transportul lor de la Vulcan la Aninoasa. În afară de aceasta, lucrătorii vor economisi și din timp cu situația de astăzi când trebuie să plece cu circa 2 ore înainte de începerea lucrului. Societatea va lua măsuri pentru întreținerea în bune condițiuni a trase¬ului șoselei VulcanAninoasa în timpul iernii, luând chiar măsuri de curățire acesteia de zăpadă”. Sper ca, după lectura acestui episod inedit din istoria mineritului, CEH să nu o pună în practică. Nu de alta, dar ar trebui asfaltate și drumurile... Și ar mai trebui angajați și mineri. Că biciclete s-or mai afla… Dacă nu la Petroșani, atunci cum intri din Petroșani în Deva, pe dreapta… Marian BOBOC

joi, 31 martie 2022

ANUNŢ

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Timpul trece lent, dar ţie îţi convine de minune acest ritm, pentru că te ajută în ceea ce vrei să construieşti. Clădeşti totul încet şi sigur şi rezultatele la care se ajunge lent ţin mai mult.

mica publicitate

Cumpăr vechi detector de gaz metan pentru mină (metanometru), provenienţă rusească, complet şi în bună stare estetică. Tel. 0723524003.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Eşti dezamăgit să vezi cum un mare vis se destramă sub ochii tăi, doar pentru că nu ai făcut tot posibilul să-l duci la capăt.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

ANUNŢ pUBLIc

mica publicitate

ANUNŢ PUBLIC SC AUTOSERVICE DN66 S.R.L cu sediul în localitatea Petroșani, str. 1 Mai nr. 24a, judeţul Hunedoara, anunţă depunerea solicitării pentru obținerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “Service auto”, situat în localitatea Petroșani, str. Dărănești nr. 13, judeţul Hunedoara. Informaţii se pot obţine la sediul APM Hunedoara, din Deva, str. A.Vlaicu, nr.25, luni-joi (orele 8-16:30) şi vineri (orele 8-14). Eventualele sesizări şi reclamaţii pot fi depuse în termen de 10 zile lucrătoare de la data publicării anunţului.

Nu poţi continua o poveste de iubire în acelaşi mod ca până acum, ci se cere o viziune nouă asupra relaţiei voastre.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Ai ajuns într-un punct important al proiectului la care îţi aduci contribuţia de câteva luni încoace, nivel la care poţi deja să spui că eşti foarte aproape de scopul propus.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Aşa cum tu eşti unic în felul tău şi îţi place, de ce nu accepţi faptul că şi ceilalţi din jurul tău au stilul lor personal care îi reprezintă. Pune-te în pielea altora şi vezi dacă ţi-ar plăcea să te schimbe cineva.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Te poţi elibera de un balast care nu-şi mai are rostul, de amintiri neplăcute sau de un sentiment de vină pe care îl tot cari după tine, dar acum ai ocazia de a şterge cu buretele acest trecut pentru a intra într-o nouă etapă, mult mai ofertantă şi mai interesantă.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Cuvântul de ordine al zilei este iubire, deci investeşte sentimente curate şi adevărate în tot ce faci, chiar dacă te ocupi de ceva care nu pare să meargă perfect.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Nici nu ai încheiat bine un capitol, că tu deja te gândeşti la altceva şi mai interesant şi mai îndrăzneţ decât primul. Aşa eşti tu: inovator şi creativ, mereu dornic de noutate.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Se citeşte pe chipul tău o mai mare siguranţă, încredere deplină în ceea ce reprezinţi, atitudine ce te va ajuta să duci la îndeplinire cu succes orice activitate care depinde de tine.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Mişcă-te în voie, pentru că azi nu-ţi interzice nimeni să urmezi anumite reguli. Cu cât ai mai mult curaj să spui ce vrei şi să faci ce doreşti, cu atât succesul e mai aproape.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Ai mai multă încredere în forţele tale, pentru că eşti mai capabil decât ai putea crede! Fii sigur că ceea ce faci, că ceea ce creezi, e de mare succes.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Micile răutăţi ar trebui să rămână mici, deci fă un efort să nu alimentezi cine ştie ce conflict, dar nici să cazi în capcana altuia, pentru că azi ai alături de tine oameni cu intenţii nu tocmai pozitive. H Ho or ro os sc co op p

www.zvj.ro joi, 31 martie 2022

DIVERSE

prăvălia cu istorii

Din volumul „Deva în presa vremii” de Marian Boboc

desfășurate ale celor peste o mie cincisute de ostași, câți au defilat, inima tuturor a crescut și nădejdea în buna apărare a Patriei s-a întărit! După defilare a urmat gustarea camaraderească, la care au luat parte invitații”.

Jurământul recruţilor Regimentului 4 Grăniceri

Un eveniment, în egală măsură cazon, patriotic și monden, este depunerea jurământului militar. Reporterul „Gazetei Hunedoarei” nu poate rata un așa eveniment și bate și el (cu exaltare patriotică…) pasul de defilare în coloanele săptămânalului devean: „Duminică, 11 martie 1923, a avut loc în piața orașului Deva, depunerea jurământului recruților din Regimentul 4 Grăniceri. Este de prisos ca să mai descriem importanța acestui act. Patria câștigă încă un număr de fii credincioși, care vor apăra pământul scump al tuturora, moștenit de la strămoși și întregit prin jertfa sângelui nostru, în ceasul când trâmbița patriei va urma. Sfânta slujbă s-a făcut sub un cer încărcat de nori, care își cerneau de sus mâna lor. Cu toate acestea, s-a observat în ochii recruților fulgerul clipei mărețe, când în fața oamenilor și a lui Dumnezeu, ei se leagă pe veșnicie de Patrie și Tron. Un cor alcătuit din soldați a dat răspunsurile religioase. Preotul Curea a vorbit recruților. Au vorbit și reprezentanții bisericilor romano-catolice și reformate. În cuvintele lor, s-a manifestat o inimă, care bate cu

facebook.com/ziarulvaiijiului

sfințenie, la auzul cuvântului de Patrie. Și cu această ocaziune, s-a observat că preoții, orice formă de credință ar îmbrăca sufletul lor, în marginele aceleiași Patrii comune, pot lucra foarte mult și cu folos pentru fiii ei, evlavioși. A vorbit înțelepțește Comandantul Reg. 4 Grăniceri. Cu vocea-i sonoră, ca de încercat și viteaz ostaș, purtător al ordinului Mihai Viteazu, a pătruns sufletele recruților până la adâncime, arătând importanța jurământului ostășesc. Și s-a observat un fapt de luat în seamă, că militarului îi șade bine vorbind mulțimii, sub cerul liber, deschis, fără îngrădire, așa cum îi este și sufletul. După ce s-au făcut rugăciuni pentru luminarea minții, după ce s-au adus urări de viață lungă întregii Familii Regale, atât de scumpă tuturor Românilor, a urmat defilarea trupei în fața Comandantului, a preoților și a tuturor autorităților administrative și școlare din localitate. A fost de față și P. Groza, fost ministru. În ritmul jocului ostășesc părea că bate inima dacă, în leagănul străbunilor noștri daci. Ținuta ofițerilor și a trupei a fost admirabilă. Și văzând șirurile

Asociația generală a profesorilor secundari În seara zilei de 26 martie 1923 membrii secției Deva participă la Adunarea generală a asociației profesorilor secundari. Se discută chestiuni importante și se desemnează un delegat la congresul profesorilor, programat la București la 29 martie.

Membru al Societății geografice din Cluj

În baza unei lucrări, premiate cu 2.000 lei, N. Dragomir, profesor la Liceul „Decebal” este primit membru de prestigioasa societate geografică din Cluj.

Vrednic este!

Laurențiu Curea, preotul ortodox al Devei, este apreciat de superiorii săi bisericești, și nu de oricine, ci chiar de P.S.S. Ivan, episcopul Clujului. Acesta îl numește în primăvara anului 1923 pe Curea secretar al Episcopiei. Vrednic este!

Supărați sunt profesorii, supărați…

În cadrul unei ședințe a filialei Deva a Asociației profesorilor desfășurată la începutul lunii aprilie 1923, profesorii își asumă hotărârea Congresului asociației, de a demisiona in corpore, dacă guvernul rămâne insensibil la doleanțele corpului profesoral.

joi, 31 martie 2022