Issuu

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Vulcan

Director:

Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 4,9480 lei 1$ = 4,4218 lei

1₤ = 5,9187 lei

miercuri, 30 martie 2022

Anul XV • nr. 3280 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Fibra lui nea Nelu nu mai e în pericol

Luni dimineață, când am intrat în chioșcul său de difuzare a presei, aflat în piața din Vulcan, domnul Nicolae „Nelu” Chirculescu era ceva mai bine dispus. Citise articolul cu operațiunea „a la Dorel” și i-a plăcut că nu am menajat-o pe doamna care i-a repetat de câteva ori că trebuie să plătească deplasarea dacă vrea să vină la el cineva de la Digi, ca să-i remedieze lucrarea de mântuială când cu fibra optică.

Numai că

dumnealui nu renunțase la ideea de a depune reclamație la Protecția Consumatorului. I-am zis să mai stea un pic, să vedem dacă cineva va reacționa vizavi de materialul din ZVJ. Și, dacă nu va fi așa ceva, atunci să cheme un meseriaș care să-i facă o treabă ca lumea. Din fericire s-a întâmplat exact cum credeam eu că va fi.

În după amiaza

aceleași zile am primit un telefon de la nea Nelu. Bucuros nevoie mare, mi-am dat seama de asta după vocea lui, mi-a făcut cunoscut că, exact în acel moment, la el în casă sunt doi băieți care-i repară stricăciunea de la ușa de la camera mare. Acestora nu a mai fost nevoie să le dea ciocanul de bătut șnițele,

Uricani

ca să facă treabă. Lucrătorii de la Digi aveau sculele necesare și, privindu-i, își dă seama că din mâinile lor o să iasă ceva de calitate. Tot de la băieți ar fi aflat că doamna cu care vorbise la numărul de telefon dat de un prieten este de la dispeceratul național al firmei și că nu e primul client care se plânge de inflexibilitatea celor de la centru. Gheorghe OLTEANU

Buhăescu vrea să învingă birocraţia din domeniu

Scumpirea curentului electric le dă bătăi de cap și administrațiilor publice locale. La Primăria Uricani, bunăoară, factura pe februarie este de 50.000 de lei. „E foarte, foarte mult pentru noi!”, a zis gânditor Dănuț Buhăescu după ce s-a uitat peste ea.

Prima sa reacție

după aceea a fost să-l sune pe operatorul de iluminat public și să-i ceară să umble la reglajul sistemului de pornire a acestuia. „Să se aprindă luminile în oraș când se face noapte și să nu mai văd becuri funcționând ziua-n amiaza mare”, mi-a zis el mai apoi. După care mi-a vorbit despre ceea ce are de gând să facă chiar în acest an, pentru a mai reduce din suma cheltuită pe energia electrică.

Este un proiect

pe care primarul și colaboratorii lui îl au de mult în vedere. Este vorba despre parcul voltaic de 70 KWh ale cărui panouri vor asigura curentul electric necesar iluminatului public, astfel încât

„să mai reduc o parte din costuri. Cu 25 la sută, sper eu”, spune Dănuț Buhăescu. „Sper să reușesc - a continuat primarul - să înving birocrația din domeniu, în sensul de a parcurge mai repede procedurile necesare înfăptuirii acestui demers”. Gheorghe OLTEANU

SPORT

Fotbal. U18

Popice

Hunedoreanul Ștefan Daniel Lefter a fost titular în poarta echipei naționale a României sub 18 ani.

La Cluj a avut loc Finala Campionatului Național de popice, individual pentru U18.

Petrilenii s-au lipit de medalii

Lefter - titular

Din păcate, tricolorii pregătiți de Daniel Oprescu au pierdut, cu 0-2, al doilea amical susținut în Turcia, în compania reprezentativei țării gazdă. La revenirea acasă, naționala U18 va mai susține un meci amical, împotriva formației Metaloglobus București. Partida se va juca la Centrul Național de Fotbal Buftea.

Pentru karatiști

Aur și argint

O veste bună vine și de la karate.

David Chiriac si Casian Popescu au obținut, recent, medalia de aur si medalia de argint. S-a întâmplat la Campionatul National, la categoria de vârstă de 8-9 ani. Antrenorul Radu Polifronie i-a felicitat pe micuții săi elevi.

Alergare

Reușita Crinei Buzgan

Competiția i-a avut, printre competitori, și pe popicarii de la Inter Petrila. Astfel, Cristian Cernaianu a devenit vicecampion național la proba de sprint. Antonio Domnițeanu a obținut medalia de bronz la probele se tandem și sprint. Informațiile ne-au fost oferite de către Marcel Dobrică, antrenorul emerit al sportivilor.

Lupte libere

Petroșenenii - în top

Campionatul Național Școlar pentru cluburi și licee și-a desemnat campionii la Reșița.

Sportivii de la CSȘ Petroșani, pregătiți de profesorii Gheorghe Răducu și Cristian Popa, au obținut următoarele rezultate: Locul I - Daniela Chiriac la categoria 49 kg; Andreea Chiriac la categroia 53 kg; Florentina Manțog la categoria 61 kg; Locul II - Iulia Moldovan, categoria 69 kg; Locul III - Andrei Căldăraș la categoria 65 kg; Locul VII - Denis Ungureanu la categoria 65 de kg.

Alergătoarea Crina Buzgan a avut parte de o zi reușită și frumoasă în compania multor colegi alergători. Și asta pentru că a participat la Reșița la întrecerea Stairs Challenge - 12,5 km/ 1000m, un traseu de tip vertical în formă de circuit.

Cele 10 ture de trepte până la locul de belvedere numit „La Stemă” i-au tocat bine mușchii gambelor. „Cred că toată lumea are vestita febră musculară. Îi mulțumesc lui Laszlo Nicolae Kokovics pentru implicare în promovarea sportului și pentru organizarea impecabilă a evenimentului”, a spus cu umor sportiva din Valea Jiului. Ca de obicei, Crina a ocupat cea mai înaltă treaptă a podiumului de premiere.

Tenis de câmp

Alte ﬁnale, alte medalii

Tenismenii de la secția CSM Jiul Petroșani bifează săptămâna și medalia.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

Taekwon-do

Astfel, sportivele pregătite de frații Băluș au luat parte la Cupa TCH Bucuresti. La această competiție, Sofia Tutunaru și Eva Bulai au obținut locul 1 la categoria, fete 10 ani, proba de dublu. La Cupa Volkl Timisoara, Carolina Tătar și Antonia Crișan au obținut locul 3 la categoria 12 ani, fete, proba de dublu. Felicitări fetelor!

„Panterele” au sala lor

De câteva zile sportivii clubului de Taekwon-do, „Pantera Neagră” Petroșani, au sala lor de antrenamente.

)

Ziarul Vaii Jiului

„Am deschis noul centru de pregătire. La deschidere au participat atât copiii, cât și părinții lor. Campionii clubului nostru au susținut o demonstrație spre încântarea celor prezenți. De acum vă așteptăm să vă antrenați alături de noi și de campionii clubului nostru. Vă așteptăm în str. Nicolae Iorga, nr. 13 Petroșani”, ne-a informat antrenorul Ionuț Lacau. Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

miercuri, 30 martie 2022

Prima măsură luată la Petroșani privind descongestionarea traficului rutier în zona centrală:

Din 3 aprilie - sens unic pe ruta Șt.O. Iosif – 6 August – 1 Decembrie 1918

Primarul Petroșaniului pune în aplicare ceea ce tot spune încă de la începutul anului: descongestionarea traficului rutier pe artera principală și pe străzile centrale ale municipiului.

Printr-un proiect de hotărâre, devenit hotărâre de consiliu în urma aprobării de către consilierii locali, inițiat de primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, edilii petroșeneni au început acest proces, iar din 3 aprilie se va pune în aplicare prima decizie de acest

Lupeni

Primăria a început campania de curăţenie de primăvară

Autoritățile locale din municipiul Lupeni au început în forță curățenia de primăvară. Vor fi curățate cu apă și detergent toate străzile, iar procesul va fi reluat periodic, iar toate spațiile verzi și parcurile vor fi curățate. De asemenea, nu vor fi uitați nici copacii ornamentali, care vor fi toaletați și văruiți contra dăunătorilor, dar și ca orașul să aibă o frumoasă imagine.

fel. Prima rută stradală unde s-au luat măsuri, în urma consultărilor dintre primar, responsabilii de la poliția rutieră și de la poliția locală, a fost strada Șt. O.Iosif – 6 August-22 Decembrie 1918, unde s-a instituit sensul unic de circulație. Primarul Petroșaniului ne oferă câteva amănunte despre această decizie: „Începând din data de 3 aprilie se instituie sensul unic de circulație pe străzile Șt. O. Iosif – 6 August (de la Școala Gimnazială I.G. Duca până la intersecția cu strada Șt. O. Iosif) – 22 Decembrie (de la Capela Bobocul până la intersecția cu Cimitirul Central Petroșani). Hotărârea a fost adoptată în Consiliul Local Petroșani, după întocmirea unui memoriu tehnic justificativ cu privire la sistematizarea circulației rutiere și fluidizarea traficului în municipiul Petroșani, și are avizul Poliției Municipiului Petroșani. Zona respectivă este intens circulată, iar decizia instituirii sensului unic a fost adoptată pentru evitarea unor evenimente rutiere, fiind solicitată inclusiv de cetățenii care locuiesc aici”.

Iată că la nici o săptămână de când primarul Petroșaniului ne spunea că vor fi schimbări majore pe mai multe tronsoane de străzi, sau chiar străzi întregi, apare deja prima modificare. De altfel, și petroșenenii Florin Balica sau Mihai Măgeș ne-au solicitat telefonic să-i transmitem primarului că traficul în zona Capelei „Bobocul” din

spatele primăriei este cum nu se poate mai prost, „cel puțin șase ore pe zi aproape că sunt blocate străzile pe-acolo”. „Când mai este și câteo înmormântare, chiar e de groază. Trebuie făcut ceva, nu se poate să nu se ia nicio măsură. Un sens unic ar fi ideal”. Iată că fără să mai apucăm să-i spunem primarului Tiberiu Iacob-Ridzi toate acestea, măsura s-a luat deoarece era știută și răsștiută, probabil că în perioada următoare vor mai urma și alte modificări și străzi pe care se va dispune sensul unic. Rămâne de văzut ce și cum va fi, pentru că din ce ne-a spus edilul urmează ca cei de la Poliția Rutieră să prezinte un Raport mai amplu, în care vor fi trecute toate sugestiile celor de la rutieră pentru modificările ce vor urma a fi făcute pentru descongestionarea traficului auto din zonele centrale, mai ales, o mare problemă a zilelor noastre pentru edili, în condițiile în care în ultimii ani numărul de mașini efectiv s-a triplat! Corneliu BRAN

„Da, ne pregătim de Sfintele Paști, cum facem în fiecare primăvară imediat ce vremea devine mai frumoasă. Avem în vedere să spălăm praful și nisipul de pe străzi, depuse după o iarnă destul de lungă, dar și să toaletăm copacii și să curățăm spațiile verzi și parcurile. Vrem ca până de Paști municipiul nostru să arate curat și îngrijit. Ne bazăm și pe spiritul gospodăresc al cetățenilor, mulți dintre dumnealor făcându-și curățenie în zona blocurilor unde locuiesc. Așa e în fiecare an și vrem să fie mereu, ca să ne bucurăm cu toții de orașul nostru”, ne-a declarat primarul Lucian Resmeriță. Corneliu BRAN

www.zvj.ro miercuri, 30 martie 2022

EDILITARE

4 Marian Boboc vă prezintă

prăvălia cu istorii

DIN ISTORIA MINERITULUI VĂII JIULUI (III)

Întrucât de la o vreme se bate moneda cu redeschiderea minelor în Valea Jiului (lucrare mai mult ficțională, decât reală, conform unor specialiști într-ale mineritului) republic câteva date din diferite momente ale istoriei mineritului Văii Jiului, așa cum le-am publicat în volumul „Valea Jiului în anii marii crize economice mondiale. Închiderea minelor. Minerii Văii – emigranți în abatajele Franţei”

1920

„(…) Relativ la anul trecut - avem onoare a vă raporta că împrejurarea că raporturile economice normale nu s-

au stabilit încă între statele succesoare, a avut un efect apăsător asupra dezvoltării minelor noastre din Valea Jiului. Îndeosebi, greutăţile avute cu procurarea materialelor s-au mărit şi mai mult, întrucât stocurile noastre de mai înainte s-au apropiat de sfârşit şi nu leam putut completa decât cu greu. Având în vedere că angajaţii şi muncitorii noştri, deşi cu încetul, s-au obişnuit cu situaţia schimbată şi foarte des cu greutăţile ivite au lucrat fără preget, din care cauză producţia din acest an arată o oarecare sporire faţă de cea din anul trecut, întrucât acum a atins 321.000 tone. Investiţiunile în mine şi cele tehnice le-am redus şi în acest an la cele imperios necesare pentru menţinerea producţiei, am luat însă măsuri că îndată ce o schimbare cât de mică a situaţiei ne va permite, ele să fie executate în măsură mai mare.

Cărbunele plasat a fost plasat iarăşi numai în teritoriul român. În urma greutăţilor născute în circulaţia căilor ferate şi îndeosebi din cauza lipsei de vagoane, la sfârşitul toamnei anului trecut (1920 - n.a.) nu toată producţia a fost transportată, rămânându-ne stocuri însemnate, care însă la începutul acestui an s-au ridicat. După cum v-am raportat deja, la 1 Ianuarie a.c. (1921 - n.a.) am pus din nou în funcţiune fabrica noastră de cocs, şi în acest an am produs 28.860 tone cocs, 1.650 tone gudron, 620 tone amoniac sulfat şi 175 tone benzol. Tratativele în privinţa naţionalizării minelor noastre din Valea Jiului, despre care V-am raportat prin darea de seamă din anul trecut, nu s-au terminat încă, au ajuns însă într-un stadiu foarte înaintat. Imediat ce în această privinţă vom fi căzut de acord, Vă vom invita la o adunare generală spre a decide (…)”. („Darea de seamă asupra gestiunii anului 1920, înaintată adunării generale ordinare - XXIX - în ziua de 6 iunie 1921”, la Budapesta).

De la 20 de mine la 9

Pentru a afla care erau minele, societăţile miniere din Valea Jiului şi istoricul producţiei acestora şi valorii cărbunelui extras în perioada 1921 - 1934 am apelat la volumele din „Statistica minieră a României” din anii respectivi. „Statistica minieră a României” a apărut, între anii 1921-1927, la Bucureşti, sub egida Ministerului Industriei şi Comerţului - Direcţiunea Generală a Statisticii, la începutul acestor ani cu un studiu introductiv de Dr. L. Teodorescu - Directorul General al Statisticii, iar din 1928, sub egida Ministerului Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale şi a Institutului de Statistică Generală a Statului. Acest istoric reprezintă o imagine exactă a dinamicii mineritului Văii Jiului, în anii dinaintea, din timpul şi după criză.

1921. 18 mine

Societatea anonimă Uricani Valea-Jiului: minele Victoria, Est, Carolina, Ştefan şi Elena 315.900.000 kg şi 181.597.499 lei. Societatea Anonimă Petroşani: minele Deak, EstPetroşani, Vest-Petroşani, Dîlja, Aninoasa, Est-Vulcan, Dr. Chorin şi Vest-Vulcan - 635.410.000 kg şi 372.350.260 lei. Societatea Minelor de cărbuni Valea-Jiului de sus: Mina Valea Jiului de-Sus - 30.500.000 kg şi 19.895.150 lei; Minele de cărbuni ale statului Lonea: Cimpa, Petrila şi Jieţ - 128.404.200 kg şi 73.190.894 lei. Mina Sălătruc (Livezeni, proprietar - Mauriciu Marek) - 8.203.500 kg şi 3.961.681 lei Mina Dealul-Babei (Vulcan, proprietar - Saghi Coloman) - suspendată. Totalul jud. Hunedoara (plus mina Ţebea: 1.164.674.400 kg (651.786.191 lei).

1922. 18 mine

S.A. Uricani Valea-Jiului: Mina Victoria 43.199.000 kg (în valoare de 22.679.475 lei); Mina Carolina - 152.784.000 kg (80.211.600 lei); Mina Est - 104.859.000 kg (55.050.975 lei); Mina Ştefan - 58.196.000 kg (30.552.900 lei); Mina Elena 32.562.000 kg (17.095.050 lei). Total 391.600.000 kg (205.590.000 lei). Petroşani SA română pentru exploatarea minelor de cărbuni: Mina Deac - 117.920.000 kg (69.101.120 lei); Mina Est-Petroşani - 97.960.000 kg (57.404.560 lei); Mina Vest-Petroşani 61.980.000 kg (36.320.280 lei); Mina Dîlja 64.010.000 kg (37.509.860 lei);

facebook.com/ziarulvaiijiului

miercuri, 30 martie 2022

Mina Aninoasa - 166.970.000 kg (97.844.420 lei); Mina Est-Vulcan - 92.630.000 kg (54.281.180 lei); Mina Dr. Chorin - 67.340.000 kg (39.461.240 lei); Mina VestVulcan 133.590.000 kg (78.283.740 lei). Total 802.400.000 kg (470.206.400 lei). Soc. minelor de cărbuni Valea-Jiului de Sus: minele Arpad şi Terezia - 35.500.000 kg (23.156.650 lei). Minele de cărbuni ale Statului din Lonea: Mina No. 1 (Stat) - 27.558.850 kg şi 15.763.662 lei; Mina No. 2 (Stat) - 44.034.100 kg (25.187.505 lei); Mina No. 3 (Stat) - 35.636.250 kg (20.383.935 lei); Total - 107.229.200 kg (61.335.102 lei). Mina Statului „Sălătruc” (Livezeni, arendată D-lor V. Hergot şi C. Bălănescu): 10.072.950 kg (4.610.137 lei) Petroşani S.A română pentru exploatarea minelor de cărbuni: Mina Merişor - suspendată; Mina Dealul-Babei suspendată. Totalul regiunii Petroşeni Valea-Jiului: 1.346.802.150 kg (764.898.289 lei).

1923. 19 mine

Societatea anonimă a minelor de cărbuni „Uricani”: Mina Victoria - 64.327 t (45.672.190 lei); Mina Carolina - 166.495 t (118.211.450 lei); Mina Est - 118.313 t (84.002.230 lei); Mina Ştefan - 72.361 t (51.378.440 lei); Mina Elena - 50.901 t (36.139.710 lei). Total - 172.400 t (335.404.000 lei). „Petroşani” S.A. română pentru exploatarea minelor de cărbuni: Mina Deak - 142.270 t (113.816.000 lei); Mina Est-Petroşani - 87.520 t (70.016.000 lei); Mina Vest-Petroşani - 75.070 t (60.056.000 lei); Mina Dâlja 80.180 t (64.144.000 lei); Mina Aninoasa - 192.361 t (153.888.000 lei); Mina Est-Vulcan - 107.190 t (85.752.000 lei); Mina Chorin - 84.330 t (67.504.000 lei); Mina Vest Vulcan - 145.680 t (116.544.000 lei). Total 914.650 t (731.720.000 lei). Societatea Minelor de cărbuni „Valea-Jiului-de-Sus”: Mina Arpad şi Terezia - 59.800 t (47.840.000 lei); Mina Dealul Babei - 4.337 t (3.613.898 lei). Minele de cărbuni ale Statului din Lonea: Mina No. 1 (Stat) - 24.493 t (22.044.105 lei); Mina No. 2 (Stat) 50.751 t (53.775.495 lei); Mina No. 3 (Stat) - 34.966 t (31.469.130 lei). Total - 119.210 t şi 107.288.730 lei. Mina Sălătruc (V. Hergot şi C. Bălănescu în arendă de la Stat) - 8.426 t (5.505.072 lei). Totalul regiunii Petroşeni-Valea Jiului - 1.578.823 t (1.230.918.700 lei).

(46.409.000 lei). Total - 503.000 t (432.580.000 lei). Petroşani S.A.R. pentru exploatarea minelor: Mina Deac-Petrila - 162.350 t (146.115.000 lei); Mina EstPetroşeni - 107.780 t (97.002.000 lei); Mina Vest-Petroşeni - 87.260 t (97.002.000 lei); Mina Dîlja 82.310 t (74.106.000 lei) Mina Aninoasa - 226.020 t (203.418.000 lei); Mina Est-Vulcan - 108.820 t (96.138.000 lei); Mina Chorin - 91.710 t (82.539.000 lei); Mina Vest-Vulcan - 154. 400 t (138.980.000 lei). Total 1.018.680 t (916.812.000 lei). Societatea minelor de cărbuni Valea-Jiului-de-Sus: Mina Arpad şi Terezia - 70.500 t (63.450.000 lei); Mina DealulBabii - 3.716 t (3.302.486 lei). Minele de cărbuni ale Statului din Lonea: Mina No. 1 (Stat) - 11.080 t (11.101.843 lei); Mina No. 2 (Stat) 50.998 t (48.443.290 lei); Mina No. 3 (Stat) - 16.978 t (16.129.152 lei). Total - 79.662 t şi 75.679.285 lei. Mina Sălătruc (Livezeni, V. Hergot şi C. Bălănescu în arendă de la Stat) - 6.228 t (5.667.314 lei). Totalul regiunii Petroşeni - Valea-Jiului - 1.681.786 t (1.497.491.115 lei).

1925. 18 mine

Lupeni S.A.R. pentru exploatarea minelor de cărbuni

1924. 19 mine

S.A. a minelor de cărbuni „Uricani-Valea-Jiului” (devenită în 1925 „Lupeni” S.A.R. pentru exploatarea minelor de cărbuni): Mina Victoria - 64,777 t (55.708.220 lei); Mina Carolina - 175.485 t (150.874.100 lei); Mina Est - 131.905 t (113.438.300 lei); Mina Ştefan - 76.918 t (66.149.480 lei); Mina Elena - 58.965 t

www.zvj.ro miercuri, 30 martie 2022

Mina Carolina - 186.353 t (152.890.296 lei); Mina Ştefan - 79.921 t (65.569.888 lei); Mina Ileana - 45.165 t (37.054.892 lei). Total - 504.100 t (413.580.668 lei). „Petroşani” S.A.R. pentru exploatarea minelor de cărbuni: Mina Deac - 162.640 t (133.389.892 lei); Mina Est-Petroşeni - 104.140 t (85.410.867 lei); Mina VestPetroşeni - 96.480 (79.128.467 lei); Mina Dîlja - 86.060 t (70.582.477 lei); Mina Aninoasa - 235.560 t (193.195.543 lei); Mina Est-Vulcan - 102.360 t (83.950.992 lei); Mina Chorin - 98.540 t (80.818.003 lei); Mina Vest-Vulcan - 150.380 t (128.334.801 lei). Total 1.036.160 t şi 849.811.060 lei Minele de cărbuni ale Statului din Lonea: Mina No. 1 14.057 t (7.686.615 lei); Mina No. 2 - 59.778 t ( 32.688.836 lei); Mina No. 3 - 4.352 t (2.379.900 lei). Total - 78.187 t şi 42.755.350 lei Mina Sălătruc (Livezeni, V. Hergot şi C. Bălănescu în arendă de la Stat) - 10.750 t (10.455.876 lei) „Valea-Jiului-de-Sus” S.A.R. pentru exploatarea minelor de cărbuni: Mina Arpad şi Terezia - 60.700 t şi 49.747.904 lei.

1926. 19 mine

„Petroşani” S.A.R.: Mina Deac - 166.210 t (188.832.821 lei); Mina Est-Petroşeni - 96.280 t (109.384.648 lei); Mina Vest-Petroşeni - 89.290 t (101.443.419 lei); Mina Dîlja - 92.360 t (104.931.097 lei); Mina Aninoasa 244.830 t (278.153.789 lei); Mina Est-Vulcan - 109.060 t (123.904.134 lei); Mina Chorin - 113.150 t (128.550.824 lei); Mina Vest-Vulcan - 141.970 t (161.293.514 lei). „Lupeni” S.A.R.: Mina Est - 97.930 t (112.516.580 lei); Mina Elena - 67.129 t (77.128.230 lei); Mina Ștefan 96.792 t (111.209.770 lei); Mina Victoria - 74.217 t (85.272.332 lei); Mina Carolina - 223.932 t (257.287.499 lei). Total - 560.000 t (643.414.411 lei). „Lonea” S.A.R.: Mina No. 1 (Stat) - 17.137 t (18.680.118 lei); Mina No. 2 (Stat) - 88.010 t (95.933.814 lei); Mina No. 3 (Stat) - 9.134 t (9.956.609 lei). Total - 114.281 t (124.570.541 lei). „Valea Jiului de Sus” S.A.R.: Mina Arpad şi Terezia 59.700 t (67.820.394 lei). „Sălătruc” S.A.R.: Mina Sălătruc (Stat) - 10.032 t (10.914.816 lei). Saghy Coloman (fost expl. M. Marek) - Mina Dealul-Babii apare în statistică cu 0 tone. Total regiunii Petroşani Valea-Jiului - 1.797.163 t şi 10.914.816 lei

1927. 18 mine

(fostă Uricani Valea-Jiului): Mina Victoria - 66262 t (54.363.583 lei); Mina Est - 126.399 t (103.702.009 lei);

„Petroşani” S.A.R.: Mina Deak - 159.120 t (147.072.533 lei); Mina Est-Petroşani - 99.770 t (92.216.118 lei); Mina Vest-Petroşani - 82.310 t (76.078.067 lei); Mina Dîlja 95.520 t (88.287.898 lei); Mina Aninoasa - 225.170 t (208.121.711 lei); Mina Vulcan-Est - 109.080 t (100.821.231 lei); Mina Vulcan-Chorin - 116.370 t (107.559.283 lei); Mina Vulcan-Vest - 155.380 t (143.615.722 lei).Total - 1.042.720 t (963.772.583 lei). „Lupeni” S.A.R.: Mina Est - 81.093 t (74.084.279 lei); Mina Ileana - 81.622 t (74.567.925 lei); Mina Ştefan 93.049 t (85.006.604 lei); Mina Victoria - 91.145 t (83.268.072 lei); Mina Carolina - 243.091 t (222.081.833 lei). Total - 590.000 t (539.008.713 lei). „Lonea” S.A.R.: Mina No. 1 (Stat) - 14.126 t (12.720.114 lei); Mina No. 2 (Stat) - 73.975 t (66.612.361 lei): Mina No. 3 (Stat) - 37.841 t (34.075.329 lei). Total - 125.942 t (113.407.804 lei). „Valea Jiului de Sus” S.A.R.: Mina Arpad şi Terezia 64.400 t (59.351.040 lei). „Sălătruc” S.A.R.: Mina Sălătruc (Stat) - 17.799 t (17.052.281 lei). Saghy Coloman (reprez. Ing. E. Voros): Mina Dealul Babii apare în statistică cu 0 tone. Totalul regiunii Petroşeni Valea-Jiului - 1.840.861 t şi 1.692.592.421 lei. (va urma)

prăvălia cu istorii

6 Lupeni

SPORT

Lupeniului. Primarul Lupeniului, Lucian Resmeriță, a concluzionat de asemenea, referindu-se în mod special la competiția din ziua de 26 martie: „Am avut plăcerea ca în Straja să putem organiza, alături de firma COMEXIM R și de CSȘ Petroșani și, mai ales, de Federația Română de Schi, cărora le mulțumim că sau gândit la Straja, Mini Cupa României la schi alpin, unde au fost prezenți cei mai buni copii din țară la acest sport. Ne-am bucurat împreună cu acești copii de zăpadă, soare, atmosferă frumoasă, peisaje, astfel că la final toată lumea a fost mulțumită, nu doar cei care au câștigat și au fost premiați. Felicitări micuților sportivi care s-au comportat admirabil, dar și antrenorilor care-i pregătesc și bineînțeles

Cupa „Straja”

Revenim cu concluziile celor două mari competiții organizate în week-end-ul trecut în Straja-Lupeni de către Primăria municipiului Lupeni și consiliul local, în parteneriat cu firma COMEXIM R Lupeni, lângă care au stat Federația Română de Schi Biatlon și CSȘ Petroșani.

Este vorba de competiția de nivel național „Mini Cupa României” la Schi Alpin U 12 – slalom uriaș, unde au fost prezenți cei mai talentați și cei mai buni copii din țară, fapt de apreciat și mai mult organizarea în Valea Jiului a acestei competiții desfășurate pe 26 martie și de tradiționala „Cupa Straja”, derulată o zi mai târziu, pe data de 27 martie. Ambele competiții s-au desfășurat pe Pârtia „Baloo”, amenajată la cele mai înalte standarde posibile pentru ceea ce se cheamă pârtii din România și condiții de schi. „Peste 170 de competitori s-au înscris la cele două competiții. Practic, am avut în Straja cei mai buni schiori din rândul copiilor și tinerilor, iar noi, împreună cu primăria, am încercat să le asigurăm cele mai bune condiții de schi și de cazare, astfel încât cu toții să-și aducă aminte cu drag de Straja din Lupeni. Sute de oameni au ținut să-i încurajeze pe competitori, iar vremea bună și zăpada de pe pârtii au făcut ca totul să se desfășoare în cele mai bune condiții, deși, calendaristic, ne aflam la sfârșit de martie. La final, multe premieri, diplome, cupe și, firește, multă voie

facebook.com/ziarulvaiijiului

bună și distracție. Ambele competiții au fost extrem de reușite și mă bucur că în Straja am bifat un nou week-end de poveste, cum am citit nu demult un titlu chiar la dumneavoastră în ziar”, a concluzionat în câteva fraze, relevante de altfel, Emil Părău, sufletul

a ceea ce se cheamă COMEXIM R Lupeni, inclusiv Complexul „Montana”, o firmă lupeneană care susține an de an acest gen de competiții și tot ce înseamnă schi și acțiuni legate de stațiunea de deasupra

părinților, cei mai mulți prezenți alături de ei să-i susțină, veniți din toate colțurile țării. Felicitări tuturor celor implicați în organizarea ireproșabilă a acestei competiții de nivel național. Mulțumesc personal celor de la Complexul Montana – Straja și celor de la Bunzac Media pentru fotografiile de înaltă calitate și expresivitate”. La final trebuie să spunem că participanți, la ambele concursuri, au fost de la cluburi din toată țara, tradiționale în lumea schiului: ACS Darb Cluj, C.S. Carpați Sinaia, C.S.M. Corona Brașov, TORE Racing Club, C.S. Aktive Schi, CSS Baia Sprie, C.S.Ș. Caraimanul Brașov, ACS Fast Line Brașov, C.S. Sport N`Joy, Nagy Norbert Schi, C.S.S. Șoimii Sibiu și, firește, C.S.Ș. Petroșani (cu foarte mulți tineri talentați, de exemplu locurile 1 și 3 la fete fiind câștigate de Ilinca Groșuleac și de Sofia Vlaicu, în timp ce la băieți Petru Huda s-a clasat al doilea!). Felicitări câștigătorilor, dar și celor care au participat, pentru că important e să participi… Corneliu BRAN

miercuri, 30 martie 2022

anunţ

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Aştepţi cu înfrigurare o anumită veste care va sosi prin intermediul unei persoane căreia îi atribui un rol de destin, ca şi cum urmează să-ţi schimbe toată viaţa prin ceea ce are de transmis.

mica publicitate

Cumpăr vechi detector de gaz metan pentru mină (metanometru), provenienţă rusească, complet şi în bună stare estetică. Tel. 0723524003.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Atmosfera este tonică şi pozitivă în casa ta, de parcă fiecare membru al familiei participă trup şi suflet la un eveniment fericit din care toţi au ceva de câştigat.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Suferinţele din amor nu ocolesc pe nimeni iar azi dai şi tu piept cu o astfel de situaţie în care simţi că inima ţi se umple de tristeţe.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Greu de spus dacă nivelul la care ai ajuns te bucură sau se poate şi mai bine, de parcă ai avea parte de ambele feţe ale unei situaţii simultan. Întotdeauna există şi reversul medaliei, dar nu-l căuta neapărat acum!

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Îţi dedici energia relaţiei de iubire, care înseamnă totul pentru tine în acest moment. Nimic nu ţi se pare mai frumos decât să fii alături de cel drag clipă de clipă.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Cel care te atacă azi atât de dur se dovedeşte a fi cel mai de temut inamic al tău, la momentul acesta, dar e bine că se arată la faţă, ca să ştii mai clar cu cine ai de a face.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Este o zi de succes în care toate ar trebui să-ţi meargă ca pe roate! Ai şansa de a colabora cu oameni deosebiţi, de a fi primit sub aripa protectoare a unei persoane importante.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Eşti într-o pasă atât de proastă încât ai tendinţa de a spune că nimeni nu te iubeşte, nimeni nu face nimic pentru tine, că tu ai făcut totul pentru alţii iar acum ei au uitat de tine. Te înşeli: există un grup de suport care poate face enorm pentru tine.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Este o zi de succes în care ţi se vor oferi multe motive de bucurie, de veselie, de distracţie. Primul plan vizat de veşti excelente este cel sentimental.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Evenimentele acestei zile te pot propulsa în frunte, înaintea tuturor, deoarece motorul principal al tuturor succeselor care te vizează este iubirea. Eşti fericit că iubeşti şi eşti iubit, şi asta îţi dă putere!

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Iei taurul de coarne şi spui foarte ferm: gata! Deşi sună tranşant şi te întrebi şi tu dacă ai făcut bine, vei vedea că cei din jur te susţin şi aplaudă curajul de care ai dat dovadă.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Te întâlneşti cu un vechi amic despre care probabil nu mai ştiai nimic şi revederea este emoţionantă şi amuzantă. Este o ocazie excelentă de a lega din nou relaţia. H Ho or ro os sc co op p

www.zvj.ro miercuri, 30 martie 2022

DIVERSE

prăvălia cu istorii

Din volumul „Deva în presa vremii” de Marian Boboc

Expoziţia soţiei Poetului Stamatiad

Letiția Stamatiad este nu doar soția poetului Al. Stamatiad (un scriitor simbolist cu renume în epocă), ci și o pictoriță cu „bun renume”. „Gazeta Hunedoarei”, la curent cu viața culturală, aflând că aceasta va expune la Deva, dă de știre amatorilor de artă plastică: „Ceea ce numai rareori este dat unui public de oraș mai mic, ne va fi dat și nouă, devenilor, în 1 aprilie, să avem o expoziție de pictură de artista cu bun renume, D-na Letiția Stamatiad (soția poetului A. Stamatiad). Această expoziție va dura 2 săptămâni. Precum știm, D-na Stamatiad a expus anul trecut la Palatul Cultural din Arad vreo 60 de tablouri, care au fost foarte apreciate după cum a arătat rezultatul, căci mai toate au fost cumpărate de publicul pricepător și un tablou a fost chiar onorat prin a fi cumpărat pe seama galeriei orașului. Deci, credem a face o plăcere publicului, când îl avizăm despre deschiderea expoziției ce va avea loc la 1

facebook.com/ziarulvaiijiului

Aprilie în sala primăriei din Deva. Credem că e bine, e datorința noastră chiar, să înțelegem artiștii noștri, precum o fac alte popoare civilizate. Făcându-ne datoria, noi nu vom întârzia a putea sta alături de celelalte state din apus, având noi artiști cu nizuințe în toate branșele artelor frumoase”. Dintre cei care trec pragul expoziției, unul sigur e extaziat de cele văzute: poetul infanterist Volbură Poiană. Acesta, încântat de cele văzute, bate pas de defilare în fața frontului quadraților, livrând o cronică plastică în „Solia Dreptății și Gazeta Hunedoarei”: „Într-o sală a primăriei din orașul Deva s-a deschis de la 1 Aprilie 1923 o expoziție de pictură a doamnei Letiția Al. Stamatiad. Această manifestare

artistică dă o notă deosebită orașului nostru, căci rari sunt pictorii adevărați, care expun publicului tablouri însuflețite, cu totul însuflețite sunt ale doamnei Stamatiad. Doamna Stamatiad de mult șia câștigat un nume între excelenții pictori ai României mari. O vizită făcută la această expoziție pune în evidență cel mai corect argument al afirmațiunii noastre. Și e un talent mare; el se exteriorizează în tăcere, fără zgomot de trâmbițe și surle. Deși tablourile n-au dimensiuni exagerate, ca să poată fi prinse în cadrul unei enorme pinacoteci, tablourile expuse au, în mic, viața vie a naturii, ce trăiește, clipă cu clipă, în sânul domnului dumnezeiesc După ce analizează câteva tablouri, cronicarul Volbură Poiană conchide în același ton general (foarte) elogios al cronicii: „A vorbi despre fiecare în parte ar însemna să repet de atâtea ori același adevăr, ce nu piere, că opera artistică, cuprinsă în lungimea și lățimea unei pânze expuse, a doamnei Letiția Stamatiad, este cu o desăvârșire națională, îndeplinind condițiunile cerute de arta superioară, față de care ne mândrim și suntem bucuroși că doamna Letiția Stamatiad e româncă”.

miercuri, 30 martie 2022