Issuu

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Exclusiv!

Director:

Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 4,9480 lei 1$ = 4,4218 lei

1₤ = 5,9187 lei

marţi, 29 martie 2022

Anul XV • nr. 3279 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Scadenţarul şpăgilor încasate de consilierul senatorului Potecă

Tiberiu Ioan Balint, fost vicepreşedinte al CJ Hunedoara, devenit între timp consilier la cabinetul senatorului hunedorean Vasilică Potecă, s-a dovedit a fi un încasator de şpăgi foarte înţelegător, acceptând plata sumelor pretinse pe parcursul mai multor luni, în tranşe de diverse valori.

În plină epocă Moloţ la nivelul administraţiei judeţene, Balint ocupa unul dintre posturile de vicepreşedinte. În aceeaşi perioadă, deşi valoarea lucrărilor fusese estimată la 15.532.160 lei + TVA (undeva pe la 190 de miliarde de lei vechi), administraţia judeţeană a atribuit contractul de modernizare a drumului judeţean 706B (Luncoiu de Jos – Stejărel – Lucşoara – Dumeşti - Sârbi) către Trans Construct Import Export SRL (cu sediul în sat Visca, comuna Vorţa) pentru „numai” 8.918.094,24 lei + TVA. Firma, administrată de Emanoil Milică Pup, era printre cele recunoscute drept abonate la bugetul judeţului. În scenă a intervenit Tiberiu Ioan Balint, vicepreşedintele CJ, cel care s-a înţeles cu Pup ca, în

schimbul sumei de 510.000 de lei (5,1 miliarde de lei vechi), să urgenteze semnarea unui act adiţional la contractul de lucrări anterior menţionat. De altfel, Balint a şi semnat actul adiţional fără să îi fi fost delegate atribuţii în acest sens de către preşedintele în exerciţiu al CJ Hunedoara de la acea vreme, Mircea Ioan Moloţ. Pe cale de consecinţă, prin intermediul unei firme paravan din Timişoara, administrată chiar de cumnatul său – angajat cu jumătate de normă la Aqualand Deva, Balint a primit suma solicitată în mai multe tranşe, în perioada decembrie 2013 – mai 2014, astfel: 60.000 lei – 12.12.2013, 20.000 lei – 06.03.2014, 180.000 lei – 07.03.2014, 35.000 lei – 04.04.2014, 165.000 lei – 30.04.2014 şi 50.000 lei – 12.05.2014. Important de precizat că perioada 2011 – 2015 a fost cea mai bună din istoria firmei lui Pup, aceasta reuşind cifre anuale de afaceri de până la 528 de miliarde de lei vechi, baza acestora fiind contractele derulate cu statul. La finele anului 2014, DNA anunţa punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea a doi politicieni şi trei oameni de afaceri, între care Tiberiu Ioan Balint (cu privire la săvârșirea infracțiunilor concurente de

Pasul Vâlcan

Prezența lui acolo

Povestea stâlpului singuratic

Cine ajunge la cota 1300 a Pasul Vâlcan poate zări, în spatele cabanei mari, un stâlp din metal de care nu mai atârnă niciun cablu electric. Este ultimul rămas din rețeaua de 110 KV care, odinioară, pleca de la poalele muntelui și trecea spre Oltenia.

i s-ar părea învăluită în mister unuia care a ajuns pentru prima oară în stațiunea turistică de aici. Dar nu-i nimic misterios. După ce linia electrică a fost dezafectată, porțiunea din Pas și până în partea de sud a versantului muntos a fost demontată de către o societate care se ocupa cu recuperarea fierului vechi. Pe cea care a rămas s-a pus în funcțiune o linie de 20 KV care pleca de la Căprișoara și alimenta cu curent electric căbănuțele din Pas de la un transformator de care se îngrijea domnul Alexandru Cantor, președintele Asociației Pasul Vâlcan. S-a ajuns la asta după ce nu s-a mai putut face nimic, din cauza deselor defecțiuni, cu cablul subteran care pleca de separatorul de peste drum de fosta porcărie a societății care administra cantinele miniere din Valea Jiului.

Numai că nici această

linie electrică nu a avut viață lungă. A devenit de neutilizat după ce indivizi rămași neidentificați până astăzi au pus la pământ cablul și stâlpii din partea dinspre Căprișoara. Atunci, dacă vă amintiți, a apărut solicitarea pe care asociația a făcut-o primăriei de a i se asigura curent electric de la transformatorul de la stația de întoarcere a telegondolei. În spatele

luare de mită, în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată - 4 acte materiale şi spălare de bani, în forma instigării) şi Emanoil Milică Pup, administrator al SC Trans Construct Import Export SRL (cu privire la săvârșirea infracțiunilor concurente de dare de mită, în formă continuată - 3 acte materiale, dare de mită, în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată - 3 acte materiale şi spălare de bani, în forma complicității - 2 infracțiuni). Singurul rezultat ale acelei răsunătoare anchete DNA, pe lângă înlăturarea de la putere a cuplului Moloţ – Balint, a fost sesizarea instanței de judecată cu acord de recunoaștere a vinovăției inculpatului Balint, care a returnat banii la stat, a recunoscut faptele şi s-a arătat de acord cu o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani și 6 luni și interzicerea unor drepturi. Şi atât. Cătălin DOCEA

cabanei rămăseseră stingheri patru stâlpi metalici.

În urmă cu șapte,

dacă nu chiar opt ani, primăria i-a demontat pe trei dintre ei. Treaba aceasta avea legătură cu proiectul de a amenaja un drum. Numai că, în urma protestelor și împotrivirii bine justificate ale membrilor asociației montane, administrația publică locală a trebuit să renunțe la acest plan. A uitat și de drum, a uitat și de acest ultim stâlp care mai există în spatele cabanei mari și care, totuși, dă bine în peisaj. E posibil ca „magneții” autohtoni să fi pus de mult ochii pe el, numai că, din nefericire pentru ei, Pasul Vâlcan nu e deloc ceea ce era Căprișoara când ei au decupat și făcut bucăți stâlpii metalici de acolo. Gheorghe OLTEANU

edilitare

Primăria Lupeni continuă refacerea terenurilor de sport din localitate:

Baza de tenis de câmp din centrul vechi al Lupeniului se aﬂă în curs de reabilitare, iarna putând ﬁ folosită ca și patinoar

După ce au pus la punct baza sportivă „Minerul”, unde din câte știm mai e ceva de lucru dar aceasta arată mult mai bine, dar și terenul „Preparatorul” de pe strada Spiru Haret sau terenul de sport din Cartierul Ștefan, cei din primărie și primarul Lucian Resmeriță au convenit că anul acesta i-a venit rândul și bazei sportive de pe strada I.L. Caragiale din centrul vechi, cea care vara găzduiește câteva terenuri de tenis pe zgură, iar iarna un patinoar de tradiție în Lupeni.

)

Ziarul Vaii Jiului

Probabil că anul acesta, prin vară, se va putea juca din nou acolo un tenis de câmp de calitate. Să nu uităm că pe aceste terenuri au jucat generații întregi de tineri lupeneni, iar în apropiere exista demult și o popicărie, aproape și de fostul sediu al miliției de odinioară. O dată cu repunerea în condiții bune și a acestui complex de tenis de câmp, poate, cine știe, o nouă Simona Halep va apărea de unde nu te aștepți. Ceea

la finalul săptămânii trecute am trecut pe-acolo după o discuție avută cu primarul lucian resmeriță la primărie. Care printre alte proiecte de investiții aflate în derulare ne-a spus și de

reabilitarea celor trei terenuri de tenis de câmp pe zgură și a bazei sportive deacolo. „Au început lucrările și vom reabilita acele terenuri de tenis de câmp, se lucrează și la refacerea împrejmuirii deacolo, plus alte lucrări, astfel încât tinerii din oraș să poată face sport, mișcare, să se recreeze într-un cadru adecvat”, ne-a declarat primarul. la ora la care am mers la fața locului, undeva înainte de prânz, o echipă de muncitori trăgea tare, iar câteva utilaje îi ajutau, aprovizionând cu materiale și cu tot ce era nevoie la refacerea gardului și la intrarea dinspre stradă. Editor: SC Aldo Detail Direct Srl Petroşani rO 32719137 n J20/82/2014

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

ce este însă și mai bine și de apreciat este faptul că administrația publică locală și actualul primar pun mare preț și pe aceste terenuri de sport, inclusiv pe cele de la școli, acolo unde copiii și tineri pot să facă liniștit mișcare și educație fizică la orele de sport sau în timpul liber, sau practica sport de echipă în aer liber, în condițiile în care specialiștii ne avertizează că tot mai mulți elevi își distrug din adolescență sănătatea din cauză că își pierd timpul liber doar în fața calculatorului sau televizorului. Corneliu BRAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDrAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIrGHIDUŞ, Sonia lIBErESCU, Alin rUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FlEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

marţi, 29 martie 2022

Petroșani

ornamentali și flori. Dar până la urmă cred că fiecare ar trebui să conștientizeze că în momentul în care distruge ceva, e vorba de cheltuieli suplimentare de bani, bani care sunt ai noștri, ai tuturor. E foarte important ca și oamenii să ne ajute la această activitate de depistare și de prindere a huliganilor sau al celor care poluează, aici intervenind spiritul civic. Nu trebuie decât să ne facă o poză și să ne-o trimită pe pagina primăriei, ori să dea un telefon la

Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi dorește extinderea sistemului de supraveghere video

Aflăm de la Poliția Locală Petroșani că au avut un weekend plăcut plin de evenimente nedorite, în care în prim-plan avem din nou tineri! Câte astfel de week-end-uri au mai fost, să fim noi sănătoși, numai în ZVJ cât s-a scris. Soluția cea mai utilă și la îndemâna primăriei rămâne tot montarea de camere de supraveghere stradale, cu rezoluție bună și pe timp de noapte, în condițiile în care Petroșaniul are o rază destul de mare, care cu greu poate fi acoperită, 24 de ore din 24, de polițiști locali, polițiști și jandarmi, oricâtă intenție bună ar fi. Vineri și sâmbătă mai mulți tineri din Petroșani și-au făcut de cap. Iar asta e doar ce a aflat poliția, că numărul lor e mult mai mare În principiu, primarul Petroșaniului este de acord că trebuie continuată montarea de camere video și în zonele unde acestea nu există. „Sâmbătă noaptea, la ora 2,30, mai mulți minori au fost prinși după ce au blocat partea carosabilă cu containere de gunoi. Fapta s-a produs pe strada Aviatorilor, iar în acest caz au fost sancționați contravențional părinții minorilor, potrivit prevederilor legale”, au comunicat cei de la poliția locală. Vă dați seama ce le-a trecut prin minte? În comunicat nu se spune dacă respectivii au consumat băuturi alcoolice sau alte substanțe, dar e de la sine înțeles că da, altfel nu se explică. Ce căutau ei la două noaptea prin cartier, unde erau părinții, tutorii? Tot polițiștii locali au amintit tot luni 28 martie și de două cazuri de furt, este vorba de un capac de canal din apropierea blocului 28 de pe aceiași stradă, vechea meteahnă a „magneților” și de furtul a niște bare de fier sustrase de la fosta Școală Gimnazială nr. 5 din Aeroport, ambele rezolvate și cu autori diferiți, dar tot tineri în principiu, semn că delicvența juvenilă este deja problematică la Petroșani, în condițiile în care

mulți astfel de adolescenți nu prea frecventează școala, dar nici nu sunt supravegheați de părinți… iar de lucrat, nimic, chiar dacă unii depășesc bine de tot vârsta de 18 ani, ce să mai vorbim, preferând fie să fure, fie să trăiască pe spatele părinților sau bunicilor cu pensie mai mare. Da, aici s-a ajuns și nu vorbim de un caz, două, trei, ci de sute în toată Valea, de zeci de mii la nivel național, iar cifrele tot cresc! În afară de cazurile prezentate, le putem spune polițiștilor locali că în Colonie un grup de tineri s-au bătut zdravăn sâmbătă noaptea. Nu mai mulți de cinci-șase, dar suficient cât să bage spaima în oamenii onești de la case. Apoi, în Cartierul Avram Iancu, pe una din bănci,

www.zvj.ro marţi, 29 martie 2022

cam pe la trei noaptea patru tineri, minori după voce, cântau după telefonul mobil, trăgeau câteo dușcă și fumau nu se știe ce... Cum a venit primăvara, astfel de cazuri sunt tot mai dese și trebuie avute în vedere de polițiști, fiind vorba de minori. Nu în ultimul rând, duminică noaptea o ceată de tineri alergau în parcul mare alți doi tineri, norocul acestora din urmă fiind că au avut „talpa mai iute” și au reușit să scape… Strigătele și înjurăturile se puteau auzi de la un kilometru, inclusiv de la poliția națională am zice, dar cu toate acestea nici urmă de patrulă sau picior de polițist. O mașină de poliție a trecut după ceva timp, cam o jumătate de oră să zicem de la urlete, dar, frumos și liniștit, pe stradă nu mai era nimic… Primarul dorește extinderea sistemului de supraveghere video Iată ce ne-a declarat primarul Petroșaniului legat de camerele video stradale: „Extinderea sistemului de supraveghere video în tot municipiul este în

lucru. Anul trecut am extins sistemul de supraveghere video în zona Brădet și am implementat, de asemenea, acest sistem în Stațiunea Parâng. Sus avem acum camere video și sistemul merge foarte bine. Supraveghere video încă nu avem în parcuri, dar avem wifi în Parcul Central, în zona centrului civic, la spital, în zona Bibliotecii Municipale și în zona unde se plătesc taxele și impozitele. Urmează să extindem acest sistem de supraveghere video și în zonele pe care le-am amintit”.

dispeceratul poliției locale. Așa se va putea ajunge la timp la locul problemei, ori se vor putea identifica cei care fac aceste acte necugetate. Altfel, este greu, niciun oraș din lumea asta, nicio primărie, nu are capacitatea de a avea câteun polițist pe fiecare stradă sau din 200 în 200 de metri, 24 de ore din 24”. Nu știm când se va rezolva cu extinderea camerelor de supraveghere, dar ce știm este faptul că trebuie luate măsuri cât mai rapide, inclusiv în raiduri ale poliției și jandarmeriei, noaptea, în anumite localuri și în anumite cartiere, prin care măcar tinerii sub 18 ani să fie descurajați în a mai pierde nopțile prin baruri, cluburi, cazinouri sau pe băncile din parc cu sticla-n mână! Trebuie acțiuni săptămânale și lunare, ample, și aici vorbim nu doar în Vale, ci prin toată țara! Altfel va fi jale și să nu vă mirați dacă veți auzi lucruri tot mai grave de la un an la altul. Corneliu BRAN

Camere video - și în zone unde poluarea e mare Legat de zonele unde poluarea e la ea acasă și unde periodic anumiți cetățeni aruncă deșeuri de tot felul, unii chiar din căruțe, cărucioare, ba chiar și din anumite dubițe – aici fiind vorba de așa numite firme, unde soluția cea mai bună ar fi tot montarea unor camere video, primarul Petroșaniului a menționat: „Avem în plan să montăm și în aceste zone niște camere fixe, care să-i surprindă pe cei care s-au obișnuit să polueze și care fac treaba asta probabil noaptea, sperând că nu-i vede nimeni. Sunt niște zone mai fierbinți în localitate și le avem în vedere, prin birourile de specialitate, vorbesc de cei de la mediu, de la poliția locală… Noi, în principiu, vom extinde acest sistem, în primul rând, pentru siguranța cetățeanului, dar și pentru a preveni sau preîntâmpina astfel de activități, inclusiv anumite fapte antisociale și distrugeri de mobilier stradal sau pomi

actualitate

4 Marian Boboc vă prezintă

prăvălia cu istorii

DIN ISTORIA MINERITULUI VĂII JIULUI (II)

Minele în primii ani de după război în România Mare 1919

„(…) Relativ la anul trecut avem onoare a vă aduce la cunoștință (…) că stabilimentele noastre miniere de la începutul anului 1919 sunt sub imperiul român. Din această cauză ele au fost scăpate de urmările distrugătoare ale dictaturii proletare, dar pe de altă parte din cauza schimbărilor politice și a situației economice minele noastre au suferit mult. La început nesiguranța cauzată de schimbarea situației a dat naștere unei neliniștiri continue. În locul muncii productive, muncitorimea era preocupată de îndoieli și grijă în privința desfășurării evenimentelor viitoare, și limpezirea situației nou create s-a început cu greu. Urmarea naturală a acestei situații a fost nerespectarea oarelor de serviciu, și așa reduse la 8 ore, precum și scăderea considerabilă a efectului de muncă. Aprovizionarea minelor noastre cu materialele necesare a întâmpinat greutăți aproape de neînvins, deoarece cele necesare sau nu s-au găsit pe teritoriile ocupate, sau numai în cantități foarte reduse. Astfel am fost nevoiți să acoperim necesitățile noastre în străinătate, fapt care, în afară de scumpetea cauzată de diferențele valutare, a fost legat cu dezavantajul că transporturile au fost stânjenite și s-au întârziat mult din cauza permiselor de import și export cerute de unele state și din cauza aceasta minele noastre au rămas foarte des fără stocul necesar. Toate aceste cauze, bineînțeles, au avut ca efect reducerea producției, care în anul 1919 a fost numai de 316.550 tone. De asemenea, toate aceste împrejurări ne-au forțat ca să ne mărginim la cele mai imperioase investiri neapărat necesare pentru menținerea exploatării respective a producției, întrucât în general am terminat numai instalațiunile și construcțiile începute. Cărbunele produs a fost plasat conform dispozițiunilor Consiliului Dirigent exclusiv numai în teritoriile de sub imperiul român. Prețul de vânzare a fost stabilit în conformitate cu costul de producere crescut din nou în mod considerabil. Minele noastre găsindu-se pe teritoriul care, conform tratatului de pace, a devenit al României, din această

facebook.com/ziarulvaiijiului

parte ni s-au făcut propuneri pentru naționalizarea minelor noastre din Valea Jiului. Aceste tratative se înaintează într-un mod care ne promite o înțelegere amicală și asigurăm onorata adunare generală că la aceste tratative vom avea în vedere ca prima datorie a noastră, să apărăm din toate punctele de vedere interesele Societății noastre și ale acționarilor săi. Imediat când aceste tratative vor ajunge la un rezultat, vom invita pe Domnii acționari la o adunare spre a hotărî asupra chestiunii. Având în vedere că s-a restabilit pacea, respectiv s-a semnat tratatul de pace, găsim că este în interesul societății noastre ca să se restabilească și să se dezvolte mai mult același acord amical care a existat înainte de războiu între părțile - maghiară și franceză - interesate la Societatea noastră”. („Darea de seamă asupra gestiunii anului 1919, înaintată adunării generale ordinare - XXVIII - în ziua de 2 august 1920”, Budapesta) xxx La 19 noiembrie 1919 în Valea Jiului cărbunele era exploatat de 4 societăți la: minele Exploatării de cărbuni a Statului Lonea (sub conducerea inspectorului de mine Mihail Nick; 2.400 de muncitori); minele de cărbuni din Petrila, Petroșani, Aninoasa și Vulcan ale Soc. Salgó-Tarjan (7.500 de muncitori; conduse de directorul și consilierul de mine Ioan Winklehner; sediul societății - la Budapesta; societatea mai avea în Ungaria următoarele mine: Salgó-Tarjan, Dorok, Annavolgy, Szászvár și Nagymónyok); minele din Vulcan ale Soc. Valea Jiului de Sus (conduse de direcțiunea minelor din Petroșani; 300 muncitori); minele din Lupeni ale soc. UricaniValea Jiului (4.000 de muncitori; conducător tehnic inginerul șef Elias; conducător administrativ directorul Elemer Külley). Deci, în 1919 în minele din Valea Jiului lucrau 14.200 de muncitori. xxx Deși în 1919 efectivul de muncitori era mai mare decât cel dinaintea războiului, producția de cărbune nu atingea nici măcar jumătate din cea dinaintea războiului. Cauzele scăderii dramatice, înregistrată încă din timpul războiului. le găsim într-un „Memorandum asupra situației minelor”, întocmit la 17 noiembrie 1919, de I. Winklehner, directorul minelor Salgó-Tarjan Petroșani:

„1. Minele au fost silite a produce cărbuni cât de mulți. Armata și căile ferate pretindeau o producție neapărat forțată. Ca urmare, am fost nevoiți a restrânge la minimul posibil toate lucrările improductive, constând din lucrările pregătitoare de explorare a straturilor de cărbuni. Minele societății Salgó-Tarjan au două grupări de straturi: straturi mari de cărbuni având grosimea de 3-35 metri, și straturi slabe cu o grosime de 0,30 - 3 metri. Straturile sub grosimea de 3 m se exploatează mai ușor, reclamă însă multe lucrări improductive pregătitoare. Explodarea straturilor puternice, îndeobște aceea a stratului principal de o grosime de 35 metri, e foarte grea și cere în timpul exploatării o serie de lucrări improductive, așa zisele lucrări de umplere (remblayage). Straturile acoperitoare (couches du toit), de o grosime mai mică, care dădeau o producție mai abundentă, la cea mai mare parte s-a exploatat în cursul războiului. Urmarea este că azi abia de mai dispunem de straturi acoperitoare, și explorările unor straturi noi reclamă multe lucrări improductive de pregătire, partea cea mai mare a producție urmează, deci, a se extrage din păturile puternice de cărbuni, anume din stratul principal de 35 m tărie, a cărui exploatarea atât în cursul, cât și după terminarea extragerii cărbunilor, necesitează o serie de lucrări improductive (umplere; întreținerea galeriilor). Toate minele din Europa suferă azi de urmările producției forțate a celor 4 ani de război și produc cu mult mai puțin decât înaintea războiului. 2. O altă cauză a producției reduse este împrejurarea că minele de cărbuni din Valea Jiului, de la septembrie 1916 până la 1 ianuarie 1917, au stat oprite, n-au lucrat de loc. Pompele au ajuns sub apă, unele părți din mine, prăbușindu-se, au loc foc, altor părți din mine li s-a dat foc, mașini și cazane au fost aruncate în aer; în aceste 4-5 luni de neactivitate minele s-au deteriorat în așa măsură, încât unele din ele și azi suferă încă de urmările stricăciunilor. Cărbunii din Valea Jiului înclină foarte mult spre autoinflamare, în alte mine se pot prăbuși galerii de extragere (galéries d’extraction, voies de roulage), fără ca aceasta să aibă urmări serioase, la noi însă, dacă se prăbușește vreo galerie sau un spațiu de exploatare, cărbunii astfel slăbiți din loc se aprind în câteva săptămâni.

marţi, 29 martie 2022

Cărbunii arzânzi produc o cantitate atât de mare de gaze otrăvitoare, încât câmpii întregi de exploatare trebuiesc închise ermetic. Asemenea pături arzătoare numai după ani de zile se pot iar deschide cu multă trudă și muncă grea, și chiar și atunci, cu toate precauțiunile se pot întâmpla ca pe neașteptate să se ivească iar gaze, zădărnicind toate lucrările de salvare; părțile arzătoare bineînțeles că trebuie închise din nou. La pericolul focurilor se mai adaugă și acela al conținutului mare de gaze explozibile al cărbunelui, precum și presiunea enormă a păturilor suprapuse. Prin împreunarea tuturor acestor factori dezavantajoși minele din Valea Jiului lucrează sub cele mai grele condiții naturale din toate minele europene. Minele Statului din Lonea și Minele din Lupeni sunt situate mai mult pe marginea albiei mari de cărbuni, straturile lor sunt mai șese (plane) și mai subțiri, lucrează, deci, întrucâtva mai avantagios ca Minele Salgó-Tarjan, situate în mijlocul albiei, ale căror straturi mai puternice sunt cele mai povârnite, stătătoare în picioare. 3. O a treia cauză a producției scăzute este starea rea a mașinilor, a tuturor instalațiunilor de mine, atât înăuntru, cât și pe suprafață, lipsa generală de materiale și dificultatea a procura aceste materiale și mașini. În cursul războiului de-abia se găseau unele materiale; ce mai aveam s-au pierdut în anii războiului din 1916 și 1917, iar materialele ce s-au putut totuși procura erau surogate, de o calitate totdeauna rea de tot, necorespunzătoare scopului. Cât privește sorgintea procurărilor de materiale, înaintea războiului am fost avizați la Budapesta și în parte în străinătate. De la noiembrie 1918, deci de un an, suntem aproape de tot tăiați de lume, și nu putem intra în relații de afaceri cu liferanții noștri de mai înainte. Și încă e vorba de materiale foarte variate, care și în timpul normal acestea numai cu greu se puteau procura, având exploatări foarte întinse cu cazane, mașini și turbine cu aburi, generatoare electrice, circa 140 motoare electrice, iluminat electric peste tot, compresoare de aer, mașini de îngăurit mișcate prin aer comprimat, pompe electrice la capacitate de 2.000 l per minut, cabluri și linii electrice de forță în subsoale, cât și pe suprafață, conducte de aer comprimat, conductele pompelor etc. Necesităm cabluri de sârmă pentru mașinile de extragere ale ocnelor, pentru multele elevatoare din mine, pentru funicularele și materialele pentru întreținerea locomotivelor electrice etc. Avem de întreținut 1.700 de clădiri (edificiile uzinelor și locuințele personalului), pentru care lucrări nici cu prețurile cele mai ridicate nu putem găsi materialul necesar, ca geamuri, țigle, diverse piese, ferăcătari de clădit etc.

www.zvj.ro marţi, 29 martie 2022

Pentru extragerea din mine necesităm vagonete (râzne) de lemn și de fier, cu cai și roți, ne trebuie cai și hamuri. Parcul nostru actual de vagonete (râzne) este cu o mie de bucăți mai mic decât ar necesita, iar tabla de fier, osiile și roțile pentru vagonete nu avem de unde ni le procura spre a construi vagonete noi. Pentru toate mașinile necesităm de urgență curele de transmisie din piele, care până acum, cu toate stăruințele și osteneala depuse, n-am reușit să le obținem. În cursul războiului ni s-au rechiziționat 120 de cai de mine, 69 cai ne-au pierit de răpciugă în anul 1917, iar caii, prin care de nevoie am înlocuit pierderile, sunt prea slabi și prestează puțin. În străinătate am cumpărat materiale și mașini. Livrarea acestora întârzie din cauza permiselor de export și de import, inutil de multe, fiecare stat nou se încinge cu ziduri chinuitoare, iar căile ferate din străinătate fără compensații nu ne pun la dispoziție vagoanele trebuincioase pentru transportarea materialelor. Pe lângă acestea, nicăiri nu găsim vreun sprijin serios și eficace. De la februarie 1919 încoace ne-au vizitat foarte multe misiuni de-ale Antantei, francezi, englezi, americani. Fiecare ne-a cerut câte un raport asupra situației minelor, fiecare lua câte o listă a materialelor necesare, până azi nu am primit nici un cui măcar. Întotdeauna dispunem numai de

acele materiale, care prin multe dificultăți am reușit să ni le procurăm noi singuri. La toate aceste greutăți ale procurării de materiale, ca cea mai mare dificultate se mai adaugă lipsa de bani. Ne-ar trebui milioane numai pentru a ne acoperi chiar numai cele mai urgente necesități în ale materialelor, și adesea azi avem încă și grija dacă vom avea bani destui pentru plățile muncitorești și pentru cumpărăturile de alimente. Căilor Ferate Române furnizăm 75% a producției, și acum chiar mai mult, și în schimb nu primim decât avansuri absolut trebuincioase pentru ca exploatările să nu stagneze tocmai. Materialele ce le-am cumpărat în Viena nu ni se expediază, fiindcă nu le putem plăti. Plata lor nu se poate face decât prin valuta română, căci străinătatea nici nu cunoaște coroanele prevăzute cu ștampilele românești. Până acum n-am primit bani românești, și dacă vom reuși în sfârșit să-i obținem, va trebui iar să cerem permisul de export pentru ei. Posedând și acest permis, va urma să ne îngrijim de pașaportul cuvenit, ceea ce reclamă iar o groază de călătorii. Ce în timp de pace s-a putut rezolva prin câteva scrisori și câteva semnări la bănci, implică acum călătorii improductive de săptămâni de zile, consumă enorme sume de bani și ne răpește o groază de timp. Sub aceste împrejurări este cu totul imposibil de a reconstrui minele și de a spori producția; în așa fel încât minele nu pot decât să vegeteze de azi pe mâine. 4. Încă o cauză a micșorării producției este și timpul redus de muncă, lipsa de tragere de inimă pentru lucru, prestația de muncă redusă și lipsa de disciplină între muncitori. Odinioară minele au lucrat ziua și noaptea în două echipe a 12 oare, cu un timp net de lucru de 18 ore. Acum ele lucrează în 2 echipe a 8 ore, deci 16 oare, din care însă numai 10-12 oare pot fi socotite ca de fapt lucrate. Timpul actual de lucru nu face decât 55%-66% al timpului lucrat mai înainte. Pentru ca minele să fie neîntrerupt în deplină activitate, ar trebui ca societatea Salgo-Tarjan să ocupe încă 2.000 de oameni, pentru aceștia însă lipsesc locuințele, uneltele, iar pentru extragerea producției astfel provenite ne-ar lipsi caii și vagonetele, așa încât dacă i-am avea însă și pe acești lucrători, nu i-am putea ocupa. Muncitorii sunt lipsiți de disciplină și de tragerea de inimă la muncă. Muncitorul organizat cunoaște numai drepturi, nu însă și îndatoriri, și chiar în sânul organizației lipsește orice disciplină de partid. Muncitorii numai până atunci se încred în bărbații de încredere ai organizației, până ce aceștia le sprijinesc pretențiile. Dacă conducătorii încep a vorbi și de îndatoririle muncitorilor, o dată piere orice încredere. O parte a supraveghetorilor, din interes personal, ține cu lucrătorimea și nu se încumetă a se opune încălcărilor muncitorești. Caracteristice pentru conduita muncitorilor sunt și furturile continue de materiale, față de care, de asemenea, n-avem ce face. Socialismul, comunismul și bolșevismul pretutindeni au dat fiasco, și toți conducătorii acestor mișcări s-au convins că toate teoriile lor sunt greșite, deoarece condițiunile lor principale, anume îndemnul și prestația de muncă, fără forțare, nu există la nici o muncitorime din lume. Toți și-au dat seama de aceste adevăruri. În Germania cei mai mulți muncitori de bună voie lucrează 10 ore, în loc de 8, iar munca de acord sistată la timp de însăși organizațiile sociale a fost iar reintrodusă peste tot; la fel s-a întâmplat bunăoară chiar în Ungaria, și încă tocmai pe timpul regimului bolșevic. Numai organizația muncitorilor noștri nu vede și nu aude nimic din toate aceste întâmplări ale timpului din urmă, din contră, mai deunăzi ne-a prezentat iar pretențiile ei, al căror punct principal este acela al desființării muncii în acord. (…)”.

prăvălia cu istorii

sport

Fotbal. Liga a III-a. Seria a VII-a

CSM Jiul a învins Aurul Brad

Ultima etapă a sezonului regular de Liga a III-a, ediția 2021-2022, runda a 18-a, a stabilit și clasamentele la final de sezon, dar și echipele cali¬fi¬cate în Play-off și Play-out. CSM Deva, CSM Jiul Petroșani și CS Hu¬ne¬doara au obținut, în ultima rundă, victorii.

La Brad, s-a impus CSM Jiul, la limită, cu scorul de 10. Echipa gazdă a avut probleme de lot, lipsindu-i mai

mulți titulari. „Totul e bine când se termină cu bine. Avem o oare¬care liniște datorită poziției în clasament. Am știut că fotbaliștii gazdă se vor lupta ca să câștige jocul. I-am lăsat să vină la joc și, datorită lotului pe care l-am avut, am făcut diferența. Urmează să jucăm mai bine și să obținem un loc cât mai sus în clasament”, a spus antrenorul Jiului, Aurel Moldovan, pentru site-ul mesagerulhunedorean.ro. SERIA 7, etapa 18: CSM Deva – Viitorul Şimian: 4-0; Pandurii Târgu Jiu – CSM Reșița: 0-0; Aurul Brad – CSM Jiul Petroşani: 0-1; Gilortul Târgu Cărbuneşti – Viitorul Pandurii Târgu Jiu 2: 1-0; Voinţa Lupac – Progresul Ezeriş: 3-0.

CLASAMENTUL LA FINALUL SEZONULUI REGULAT SERIA 7: 1. CSM Reșița 18 16 2 0 61- 8 50 2. CSM Deva 18 13 1 4 37-15 40 3. AFC Voinţa Lupac 18 9 5 4 35-24 32 4. Pandurii Lig. Tg. Jiu 18 7 9 2 31-14 30 5. ACS Viitorul Şimian 18 6 6 6 32-33 24 6. CSM Jiul Petroşani 18 6 5 7 19-19 23 7. ACS Progresul Ezeriş 18 4 4 10 15-45 16 8. CS Gilortul Tg. Cărb. 18 4 3 11 22-41 15 9. Viitorul Pand.Tg. Jiu 2 18 3 4 11 13-41 13 10. CSA Aurul Brad 18 1 3 14 13-38 6

În Play-off vor evolua CSM Reșița, CSM Deva, Voinţa Lupac și Pandurii Târgu Jiu. Se va juca în format turretur-tur, cu un total de 9 etape (pe baza ta¬belei Berger de 4). Fotbal. Liga a III-a În Play-out vor evolua Viitorul Şimian, CSM Jiul Petroşani, Progresul Ezeriş, Gilortul Tg. Cărbuneşti, Viitorul Pandurii Tg. Jiu 2 și Aurul Brad. Play-out-ul se va „A fost o repriză a doua perfectă din punctul meu de vedere. Felicit toți juca în format tur-retur, jucă¬torii pentru această victorie și pentru parcursul foarte bun din campionat. 10 etape (pe baza tabelei Le-am spus să creeze tot timpul presiune pe adversar, să nu se deconecteze, Berger de 6). do¬vadă că și la 4-0 ne-am creat alte trei, patru ocazii. Le mulțumesc tuturor celor care au fost alături de această echipă frumoasă, care va avea continuitate și În runda semifinală a barajelor de pro¬movare în sezonul viitor. Obiectivul nostru a fost clasarea în play-off, l-am realizat, acum în Liga 2 se va juca după îmi doresc locul 2 și să jucăm barajul de promovare”, a declarat pentru același ur¬mă¬torul program: site, Ștefan Nanu, antrenorul principal al formației devene.

Devenii s-au impus la Viitorul Șimian

Locul 1 din Seria 7 cu Locul 2 din Seria 8 Locul 1 din Seria 8 cu Locul 2 din Seria 7.

Fotbal. Liga a III-a. Seria a IX-a

Hunedorenii neînvinși

În seria a 9-a, Hunedoara rămâne neînvinsă, după ce s-a impus pe terenul celor de la Metalurgistul Cugir cu 3-1, chiar dacă la un moment dat hunedorenii au fost conduși cu 1-0.

SERIA 9, etapa 18: Sticla Arieşul Turda – Viitorul Cluj: 1-2; Avântul Reghin – Unirea Alba Iulia: 0-2; Metalurgistul Cugir – CS Hunedoara: 1-3; Unirea Ungheni – Sănătatea Cluj: 0-2; CS Ocna Mureş – Gloria Bistriţa Năsăud: 1-1. CLASAMENTUL LA FINALUL SEZONULUI REGULAT SERIA 9 1. CS Hunedoara 18 17 1 0 61-15 52 2. CS Metalurg. Cugir 18 11 4 3 41-24 37 3. CS Unirea Ungheni 18 10 2 6 38-23 32 4. Acad. de Fotbal V. Cluj 18 9 3 6 24-26 30 5. CS Gloria 2018 B.N. 18 7 3 8 29-36 24 6. CS Ocna Mureş 18 5 5 8 24-35 20 7. Sănătatea Cj-Napoca 18 5 3 10 27-45 18 8. ACS Sticla Ar. Turda 18 4 3 11 23-30 15 9. CSM Avântul Reghin 18 3 6 9 17-28 15 10. AFC Unirea 1924 18 3 2 13 11-33 11

În play-off vor evolua CS Hunedoara, Metalurgistul Cugir, Unirea Ungheni și Viitorul Cluj. Se va juca în format tur-retur-tur, cu un total de 9 etape (pe baza tabelei Berger de 4). În play-out vor evolua Gloria Bistriţa Năsăud, CS Ocna Mureş, Sănătatea Cluj, Sticla Arieşul Turda, Avântul Reghin, Unirea Alba Iulia. Play-out-ul se va juca în format tur-retur, 10 etape (pe baza tabelei Berger de 6). În runda semifinală a barajelor de Liga 2 se va juca după următorul program: Locul 1 din Seria 9 cu Locul 2 din Seria 10 Locul 1 din Seria 10 cu Locul 2 din Seria 9.

Fotbal. Liga a IV-a

Lidera s-a impus categoric la Uricani

Lidera Ligii a patra la fotbal, Retezatul, a obținut trei puncte la primul meci oficial din 2022. S-a impus cu scorul de 6-0 pe terenul ultimei clasate

„A fost un joc fără istoric, desfășurat pe un teren foarte denivelat și cu mai multe goluri marcate în repriza secundă. Robert Popa a deschis scorul după 15 minute, iar Cosmin Pau a stabilit scorul primei reprize. În repriza secundă au mai marcat pentru noi Cosmin Pau încă o dată, Darius Pușcă,

facebook.com/ziarulvaiijiului

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

Ionuț Gavriluți și Ovidiu Popesc", se arată pe siteul echipei hațegane. Președintele Uricaniului, Vasile Scurtu, spune că echipa sa a stat bine în ghete 70 de minute. „Am intrat și eu mai bine de 50 de minute de joc. Am făcut niște greșeli personale. Asta e”, a spus oficialul. CSM Vulcan, urmăritoarea liderei, a câștigat în fața echipei Dacia Orăștie, iar Inter Petrila s-a impus în fața echipei CSM Deva cu scorul de 3-1. Surpriza etapei s-a înregistrat la Șoimul Băița, acolo unde echipa gazdă a pierdut, pe teren propriu, în fata celor de la Hunedoara. Dar iată rezultatele: Minerul Uricani:0-6 Retezatul Hațeg; CSM Vulcan 3: 0 Dacia Orăștie; Inter Petrila - CSM Deva II: 3-1; Șoimul Băița Corvinul Hunedoara II: 2-3; Victoria Călan - Gloria Geoagiu: 1-4.

marţi, 29 martie 2022

anunţ

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Ceva nu merge tocmai bine la serviciu, din cauza anturajului nepotrivit şi neconstructiv în care lucrezi. Ai alături doar colegi negativişti, nepricepuţi, nemulţumiţi, plângăcioşi, persoane care văd numai pericole la tot pasul.

mica publicitate

Cumpăr vechi detector de gaz metan pentru mină (metanometru), provenienţă rusească, complet şi în bună stare estetică. Tel. 0723524003.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Eşti implicat într-un proiect care va avea rezultate excelente, dar nu ai ajuns încă acolo. Parcă e un proces de coacere, pregăteşti terenul pentru momentul când vei începe să şi culegi recolta.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Mai apar şi supărări în iubire, dar nu pune la suflet o banală ceartă. E normal să gândiţi diferit din când în când şi, într-un moment de slăbiciune, să mai aruncaţi şi cuvinte grele!

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Dacă pleci la drum, vei întâlni pe parcurs o mulţime de persoane care pot juca un rol important în planurile tale viitoare.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Nu pune la suflet micile motive de supărare care mai apar la orizont. Dacă nu le dai prea multă atenţie, vor dispărea de la sine, ca atare cea mai bună atitudine în faţa lor este umorul.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

În timp ce tu îţi torni cenuşă în cap sporindu-ţi supărarea, ar putea trece pe lângă tine motive excelente de bucurie, dar dacă tu stai cu inima strânsă şi cu ochii în pământ, cum să le observi? Capul sus şi zâmbeşte!

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Contactul cu reprezentanţii puterii (cu un părinte autoritar, cu un profesor sever sau cu un şef aspru) este dificil şi îţi dă numai motive de nemulţumire de câte ori te adresezi lor.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Când un aspect al vieţii tale te stresează prea mult, devii sclavul acelui gând, de aceea trebuie să ai întotdeauna un plan de rezervă către care să-ţi îndrepţi atenţia.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Nimic nu e veşnic: nici prieteniile, nici parteneriatele de orice formă ar fi ele, nici sprijinul grupului din care ai făcut parte, de aceea azi trebuie să-ţi iei rămas bun de la cineva care ţi-a stat, o perioadă, alături cu sinceritate şi dorinţa de a te ajuta.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

E un moment bun să-ţi stabileşti o strategie pe termen lung pentru a atinge un obiectiv căruia îi acorzi o semnificaţie specială.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Oboseala îşi lasă amprenta pe activităţile zilei, pentru că nu prea dai randament în ceea ce faci. Nu ai nicio tragere de inimă să te apuci de treabă şi refuzi orice invitaţie de a colabora la reuşita planurilor începute.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Schimbarea pe care o aştepţi ca pe un miracol nu vine din stele şi nici din senin, ci stă chiar în puterea ta să îi dai voie să se manifeste în viaţa ta. H Ho or ro os sc co op p

www.zvj.ro marţi, 29 martie 2022

DIVERSE

8 Uricani

edilitare

Avans de luat în seamă

Sâmbătă, în intervalul orar 10.00-14.00, la Uricani s-a desfășurat campania de colectare a deșeurilor periculoase din deșeurile menajere igienice, baterii și acumulatori portabili, ambalaje de vopseluri, lacuri, spray-uri, ambalaje de la produse utilizate în amenajările interioare.

au vorbit despre tot ce trebuie pus la punct, cei doi au adus în discuție și modul în care se desfășoară colectarea selectivă în localitate.

A venit vorba

despre asta după ce ing. Cezar Onceriu a dat ca exemplu stațiunea Straja în care, conform spuselor sale, „a început să crească gradul de selectare”, după ce a fost montată „o boxă separată pentru tot ce-i de

Inițiativa organizării

acestei acțiuni de colectare i-a aparținut SC Supercom SA, societatea care ridică și depozitează deșeurile menajere din zona 4 a județului, care cuprinde și orașele din Valea Jiului. Ea a fost adusă din timp la cunoștința Primăriei Uricani de către ing. Cezar Onceriu, șef zonal a cărui domeniu de competență se întinde de la Aninoasa la Câmpușel. Miercuri dimineața când am ajuns în biroul viceprimarului Corneliu Braia, domnia sa era deja acolo. După ce

facebook.com/ziarulvaiijiului

reciclat”. La acest capitol Uricaniul nu stă deloc rău. Cea mai bună colectare selectivă, așa cum a observat șeful zonal, se face la Pizzeria „Poema”, local la care se dă o atenție specială reciclării a tot ce e din sticlă. Nici localul „Amicii” nu-i departe de așa ceva. Foarte bine se stă și la pensiunea „Retezat” la care există pubele separate pentru fiecare sort de material reciclabil. Pubele asemănătoare au fost amplasate și la stațiunea turistică de la Cheile Buții, astfel că, pe ansamblu, la Uricani se poate vorbi de un avans demn luat în seamă în acest domeniu. Gheorghe OLTEANU

marţi, 29 martie 2022