Issuu

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Vulcan

Brăduţi în agonie

Povestea brăduților plantați pe Bulevardul Mihai Viteazul din Vulcan începe acum unsprezece ani. Când, cu așa zisele modernizare și fluidizare a traficului rutier

de pe această arteră, au fost scoși din pământ și aruncați mândrețe de pomi ornamentali care erau acolo de mai bine de trei decenii. Pomi ornamentali care nu numai că-ți încântau privirea, ci care, în zilele toride de vară, își aveau rostul lor bine gândit.

Director:

Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 4,9480 lei 1$ = 4,4218 lei

1₤ = 5,9187 lei

vineri, 25 martie 2022

Anul XV • nr. 3277 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

mândrețe atunci când vor mai crește. Nu prea mult, fiindcă așa le e felul. De aici numele de boci cu care s-au ales, referire la statura primului ministru de atunci.

Incidenţa cazurilor SARS-CoV-2 (24 martie 2022)

Judeţul Hunedoara Petroşani Lupeni Vulcan Aninoasa Petrila Uricani

2,44 2,22 1,88 1,12 1,14 0,98 0,77

Cu timpul,

unii brăduți s-au uscat, fiindcă pământul în care fuseseră plantați era mai mult pietriș. Alții au fost călcați în picioare și de roțile autovehiculelor parcate pe zona verde în zilele nedeii vulcănene. Fostul consilier local Ion Tilea a sesizat asta de foarte multe ori, dar degeaba. Problema nu era deloc interesantă pentru administrația publică de atunci. Așa s-a ajuns ca, în prezent, să-i poți număra pe degetele unei mâni pe cei care au mai rezistat cât de cât. Fiindcă ce altceva poți să spui privindu-i cum arată? Parcă agonizează. Situația s-a îmbunătățit oarecum când cu reapariția pomilor ornamentali dintre care foarte mulți s-au „prins”. Asta și pentru că firma de la care au fost cumpărați a livrat, odată cu ei, și pământul vegetal care le priește și a garantat schimbarea celor care se uscă. O lucrare făcută cu cap. Gheorghe OLTEANU

Cartea de „istorii” nr. 43 a lui Marian Boboc:

29 Noiembrie 1980 ziua care a îndoliat Valea Jiului

A fost un adevărat

genocid pomicol atunci. Am spus-o, o spun și voi repeta asta ori de câte ori va fi cazul. După ce sub trotuare au fost săpate tunelurile pentru cabluri, deasupra s-a pus un strat de pământ de nici o jumătate de metru. În acesta au fost plantați brăduții aceștia, cumpărați pe bani grei, cum s-a auzit atunci, și care, se spunea, vor fi o

● 546 de pagini, format A4, de documente și mărturii, despre cea mai mare explozie postbelică din mineritul Văii Jiului, întâmplată la Mina Livezeni, soldată cu 53 de victime, și despre exploziile, despre o mină semi-centenară și despre istoricul exploziilor în Valea Jiului

din judeţ

Întâlniri ale conducerii Instituţiei Prefectului cu primarii din Lupeni și Băniţa

Proiectele de dezvoltare a localităților și stadiul investițiilor aflate în derulare au fost principalele teme ale discuțiilor dintre prefectul județului Călin Petru Marian și primarii din Lupeni și Bănița, care au avut loc la primăriile celor două localități. La

întâlniri au participat și subprefecții Lorincz Szell și Gheorghe Bogdan Urdea.

Investiții „Anghel Saligny”, Administrației fondului de Mediu sau conform prevederilor din bugetul local. În municipiul lupeni sunt pregătite Primarul municipiului lupeni, lucian pentru a fi depuse proiecte care Resmeriță, a prezentat conducerii vizează asfaltarea drumurilor, Instituției Prefectului proiectele care canalizare și introducerea gazului vor fi depuse pentru finanțare conform metan, care, daca vor fi aprobate, Planului Național de Redresare și vor fi finanțate din programul Reziliență, Programului Național de guvernamental „Anghel Saligny”. De asemenea, sunt pregătite documentațiile pentru proiecte privind creșterea eficienței energetice a clădirilor publice și rezidențiale și pentru amplasarea a 12 stații de încărcare pentru autovehicule electrice. Prefectul Călin Petru Marian a mai solicitat detalii referitoare la desfășurarea etapei de Campania de conștientizare a cetățenilor orașului Petrila - ”Apele Jiului nu sunt coșul de autorecenzare din cadrul gunoi!” Recensământului General al Apele României precum și malurile acestora nu ar trebui să arate ca niște gropi de gunoi Populației și locuințelor dar, din păcate, așa arată acum. Este nevoie de măsuri urgente din partea autorităților pentru precum și despre a stopa dezastrul ecologic generat de deșeurile care sufocă apele. digitalizarea Registrului În acest sens primarul orașului Petrila, Vasile Jurca, a demarat o campanie de Agricol și a nomenclatorului conștientizare a cetățenilor orașului Petrila intitulată ”Apele Jiului nu sunt coșul de gunoi!”, stradal. cetățenii fiind rugați să nu mai arunce deșeuri pe cursurile de apă, precum și pe domeniul În comuna Bănița, primarul public sau privat al U.A.T. Petrila. Dorin Petru Marc a ”De câţiva ani suntem, cu cuvinte destul de grele, gunoierii apelor. Din păcate acest lucru prezentat proiectele de înseamnă oameni din efectivul nostru si voluntari care strâng efectiv gunoaiele de pe albiile reabilitare a drumurilor raurilor. Problema se amplifică de la an la an si se cere conștientizarea populației, datorită comunale, de reabilitare a faptului că foarte multe deșeuri ajung în apele curgătoare, distrugând fauna și flora cât si clădirilor publice și de identificarea și aplicarea unor măsuri realiste de prevenire a deversărilor viitoare. Cu toții am amplasare a stațiilor văzut, în mod regulat, gunoaie venind pe apele Jiului, cum ar fi pet-uri, deșeuri menajere sau cauciucuri. În timpul campaniilor de ecologizare, desfășurate cu ajutorul voluntarilor pe malurile Cheilor Taia și Jieț, s-au găsit deșeuri îngropate în maluri. Aceste fapte nu trebuie să se mai repete”, a precizat primarul Vasile Jurca. Primăria orașului Petrila informează cetățenii orașului Petrila că ridicarea deșeurilor voluminoase (ex: saltele, mobilier, covoare, etc.), a celor vegetale (crengi, iarbă, frunze, etc), sau a cadavrelor animale și a lânii de oaie, scoase la limita proprietății se face fără costuri suplimentare din partea acestora, doar prin informarea autorității publice locale că se dorește ridicarea acestora, urmând ca acestea să fie ridicate în cel mai scurt timp de către operatorii de salubritate autorizați. ”Situațiile întâlnite în cadrul campaniilor de ecologizare sunt revoltătoare, deși sunt departe de a fi singulare în apele noastre, deseurile de acest tip sunt numeroase (sticle de suc, de bautura etc.) iar acestea nu reprezintă doar o problemă de mediu, ci şi o pierdere economică”, spune primarul Vasile Jurca. Așa după cum arată studiile, o cutie de plastic se degradeaza in 400 de ani, iar o sticla de plastic, in 1000 de ani. Recilarea unei singure sticle de plastic economisteste 1,5 tone de emisii de carbon, precum si suficienta energie pentru functionarea unui bec de 60W timp de 6 ore. Un singur recipient de sticla se descompune complet in aproape un million de ani. Reciclarea unei singure doze de aluminiu poate economisi energia necesara functionarii unui televizor timp de 3 ore. Administrația de la Petrila reiterează faptul că acestea sunt considerate contravenții care potrivit art. 96 alin. (1) pct. 15 din O.U.G. 195 din 2005, sunt sancționate cu amendă de la 3.000 la 6.000 lei pentru persoanele fizice, și de la 25.000 la 50.000 pentru persoane juridice.

ANUNŢ DE INTERES PUBLIC

CAMPANIA DE CONŞTIENTIZARE A CETĂŢENILOR ORAȘULUI PETRILA

„APELE JIULUI NU SUNT COȘUL DE GUNOI !”

)

Ziarul Vaii Jiului

Editor: SC Aldo Detail Direct SRl Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

electrice de încărcare, necesare viitoarelor microbuze electrice destinate transportului elevilor. Prefectul Călin Petru Marian le-a recomandat celor doi primari să asigure o atenție foarte mare recensământului general și eliberării de adeverințe necesare locuitorilor pentru a beneficia de sprijin guvernamental prin A.P.I.A. Totodată, i-a asigurat pe cei doi primari de susținerea Instituției Prefectului pentru ca proiectele de dezvoltare și modernizare a localităților să fie începute și duse la bun sfârșit. BIROUL DE PRESĂ AL PREFECTURII HUNEDOARA

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia lIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FlEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

vineri, 25 martie 2022

Miercuri seara

Niște inconștienţi erau să aprindă Petrila

Nu mai puțin de 25 de hectare de teren s-au aprins deasupra Petrilei, în zona șoselei de centură, din cauza unor inconștienți care au dorit să igienizeze terenul.

respectivă, că doar n-o veni altul să facă curat pe-acolo. Iar la primărie există toate datele să se afle cine sunt proprietarii. „Detașamentul de Pompieri Petroșani a intervenit în seara

Focul a luat amploare și putea să ajungă și în zone locuite, dacă pompierii din Petroșani și Petrila nu interveneau. Nu este pentru prima dată când se întâmplă pe raza Petrilei și de aceea credem că a sosit momentul ca vinovații să fie sancționați, până nu se întâmplă vreo nenorocire. Cum să faci foc și

să-l lași să ardă nesupravegheat? Iar chestiunea că nu se știe cine sunt autorii, cade, deoarece, cu siguranță, autorii au fost cei ce dețin proprietățile de teren din zona

www.zvj.ro vineri, 25 martie 2022

aceasta la Petrila la un incendiu de vegetație uscată, cu 9 subofițeri plus patru voluntari din cadrul SVSU Petrila. Incendiul a fost localizat și lichidat, au ars circa 25 de hectare de teren. Cauza probabilă a izbucnirii incendiului a fost un foc deschis pe spațiile din zona respectivă”, a transmis purtătorul de cuvânt al ISU, Roxana Mateuț. Să sperăm că de data aceasta se vor lua măsuri, că este de ajuns ca în fiecare primăvară unii să facă mereu astfel de pocinoguri, iar pompierii să trebuiască să se lupte ore și chiar zile cu stingerea incendiilor de vegetație. Nu-i normal ce se întâmplă și cu tot respectul față de faptul că cei care fac astfel de focuri doresc să facă o treabă bună, de multe ori le iese exact contrariul. Mai cu seamă când e vânt și când lasă focul nesupravegheat. Corneliu BRAN

„Provocarea ZVJ: Ai întrebări pentru primarul tău?”

Răspunsul primarului Vulcanului

Am stat joi pe scurt de vorbă cu primarul Vulcanului, Cristian Merișanu, pe care l-am rugat să răspundă celor două întrebări transmise domnul Flaviu din Vulcan, pe adresa zvj.ro, la rubrica „Provocarea ZVJ: Ai întrebări pentru primarul tău?”, inițiată din această lună.

Pe data de 10 martie, cititorul nostru întreba: „Când se vor demola fântânile de pe bulevard?” și „Când se vor amenaja alte locuri pentru depozitarea deșeurilor pe strada Traian Micro 3 B?”. Răspunsul la cele două întrebări puse de vulcănean au venit imediat, primarul neezitând nicio clipă să le dea, semn că știe bine orașul și problematica acestuia: „O să încep cu a doua întrebare. Din ce știu că am și fost pe-acolo, în Micro 3 B sunt două astfel de locuri amenajate la marginea cartierului. Unul dintre ele arată chiar bine, iar la celălalt într-adevăr sunt ceva probleme. O să ne uităm să vedem ce putem face, poate le acoperim, sau poate găsim o altă soluție. Referitor la prima întrebare, anul acesta cu siguranță nu avem în plan demolarea acelor fântâni. Spun acest lucru deoarece nu avem bani prinși pentru un asemenea proiect, care presupune bani destul de mulți. Să faci acolo altceva, ai nevoie de proiect, trebuie să ai bani să te apuci, iar noi anul acesta nu-i avem. Deocamdată atât pot să-i răspund domnului care m-a întrebat”. Corneliu BRAN

DIVERSE

EDILITARE

Aninoasa

Stadionul „Minerul” va deveni amintire

Stadionul din Aninoasa va deveni amintire, la fel și brandul echipei de fotbal Minerul Aninoasa. Primarul aninosean, Nicolae Dunca, susține că primăria nu are miliarde de lei vechi ca să susțină echipa, nici măcar la nivelul ultimei ligi de fotbal, unde ar trebui cel puțin 3-4 miliarde de lei, iar investitori nu există, deși a încercat să-i caute de ani buni. Astfel, în locul stadionului vor apărea alte investiții, din care două vor fi legate tot de sport. Vor rămâne patru secții sportive, din care două se speră că vor fi foarte puternice

Ca atare, stadionul stă degeaba și nu produce nimic și se mai consumă și bani, anual, pentru întreținere și pază, iar zona respectivă e practic una moartă. Astfel că primarul și cei din administrație doresc să readucă zona la viață prin câteva proiecte menite să dezvolte

orașul, dar și sportul și partea practică și recreativă. În locul arenei de fotbal primăria dorește să construiască un bazin de înot didactic – modul mic, o creșă și o sală de sport. Astfel, odată cu inițierea stațiunii turistice de care am vorbit ieri și cu pista de karting, de care am scris alaltăieri, Aninoasa ar urma să aibă patru secții sportive, fără secția de fotbal, care și așa nu mai există: este vorba de secția „regină” – tirul cu arcul (care a dat și dă mari campioni la acest sport devenit probă olimpică și tot

facebook.com/ziarulvaiijiului

mai popular), înot, schi și karting (secție pe care primarul speră să o aducă prin crearea acelei piste și a tuturor condițiilor la nivel național și, „de ce nu, european”, după cum ne-a spus).

Trei investiții prin CNI pe locul stadionului

Dar să vedem despre ce proiecte de investiții și de dezvoltare a localității ne vorbește primarul Nicolae Dunca, investiții ce vor fi construite pe locul actualului stadion: „Nu putem să susținem o echipă de fotbal nici măcar în ultima ligă, deoarece sunt bani de plătit pentru înscrieri, apoi bani de deplasare, salarii, echipament, întreținere, arbitri, antrenori… Ar însemna să plătim undeva la 3-4 miliarde lei vechi pe an, după cum am calculat împreună cu cei de specialitate din primărie. Asta la minim! Pentru cei care doresc să joace fotbal, tinerii în general, dar și oricine dorește, am făcut un teren sintetic în fosta incintă a Minei Aninoasa, deci nu poate să se zică că am lăsat orașul fără un loc unde tinerii să facă mișcare în aer liber. Stadionul, care și dacă stă cere eforturi de întreținere, pază și bani, plus că nu produce nimic și ține și zona amorțită, practic nu se mai întâmplă nimic acolo, ar urma să fie demolat, iar în locul său să apară lucruri care dezvoltă orașul și care sunt cerute de cetățeni. Am făcut o solicitare la CNI pentru un bazin de înot, o sală de sport și o creșă. Vrem să construim o creșă de 40 de locuri, modul mic (deci, nu o creșă foarte mare, doar cât să ne ajungă, patruzeci de locuri sunt suficiente), deoarece avem cerere mare în acest sens de la cetățeni, oameni care merg la serviciu și care nu au cu cine să își țină copiii până se întorc, plus alte cazuri delicate, oamenii din oraș, nu puțini, tot întrebându-ne de ce nu construim și noi o creșă. Un bazin de înot acolo, este un al doilea proiect pe care dorim să-l implementăm. Nu vă gândiți la o construcție mai mare, precum la Petroșani sau Petrila, este vorba de un nou concept al celor de la CNI, un modul mai mic, fără cupolă, deci cu acoperiș plat, cu etaj, cu panouri fotovoltaice, ceea ce face ca să se economisească serios la factura cu energia electrică. Este vorba de

un bazin didactic și de agrement, care așa l-au și intitulat. Copii avem destui în Aninoasa, tineri la fel, există și adulți pasionați de înot, astfel că de ce n-am putea și noi avea un bazin de înot în oraș, mai cu seamă că primăria, la aceste proiecte, nu ar avea cheltuieli mari, finanțarea investițiilor fiind făcută de la bugetul de stat prin CNI. Doar cu utilitățile va trebui să investim ceva, dar nu vorbim de sume exorbitante, în condițiile în care rețelele de gaz, apă și canal, energia electrică sunt în apropiere. Iar de sala de sport, al treilea proiect la care ne gândim, ce să mai vorbim, de ani de zile e cerere mare de la cele două școli, care nu au o astfel de sală. Vom construi o sală de sport, varianta cea mai mică, dar modernă și cochetă. Reîntorcându-ne la creșă, noi am avut pe raza localității creșă, dar pe angajați îi plăteam noi. Nu s-a mai făcut față și s-a oprit. Acum este altă

soluție: primăria administrează creșa, plătind utilitățile, dar cei șapte-opt angajați vor fi plătiți de Ministerul Sănătății. Deci, s-au schimbat datele problemei, plus că acea clădire va fi una modernă, dotată cu tot ce trebuie îngrijirii copiilor. Asta ne-am propus să facem în locul acelui stadion”.

Soluții, soluții…

Timp de trei ediții v-am prezentat, pe rând, aceste proiecte propuse de primarul Nicolae Dunca. Unele par de-a dreptul adevărate SF-uri, cum am mai zis, altele par realiste. Totuși, personal, sunt de părere că dacă toate acestea i-ar reuși primarului, vorbind aici și de marea pistă de karting, dar și de viitoarea stațiune montană, s-ar putea ca Aninoasa și aninosenii să iasă la liman cu bine, iar bugetul primăriei să nu mai fie strâns cu ușa an de an. Da, credem că Nicolae Dunca măcar încearcă să caute soluții, nu stă să se uite și să tot aștepte să vină cineva cu proiecte și să le arunce cu parașuta în fața primăriei. Este bine așa și bine ar fi ca toți primarii să procedeze așa. Am văzut în cele două articole legate de karting și stațiune că o serie de oameni au luat în râs aceste inițiative, dar mai bine de jumătate au apreciat aceste demersuri. Semn că lumea din Aninoasa și din Vale așteaptă astfel de proiecte interesante, viabile, care să dezvolte zona. Cineva trebuie să înceapă ceva și la Aninoasa, după peste 30 de ani ratați și după statul cu mâna întinsă la guvernanți, după ce tot ei au închis cele două mine din oraș. Poate că Nicolae Dunca va fi acel „cineva”. Vom vedea în timp, care ne va da cu siguranță răspuns dacă toate acestea și altele se vor întâmpla pe la Aninoasa, mai cu seamă că vorbim de atâtea și atâtea fonduri europene pentru Vale, dar pe care încă nu le-a prea văzut nimeni ci doar s-a auzit de ele, spunându-ni-se că sunt pe drum… Să dea Domnul să fie așa și Aninoasa, Valea Jiului să devină cu adevărat zone căutate de turiști, iar localnicii să aibă de toate în acest mileniu care a început pentru noi toți cum nu se poate mai rău, cu crize de tot felul, războaie și pandemii. Corneliu BRAN

vineri, 25 martie 2022

Marian Boboc vă prezintă:

Societatea scriitorilor români la Deva

Anunțata vizită în Deva a unor scriitori aflați în turneu prin Ardeal, membri ai Societății Scriitorilor Români (S.S.R.), îi prilejuiește lui Volbură Poiană (și el membru al S.S.R.) prilejul publicării unui articol, în „Solia Dreptății și Gazeta Hunedoarei”, în care nu doar vestește cititorilor despre eveniment, ci și arată importanța acestuia: „Ziarele aduc vestea că Societatea Scriitorilor Români, sprijiniți de autoritățile superioare, a pornit în Ardeal ca să aducă în acest pământ al lacrimilor și suferințelor, de pe vremuri, cultura neamului românesc, arta literaturii, truda condeiului, cuvântul reprezentanților sufletelor noastre, în toată manifestarea adâncului sufletesc. Scriitorii vor veni în zilele de 3 și 4 Mai 1923 la Deva; vor călca pe acest binecuvântat pământ al Hunedoarei, în brazda căruia, dacă cineva ar lipi urechea de pământ, ar putea desluși bătând inima dacă. Povestesc oamenii mai vârstnici decât mine, că înaintea războiului mondial, aici din Transilvania, se făcea primire, mare, bogată, tuturor acelora care reprezentau cultura românească, veniți din fostul mic regat, de dincolo de clima munților Carpați. Și pe drept cuvânt, pe vremea aceea încă idealul visat nu era înfăptuit; orice manifestare culturală românească era binevenită în sprijinul marelui ideal național. Astăzi, după întregirea neamului, scriitorii români sunt solii neadormiți a viitorului apropiat, prin aceștia ni se vestește cu bucurie mare rodul străduinței tuturor aleșilor, pentru unitatea culturală, națională românească, aceea a sufletelor și inimilor noastre. Ei ne aduc gânduri, sentimente de bună înfrățire, de unificare, de înțelegere, de apropiere statornică, nefățarnică. Ei sunt apostolii cuvântului României mari, tunător ca fulgerul din nori, mai strălucitor decât soarele. Ei încheagă prin scrisul lor sufletele noastre și înfrățesc inimile noastre. Nemulțumirile zilnice sunt trecătoare ca și cauzele ce le produc. Rămâne să plutească peste veacuri cuvântul adevărului, rostit deschis, al acelora care în viața lor se jerfesc în umbra condeilor, al scriitorilor noștri, vrednici urmași ai latinității. Venirea scriitorilor în Deva nu este o întâmplare ce se poate vedea și trăi în fiecare zi. Nu. Este un eveniment cultural, de interes general românesc, prin care, trăindu-l ne putem înviora, creștem în nădejdi, în puteri, spre binele Patriei iubite. Pentru acest motiv, noi, cetățeni ai Devei și locuitori ai prea frumosului ținut și bogat în amintire de fapte istorice covârșitoare: Hunedoara, în ziua când vor sosi reprezentanții culturii noastre naționale, să ne dăm silința ca să-i îmbrățișăm ca pe cei mai buni frați ai noștri, să ne deschidem sufletele ca să primim întrânsele, fără șovăire, sămânța cuvântului lor, din care va crește mai uriaș dragostea de Țară, de Tron, de pământul românesc”. În alt articol sunt prezentați scriitorii aflați în turneul ardelean: Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, Victor Eftimiu, Corneliu Moldovan, I.A. Basarabescu, Alexandru Cazaban, Mircea Rădulescu. Dr. Simion Cîmpean, directorul Despărțământului VIII Deva ASTRA, „salută cu drag sosirea oaspeților iubiți, scriitorii reprezentanți ai culturii române, în orașul nostru, urându-le spor la muncă întru îndrumarea poporului nostru pe cărări alese, care să îi aducă fericire și deplină mulțumire”. „Solia Dreptății și Gazeta Hunedoarei” publică la 2 mai programul devean al scriitorilor: „1. Sosirea scriitorilor români în ziua de 3 mai a.c. ora 11 în gara Deva; 2. Primirea se va face de către reprezentanții tuturor autorităților locale. Vor lua parte delegațiile școalelor. Publicul este rugat să participe în număr cât mai numeros. În oraș se arborează drapele naționale. Primarul orașului va ține vorbirea de bun sosit scriitorilor.

www.zvj.ro vineri, 25 martie 2022

3. De la gară scriitorii vor fi conduși spre locuințele de încartiruire, unde vor lua și masa. 4. La ora 15, pornind de la Grădina Publică, scriitorii și cu publicul doritor să asiste vor vizita orașul, cetatea, muzeul etc. 5. Seara, la ora 20, va avea loc la restaurantul din grădina publică banchetul. La banchet poată să ia parte oricine vrea din publicul nostru. 6. Vineri, în 4 mai a.c., în sala teatrului la o oră care va fi anunțată la timp, are loc șezătoarea culturală a scriitorilor români. Publicul este rugat să ia parte. Prețurile locurilor: loge - 50 lei; stal - 10 lei; pentru studenți - 2 lei; 7. La ora 12, în ziua de 4 mai, are loc prânzul comun dat în onoarea scriitorilor, tot la grădina publică. La prânz poate să ia parte oricare cetățean care își va plăti consumația făcută”. De remarcat transparența și deschiderea față de deveni manifestată de organizatori, care nu îi „țin” pe scriitori doar pentru ei, departe de ochii (și mai ales urechile) lumii… După atâta mobilizare generală și popularizare, sosesc și scriitorii. Anonimul redactor al „Soliei Dreptății și Gazetei Hunedoarei” consemnează cu entuziasm, lirism și… exactitate evenimentul cultural devean al anului 1923: „3 Mai 1923. O zi frumoasă de primăvară după ploioasele săptămâni din Aprilie - și totodată o zi de bucurie și de hrană sufletească - o frumoasă manifestație culturală. Chemarea primăriei, de a lua parte cât mai mulți la gară, la sosirea oaspeților, a avut răsunetul dorit.

Primirea

Peronul și fața gării erau ticsite. La ora 11 sosește trenul, în ultimul vagon, împodobit de flori, cu scriitorii, care sunt primiți de uralele elevilor. Coborâți din vagon, îi salută primarul orașului, cu glas tremurător și întrerupt. Răspunde apoi dl. Minulescu în numele scriitorilor, mândru și plin de încredere. După cunoștința reciprocă, pornesc oaspeții la locuințe, conduși de orășeni.

Vizitarea orașului

La orara 4 p.m. vizitează muzeul județean și cetatea sub conducerea pricepută a d-lui Mallász, directorul muzeului, care a dat și clarificările necesare în tot decursul vizitei până seara târziu, făcând astfel și plăcută mica excursie printre monumentele dace și romane.

Banchetul

Seara se dă în onoarea măeștrilor penei un banchet impozant, la care au luat parte în număr complet și reprezentanții minorităților. Șirul vorbirilor se începe cu vorbirea d-lui prefect, urmat de dl. Groza, cărora le răspunde dl. Minulescu în cuvinte pline de dragoste sinceră. D-na Nicoară aduce salutul femeilor române, relevând rolul acestora în cultura națională. În numele minorităților aduce prinos scriitorilor dl. dr. Làszló, avocat, accentuând rolul împăciuitor al culturii. Din șirul vorbitorilor se ridică, însă, măreț ca orator dl. Agârbiceanu din Cluj, primit cu aplauze și strigăte de sauzim. D-sa a ținut să nu atingă numai coardele sentimentale, obișnuite la banchete, ci a dat și o lecție de istorie culturală românească. Făcând istoricul contactului cultural al românilor din cele două laturi ale Carpaților, începând cu Palia de la Orăștie și alte cărți, cunoscute și în principate, trece peste 1700, până la literatura modernă. Rectifică apoi spusele celor doi vorbitori dintâi, amintind că înainte cu zece ani, soc. scriitorilor a făcut primul său turneu prin Ardeal.

Cunoștința rolului și a muncii culturale, depusă de scriitori, înzestrează pe acest fruntaș mânuitor al penei cu o putere de sfetnic ocazional pentru lupta culturală, ce trebuie să ducem. Mai vorbesc apoi d-nii Cazaban, Părintele Muntean, V. Poiană și părintele Dobre. Dl. Minulescu împarte rolul apostolatului cultural cu preoțimea română. Dl. Eftimiu, răsunetul Pindului, unul dintre luptătorii pentru cultura națională în Ardeal înainte de 1918, dl. M. Rădulescu citește o poezie ocazională și dl. Agârbiceanu din nou își exprimă mulțămirea pentru frumoasa manifestație, amintind în special roadele muncii migăloase a d-lui Mallász, pentru cunoașterea vechii culturi strămoșești pe pământul județului.

Sfârșitul banchetului

a fost doar interesant, când țalul, fără discurs, acompaniat de un reprezentant al primăriei, cu o listă uriașă, gest puțin măgulitor, a încasat taxa, așa că și primăria a fost mulțumită că și-a făcut datoria, și așa neam despărțit cu toții satisfăcuți.

4 mai,

înainte de masă, au făcut distinșii oaspeți o excursie la Hunedoara.

Șezătoarea literară

o deschide dl. Dr. Câmpean, directorul Despărțământului Astrei, bineventând scriitorii în Deva, în drumul lor de apostoli. Dl. Minulescu salută, în numele scriitorilor, publicul prezent. Dl. V. Poiană citește poeziile din jertfa neamului, Călugăreni 1916 și Încoronarea 1922, fiind viu aplaudat de cei ce l-au primit cu simpatie și până acum în orașul nostru. Dl. I. Agârbiceanu citește nuvela Suferința lui Martin, o analiză psihologică pătrunzătoare. Dl. V. Eftimiu recitează poeziile Clopotele din Suceava și Tricolorul. Mult a plăcut, apoi, fragmentele din Cocoșul negru și Înșiră-te, Mărgărite, predate cu mult simț artistic. Dl. Liviu Rebreanu citește Strămutarea, o scenă bucureșteană de pe Calea Victoriei. Dl. A Moșoiu poeziile Imnul nopții și Tatăl nostru. Dl. M. Rădulescu reînvie zilele de glorie prin poezia Mărășești. A produs haz. Dl. Al. Cazaban, prin Traviata la Vaslui și Bucureșteanul, păcat însă că amândouă se opresc la un punct culminant deja la început, păstrând același ton până la sfârșit. Șirul scriitorilor îl încheie dl. Minulescu, recitând frumoasele poezii simbolistice Glasul morilor, Apusul soarelui și Strofe pentru ploaie. Dl. Câmpean tălmăcește apoi de încheiere oaspeților, adânca mulțumire și satisfacție a publicului ascultător. După serată a urmat o convenire pretinească în grădina publică. Simpaticii vizitatori au părăsit orașul în ziua următoare cu trenul spre Arad, salutați la gară de un grup de intelectuali ai orașului.

Salutul nostru

Bine ați venit la noi măeștri măreți ai artei scrisului! La plecare, vă petrecem și noi cu lacrimile de bucurie ale zilelor grele, când ne-nveselea orice manifestație culturală, în jalnica robie seculară! Păstrați convingerea dorului de progres cultural al Ardealului și fiți sincerii luptători - prin mijloace ideale pentru drepturile Neamului, care și azi sunt în cătușe încă. Numai voi puteți fi dezrobitori ca adevărat și numai voi veți putea înfăptui și sincera unire sufletească în România Mare! Să vă ajute Dumnezeu!”.

prăvălia cu istorii

SPORT

Fotbal. Liga a III-a

Se trage cortina peste sezonul regular CSM Jiul Petroșani are ultima deplasare la Aurul Brad.

Ambele sunt echipe cu tradiție în fotbalul din județul nostru. În ultima etapă a sezonului regulat, CSM Jiul se deplasează la Brad, pentru partida împotriva celor de la Aurul. Partida va avea loc sâmbătă, 26 martie, de la ora 15:00. După acest meci, ambele formații vor continua lupta în Play out. O etapă a mai rămas de disputat din actualul sezon regular de Liga 3, ediția 2021-2022, și în continuare sunt câteva necunoscute privind echipele care vor merge în Play-off, respectiv în Play-out, partea a doua a campionatului. Primele patru clasate din fiecare serie merg în playoff și vor lupta pentru a ajunge la barajele de promovare, iar echipele situate pe pozițiile 5-10 merg în play-out, unde au ca obiectiv evitarea retrogradării. 31 de echipe în Play-off Dacă cu trei etape înainte de finalul sezonului regular erau calificate matematic 21 de echipe în play-off dintr-un total de 40, acum, cu o etapă înainte de final, sunt 31 de cluburi sigure pe poziția lor în playoff, se arată pe liga2.ro. În patru dintre cele zece serii situația privind play-offul și play-out-ul este clarificată în proporție de 100 la sută. Seriile 5, 7, 8 și 9 își cunosc cele patru echipe care merg în play-off, respectiv cele șase care se vor lupta pentru menținerea în Liga 3. În trei serii (4, 6, 10) sunt câte trei echipe calificate matematic în play-off, iar în altele trei (1, 2, 3) suspansul încă este mare, fiindcă au doar câte două echipe calificate. Cea mai strânsă luptă pentru un loc în play-off se dă în Seriile 1 și 2, unde sunt câte patru echipe care țintesc ultimul loc din Top 4 final. În Seria 3 se ”bat” trei echipe pentru un loc de play-off, iar în Seriile 4, 6 și 10 sunt câte două echipe care au șanse la ultima poziție care duce la play-off. 51 de cluburi - sigure de participarea în play-out La polul opus, sunt matematic în play-out 51 de echipe din totalul de 60, față de 30 câte erau cu trei etape înainte de final. Dacă în Seriile 5, 7, 8 și 9 situație este rezolvată în totalitate, în Seriile 1 și 2 este cea mai neclară în acest moment, fiind câte patru echipe care sunt în lupta pentru ultimul loc de play-off. Seriile de Liga 3 și situația lor privind echipele calificate matematic în play-off, respectiv play-out, conform site ului menționat.

Seria 1 Matematic în play-off: Dante Botoșani, Foresta Suceava În lupta pentru play-off: Bucovina Rădăuți, Hușana Huși, CSM Ceahlăul Piatra Neamţ, Șomuz Fălticeni Matematic în play-out: Sporting Juniorul Vaslui, Ştiinţa Miroslava, CSM Bacău, CSM Pașcani Seria 2 Matematic în play-off: SC Oțelul Galați, CSM Focşani În lupta pentru play-off: Metalul Buzău, Aerostar Bacău, Sporting Lieşti, CSM Râmnicu Sărat Matematic în play-out: Viitorul Ianca, Dinamo Bacău, CS Făurei, Sportul Chiscani

facebook.com/ziarulvaiijiului

Seria 3 Matematic în play-off: CS Afumați, SC Popeşti Leordeni În lupta pentru play-off: Farul Constanţa 2, Agricola Borcea, Gloria Albeşti Matematic în play-out: FC Voluntari 2, Înainte Modelu, Recolta Gheorghe Doja, CSM Fetești, CSM Oltenița

Seria 4 Matematic în play-off: Progresul Spartac, CS Tunari, Rapid 2 În lupta pentru play-off: Unirea Bascov, FCSB 2 Matematic în play-out: Flacăra Moreni, Dinamo 2, Real Bradu, Academica Clinceni 2, Campionii FC Argeș 2 Seria 5 Matematic în play-off: AFC Odorheiu Secuiesc, FC Pucioasa, Sepsi OSK Sfântu Gheorghe 2, Olimpic Cetate Râşnov Matematic în play-out: CS Blejoi, KSE Târgu Secuiesc, FC Hermannstadt 2, CSO Plopeni, SR Brașov, Kids Tâmpa Brașov

Seria 6 Matematic în play-off: Viitorul Dăeşti, CSM Slatina, CSM Alexandria În lupta pentru play-off: Vediţa Coloneşti, Sporting Roşiori Matematic în play-out: ACSO Filiaşi, Petrolul Potcoava, Flacăra Horezu, Universitatea Craiova 2, Minerul Costeşti Seria 7 Matematic în play-off: CSM Reșița, CSM Deva, Pandurii Târgu Jiu, Voinţa Lupac Matematic în play-out: Viitorul Şimian, CSM Jiul Petroşani, Progresul Ezeriş, Gilortul Târgu Cărbuneşti, Viitorul Pandurii Târgu Jiu 2, Aurul Brad Seria 8 Matematic în play-off: CSC Ghiroda şi Giarmata Vii, Crişul Chişineu Criş, Şoimii Lipova, CSC Dumbrăviţa Matematic în play-out: Gloria Lunca Teuz Cermei, Progresul Pecica, Pobeda Star Bisnov, Frontiera Curtici, Avântul Periam

Seria 9 Matematic în play-off: CS Hunedoara, Metalurgistul Cugir, Unirea Ungheni, Viitorul Cluj Matematic în play-out: Gloria Bistriţa Năsăud, CS Ocna Mureş, Sticla Arieşul Turda, Avântul Reghin, Sănătatea Cluj, Unirea Alba Iulia Seria 10 Matematic în play-off: CA Oradea, Minaur Baia Mare, Someşul Dej În lupta pentru play-off: Lotus Băile Felix, SCM Zalău Matematic în play-out: Sportul Şimleu Silvaniei, CFR Cluj 2, Progresul Şomcuta Mare, CSM Satu Mare, Luceafărul Oradea Sezonul de Liga 3 ediția 2021/2022 are trei faze, noutatea fiind introducerea play-off-ului și play-outului

100 de echipe la start Campionatul Ligii 3, ediția 2021-2022, a început cu 100 de echipe în componență, împărțite în mod egal în zece serii, numai că după primele două etape s-a consemnat o excludere din competiție. ACS Poli Timișoara, în trecut fostă prim-divizionară, nu s-a prezentat la primele două jocuri, fiindcă n-a mai avut

jucători suficienți în lot din cauza problemelor diverse pe care le avea, și a fost dată afară din campionat de FRF. Ulterior, Tribunalul avea să-i declare falimentul. Astfel, Seria a 8-a, din care făcea parte, a rămas cu o echipă în minus. FRF a aprobat, în ședința de Comitet Executiv din 27 iunie 2021, un sistem competițional pentru campionatul Liga 3 tot cu 100 de echipe, însă i-a adus modificări față de cel din 2020-2021, desfășurat tot în condiții speciale de pandemie. Federația a decis ca actuala ediția a Ligii 3 să se dispute în trei faze. În Faza I are loc sezonul regular, 10 serii, cu 10 echipe fiecare, cu meciuri tur-retur, rezultând un total de 18 etape, adică 18 meciuri de fiecare formație. Faza a II-a este numită partea de campionat în care în fiecare serie se va disputa un play-off, între primele patru clasate, și un play-out, între celelalte șase echipe din clasament. Play-off-ul se va juca în format tur-retur-tur, cu un total de 9 etape (pe baza tabelei Berger de 4). Playout-ul se va juca în format tur-retur, 10 etape (pe baza tabelei Berger de 6). Locul ocupat de fiecare echipă în clasamentul final al sezonului regular va da ordinea la stabilirea meciurilor pentru play-off, respectiv play-out. Locul 1 în sezonul regular este poziția 1 în play-off, respectiv locul 5 în sezonul regular este poziția 1 în play-out, ș.a.m.d. După încheierea Fazei a II-a se trece la ultima partea de campionat. În Faza a III-a vor participa doar primele două clasate din play-off-uri, 20 de echipe în total. Se vor disputa două runde de baraj, exact cum a avut loc și în ediția trecută de Liga 3. În runda semifinală – cele 20 de echipe vor fi împerecheate în zece dueluri în dublă manșă. De această dată, nu se va mai trage la sorți pentru stabilirea primei echipe gazdă, ci echipele de pe locurile 1 vor fi gazde în manșa retur. Ordinea desfășurării meciurilor din runda semifinală a barajelor de promovare în Liga 2: B1: Locul 1, Seria 1 v Locul 2, Seria 2 B2: Locul 1, Seria 2 v Locul 2, Seria 1 B3: Locul 1, Seria 3 v Locul 2, Seria 4 B4: Locul 1, Seria 4 v Locul 2, Seria 3 B5: Locul 1, Seria 5 v Locul 2, Seria 6 B6: Locul 1, Seria 6 v Locul 2, Seria 5 B7: Locul 1, Seria 7 v Locul 2, Seria 8 B8: Locul 1, Seria 8 v Locul 2, Seria 7 B9: Locul 1, Seria 9 v Locul 2, Seria 10 B10: Locul 1, Seria 10 v Locul 2, Seria 9 Ulterior, cele zece câștigătoare ale primei runde vor fi împerecheate în cinci dueluri ce vor fi decise în dublă manșă. De această dată însă, gazda meciului tur va fi decisă prin tragere la sorți. Baraje semifinale au loc în zilele de 25, respectiv 28 mai 2022. Meciurilor din runda finală a barajelor de promovare în Liga 2: Învingătoarea B1 v Învingătoarea B2 Învingătoarea B3 v Învingătoarea B4 Învingătoarea B5 v Învingătoarea B6 Învingătoarea B7 v Învingătoarea B8 Învingătoarea B9 v Învingătoarea B10 Cele cinci învingătoare ale rundei finale vor promova în sezonul 2022-2023 de Liga 2. Baraje finale au loc în zilele de 4, respectiv 8 iunie 2022. Retrogradează direct din Liga 3 21 de echipe În ceea ce privește retrogradarea, cele mai slabe clasate nu vor mai disputa baraje de menținere cu echipele campioane de Liga 4. Vor retrograda direct ultimele două clasate din playout-ul fiecărei serii împreună cu echipa de pe locul 4 din play-out cu cea mai slabă linie de clasament. În total, în mod normal, dacă FRF nu produce alte modificări pe ultima sută de metri, cum s-a întâmplat în sezonul trecut, vor retrograda în Liga 4 21 de

vineri, 25 martie 2022

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Nu vrei să te mai implici în activitatea unui prieten care nu ştie să-şi arate recunoştinţa pentru faptul că cei de lângă el îi sunt aproape. Nu mai pune atâta suflet în problemele altora, când ei nu ştiu decât să profite de bunăvoinţa ta!

ANUNţ

Cumpăr vechi detector de gaz metan pentru mină (metanometru), provenienţă rusească, complet şi în bună stare estetică. Tel. 0723524003.

Convoaca Adunarea Generală a reprezentanților membrilor A.C.A.R.P.Varvara Petrila, la Adunarea Generală de dare de seamă pe data de 31.03.2022, ora 14:00 în sala de şedinţe de la sediu, Petrila, str. N. Bălcescu, nr 4

ORDINEA DE ZI 1) Prezentarea bilanţului financiar contabil pe anul 2021 şi aprobarea proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2022 2) Raportul comisiei de cenzori (c.c) 3) Raportul consiliului director pe anul 2021 (c.d) 4) Discuţii diverse coNsILIUL DIrEcTor prEȘEDINTE A.c.A.r.p.VArVArA pETrILA Ec . rIsTEIU ATENA BETY

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Nu te crampona de fleacurile care nu-ţi convin, pentru că de acestea nu scapi niciodată. Abordează o atitudine veselă, indiferentă la ceea ce altădată te-ar fi supărat.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

prieten!

mica publicitate

Ai alături de tine o persoană care te încurajează, îţi dă încredere în tine însuţi, te susţine trup şi suflet, deci îl poţi numi cel mai bun

rac (22 Iun - 22 Iul)

Felul în care te comporţi supără pe cei care te ascultă şi nu faci altceva decât să creezi animozităţi în jurul tău. Încearcă să nu-ţi eliberezi nervii pe cei din jur.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Dacă şi ceilalţi ar fi la fel de joviali şi de deschişi ca tine, ziua ar fi o mare reuşită, dar nu prea ai parte de asemenea interlocutori. Mai bine te-ai descurca singur în tot ce ai de făcut.

Fecioară (23 Aug - 21 sep)

Vorbeşti despre viitor cu alte persoane care îţi seamănă şi e o încântare să descoperi că şi ele privesc la fel de optimiste şi de entuziaste direcţiile spre care vâsliţi împreună.

Balanţă (22 sep - 22 oct)

Lasă cuvintele aspre care-ţi stau pe vârful limbii pentru altădată, pentru că azi ai avea mai mult succes dacă ai apela la tot arsenalul de cuvinte frumoase şi aprecieri.

scorpion (23 oct - 21 Noi)

Altădată te simţeai foarte bine în mediul în care te afli azi, dar acum parcă s-a întors totul pe dos. Înainte de a judeca situaţia, mai lasă o zi, două, să treacă, fără a lua măsuri drastice.

săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Ştii cum se spune, Dumnezeu îţi dă dar nu-ţi bagă şi-n traistă. La fel vei simţi şi azi, când vor fi întrunite condiţiile unei mari reuşite în care norocul are o pondere crescută, dar fără să faci şi tu ceva e greu de crezut că se va solda cu un succes.

capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Se creează o atmosferă foarte plăcută în grupul din care faci şi tu parte, ceea ce vă îndeamnă pe toţi la dialog, la o cooperare fructuoasă, la o prietenie din care se pot naşte rezultate care să-i mulţumească pe toţi.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

fapt atenţie.

Uneori soluţiile cele mai bune pot apărea într-un ambalaj care nu-ţi place, la prima vedere, dar ai putea descoperi că merită de

peşti (19 Feb - 20 Mar)

Nu eşti în apele tale, dar nu pentru că ai avea tu vreo problemă, ci pentru că eşti puternic influenţat de necazurile altei persoane.

Horoscop

www.zvj.ro vineri, 25 martie 2022

DIVERSE

EDILITARE

Uricani

Înainte de ședinţă

Ieri, consilierii locali din Uricani au avut ședința ordinară din această lună. La ordinea de zi au fost nouăsprezece puncte, adică tot atâtea proiecte de hotărâre care au fost prezentate de către Dănuț Buhăescu, inițiatorul celor mai multe dintre ele, și, mai apoi, dezbătute și votate.

Am aflat cu o

zi înainte, miercuri, adică, despre proiectele care urmau să fie discutate joi. Asta, fiindcă, intrând în biroul viceprimarului Corneliu Braia, l-am găsit prins într-o discuție cu doi dintre consilierii locali. Pe lângă faptul că e membru în comisia de specialitate Urbanism și Amenajarea Teritoriului, domnul Gheorghe Clipici este de trei luni președinte de ședință. A predat ștafeta la adunarea din luna martie, alegerea noului președinte de ședință fiind un punct distinct la ordinea de zi. Domnul Vasile Pătrășcoiu este președintele comisiei Cultură-ÎnvățământSport și, așa cum trebuie să procedeze un șef de comisie, vine întotdeauna la primărie, înainte cu o zi, ca să discute și să asculte și eventualele puncte de vedere ale colegilor săi.

„O să dureze ceva

ședința asta, mi-a spus vicele Corneliu Braia. Fiecare proiect trebuie discutat și întors pe toate fețele, cum se spune. Cele mai multe

facebook.com/ziarulvaiijiului

pregătite pentru ședința aceasta se referă la modernizarea și înfrumusețarea orașului nostru”. I-am dat dreptate viceprimarului după ce am aruncat o privire pe convocator. Da, într-adevăr, într-unul printre proiecte era vorba despre aprobarea documentației necesare renovării energetice a blocurilor din Sterminos și de pe Aleea Jiului. Tot în legătură cu eficientizarea energetică era pus în discuție proiectul de hotărâre referitor la lucrările care urmează să se facă, în acest sens, la corpul „A” al fostului spital. Lucrări care, este specificat, vor fi realizate în cadrul programului PNRR. Gheorghe OLTEANU

vineri, 25 martie 2022