Issuu

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Vulcan

Director:

Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 4,9480 lei 1$ = 4,4218 lei

1₤ = 5,9187 lei

vineri, 18 martie 2022

Anul XV • nr. 3272 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

(17 martie 2022)

Judeţul Hunedoara Petroşani Lupeni Vulcan Petrila Aninoasa Uricani ai privi. De sus până jos.

Cum va ﬁ aici peste două-trei decenii?

Toate blocurile de locuințe, de o parte și de alta, din acum numitul centrul vechi al Vulcanului, începând de la școala 4 și până la școala 1, sunt vechi. Au început să fie construite la mijlocul secolului trecut, în arhitectura sovietică a anilor de atunci, cum a fost și în alte localități ale țării, iar de aici apare și asemănarea izbitoare între ele. La vremea aceea

aceste imobile erau o frumusețe. Construcții solide cu pereți lați de o jumătate de metru, camere, bucătărie, baie și încălzire cu teracote. Ultima dată

Incidenţa cazurilor SARS-CoV-2

prin gând nu le trece să se mute în altă parte. Asta, fiindcă și le-au modernizat pe dinăuntru, iar unii le-au izolat termic și pe dinafară. De la materialul cu care au fost izolate apare și aspectul lor diferit. În rest, pe dinafară, de la acoperiș și până jos blocurile din centru vechi sunt scorojite, cu porțiuni de pe care tencuiala a căzut de pe pereți și cu acoperișuri pe care cresc pomi. Doar la cvartalul de blocuri E-V-N-S de peste drum de Penny s-a schimbat acoperișul la cele douăsprezece scări. Și asta după multă muncă de lămurire cu locatarii.

2,93 2,47 2,08 1,87 1,62 1,37 1,21

La coloanele de stâlpi

de susținere la care tencuiala a căzut pe porțiuni mari se văd cărămizile. Holul din fața fostelor magazine este degradat și murdar. Ca la multe blocuri din apropiere, din cauza lipsei burlanelor apa șiroiește pe pereți. Părerea mea – nu știu dacă zic bine - este că administrația publică locală ar trebui să insiste mult mai mult prin a-i lămuri pe locatarii blocurilor din centrul vechi, pentru ca aceste imobile să fie prinse în programul de reabilitare termică în care cea mai mare parte a banilor necesari sunt de la guvern și UE. Este greu să-i convingi, îndeosebi în vederea constituirii asociațiilor de proprietari, dar nu imposibil. Ceva trebuie făcut, fiindcă, altfel, într-un deceniu sau două, nici nu vreau să-mi imaginez cum va arăta centrul vechi al Vulcanului. Gheorghe OLTEANU

Cartea de „istorii” nr. 43 a lui Marian Boboc:

29 Noiembrie 1980 ziua care a îndoliat Valea Jiului

când câteva din cele de la stradă au fost zugrăvite a fost prin anii optzeci. A fost ceva deosebit, dar pentru scurtă vreme, pentru că, după ceva vreme, peste ele s-a așternut din nou cenușiul care poate fi văzut acum.

Foarte mulți

dintre cei care încă locuiesc în apartamente de aici le-au moștenit de la părinți sau bunici și nici

Fotografiile care însoțesc

materialul sunt de la parterul blocului B53. În anii șaizeci aici se desfășura o intensă activitate comercială: alimentara, cofetăria „Trandafirul”, magazinul de confecții al cărui gestionar era domnul Avram care, țin minte, avea un Mercedes. La colțul estic, în care ultima dată a funcționat un biroul al Edil Therma, era debitul de tutun în care vindea tanti Popa, mama regretatului om de muzică Nicu „Papiț”. În prezent, întregul bloc arată jalnic din orice parte l-

● 546 de pagini, format A4, de documente și mărturii, despre cea mai mare explozie postbelică din mineritul Văii Jiului, întâmplată la Mina Livezeni, soldată cu 53 de victime, și despre exploziile, despre o mină semi-centenară și despre istoricul exploziilor în Valea Jiului

SPORT

Petrileanul Borbei,

Când fotbalul este mai mult decât un joc

Din nou sub tricolor

Selecționerul Adrian Văsîi a anunțat lista jucătorilor convocați pentru Turul de Elită din Croația, ultima rundă înainte de Campionatului European. Printre aceștia se numără și portarul din Valea Jiului, Alex Borbei.

Naționala Under 19 a României va juca în această lună pentru un loc la EURO U19 din Slovacia. Tricolorii vor evolua la Turul de Elită în perioada 23 – 29 martie, în Croația, acolo unde vor mai întâlni, pe lângă țara gazdă, Georgia și Islanda. Reunirea lotului este programată pentru 19 martie, urmând ca plecarea către Croația să se facă pe 20 martie. Lista jucătorilor convocați de selecționerul Adrian Văsîi: Portari: Robert Popa (U Craiova 1948), Alexandru Borbei (US Lecce/Italia), Denis Lungu-Bocean (SV Kuchl/Austria) Fundași: Alexandru Pantea (FC Hermannstadt), Sergiu Pîrvulescu (ACS Petrolul 52), Gabriel Dănuleasă (Farul Constanța), Andrei Coubiș (AC Milan/Italia), Dan Sîrbu (Farul Constanța), Botond Gergely (FK Csikszereda), Costin Amzăr (SC Dinamo 1948) Mijlocași: Andrei Pandele (FC Metaloglobus), Mihai Luca (S.P.A.L./Italia), Nicolas Popescu (Farul Constanța), Ștefan Bodișteanu

(Farul Constanța), Albert Hofman (Universitatea Cluj), Rareș Ilie (FC Rapid 1923), Eduard Radaslavescu (Farul Constanța), Răzvan Tănasă (Farul Constanța), Andrei Doru (Politehnica Timișoara) Atacanți: Andreas Chirițoiu (Unirea Constanța), Luca Andronache (Farul Constanța)

Programul turneului din Croația: Miercuri, 23 martie Croația – Islanda, ora 13:00, Branko Čavlović-Čavlek (Karlovac) România – Georgia, ora 16:30, Gradski stadium Velika Gorica (Velika Gorica) Sâmbătă, 26 martie Croația – România, ora 13:00, Branko Čavlović-Čavlek (Karlovac) Georgia – Islanda, ora 16:30, Gradski stadium Velika Gorica (Velika Gorica) Marți, 29 martie Georgia – Croația, ora 13:00, Branko Čavlović-Čavlek (Karlovac) Islanda – România, ora 13:00, Gradski stadium Velika Gorica (Velika Gorica) În urma Turului de Elită vor obține calificarea la EURO câștigătoarele celor 7 grupe. Acestora li se va alătura țara gazdă, Slovacia. Turneul final va avea loc în perioada 20 iulie – 2 august 2022.

La invitația decanului Facultății de Inginerie din Hunedoara, conf.univ.ec.dr.ing Gelu Ovidiu Tirian, președintele AJF Hunedoara, Cristi PETREAN, și președintele CJA Hunedoara, Cosmin DANCIU, au participat alături de rectorul Universității Politehnica din Timișoara, conf. univ.dr.ing Florin DRĂGAN și rectorul Universității din Petroșani, prof.univ.dr.ing, Sorin RADU, la un meci de fotbal, devenit tradiție, între profesorii celor două facultăți. AJF Hunedoara apreciază sprijinul acordat și implicarea d-lui decan Gelu-Ovidiu TIRIAN în dezvoltarea fotbalului hunedorean și îi felicită pe toți participanții la această acțiune, fiind un exemplu pentru generațiile actuale de studenți. Fotbalul este despre valori comune și despre experiențe educative, iar impactul social al acestui sport depășește granițele pe care oricine și le poate imagina!

Fotbal. Liga a III-a

Și-au schimbat locul

Vineri este zi de meci la Petroșani. Jiul va juca, în Liga a III-a, cu Pandurii Tg Jiu, un meci care pe vremuri se disputa la Liga1 în alte condiții. Din cauza condiţiilor meteo, suporterii Jiului și-au mutat locaţia în Piaţa Centrală din Petroşani(la intrarea în hală). Ei pot fi găsiți acolo ca și vânzători de bilete pentru meci. JIUL - PANDURII Tg Jiu se va disputa vineri, 18 martie, de ora 15:00. Petroșenenii au deputat cu dreptul în

Fotbal. Cupa României

Minerul și Măgura deschid balul

Cu o săptămână înainte de reluarea campionatului, în liga a patra, se va desfășura o etapă din Cupa României, la fotbal, faza județeană.

)

Ziarul Vaii Jiului

Astfel, duminică, 20 martie, pe terenul Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

retur după ce au obținut o victorie în deplasare, la Gilortul TG Cărbunești. de la Pui vor sta față în față echipa din liga a patra, Minerul Uricani și echipa din liga a cincea, Măgura Pui. „Ne gândim la victorie. Dacă ne calificăm în următoarea etapă vom da piept cu CSM Vulcan. Cea mai mare problemă pentru noi este că nu am reușit să jucăm niciun meci amical în perioada de pregătire”, a punctat președintele Minerului, Vasile Scurtu. Vă reamintim că meciul se joacă fără restricții, fără dovada vreunui test ori vaccin.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

vineri, 18 martie 2022

În Straja se anunță un nou week-end pe cinste:

Cupa COMEXIM la schi alpin va ﬁ doar cireașa de pe tort, pe lângă alte evenimente și pârtii de nota 10!

În anul 1993 în Straja, lupeneanul Emil Părău organiza prima Cupă COMEXIM, o competiție de schi alpin ce se desfășura atunci la o distanță relativ mică de vechea cabană din Straja, pe care cei de vârstă mijlocie și în vârstă din Lupeni o știu foarte bine. Numele concursului era pus sugestiv, Emil Părău având la acea vreme, până azi, firma COMEXIM „R” Lupeni. Au trecut de-atunci 29 de ani și an de an acest eveniment sportiv din Straja a fost organizat de

În calitate de vicepreședinte AMR,

Primarul Petroșaniului a participat la un eveniment din Capitală, organizat de Ambasada Franţei la Institutul Cultural Francez, legat de drama prin care trece poporul ucrainean

Primarul Petroșaniului, Tiberiu Iacob-Ridzi, ne-a comunicat joi 18 martie faptul că se află prezent la București, în calitate de vicepreședinte al Asociației Municipiilor din România, la seminarul organizat de Ambasada Franței în România, un eveniment legat de invazia rusească asupra teritoriilor ucrainene care a produs atâtea și atâtea drame și pierderi de vieți omenești. La evenimentul găzduit de Institutul Cultural Francez a fost prezent și Excelența Sa, ambasadorul Franței în România, doamna Laurence Auer, precum și o serie de diplomați din cadrul Ambasadei Franței, alături de reprezentanți ai autorităților române, inclusiv primari din cadrul AMR și din conducerea acestei asociații. La discuții au luat parte alături de cei amintiți și primari sau viceprimari din Franța, firește, în sistem on-line. „ Simpozionul, generat de drama umanitară imensă prin care trece poporul ucrainean și de mobilizarea autorităților locale, se desfășoară la Institutul Cultural Francez și, pe lângă reprezentanți ai autorităților din România, la discuții iau parte, în sistem online, și primari sau viceprimari din Paris, Tours, Granville, Calvados, Nancy, precum și din regiunea Bourgogne Franche – Comte. Comunitățile locale din Franța și România sunt conectate, de mulți ani, prin legături de cooperare, înfrățire și parteneriate și se întâlnesc regulat în cadrul Forumurilor de cooperare. Confruntați cu situația dramatică din Ucraina, colectivitățile teritoriale sunt mai mult ca niciodată mobilizate pentru a-și susține, în mod concret, colegii din Ucraina și pentru a răspunde solicitărilor autorităților locale din țările care se află în prima linie, în special pentru primirea refugiaților. De asemenea, colectivitățile teritoriale se angajează să sprijine colegii din Moldova în aceste vremuri dificile, în care este nevoie, mai mult decât oricând, de solidaritate”, a transmis primarul Petroșaniului. Corneliu BRAN

www.zvj.ro vineri, 18 martie 2022

familia Părău pentru ca aceia care vin în stațiune să mai urce și anul următor, atrași de farmecul peisajului, de pârtiile bune, de gazdele primitoare, de prețurile oneste față de alte stațiuni din țară, dar și de concursul în sine. La care de fiecare dată se pun la bătaie bani, cupe și diplome, dar și veselie și distracție cât cuprinde, înainte și după eveniment. Anul acesta, sâmbătă, 19 martie, se va da din nou startul la Cupa Comexim, organizatorii așteptând 150-200 de competitori de toate vârstele pe segmentul de pârtie „Baloo” ce aparține pârtiei omologate Sfântul Gheorghe, în lungime de 700 m, cu instalație pe cablu, nocturnă și tot ce trebuie pentru un schi de calitate. „An de an, pregătim această cupă cu interes maxim, deoarece vrem ca turiștii care vin în Straja și competitorii care se înscriu să se simtă cât mai bine. Înscrierile se vor face până în apropierea startului competiției de schi alpin, găzduit de Pârtia Baloo, pe terasa Complexului Montana, între orele 9,0010,00, sâmbătă 19 martie, și poate participa oricine, la categoria de vârstă respectivă, deci, de la copii și până la veterani. Ne așteptăm ca din nou să avem un minim de 150 de participanți, până în 200, ca și în anii trecuți, iar pârtia este foarte bună, a și nins destul de recent, iar zăpada este numai bună pentru schi. Vremea ține și ea cu noi, din câte am văzut prognoza nu e rea, astfel că sunt întrunite toate condițiile pentru un concurs nemaipomenit și pentru un week-end de ținut minte pentru cei care urcă la Straja. Îi așteptăm și pe această cale le urez tuturor participanților să aibă succes!”, a declarat pentru ZVJ, Emil Părău. De partea cealaltă, șeful salvamontiștilor din Straja ne-a spus că, într-adevăr, toate pârtiile din Straja se prezintă bine, pe o scară de la 1 la 10 toate sunt de 8,9, sau 10, cei care le administrează pregătindu-le pentru acest week-end. „Instalațiile vor porni mâine de la 9,00 dimineața și până seara la 19,00, zăpada are cam un metru și pârtiile sunt tasate și amenajate corespunzător. Deci, haideți, lume, în

Straja, că aici e încă iarnă autentică și se poate schia în voie! Noi, salvamontiștii, suntem la datorie, ca de obicei, să sperăm că nu vor fi evenimente nedorite!”, a făcut apel și ne-a oferit câteva detalii George Resiga. Ca atare, în Straja se anunță din nou un week-end pe cinste, iar cei care iubesc sporturile pe zăpadă din zonă și nu numai n-ar trebui să lipsească. Poate e ultimul week-end în care în stațiune zăpada mai e de un metru. Se va schia, probabil, și de Sfintele Paști, la cum se prezintă vremea, dar este clar că încet, încet stratul de zăpadă tot scade. De aceea spunem că cei care schiați sau care vă dați cu snowboard-ul sau cu săniile ar fi bine să nu ratați acest week-end. Corneliu BRAN

ACTUALITATE

CENACLUL BOEMA

Ștefan Melancu

Să nu plecăm spuneai

La sfârșit de lume și timp părea. O iarnă a lumii neștiută. Iar tu căutându-mă neașteptat căutându-mă

ÎNMULŢITORUL DE PUNCTE

Într-o zi

Deșertul va fi egalul punctului punctul egalul fiecărui fir de nisip de deasupra și dedesuptul deșertului. Într-o zi drumul își va înmulți punctele în locul picioarelor mergând mergând. Ce-ai să poți spune? Același cu cerul nu e pământul. Același cu cerul doar Dumnezeu înmulțitorul de puncte

Sărbătorile nu sunt aceleași

Din prima zi chipul meu e un altul străzile pe care îl plimb au de la început un alt miros. Sărbătorile nu sunt același nu sunt iubita nu-mi sărută pentru a mia oară cu același pântec al ei viaţa

noaptea arde sub viață doar o singură noapte aprilie înfloreşte în mine într-un singur aprilie ci plecându-mă nelăsându-mă

More geometrico

În drum coborând apoi opriți în margini ca două linii căutându-ne. Trupul tău șerpuind chipul meu mărunțindu-se

Zi din 2016 iarna. Se dezbracă în noi cu ochi ficși și se întinde linii linii

Care e linia ta acum în zi a lumii și-n iarnă? Unde a mea întreb cu trupul făcut margini și mărunțit și dus la vale – și-l car cu mine micindu-mă din ce în ce mai mult și cerul se face din ce în ce mai mic. Cât un cuib uitat să-mpuieze iarăși și iarăși

cât o noapte pierdută-n himenul tău pierzându-mă. În timp ce afară ninge albindu-ne

Iarna singură devine

Iarna singură devine. Nu are timp înainte ci doar mânji albi rămași în urmă nu are margini nu are

muguri cleioși doar rămași ultimi lățiți și la vedere în care litere moi cern oasele tale umede. o și u și i lichefiate și ale tale singure Doamne ale tale aceleași. Amin!

facebook.com/ziarulvaiijiului

lucruri și ființe uitate treceau pe rând în zare – ființele mici și lucrurile mici îndepărtate. Și o clipă părea că Dumnezeu se apleca chircit peste toate –

ai, ai strigam revăzându-te. Intram

apoi în noi împreunându-ne pielea arzând în taină lichefiind viața întreagă

să nu plecăm spuneai. Să nu plecăm? la 2016 trecut vremea șuieră scurt. Călătoria devine ea însăși. La vale ninge mereu. Nori suri trec prin noi puncte puncte

Înmulțitorul de puncte

Timpul crește crește, punctele îl cutreieră

într-o noapte mâna ta va curge sub părul meu într-un alt fel ochii îți vor căuta un lucios pământ și iarba care să crească. Coapsele își vor rezema zvâcnirea peste cerul lui Dumnezeu

să ne-amintim. Trupurile noastre au pielea năpârlind în atâtea dăți – pielea cerându-și viața ei amușinând. Urechile au șuierul șoaptelor – și al morții – și al vieții. Gura are golul ei chircit în cuvinte să ne-amintim. Într- o zi am vrut să stăm doar în noi în creierul nostru cu cerul deasupra. Ca să auzim luna cum umblă sau cum se învelește dragostea unică. Ca să murim apoi liniștiți și neînvățați – cum într-o clipă a tristeții tinere șoptind-o

și încă să ne-amintim. Morții și viii noștri tac deopotrivă la locul lor. Tac în ei cu uși frecându-se de ziduri luând forma zidurilor iar timpul crește crește, înmulțitorul de puncte îl cutreieră

Ca să poți visa

Două puncte uitate în arborii ninși iubindu-se. Apele tale apoi sorbindu-le

ca să poți visa ia-le cu tine! Revarsă mâna ta peste mâna ce cheamă drumul și îl îmbracă drept tot în față. Drumul îmbracă astfel mersul – apele tale o iau la vale chipul meu lipește veșmintele tale iubindu-le. Ca și cum ți-ar iubi formele și iernile ce le tulbură

drumul salută marginea marginea linia – linia punctele învolburate

Sărut drumul și merg

Un gând cât europa vechi și viu. Pus în alt gând din ani tineri: înmulțitorul de puncte ar dormi în limite ale realului, rațiunii. Îmbrățișez piatra și trec același gând. Sărut drumul și merg tot merg

la praga bate încă primăvara, berlinezii pun mortar alb într-un alt zid, la cluj femeile își mută ferestrele cu tot cu dragostea înspre someș. Ultimul papă își trece prin tălpi cuiele crucii același gând. Limitele realului adăpostind puncte puncte între viață și moarte cum iubirea crește crește între doi poli. Aceiași

Poemul lui ra

Un gând și mai vechi prins într-un gând tot din ani tineri prin akadémii: un zeu ra frecându-și ochii de carnea noastră. Noapte de noapte în subteranele nopții lui albe ra ne împreuna murind și înviind – alături deșertul, deasupra cerul înstelat

lumea încăpea într-un capac de ceas în tic-tac-ul torcând clipele aripíle. Câmpul nostru apoi în dedesuptul propriului pământ reavăn – un câmp neted unindu-ne mersul

ce-ai să poți spune gând al meu adăpostit ca într-o placentă în lumea ei caldă lichidă? Beau din tine și îmi clătesc noaptea. Mă întunec cu tine și îmi albesc creierul ra roade în akadémii, subteranele îi cresc îi tot cresc. Câmpul mestecă de zor dedesuptul

Stau în corpul tău

În miezul tău dragoste în miezul cărnii tale viețuind. Limba ta veche sexul tău lichid salută noaptea. Apele tale astupă frigul fața lui Dumnezeu întoarsă

truda ta-i ca o lacrimă în place pigalle. Și formele tale ca o lună plină pe someș stau în corpul tău respirând. Vremea stă în capul lui Dumnezeu cel mare vremuind realul încalecă un cal cu tot cu câmp. Numai tu îi tai iarba și doar limba ta veche o mestecă în miezul tău dragoste. În miezul cărnii tale viețuiund

vineri, 18 martie 2022

Un poem de Ion Hirghiduș:

Străina cu un proﬁl aproape roman

• PROIECTUL CENACLUL „BOEMA” DE ZIUA INTERNAȚIONALĂ A POEZIEI 1. în aproapele lucrurilor vagi pentru a învăța începutul poetul stă în singurătate înfășurat

luminătorii cei înalți mai sus de arbori și de lumina zilei se vor și ei doar începuturi

ne necrezut ferestrele oceanului s-au spart în sunetele tinere când o trompetă anunță venirea ta pe linia orizontului precar

aş vrea să zbor spre tine prin zefir la fel de ușor ca primăvara care coboară pe pământ pentru a se îndrăgosti de totul gliei zâmbetul tău e cioplit în armura ființei scut pentru a fi unei suferințe târzii aş vrea să știu cine ești când mă zidești cu înfiorare e prea târziu și totuși te gândesc poate răstorni din vasul plin miresmele zefirului să bată-n ușă privirea ta din noapte răsărită.

2. mă întreb și acum în deceniul acesta târziu cum de pot exulta florile firave ca prin parfumul lor să pună semne în vreme pentru tot ce poate fi închipuit când te-am văzut – frumoaso umbre de mirt înflorit păreau să strecoare ape-n urciorul tăcut trâmbițele Ierihonului au sunat ultimul asalt al zorilor revărsate pentru a preamări viața sub scut prinsă-n spini de argint

și – tu - firavă trecere spre îngeri sunet de flaut la margine de pădure cum apele se preling prin trestii pentru a înmuguri din risipă

poate iubirea să lase urme de animal adâncite-n lutul pădurii în purpura întunecată în care se revarsă culori fără noimă. 3. e mai bogat acum țipătul de pasăre peste cadavrul mării întunecat unde se ascund copilele înfășurate-n veșmântul de vis patria aceasta este liberă pentru ca tu să te înfiripezi din piatra spartă-n apus

pe poteci de nimeni știute purtându-te ca pe un steag al celor mai înalte libertăți în revărsări de purpură sângele neliniștii

www.zvj.ro vineri, 18 martie 2022

te voi pune în dreptul inimii o pecete peste arbori așezată un cântec barbar cu inima sfâșiată în vara sângelui negru.

4. a tresărit lumina prin vârfuri de salcâmi când străina și-a arătat trena veneau de departe zvonuri de arme senzuale tot mai mult pe pământ e trezită bucuria din somn şi din riduri asemeni măştilor negre de pe faţa singurătăţii când te-am văzut în lumina difuză în pragul unei seri de iulie păreai a fi o carte scrisă de Aligheri un cântec obscur dintr-o bolgie pleoapele tale prinse-n amurg păreau din tinereţea luminii când fotonii încă aveau libertatea să se întindă peste vocea lumii

te-am auzit în mintea mea doar aşa cum gazela aude foşnetul leilor-vânători când inima bate spre a striga vântul din Răsărit apoi totul se-ntunecă în sângele nopţii vânător şi vânat e tot una iubirea şi moartea prind rădăcină-n decor.

5. e timpul să pleci spre o gară pierdută amintire banală a trenului cu întârziere fără sfârşit tu eşti o doamnă generată-n rumoarea oraşelor care au uitat lampadarele aprinse sunetul tău este cel de inimă zdrobită în acest miez de vară care s-a prefăcut în pulbere pe drumul spre Orient aliniate şenile trec pe chipul tău pentru ca iubirea să răspundă flautului îndepărtat acolo unde bat tobele din scrisoarea unui poet fântâni ţâşnesc spre-a stinge setea

cu fiecare vers te caut şi ascult sângele meu în vâltori tot ce-am pierdut când am râs şi am plâns

poate aud de la tine o voce străveche în acest prag al somnului nici râs şi nici plâns doar un parfum sălbatic împletit în tăcere. 6. din noapte conturată floare a luminii opaiţ de veghe într-o câmpie mută pentru a pune umbrele să danseze în pădurea pustiită de sete

eşti o altă făptură purtată de noapte peste mirişti şi masca ta singură în tristeţea cântecului este un dar al amurgului au uitat păsările să te strige în ziua care a pierit vântul albastru cu urme de colb pe obraz dar tu ai însufleţit apusul şi ai râs de vacarmul luminii ieşit din osia soarelui

treptele albastre ale mierlelor s-au cufundat în stingere pentru a masca durerea clipelor nevinovate care-au pierit pe poteci neştiute în câmpia singură când te-am văzut în mulţimea aceea am crezut că eşti Singurătatea rătăcită pe care nu am atinso niciodată.

7. să ascult din nou vocea care m-a pustiit un munte de ceară-n urechi şi o funie strânsă de catarg sufletul meu te ascultă ochii mei te străvăd eşti pietate mai mult decât dorul pustiit al nopţii

umbrele s-au topit în noi trupuri de păcură cu strigăt hoinar din noaptea felinarelor putrede

aceeaşi câmpie a echilibrului precar aceleaşi reptile strecurate prin ierburi toate în noapte pecetluite şi din somn a pornit îndemnul de a te cunoaşte în Grădina Edenului străveche mamă a visului care torni vinul în pahare. 8. peste piscuri e umbra mea dor mai înalt în soare aprins când te străvăd pentru a fi picătura de lumină

iată rândunicile ducând cărţile poştale iată preaplinul rostogolit prin colb ce este-n miezul cântecului şi în culoarea de oţel a zorilor

pe poteci pierdute sunt urmele nopţii în care am sperat fericirea anotimpul verde neastâmpărat al dorului în albii secate ierburi sărace sapă-n nisip pentru a atinge fantoma calamităţii.

9. când te-am văzut – o linie a echilibrului grecesc nu am crezut că tu ești zeița convertită mereu la orice: o stea orientală sau o vestală romană profilul tău din daltă sau din penel rămas neterminat de sculptor sau pictor îndrăzneț mai mult decât fața Lunii m-a făcut să tresar obrazul stâng spre mine întors în calendar dezvăluie lumina unui vis pe care l-am avut cândva Orfeu fiind

ca să te scot din Noapte voi sângele să-mi pun chezaș fără simbrie al dorului uitat și poate așa zeița se-nduplecă să uite c-am risipit iubirea în mii de primăveri obrazul drept nu-l văd dar dinspre el străbate o îndepărtată rază a ochiului secret să nu mă uit înapoi este un ordin dar eu îți dăruiesc privirea pentru totdeauna și așa vom rămâne uitați în timp tu transformată-n noapte cu un profil roman eu căutând penelul și culoarea în care visul a rămas stăpân.

CENACLUL BOEMA

din judeţ

Sărbătoarea Francofoniei

Și în acest an, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Liceul Tehnologic de Transport Feroviar „Anghel Saligny” Simeria și Parcul de Afaceri din Simeria, a organizat o manifestare cultural-educativă dedicată Zilei Internaționale a Francofoniei (20 martie). Evenimentul a avut loc în ziua de 17 martie 2022 în sala de conferințe a Parcului de Afaceri din Simeria.

Oricât de dificile ar fi momentele pe care le traversăm, nu am renunțat la manifestările noastre culturale devenite deja adevărate tradiții. Așa este și sărbătorirea Zilei Internaționale a Francofoniei. Avem nevoie de cultură, avem nevoie de momente care ne îmbogățesc spiritual. Cultura și civilizația Franței au atras întotdeauna admirația și interesul românilor, Franța este țara care a fost mereu alături de România în momente cruciale din istoria noastră. Astăzi, în lume, limba franceză este a patra limbă vorbită, după limbile engleză, chineză și hindi. Cu toate că, în era digitalizării, limba franceză a pierdut destul de mult mai ales din interesul tinerilor, orice încercare de a face cunoscute valorile și simbolurile Franței este binevenită. Pe acest raționament a fost alcătuită și prezentarea noastră cu tema „Franța de la A la Z”.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Prezentarea a trecut în revistă unele dintre cele mai reprezentative, mai emblematice noțiuni, personalități, monumente, manifestări legate de cultura și istoria Franței. Participanților în sală li s-a prezentat un alfabet francez mai aparte, care a pornit de la cuvântul amitié, așa cum îl știu milioanele de iubitori ai cărții lui Antoine de Saint Exupery, „Micul prinț”, și apoi, literă cu literă, s-a vorbit despre Balzac, bacalaureat (apărut prima oară în Franța napoleoniană), cafenelele Parisului, castelele de pe Loara, catedrala din Chartres, celebrul bulevard Champs Elysées, Alexandre Dumas și Alain Delon, turnul Eiffel, brânzeturile franțuzești, pictorul Paul Gauguin, scriitorul Victor Hugo și regele Henric al IV-lea, haute couture și Coco Chanel, pictorii impresioniști, Domul Invalizilor din Paris și Jeanne d’Arc, eroina Franței, enciclopedia „Larousse” și colecția Le Livre de poche, muzeul Luvru și „Marseieza”, Napoleon și catedrala Notre Dame, Muzeul Orsay și celebrele parfumuri franțuzești, Paris

și Provence, Edith Piaff și Quatorze juillet (14 iulie, Ziua națională), scriitorii Rabelais, Rimbaud, dar și turneul de tenis de la Rolland Garros, catedrala pariziană Sainte Chapelle, pictorul nefericit Toulouse Lautrec, dar și Turul Franței, palatul Versailles, Jules Verne, vinurile franțuzești și, în sfârșit, romancierul Emile Zola. Enumerarea nu e nici pe departe

completă, nici nu a încercat să fie, dar ea a dorit să ofere o imagine cât mai apropiată de ceea ce înseamnă Franța pentru noi toți. Această imagine a fost completată cu o expoziție de pictură, cărți poștale ilustrate din Franța aflate în colecția particulară a doamnei Denisa Toma și cărți în limba franceză. Pentru un plus de culoare, prezentarea a fost însoțită și de exemplificări muzicale, cei prezenți au putut asculta „Marseieza” și o melodie interpretată de Edit Piaff. La final, celor prezenți în sală li s-au adresat întrebări, răspunsurile corecte fiind răsplătite cu premii constând în cărți și cu diplome oferite de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara Deva. Ioan Sebastian BARA

vineri, 18 martie 2022

Anunţ

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Ai un mare ţel de atins în carieră, dar e cale lungă până vei ajunge la materializarea lui. Ai toate şansele să ajungi acolo, doar că trebuie să te foloseşti de foarte multe instrumente intermediare.

mica publicitate

Cumpăr vechi detector de gaz metan pentru mină (metanometru), proveniență rusească, complet și în bună stare estetică. Telefon: 0723 524 003

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Nu te aventura aşa la primul preţ care ţi se propune, fie că e vorba de şansa de a cumpăra ceva sau de a vinde un obiect, pentru că vei regreta mai apoi impulsivitatea de acum.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Anunț public

mica publicitate

S.C. IMPERIAL PG SRL cu sediul în localitatea Baru, str. Principală, nr. 314, jud. Hunedoara, anunță depunerea solicitării pentru eliberarea autorizației de mediu pentru obiectivul S.C. IMPERIAL PG situat in localitatea Petroșani str. Dacia, nr. 2, jud. Hunedoara. Informații se pot obține la sediul APM Hunedoara, din Deva, str. A. Vlaicu nr. 25, de luni până joi între orele 8-16, iar vineri intre orele 8-13. Eventualele sesizari și reclamații pot fi depuse în termen de 10 zile lucrătoare de la data publicării anunțului

Nu poţi continua o poveste de iubire în acelaşi mod ca până acum, ci se cere o viziune nouă asupra relaţiei voastre.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Unde apari tu, chiar şi cele mai aprinse conflicte au şanse să se aplaneze, pentru că vii cu duhul blândeţii şi reuşeşti să-i linişteşti pe toţi cu o vorba.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Cine se aseamănă se adună spune o vorbă - şi acelaşi lucru simţi şi tu azi în legătură cu omul care te completează în tot ce faci.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Te preocupă foarte mult viitorul carierei tale şi profiti de o zi mai relaxată pentru a medita asupra acestui obiectiv major. Poate stai de vorbă cu cineva mai experimentat care are nişte sfaturi excelente de oferit şi merită să le asculţi.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Iubirea nu vine întotdeauna în lumini sclipitoare, ci şi în forme banale, pe care ai fi tentat să le ignori. Totuşi, azi trebuie să fii atent la ce se petrece în jurul tău.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Ca să-ţi poţi împlini visul pe care îl ţii acum ascuns în minte, ar mai fi nevoie de câteva informaţii în plus şi de ceva experienţă de viaţă.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

O binefăcătoare gură de aer proaspăt apare datorită unei sume de bani care intră azi în posesia ta. Parcă te mai linişteşti şi tu, scapi de un stres care te apasă pe suflet, şi chiar ai curajul să faci planuri cu acei bani.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Prea te laşi dominat de influenţele negative din jurul tău, când tu ai resursele proprii de energie care te-ar putea ajuta să treci cu brio peste orice impas.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Ceea ce pe tine te avantajează, pe altul îl pune într-o lumină deranjantă, dar ce contează cel mai mult în acest moment: binele personal sau altruismul?

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Cel mai mare duşman al zilei e în mintea ta, pentru că de acolo vin tot felul de semnale negative care te opresc înaintea oricărei iniţiative. Luptă cu ele, nu le lăsa să te domine, pentru că vei bate pasul pe loc fără să duci la îndeplinire ceea ce ai decis.

Horoscop

www.zvj.ro vineri, 18 martie 2022

DIVERSE

EDILITARE

Uricani

apărea zone verzi. „Sper că vom reuși”, zice încrezător edilul șef.

Începutul unei zile de muncă a lui Dănuţ Buhăescu

După ce am intrat

Nu știu cum s-a făcut, dar, alaltăieri, la unsprezece și cinci, am ajuns la ușa Primăriei Uricani odată cu Dănuț Buhăescu. Nici să ne fi vorbit nu se întâmpla asta. Ca să nu se înțeleagă altceva, reamintesc că, miercurea, angajații primăriei încep serviciul la ora 10.00.

În fiecare zi,

când pleacă de acasă, Dănuț Buhăescu face un tur prin oraș. Miercuri, început cu un popas la Liceul

facebook.com/ziarulvaiijiului

Tehnologic „Retezatul”, imobil la care au loc lucrări de reparații generale, atât la interior, cât și la exterior. Sa oprit, mai apoi, în zona vilelor de pe Bulevardul Muncii. Aici se pregătesc gropile în care vor fi plantați în jur de două sute de arbori și arbuști ornamentali. Același lucru se va face și pe Aleea Barzilor, fiindcă aici au fost aduse cantități mari de pământ vegetal „cu care vrem să zonele verzi care erau cam obosite”, spune primarul. Pe lângă pomii și arbuștii ornamentali aici vor

în primărie Dănuț Buhăescu nu s-a dus glonț în biroul său, așa cum era de așteptat. S-a oprit să vadă cum acționează muncitorii care au ajuns la etajul întâi al clădirii cu lucrările de modernizare și izolare termică. La acea oră erau dispuse două echipe în frontul de lucru din încăperile de la acest etaj. Una de la SC Petra Pam care efectuează registrul de pardoseală (instalația care asigură încălzirea din pardoseală) și o alta de electricieni de la SC Mara Electric Lupeni. Primarul s-a uitat atent și ochiu-i vigilent a descoperit o spărtură al cărei rost nu prea l-a înțeles.

Șeful de echipă

al electricienilor i-a explicat că a trebuit s-o facă, pentru nu mai știu ce, dar că o va rezolva. După asta, Dănuț Buhăescu s-a strecurat printre rafturile și mobilierul scos pe hol și a ajuns la el în birou. În care au început să intre fie funcționari ai primăriei, fie persoane care îl așteptaseră. Dar punctul culminat al acelei zile, aveam să aflu, a fost pregătirea a ceea ce trebuia să le spună și să le prezinte unor oficiali veniți în Valea Jiului din mai multe țări, pentru a cunoaște, la fața locului, problemele și sprijinul care trebuie acordat localităților de aici în programul de tranziție justă. Gheorghe OLTEANU

vineri, 18 martie 2022