Issuu

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Uricani

Director:

Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 4,9480 lei 1$ = 4,4218 lei

1₤ = 5,9187 lei

marţi, 8 martie 2022

Anul XV • nr. 3264 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Incidenţa cazurilor SARS-CoV-2 (7 martie 2022)

Judeţul Hunedoara Petroşani Uricani Vulcan Lupeni Petrila Aninoasa

5,11 4,13 3,64 3,62 3,36 2,09 2,29

Modernizare de drum naţional

O veste bună vine de la Primăria Uricani. Administrația publică locală a fost informată că CNAIR, compania națională care administrează drumurile naționale, are aprobată suma de bani necesară modernizării unui tronson de șosea. Nu, nu este vorba,

deocamdată, de cei douăzeci de kilometri rămași de executat până la Băile Herculane. Informația face

referire la 7,3 kilometri de șosea începând de la capătul dinspre Lupeni și până la Valea de Brazi. „Tronsonul acesta va fi modernizat exact cum s-a făcut la Aninoasa, a precizat Dănuț Buhăescu, cu rigole, subtraversări și tot ce trebuie”. Executarea lucrărilor pe acest sector de drum a mai fost scoasă la licitație, dar constructorii au cerut mai mulți bani, așa că operațiunea de licitare s-a anulat.

Acum, suma

a fost reactualizată și se speră că va fi găsit constructorul necesar. Primarul din Uricani crede asta, fiindcă, altfel, CNAIR nu i-ar fi transmit nota de informare. „Sunt de părere că e bine ca, până la reluarea tronsonului către Herculane, să se facă și bucata asta de drum”, spune Dănuț Buhăescu. În ceea ce privește finalizarea drumului spre Cerna, domnia sa își pune mari speranțe în reușita demersului pe care conducerea Consiliului Județean Hunedoara o va face îl va face la ministrul Transporturilor. Gheorghe OLTEANU

MAMA durerea nașterii e mică pentru o mamă ea o știe e mai mult chin mai multă frică atunci când din copilărie tu ieși și ești atras de lucruri care făptura ți-o îmbie înveți să plângi și să te bucuri de mama cine să mai știe ?

abia atunci te smulgi din pântec și-o lași profund îndurerată sedus de-nșelătorul cântec al vieții dragostea se-arată sub alte forme mai plenare și de vertijuri înțesate pe mama ta o vezi arare dar nu zărești înlăcrimate privirile pierdute cum e și fiul ei pierdut prin lumea care o să-l stoarcă până la ultimul sărut și la finala mângâiere

apoi n-o să-l mai ia în seamă iar el șopti-va cu durere și-amărăciune : Mamă... Mamă... însă țărâna greu aude iar lutul doar cu flori vorbește dacă poemul meu pătrunde în sufletul care tânjește după un paradis pe care îl știi-ntr-o lume dispărută te du la mama ta c-o floare și mâna… crucea… i-o sărută !

Ovidiu BĂJAN

sport

Tir cu arcul

Olimpic Junioare – Ioana Pușcă Compound Juniori – Mirel Judea Barebow Senioare – Anca Ranca Echipe Senioare Olimpic - Beatrice Miklos/ Luminița Boro / Andreea Urițescu Echipe Juniori Compound - Mirel Judea / Luis Balaci/ Levi Bebeselea

Sportivii din Valea Jiului au triumfat în propriul fief

Campionatele Naționale INDOOR de Seniori și Juniori au mai scris o filă de istorie la Baza din Aninoasa. Categoriile olimpic, compound și barebow și-au desemnat laureații.

Locul 3

În perioada 3-6 martie 2022 Sala de sport a Complexului sportiv Anena Aninoasa a găzduit 136 sportivi și oficiali de la 21 cluburi. Patru zile de competiții, din care vineri și sâmbătă de la 8:30 până la 20:00. Iată rezultatele obținute de către sportivii din Valea Jiului:

Locul 1

Olimpic Seniori – Mario Țîmpu Olimpic Junioare – Beatrice Miklos Olimpic Juniori – Denis Hăbian Echipe Olimpic Seniori – MarioTîmpu / Călin Daniel / Denis Hăbian Echipe Mixte Olimpic Seniori – Beatrice Miklos / Mario Țîmpu Echipe Olimpic Juniori – Denis Hăbian / Flavius Tănăsescu /Marci Tănăsescu Echipe Olimpic Junioare – Beatrice Miklos / Ioana Pușcă / Hoca Diana Echipe Mixte Olimpic Juniori – Beatrice Miklos / Denis Hăbian Echipe Compound Seniori – Alex Rădoi / Mirel Judea/ Luis Balaci

Olimpic Senioare – Andreea Urițescu Echipe Mixte Compound Juniori –Florentina Judea / Mirel Judea Premierea a fost făcută de către primarul si viceprimarul din Aninoasa, președintele FRTA (Milan Cornel). S-a înmânat premiul pentru antrenorul anului 2021 antrenorului Habian Viorel. Sportivilor Miklos Beatrice și Tîmpu Mario li s-au înmânat plachete de laureatul anului 2021. Arcașei Miklos Beatrice i s-a

acordat titlul de Maestru al Sportului. De asemenea, președintele FRTA a înmânat o plachetă primarului din Aninoasa pentru sprijinul acordat în dezvoltarea și susținerea tirului cu arcul în România. La premiere a mai participat și fosta mare campioană a României, Aurora Chin.

La „Parângul Night Challenge”

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

A triumfat Crina Buzgan

S-a tras cortina și peste cea de-a noua ediție a concursului nocturn, Parângul Night Challenge - 4,5km/ 1000m. A fost căldură mare în sufletele celor 60 de participanți în ciuda frigului de afară,

Locul 2

Olimpic Senioare – Luminița Boroș

)

Ziarul Vaii Jiului

spun organizatorii, care speră să fie ultima ediție fără a avea posibilitatea de a socializa ca altă dată. La proba de alergare s-a impus Andrei Soveresan, la masculin, și sportiva din Valea Jiului, Crina Buzgan, la feminin. La proba de ski a câștigat Ladislau Suciu. Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

Primarul Petrosaniului, Tiberiu IacobRidzi, a dat startul concursului. „Îi mulțumim că a fost alături de noi și în acest an. Mulțumim Ghiță Ciuariu, profesorul Vuțu, Alex Burcea, Grason Filip. Fotograf: Corchie Vasile. Le mulțumim partenerilor noștri”, au punctat organizatorii. Ca de obicei sufletul acestei întreceri a fost sportivul Avram Iancu.

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

marţi, 8 martie 2022

Războiul din Ucraina și criza energetică

Schimbă opţiunile și politica Uniunii Europene

• Cărbunele și termocentralele vor fi din nou la modă?

După ce au distrus mineritul european de cărbune și al Văii Jiului, dacă vorbim de țara noastră, prin tot felul de politici care mai de care mai „inovatoare”, europenii își revin după dușul rece datorat războiului și amenințărilor Moscovei privind gazul, și vor repune în drepturi producțiile de cărbune din toată Europa. De-a lungul vremii ZVJ, prin subsemnatul, dar și prin Marian Boboc, a atras atenția la adevăratul genocid pentru Valea Jiului și energia românească întâmplat prin închiderea minelor de huilă ale noastre. Din păcate, guvernanții, de toate culorile politice, adevărații călăi ai acestei idei, alături de cei ce au păstorit destinele Uniunii Europene și Comisiei Europene au fost impasibili la acest aspect. Bineînțeles, au fost sprijiniți și de atitudinea pasivă și de neconceput al celor ce au condus destinele CEH și CNH și ale unor sindicaliști vânduți și fricoși, n-au vrut să audă și să vadă, aducând dezastrul energetic de azi.

UE și Frans Timmermans lasă politica „Green Deal” deoparte și încearcă repunerea pe tapet a producției de cărbune și a energiei electrice date de termocentrale

Cum securitatea energetică a țării n-a contat pentru toți aceștia, a trebuit să vină o criză energetică europeană și un război, ca să înțeleagă că politica aceasta n-a fost bună, că mai bine se acceptă o poluare, care poate fi diminuată prin anumite măsuri (a se vedea desulfurarea de la Paroșeni), decât oamenii să ajungă să moară de frig prin case, iar industriile să fie puse pe butuci în condițiile în care gazul rusesc nu mai e lăsat să curgă de la „țuțuroi”. Acum ni se spune că „Uniunea Europeană încearcă să găsească soluții și să se adapteze noilor probleme apărute pe linie de criză energetică, amplificate de invadarea Ucrainei de către Rusia”. Șeful pe Mediu, „marele” Frans Timmermans, cel care coordonează de la vârf acel „Green Deal” se pare că dă înapoi, după ce prin declarații de-a lungul anilor a fost dușmanul de moarteal minelor, inclusiv al minelor din România și, în mod special, al minelor de huilă din Valea Jiului. După ce, pur și simplu, a pus minele pe băț prin tot ceea ce a întreprins și a declarat, acum, Timmermans dă înapoi cum spuneam, spunând că „istoria a luat o altă turnură săptămâna trecută și trebuie să ne adaptăm la această schimbare istorică”, anunțându-ne foarte simplu că UE va adopta săptămâna aceasta legislația necesară pentru ca statele membre să poată utiliza în continuare cărbunele! Păi, bine domnule Frans, dar ce ne facem noi, românii, noi, Valea Jiului cu minele închise, puse pe butuci voit, cu multă vreme înainte de închidere tocmai ca să poată fi închise, conform politicii guvernelor care au stat aplecate mai ceva ca ghioceii în fața Bruxelles-ului? Că o mină închisă n-o deschizi ca pe o farmacie, deschizi lacătul de la ușă, faci ceva curățenie, o aprovizionezi cu medicamente și gata, îi dai drumul! Nu, aici vorbim de puțuri inundate, vorbim de multe chestiuni tehnice, de retehnologizare cu bani grei, de câte și mai câte, inclusiv de personal – care în condițiile închiderii

www.zvj.ro marţi, 8 martie 2022

mineritului nu mai există din moment ce nici liceele n-au mai pregătit elevi, la fel nici școlile de mineri care nu mai există. Păi, ce ați făcut, ați dat cu „nucleara” în mineritul de cărbune și acum ne anunțați că-l redeschideți. Ferice de polonezi și alte state care au știut să-și păstreze minele, cu toată presiunea ce UE ȘI CE au făcut-o. Dar ei au avut guvernanți adevărați, sindicate puternice, oameni fără frică, nu ca pe la noi.

Patru mine de huilă și două termocentrale ar putea echilibra siguranța energetică în vestul și nord-vestul țării

Revenind la continuarea producției de cărbune, Valea Jiului a mai rămas măcar cu patru mine și o termocentrală. Cred că o retehnologizare a celor patru cu bani de la Uniunea Europeană, asta ca măcar să se mai repare ce a fost stricat, inclusiv și o reparație morală, și bani de investiții pentru redeschiderea a noi fronturi de producție, combinat cu angajări de forță de muncă pentru ca această producție să poată fi dată, ar readuce mineritul în Valea Jiului în prim-plan. În noile condiții trebuie, de asemenea, revizuită toată politica energetică românească și tot ce ține de energia electrică produsă prin cărbune. La fel, până nu e prea târziu, trebuie repusă pe picioare Termocentrala Mintia, o termocentrală foarte importantă pentru zona de vest și nord-vest a țării. Actualul ministrul al Energiei dacă tot ne-a băgat cu știință sau neștiință în această criză, din care n-a mai știut să iasă, negăsind soluții salvatoare decât la mod declarativ, nu și la facturile oamenilor și ale agenților industriali, ba mai golind și bugetul țării prin așa-zisele „protecții” care în timp vor secătui de bani țara, dacă nu se pune pe picioare sectorul energetic și dacă „băieții deștepți” mai sunt lăsați mult să-și facă de cap - trebuie să reorganizeze totul și să înceapă cu adevărat curățenia în acest important sector industrial, de unde încep practic toate relele: scumpiri, facturi mari, falimente ș.a..

Și Roșu spune la fel: bani pentru retehnologizare și investiții

Am discutat pe această temă, foarte pe scurt, și cu reprezentantul guvernului în cadrul CEH, Cristian

Roșu, administratorul special al acestei instituții. Părerea sa a fost că „trebuie să vedem ce decizii se vor lua la UE în această săptămână legat de continuarea producțiilor de cărbune și folosirea acestuia la producerea energiei electrice”, „iar dacă lucrurile vor sta așa cum s-a spus, atunci cele patru mine ale noastre au nevoie de două lucruri esențiale: bani pentru retehnologizare și bani pentru investiții, astfel încât să putem pregăti noi perimetre miniere în vederea exploatării”.

Bine că le-a venit europenilor mintea la cap chiar și în al doisprezecelea ceas!

Încheiem prin a mai spune că toată politica în ultimii 25 de ani, privind sectorul minier din România a fost greșită. Anumiți „deștepți” au susținut îngroparea acestui sector fără să asigure siguranța energetică a țării prin alte măsuri. Nu am terminat anumite investiții hidrologice, nu am mai făcut măcar un reactor la Cernavodă, am falimentat cu bună știință termocentrale și mine, am împărțit minele din Valea Jiului în viabile și neviabile, de-aici începând marele rău și decăderea acestui sistem în care țara a investit bani ce nu se pot număra la acest moment. În loc să retehnologizăm minele, în loc să facem desulfurarea și la Mintia și la alte termocentrale, noi am salutat politica de subvenții europeană, care ne-a constrâns să închidem minele și să acordăm plăți compensatorii, astfel încât lumea să plece liniștită și fără scandal sau revolte. Asta a fost politica și acum ne mirăm ce rău o ducem, ce mari sunt facturile și îi acuzăm pe ruși că închid gazele. Păi, dacă tu, Europa, ai stat la mâna rușilor, fără să îți iei măsuri, știind politica lor, atunci acum îți meriți soarta! În al doisprezecelea ceas bine că v-a venit mintea la cap! Corneliu BRAN

energie

4 Vulcan

sport

O notă aparte

pentru timișoreanul Alin Perța care, împreună cu acordeonul său Bugari-evo, a creat o atmosferă de nedescris în apres-schi. Omul a fost super și, sincer, cum vine vorba, a făcut toți banii. Asta deși a cântat

Duminică de neuitat

Ar putea fi spuse multe cuvinte de laudă despre ceea ce a fost, duminică, în Pasul Vâlcan. Foarte multă lume și un număr record de concurenți înscriși la probele competiției de schi și snowboard din cadrul „Serbărilor Zăpezii” organizate de Primăria și Consiliul local ale municipiului Vulcan. A fost o manifestare

pregătită din timp de către primar și cei care i-au fost alături. Cristian Merișanu și consilierii locali Pompiliu Barbu, Daniel Lehăceanu, Ștefan Feszner și Adrian Siriteanu au urcat la cota 1300 a Pasului Vâlcan încă de la primele ore ale dimineții. Au dus toate materialele necesare desfășurării competiției și,

toate probele. Dorind să se știe trecuți pe listă, unii au sunat, să se înscrie, dinainte de a ajunge în munte. Apoi, și mai surprinzător este că și de data aceasta mare parte dintre concurenți a constituit-o copiii de toate vârstele.

Până la ora amiezii

telegondola, care a fost gratuită în această zi, a dus în Pasul Vâlcan câteva sute de persoane. Dar foarte mulți iubitori ai muntelui au urcat pe jos. La apresschi cei ajunși sus au putut să bea un cei fierbinte, un vin fiert și să mănânce gogoși, toate oferite de doamnele din serviciul social al primăriei. Asta în timp ce, de pe terasă, se auzea vocea doamnei Erika Santa, președintele Asociației San Montan Petrila, ajunsă aici în mod voluntar, care îi spunea pe nume

fără să pretindă remunerație, el fiind în Pasul Vâlcan la invitația unui prieten. Un interpret ca acesta face de o mie de ori mai mult care oricare practicant de play-back adus pe bani grei la manifestări gen nedeia vulcăneană. Asta nu e doar părerea mea, ci și a celor care, duminică, au cântat și jucat pe piesele interpretate de el.

Ultimul moment,

cel mai așteptat, firește, a fost cel al premierii. Nu au existat contestații, fiindcă, și de data aceasta, arbitrajul a fost electronic. Toți concurenții au primit diplome de participare, iar celor urcați pe podium le-au fost înmânate cupe și premii în bani. Copiii au fost răsplătiți și cu dulciuri. Pe la patru și ceva lumea a început să coboare. La fel ca la urcare, unii au

împreună cu voluntarii care li s-au alăturat, au pregătit cu toate cele pârtia de schi pe care au s-au întrecut concurenții. Numărul acestora din urmă a fost surprinzător de mare. Peste o sută cincizeci la

facebook.com/ziarulvaiijiului

fiecărui concurent plecat de la linia de start. Tot în mod voluntar au fost prezenți și membrii subfilialei de Cruce Roșie din Vulcan. O facem de fiecare dată când e nevoie de noi, mi-a mărturisit Daniel „Galego” Halastauan, președintele subfilialei, care, în urmă cu o săptămână îi dăduse o mână de ajutor, la un concurs similar, prietenului său Zamora.

luat-o la vale pe jos. Eu am mers ca Dolănescu de la telegondolă și până acasă. Nu singur, ci împreună cu mai tânărul prieten Florin Florea. Gheorghe OLTEANU

marţi, 8 martie 2022

Proiectul „FRUMOASELE ZILE ALE IUBIRII”

POEME DE OVIDIU BĂJAN

xxx ...ai ieșit din beznă iar la vânătoare și ninsoarea albul lin și-l desfășoară să te primenească pentru sărbătoare Târfă nesătulă pururea fecioară știi că nu există faptă difamantă Diavolului însuși îi ești profesoară eu știu adevărul i-ai fost și amantă

Târfă nesătulă pururea fecioară carnea ta-i dă Morții toată frenezia timpul în secunde lungi te înfășoară îți sărută sexul chiar și poezia

XXX ucisă violată fără drepturi e chiar și astăzi peste tot femeia avem și mame și iubite-n piepturi cum de mai suntem oare dintr-aceia care acceptă împilarea chinul pe care le suportă demnitatea? nu ești un om de nu auzi suspinul ce sfâșie demult feminitatea

cine atinge fizic o femeie fără iubire sau mârșav cu palma să stea-ntr-o pușcărie fără cheie să simtă-n loc de mângâieri sudalma întregii Frumuseți și-a Poeziei care întâi de toate-s niște doamne haideți să punem stop ticăloșiei în ceruri Tu ce P…a mea faci Doamne?

XXX precum zăpada și eu mă topesc curg pârâiașe – chiar aceste versuri cu trupul tău din ghiocei mă-mpresuri murind îngân un ultim te iubesc nu lăcrima nu suspina doar taci ai să rămâi regină peste muguri te vor ara ale visării pluguri și toată carnea îți va fi din maci

spre poezie curg și mă grăbesc făptura ta-i a lumii dimineață din moartea mea tu vei extrage viață precum „le neiges d' antan” eu mă topesc! XXX tristețea e acum un evantai care maschează dragostea de viață eu sunt din Crivăț și din flori de gheață tu ghiocei în loc de carne ai mie îmi place albul din zăpezi iar ție albul sublimând magnolii poemele sunt gheare și orgolii pe Diavol în iubirea mea îl vezi

îmi e haloul doar din corbi și scai credința ta de versuri se-nspăimântă dar sufletul spre mine se avântă tristețea e acum un evantai...! XXX nu mă întreba dacă te iubesc ci dacă te-aș ucide când mi-ai cere s-o fac

www.zvj.ro marţi, 8 martie 2022

nu spera la săruturi și mângâieri ci doar la poeme despre mângâieri și săruturi pentru mine iubirea e și ea o specie literară da te-aș ucide dacă doar astfel vei rămâne tu însăți! XXX în seara aceasta stelele-s mărțișoare așezate pe taraba nopții portofelul mi-e plin de versuri îți voi cumpăra unul!

XXX în mine-i seară-n tine dimineață în mine încă se mai spun ninsori în tine-s ramuri tremurând sub flori eu am în urmă tu-nainte viață

surâsurile mele - flori de gheață ți-s zâmbetele cu privighetori ne suntem unul altuia datori te-nvăț cu frig cu magme tu mă-nvață am versuri scrise pe întreaga față chiar din al Morții infinit poem iubește-mă deși cumva mă tem de carnea ta ce fluturi albi răsfață

XXX ...tăcerea încărcată de lumină dă după-amiezii chipul unui rai visam sub pom tu încă nu erai suflet n-aveam căci nu aveam vreo vină ai fost creată din a mea tristețe nu le știa pe toate dumnezeu și mi-ai dat suflet mi l-ai dat pe Eu făptură din curaj și frumusețe viața nu-mi e o curgere prea lină de nu erai nu aș fi fost poet mai bine-așa decât în cer valet femeie încărcată de lumină! Ancuței

...ți-s oasele în trupul cald mesteceni și mie plopi se-aude cum foșnesc păsări de bronz în cer abstract plutesc surâzătoare-n versul meu te legeni în carne dorul este scris citeț ni-s sufletele risipite oh în galbenul adânc al lui Van Gogh și prin albastrul pur de Voroneț

ochii tăi sunt strigătele verzi xxx …ochii tăi sunt rănile tăcerii poezia nu e vinovată port în mine liniștea-nserării și lumina de-nceput salvată e iubirea uneori o fiară ce absurd pe sine se devoră orice vis făcut e să ne doară un poem - o floare carnivoră

unde e nisipul din clepsidră? zace-n pulberi strigătul plăcerii întristarea e mereu o hidră ochii tăi sunt rănile tăcerii!

xxx ai adormit și îți surâde chipul în raza lunii ce-a rămas curată în ochii mei când mângâiai nisipul pe țărmul primăverii-nfiorată imperceptibil se ridică pieptul așa cum înspre aștrii o maree sunt trist că nu m-ajută alfabetul nemuritoare să te fac femeie ai adormit și se desprind cuvinte din visul tău de dragoste eternă cu poezia îți sărut fierbinte haloul negru risipit pe pernă!

timpul sculptează mai ales regrete destin din orizonturi și câmpii de viața mea cu viața ta te ții ți-s oasele în trupul fin egrete ! xxx ...ochii tăi sunt strigătele verzi ale ierbii ce-a urcat colina vrând să fie una cu lumina miezul lumii poți acum să-l vezi versurile mele-s niște șerpi fiecare vine cu-o ispită inocența îți va fi răpită tu cărți vii să naști ai să începi

tu cu vise somnul mi-l dezmierzi trupul tău e din iubiri și milă într-o albă infinită filă

cenaclul boema

diverse

2. Încă din Zi Întâi dinspre orizont până în Ziua cercurilor rotitoare se ridică incognito deasupra ceţii şi norilor semne împletite în roşu şi alb să soarbă din raze viaţă nouă cu sete de lumină şi cu atâta prospeţime încât păsările primăverii se cuplează din gelozie trudesc pentru cuiburi şi ouă zi-noapte în toate culorile curcubeului prim desen în capul de primăvară

Martie, Mărţişor… 1. Din Zi Întâi se murmură cântece de drag texte se topesc în colecţii de vocalize apoi primesc mugurii popelnicului alături : apare cifra din două cercuri fiecare cerc vibrează se roteşte unul către celălalt (se poate pe un cerc să fie scris TU pe alt cerc să fie scris EU) TU şi EU adună concentric flori se oferă lumii doritoare să sărute petale în fraged buzele sorb grăbite timp până apar peste tot brânduşe şi ghiocei până cresc în toporaşi şi bănuţei stele şi lună şi soare

Bibliotecile anului 2021

De peste zece ani ne întâlnim cu emoție și bucurie la acest eveniment care a devenit tradițional, decernarea premiilor pentru cele mai bune biblioteci municipale, orășenești și comunale din județul Hunedoara, desemnarea bibliotecilor anului 2021, un eveniment organizat de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara - Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara. Am inițiat acest concurs pentru a impulsiona activitatea bibliotecilor publice hunedorene, pentru a le stimula spiritul de competiție, de emulație. Am stabilit criterii clare după care desemnăm bibliotecile câștigătoare: calitatea activității fiecărui bibliotecar, aptitudinile de bun organizator și comunicator, grija faţă de bibliotecă, capacitatea bibliotecarilor de a atrage cât mai mulţi cititori, spiritul de iniţiativă în organizarea unor acțiuni cât mai interesante și utile pentru locuitorii comunităţii locale în care funcționează biblioteca, gama cât mai variată de servicii oferite utilizatorilor bibliotecii, transmiterea de informații culturale pe paginile de socializare. Premiile pe care le-am acordat sunt simbolice, ele nu au valoare materială, ci sunt un semn al

Astfel, timpul îşi roteşte înţelegerea spre trupul tău, Femeie născătoare care psalmodiază cântece despre vise despre rod, despre înviere şi Dumnezeu!

(popelnic : o plantă numită în vechime şi dragobete, în popor…) Ioan Dan BĂLAN, 6 martie 2022, Petrila recunoașterii activității bibliotecarilor, sunt un semn de respect pentru această meserie care, în realitate, este o vocație. Nu oricine are chemare către această profesiune care presupune o adevărată pasiune pentru carte, presupune priceperea de a comunica și de a interrelaționa cu cei care trec pragul bibliotecii, indiferent de vârstă. Este o artă să fii bibliotecar pentru că, dincolo de plăcerea de a munci în mijlocul cărților, trebuie să știi să atragi cititorii, trebuie să le oferi tot timpul informații, iar era internetului ne ajută foarte mult în acest sens. Colegii mei au devenit bibliotecari moderni, au învățat din mers să lucreze

cu noile mijloace de informare, au reușit să se facă cunoscuți și prețuiți în mijlocul comunității locale. Au fost doi ani grei, dar nu au făcut rabat de la activitatea lor, nu au uitat că oamenii îi caută, că au nevoie de un sfat, de o vorbă bună, de o îndrumare, au fost prezenți în mediul virtual unde și-au promovat acțiunile. Și în acest an, în ziua de 7 martie 2022, la Centrul Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, Sala „Liviu Oros”, a fost organizată manifestarea „Bibliotecile anului”, în cadrul căreia a avut loc o frumoasă festivitate de premiere a bibliotecilor publice care au ocupat locuri fruntașe în această competiție anuală.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Am analizat cu atenție și obiectivitate munca fiecărei biblioteci publice în anul 2021 și am avut o reprezentare destul de exactă a acestei activități. După evaluarea rezultatelor obținute, în funcție de criteriile stabilite, pe „podiumul de premiere” au urcat următoarele biblioteci: - La categoria biblioteci municipale: BIBLIOTECA MUNICIPALĂ HUNEDOARA; - La categoria biblioteci orășenești: BIBLIOTECA ORĂȘENEASCĂ PETRILA; - La categoria biblioteci comunale: BIBLIOTECA COMUNALĂ BERIU, BIBLIOTECA COMUNALĂ GHELARI, BIBLIOTECA COMUNALĂ RÂU DE MORI. Cu acest prilej am acordat și o diplomă de excelență unor bibliotecari care s-au remarcat în mod deosebit prin activitate și implicare în viața comunității locale s-au remarcat în mod deosebit, iar diploma am oferit-o în semn de prețuire a unei munci desfășurate de-a lungul unei vieți, cu competență și mult suflet. Anul acesta, diploma de excelență am acordat-o colegilor noștri: Dorica Ungureanu, bibliotecară la Biblioteca Comunală Lelese, Mariana Marian de la Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara Deva, Roxana Bortoș de la Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara - Deva și Emil Scripcariu de la Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara Deva. Felicităm bibliotecile câștigătoare, felicităm toți bibliotecarii. Ne pregătim de pe acum pentru viitoarea ediție a concursului Bibliotecile anului. Deviza noastră a fost, este și va fi aceeași: „Toți pentru bibliotecă, biblioteca pentru toți!”. Ioan Sebastian BARA

marţi, 8 martie 2022

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Ai multe lucruri de făcut, agenda e arhiplină, dar când începi să le iei la bani mărunţi, îţi dai seama că sunt nişte mărunţişuri. Ai noroc, sunt floare la ureche pentru tine.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Nu prea te poţi baza pe sfaturile sau pe ajutorul prietenului care se oferă să te ajute, pentru că nu-ţi inspiră prea multă credibilitate. Ar fi bine să te descurci singur.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Chiar dacă nu ai curaj să spui chiar acum, pe loc, că planul la care visezi este în totalitate realizabil, nu te lua după senzatia de moment. Ai să vezi într-o zi că toate aceste piedici de pe parcurs au avut rostul lor.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Ai putea primi azi un semn divin, un fel de miracol sau o străfulgerare de gând extraordinar care îţi transmite că eşti o persoană specială şi că cineva acolo sus te iubeşte!

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Adu-ţi aminte de vremea când erai copil şi comportă-te ca atunci. Eliberează-te de griji, de frici, de stresul vârstei actuale. Simte-te bine, liber să faci ce vrei.

CONVOCATOR In data de 03.04.20232 ora 10... la sediul Asociației Composesoratului Coroiești Vulcan, str. N. Bălcescu, nr.3 (lângă gară), va avea loc Adunarea Generală Anuală a membrilor asociației cu următoarea ordine de zi: 1. Raportul consiliului de administrație și bilanțul contabil pe anul 2021 2. Raportul cenzorului pe anul 2021 3. Bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2022 4. Alegerea consiliului de administrație a cenzorului 5. Diverse În cazul în care la prima convocare nu sunt prezenți reprezentanții a 50% +1 drepturi Adunarea Generală se reprogramează în data de 10.04.2022 la aceeași oră în același loc, fără o altă convocare și va avea loc indiferent de numărul reprezentanților drepturilor din composesoratul prezenți. Consiliul de administrație

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Ai senzaţia că ţi se pun în cale numai piedici de natură legală şi e greu de crezut că vei ajunge undeva. A evita legea nu înseamnă a o încălca, ci a ajunge totuşi la scopurile tale cu mijloace corecte.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Adu-ţi aminte de câte ori ai aşteptat ceva de la viaţă şi ai primit doar pentru că ai avut încredere în forţa visului tău de realizare. Fă la fel şi acum.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Se iveşte o şansă nouă la orizont şi te atrage din ce în ce mai tare! Eşti conştient că nu e uşor de dus la capăt ceea ce vrei să începi, dar merită eforturile.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Ai puterea de a spune lumii clar şi răspicat ce doreşti tu cel mai mult. Nu mai ţine în tine, pentru că uneori lucrurile devin realitate doar dacă le transpui în cuvinte.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Îţi lipseşte motivaţia, curajul, determinarea, deşi exact acestea sunt de obicei atuurile tale forte, dar de data aceasta preferi să stai cuminte în banca ta.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Încearcă să stai departe de orice factor de risc, pentru că azi numai indiferenţa şi detaşarea te pot scoate din orice impas.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Fii atent la toate semnalele care vin către tine din diverse direcţii, pentru că ele pot fi răspunsul la întrebările tale majore din această perioadă.

HOROSCOP

www.zvj.ro marţi, 8 martie 2022

DIVERSE

Marian BOBOC vă prezintă

prăvălia cu istorii

Un episod administrativ din viaţa Petroșaniului

• Ședința reprezentanței comunale din 16 decembrie 1922 4 puncte

La ultima ședință a anului 1922 a reprezentanței comunale, desfășurată la 16 decembrie, programul a cuprins 4 puncte: 1. Răspunderea materială a organelor comunei sau a lui Nicolae Socol, locuitor în Petroșani, pentru dauna materială ce a suferit comuna de la expirarea contractului vechi încoace prin faptul că a tolerat prin neglijență punibilă ca să se încaseze vama de către un particular în mod ilicit; 2. Recunoașterea aparținerii minorei Parconi Juja; 3. Schimbarea zilei de târg de pe vineri pe sâmbătă; 4. Hotărârea reprezentanței pentru plasarea barăcilor. Față de ședința anterioară, din 24 noiembrie, la aceasta participă un număr corespunzător de reprezentanței, astfel că are cvorum. Din partea membrilor reprezentanței participă: Iuliu Deac, Dr. Romul Mioc, Traian Rațiu, George Drăgănescu, Dumitru Joadrea, Ioan Zepa, Ioan Tecău, Petru Turcu, Nicolae Socol, Eduard Maccai, Nicolae Sedean, Andrei Oprea, Petru Onea, Moța Lazăr. Din partea primăriei: Petru Iacob, Valer Pop, Nathan Berkovits, Emil Pop, Ludovic Calat, Petru Șotângă, Ilie Lăban, Dănilă Mihuț, Gheorghe Drăgănescu, Nicolae Maier și Nicolae Nagy.

Vama pieții: o chestiune meteo-comercială

Chiar dacă în ședința din 24 noiembrie la care prefectul Dubleșiu s-a deplasat degeaba la Petroșani, nefiind asigurat cvorumul, în ședința din 16 decembrie este tranșat acest subiect. Prim-notarul Valeriu Pop citește hotărârea prefectului Dubleșiu din 10 noiembrie: „În baza dispozițiunilor cuprinse în art. 5 și 8 a Decretului

facebook.com/ziarulvaiijiului

No. II C.D. respingem apelul dat de D-l Nicolae Socol ca arendaș și aprobăm hotărârea reprezentanței comunale Petroșani dată în ședința din 24 iunie 1922 sub nr. 32 1.759/ 1922 cu modificarea aceea că: 1. Taxele comunale se vor stabili în întregime în cadrul unui nou tarif vamal ce se va alcătui de către reprezentanța comunală și care tarif urmează să fie aprobat conform legii și de către Ministerul de Industrie și Comerț pentru a fi executabil. 2. Reprezentanța comunală se va îngriji ca taxele vamale să fie încasate de un organ al primăriei în favorul comunei până la arendarea nouă a vamei târgului și încheierea unui contract conform prevederilor art. 120 al. ultim din Legea comunală: 3. Reprezentanța comunală va hotărî într-o ședință convocată imediat și cu obiectul precizat Răspunderea materială a organelor comunei sau a lui Nicolae Socol, locuitor în Petroșani, pentru dauna materială ce a suferit comuna de la expirarea contractului vechi încoace prin faptul că a tolerat prin neglijență punibilă ca să se încaseze vama de către un particular în mod ilicit”. După ce reprezentanții au luat act de conținutul hotărârii Prefecturii, ia cuvântul Dr. Romulus Miocu. Acesta propune „că până la 1 aprilie 1923 să rămână vama în arendă și pe mai departe D-lui Nicolae Socol, cu aceea că arenda vamei să se urce cu o sumă convenabilă, și această sumă să fie urcată cu începutul arendării de vamă. Primăria la 1 aprilie 1923 arendarea vamei să o pună la licitație publică, eventual Primăria să o manipuleze în regie proprie. Acum, însă, fiind timpul de iarnă, nu se poate face probă de încasare, căci în sezonul de iarnă nu se poate aștepta nici un venit. Totodată, aduce la cunoștință că taxele de chirie pentru barăcile din piață au să fie încasate din partea primăriei”. Gheorghe Drăgănescu, control financiar, informează reprezentanța că „comuna de la începutul încasării de vamă a fost prescurtată circa cu suma de Lei 15.000”. Reprezentantul Miocu revine și propune spre votare o hotărâre, care este adoptată de reprezentanță în forma următoare:

„Arenda vamei rămâne și pe mai departe în proprietatea Dlui Nicolae Socol, cu aceeași condițiune, ca arendatorul, Dl. Nicolae Socol, este obligat să plătească comunei Petroșani pentru arenda trecută până la 31 Decembrie 1922 suma de lei 10.000, iar pe lunile din 1 ianuarie până la 31 martie 1923 i se urcă arenda cu 50%, adică lunar are să plătească suma de 3.000 lei. Arenda vamei cu începutul din 1 aprilie 1923 încetează, deci va fi pusă la dispoziția primăriei. Din arenda vamei se exclud barăcile din piață, căci taxele de chirie pentru ocuparea teritoriului au să le plătească primăria, din partea căreia se va încasa”. Și astfel se pune punct unei chestiuni administrative locale, cu valențe meteo-comerciale, dându-se satisfacție prefectului, în fapt legalității.

Târgul, „da” au „ba”, vinerea sau sâmbăta

În 1922 târgul săptămânal se ținea la Petroșani vineri. Primarul Petru Iacob propune reprezentanței comunale schimbare zilei, astfel ca târgul să aibă loc sâmbătă, „ținând cont de interesul populațiunii miniere din localitate”. Consilierul Ilie Leban propune să rămână aceeași zi, vineri, deoarece tot sâmbătă are loc târgul săptămânal la Pui, comuna cea mai apropiată Petroșaniului. Cele două propuneri sunt supuse la vot. Învingătoare este propunerea primarului Iacob, care întrunește 13 voturi, față de cea a lui Leban, care contabilizează 5 voturi. Hotărârea reprezentanței este motivată prin faptul că la târgul Petroșaniului, cel mai important din Valea Jiului, principalii precupeți sau producători direcți sunt țăranii din Gorj. Aceștia, „având în vedere distanța ce desparte această comună de județul Gorj, sunt nevoiți a pleca cu carele de la satele lor joi dimineața și să intre numai sâmbătă, pierd 4 zile din săptămână, fiind reținuți astfel de la gospodăriile lor”. Un alt motiv pe care a fundamentat primarul Iacob schimbarea zilei târgului săptămânal ține de ziua de plată a muncitorilor societăților miniere: „întreprinderile care sunt în aceste comune fac plățile muncitorilor minieri numai în zi de sâmbătă”.

marţi, 8 martie 2022