Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani
Vulcan
Director:
Cătălin DOCEA
Curs valutar:
1€ = 4,9462 lei 1$ = 4,3153 lei
1₤ = 5,8511 lei
luni, 21 februarie 2022
Anul XV • nr. 3253 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
Judeţul Hunedoara Lupeni Petrila Petroşani Uricani Vulcan Aninoasa
12,82 10,02 9,92 9,91 9,59 8,54 7,32
Iubirea – echilibru între cald și rece
De peste șaptesprezece ani, un vulcănean are la el un talisman neobișnuit pe care ar vrea să-l păstreze și după intrarea lui în eternitate. Omul este convins că modul în care a ajuns în posesia lui este un semn divin, iar deținerea lui l-a ferit de multe necazuri și primejdii. Agăleanu are 77 de ani și locuiește în Vulcan. A lucrat preț de 25 de ani ca lăcătuș mecanic în
(20 februarie 2022)
Ion HIRGHIDUȘ deschide Proiectul „Frumoasele zile ale iubirii”:
Minunea din medalion
Domnul Nicolae
Incidenţa cazurilor SARS-CoV-2
Pag. 4-5 Doamnelor, domnișoarelor, domnilor, tovarăși, bă!
ATENŢIUNE, ATENŢIUNE!
Medalionul era cam grosuț,
așa că l-a tăiat pe lungime. Deodată, ceva a căzut dintre vertebrele peștelui. Omul a luat acel ceva, l-a spălat, apoi a încremenit: era un os care avea inscripționat pe el semnul sfintei cruci. Omul s-a închinat și și-a spus că așa ceva numai din ceruri ar fi putut venit. A mers și i l-a arătat părintelui ieromonah Vasile de la Schitul Sfântul Nicolae de pe Valea Ungurului. Sfinția sa a examinat crucea de pe osul de pește și a confirmat că așa ceva nu poate fi decât un semn de la bunul Dumnezeu.
Cenaclul BOEMA, „Ziarul Văii Jiului” și Făgădăul „Românesc” declară timpul care va curge de astăzi, 21 februarie, până la 8 martie: FRUMOASELE ZILE ALE IUBIRII În aste zile, și mai ales nopți, scriitorii din Cenaclul BOEMA și prietenii lor nu vor lăsa să se stingă focul amorului. Vor veghea cu grijă la
Și, ca atare,
subteranul minei Aninoasa, dar și-a găsit timp ca să activeze și în plan artistic. Vocea l-a ajutat să ajungă prim solist la Ansamblul „Parângul” din Petroșani, iar talentul instrumental și l-a exersat la fluier, caval, cimpoi și ocarină. Dar nu pentru asta m-a oprit, deunăzi, dumnealui. Mi-a șoptit că are un obiect tainic, care mă va uimi și pe mine. Și, văzând că sunt de acord să văd despre ce e vorba, a scos, din portofel, ceva mic învelit într-o bucățică de hârtie.
l-a povățuit pe enoriaș să aibă grijă de crucea din os, s-o păzească cu sfințenie și să n-o dea la nimeni. Și, mai ales, să nu cumva s-o îmbrace în metal prețios care ar atrage eventualele gânduri necurate ale unor semeni. Omul a făcut întocmai și nu a regretat că a urmat sfatul sfântului părinte.
Începutul acestei
întâmplări care te duce cu mintea la cât de mare poate fi puterea Celui de Sus este în 2004. În ziua de 15 octombrie a acelui an, mai exact. Zi care, atenție, este ziua de naștere a domnului Nicolae Agăleanu. Pe vremea aceea, dumnealui locuia la Iscroni, în „orașul de carton”, dar venise la Vulcan, ca să cumpere ceva special, ca să-și facă de mâncare de de ziua lui. A intrat la alimentara de la piață și a luat un medalion congelat de rechin. Din care să-și gătească un grătar, mi-a precizat vârstnicul.
„M-a apărat în toți acești ani, spune domnul Nicolae Agăleanu și, credeți-mă, a făcut și câteva minuni. De atunci îi mulțumesc încontinuu lui Dumnezeu pentru darul pe care mi l-a făcut, atunci, de ziua mea!”. Gheorghe OLTEANU
silueta și coapsele flăcării. Nu vor lăsa, cu nici un chip, ca jarul iubirii să se transforme, vai, în cenușă. Va fi o vreme faină, cu poeme, istorii, povești, eseuri, ziceri din lira poheticească, năzăreli plastice, o vreme duuulce de alcooluri cu irizări diamantine. O vreme pentru doamne și domni, teoreticieni și practicanți ai religiei iubirii! O, vreme… Pentru conformitate, Marian BOBOC
2
SPORT
Petrean a primit un nou mandat la AJF Hunedoara
Asociația Județeană de Fotbal Hunedoara, cu sprijinul Federației Române de Fotbal, a0 organizat cel mai important eveniment din cadrul asociației: Conferința privind dezvoltarea fotbalului hunedorean.
În aceste aprecieri se regăsește fiecare dintre dumneavoastră, colegi din Comitetul Executiv, reprezentanți ai cluburilor afiliate, jucători, antrenori, arbitri, observatori, instituții partenere și, nu în ultimul rând, reprezentanți ai presei. Mă bucur ca am reușit sa formăm o echipă cu valori comune pregătită sa readucă fotbalul hunedorean la performantele realizate în trecut. Fotbalul hunedorean îl susține pe Răzvan Burleanu pentru un nou mandat”, a spus Cristian Petrean. Cu o zi înainte de alegeri, Răzvan Burleanu a avut numai cuvinte de laudă la adresa lui Petrean, afirmând că pasiunea acestuia pentru fotbal a dus la lucruri frumoase făcute în județ, în ultimii patru ani.
Lume, lume!
A fost prezent la acest eveniment președintele FRF, Răzvan Burleanu, însoțit de vicepreședintele FRF, Octavian Goga, de secretarul general adjunct FRF, Gabriel Bodescu, de directorul tehnic FRF, Mihai Stoichiță și de managerul de competiții Felix Grigore, alături de prefectul Județului Hunedoara, Călin Petru Marian, primari ai localităților care sprijină dezvoltarea fotbalului, reprezentanți ai instituțiilor partenere, președinți ai asociațiilor județene, colaboratori și reprezentanți ai presei. În semn de apreciere și recunoștință pentru sprijinul acordat dezvoltării fotbalului hunedorean de Federația Română de Fotbal, Instituția Prefectului – Județul Hunedoara și Consiliul Județean Hunedoara, Președintele AJF Hunedoara, Cristi PETREAN, a acordat trofeul de excelență lui Răzvan Burleanu. La o zi după acest eveniment,17 februarie, au fost organizate alegerile pentru conducerea Asociației Județene de Fotbal Hunedoara. Președintele Cristian Petrean a fost reales în unanimitate, neavând adversar. Nici pentru celelalte poziții nu a fost concurență. Astfel, Cristian Petrean (41 de ani) a fost reales pentru al doilea mandat consecutiv la alegerile organizate la sediul Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara. Au fost 35 de voturi, din 36 de membri afiliați, câți au mai rămas în județul Hunedoara. La AJF Hunedoara, un președinte nu poate avea mai mult de trei mandate, conform statului. Vicepreședinții au fost reconfirmați în funcții Adrian Cristian Liga și Cristian Emil Gîț. Reprezentantul Ligii a 4-a a fost nou ales, în persoana lui Marius Claudiu Ștefan, la fel ca reprezentantul Ligii a 5-a, Ovidiu Ciolea. În cazul reprezentantului competițiilor de Copii și Juniori a rămas tot Cosmin Kandut, la fel ca
reprezentantul competițiilor județene de fotbal de sală, Eduard Daniel Kovacs. Conform statului AJF Hunedoara, președintele Comisiei Județene de Arbitri e propus de președintele ales, la fel ca la alte AFJ-uri din țară, dar urmează să fie validat de Comitetul Executiv, după Adunarea Generală de alegeri. Cel propus va fi tot Cosmin Danciu, actual șef al arbitrajului hunedorean. La alegerile de la AJF Hunedoara au fost invitați președinți de la alte asociații. A fost prezent și reprezentantul FRF, Octavian Goga, al doilea vicepreședinte al FRF, reprezentant al fotbalului amator în Comitetul Executiv al FRF, respectiv președinte AJF Brașov.
Onorat de aprecierile primite! Cristina Petrean a aproape în totalitate fața fotbalului din județ. „Mă simt onorat de aprecierile primite la finalul primului mandat ca președinte al AJF Hunedoara.
schimbat în cei patru ani de mandat
Duma îl sprijină în continuarea
Oficialul de la Inter Petrila, Eugen Duma, a renunțat la funcția pe care o deținea în Comitetul Executiv, dar a declarat că îi va fi alături președintelui Petrean. „Am rămas plăcut surprins pentru faptul că am primit o diplomă de excelență pentru cei patru ani în care am fost în Comitetul Executiv. Voi fi mereu alături de AJF Hunedoara și de Cristian Petrean, care în patru ani de zile a schimbat fața fotbalului și a făcut multe lucruri bune", a spus Duma. Chiar dacă „a schimbat fața fotbalului hunedorean”, așa cum au oameni de fotbal din județ și țară, județul Hunedoara nu are nicio reprezentantă în primele două ligi fotbalistice ale țării. Dar are în Liga a III-a patru formații, CS Hunedoara (locul 1 în Seria 9), CSM Deva (locul 2 în Seria 7), CSM Jiul (locul 6 în Seria 7) și Aurul Brad (locul 10 în Seria 7).
Într-un amical
Aurul a bătut lidera judeţului cu 1-0
Echipa din Liga a IV-a, Retezatul Hațeg, a susținut al doilea joc amical din această iarnă, la Brad, împotriva echipei locale, locul 10 în Seria 7 din Liga III. Echipa gazdă s-a impus cu 1-0 la capătul unui joc în care echipa din Hațeg a ratat
Tir cu arcul
Mirel Judea vicecampion european
Zi de excepție pentru România la europenele de tir cu arcul.
)
Ziarul Vaii Jiului
Echipa masculină de compound U21, formată din Rareș Daniel ALEXANDRESCU, Florin Mirel JUDEA (Aninoasa) și Teodor VLAD, a obținut Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN
câteva ocazii foarte mari de a marca. „Rămânem cu un joc foarte bun făcut de Retezatul, care ne dă încredere în vederea părții secunde a campionatului județean Hunedoara", se arată pe site-ul hațeganilor. Retezatul Hațeg: Pașca - Ardeleanu, Marcu Răzvan, Matei, Casian - Pițigoi - Gavriluți, Buzducea, Pușcă, Lupulescu - Popa. Au mai jucat: Tonca, Arcuși, Țuligă, Demian, Popesc, Marcu Tudor. Următorul meci amical va avea loc sâmbătă 26 februarie, la Sibiu, de la ora 12:00, împotriva echipei Voința Sibiu. medaliile de argint, după ce a disputat finala mare a CE Indoor împotriva redutabilei selecționate a Danemarcei (Christoffer BERG, Tore BJARNARSON și Mathias FULLERTON). Scorul finalei: 232–229. Anterior, băieții noștri au învins în semifinale puternica echipă a Turciei la un singur punct diferență 230 – 229, sfidând toate pronosticurile! Este o mare performanță pentru România, deoarece ai noștri au pornit cu a șaptea șansă în această competiție. Bronzul a fost obținut de Turcia, una dintre favoritele la titlu.
Pagină realizată de Loredana JUGLEA
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
luni, 21 februarie 2022
Straja, Lupeni
Lupeni
Peste 100 de participanți, copii și tineri în general, unii sprijiniți și de familii sau prieteni, s-au înscris în Straja, sâmbătă, 19 februarie, la concursul, intitulat sugestiv: „Festivalul Oamenilor de Zăpadă”.
Ziarul nostru v-a anunțat la începutul anului că la Lupeni se va ridica o creșă de copii pe strada Tineretului. Primarul Lucian Resmeriță ne-a informat atunci că acest obiectiv va fi construit de Compania Națională de Investiții și că municipiul Lupeni a fost inclus pe lista orașelor în care se vor construi creșe.
Festivalul „Oamenilor de Zăpadă” nr. 12 s-a încheiat cu voie bună și premii pentru toţi participanţii
Peste 100 de participanți și anul acesta Organizat după o inițiativă a investitorului local, Emil Părău, proprietarul firmei Comexim R Lupeni, festivalul a ajuns anul acesta la a XII-a ediție și a atras ca și în anii trecuți copii și tineri dornici să se distreze și să-și pună în evidență creativitatea. Chiar dacă zăpada a fost înghețată și s-a putut modela mai greu, important a fost că aceasta a existat din plin și astfel toți participanții s-au pus câteva ore pe treabă, la final fiecare așteptând „să vină comisia” și să le evalueze lucrarea. Nu mai contează cine au fost câștigătorii, importantă a fost participarea, mai cu seamă că organizatorii au acordat la sfârșit premii, ce au constat în bani și dulciuri, precum și diplome, tuturor participanților. „Ca și în anii trecuți, ne bucurăm că și anul acesta acest festival a prins, mai ales la copii și tineri. Vreau să vă spun că am avut cazați turiști în Straja care au venit în mod special pentru acest festival al oamenilor de zăpadă, ceea ce nu poate decât să ne bucure. Pe de altă parte, stațiunea a fost din nou plină, oamenii bucurându-se de zăpadă și de pârtiile de schi bune, de vremea frumoasă și de atmosfera de sărbătoare, așa cum în fiecare week-end se întâmplă. Reîntorcându-mă la festival, să știți că pe lângă copii și tineri au ajutat sau au participat la acțiune și oameni de toate vârstele din familiile lor, sau prieteni ai lor, fiecare lucrând, dacă pot spune așa, cu pasiune și aducându-și aminte de copilărie, de perioada când în fața caselor sau blocurilor ridicau oameni de zăpadă după o ninsoare strașnică. Da, de aceea țin foarte mult la acest eveniment și de aceea doresc să-l
8
www.zvj.ro luni, 21 februarie 2022
organizăm an de an, deoarece ne aduce aminte tuturor de perioada copilăriei, de tinerețe, de colegii și prietenii noștri, amintiri de neuitat pentru fiecare”, ne-a declarat Emil Părău.
Concursurile și evenimentele din Straja continuă în forță
Iată că originalitatea și pasiunea de a face tot ce trebuie pentru ca turistul să fie atras să vină în stațiune și să se simtă cât mai bine a dat roade încă o dată. După cum ne spunea același Emil Părău, activitățile și acțiunile, surprizele, nu se opresc aici, chiar dacă, calendaristic, ne apropiem de finalul iernii, ba chiar am zice că abia încep! Astfel, între 25 și 27 februarie va avea loc Festivalul „Nation Fest”. Pe 26 februarie, Cupa „Baloo” la schi și „Red Bull Homerun”. Iar dacă vorbim de luna martie, să nu uităm de Cupa „Fischer” la Schi de pe 5 martie, urmată la exact o săptămână de tradiționalul concurs de schi Cupa „Veteranilor”. După care, între 14-17 martie, va urma o competiție inedită: Campionatul Național de Volei pe Zăpadă! Nu în ultimul rând, pe 19 martie iubitorii de schi se vor putea întrece la Cupa COMEXIM R, iar activitățile sezonului se vor încheia cu „Mini-Cupa” României la Schi, concurs ce va avea loc pe data de 27 martie. Corneliu BRAN
Proiectul creșei de copii de pe str. Tineretului prinde contur
Venind în sprijinul celor spuse de primar, demersurile pentru acest proiect au continuat. Spre finele lunii trecute Consiliul Local Lupeni a adoptat un proiect inițiat de primarul Lucian Resmeriță, prin care administrația locală a aprobat predarea către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin CNI și pe bază de Protocol, a terenului unde se va construi această creșă, vorbim aici de o suprafață de peste 3.100 mp, situată pe strada Tineretului sin localitate la numărul 43. „Primăria va asigura ulterior banii necesari pentru racordările la rețelele de energie electrică, apă, canalizare și gaz metan, iar prin proiectul aprobat de consilierii locali ne obligăm ca după construirea creșei să menținem destinația acesteia și să o întreținem pe o perioadă de minim 15 ani de zile. Trebuie menționat și faptul important, că ministerul asigură din bugetul propriu de pe linie energetică, prin PNRR, finanțarea pentru lucrările la această creșă nouă ce va apărea pe harta municipiului nostru. Implementarea acestui face parte, pentru mine și pentru cei din administrația locală, din prioritățile noastre legate de Educație, de copii noștri, care sunt pentru noi și pentru mine, personal, mai presus de orice, așa cum am susținut încă de la preluarea mandatului”, ne-a transmis primarul Lucian Resmeriță. Corneliu BRAN
ACTUALITATE
3
4
CENACLUL BOEMA
ion HIRGHIDUȘ deschide Proiectul „Frumoasele zile ale iubirii”:
Iubirea – echilibru între cald și rece (I)
S-a extins tot mai mult la români obiceiul de a sărbători la final de februarie ziua în care trebuie să triumfe doar iubirea. Această sărbătoare este dedicată lui Dragobete, un fel de Sfântul Valentin autohton. De altfel, până când nu a venit și pe meleagurile noastre acest sfânt care aparține tradiției romanocatolice (Sfântul Valentin din Terni – martir din secolul al III-lea e.n.) nici Dragobetele nu era prea mult băgat în seamă la nivel popular. Zeul dragostei noastre autohtone este, astfel, o contrabalansare a uni zeu străin care-și face tot mai mult loc în conștiința românească. Dacă despre Valentinus din Terni, episcop de Interamna, se cunosc datele vieții (n. 175 – d. 14 februarie 273), despre Dragobete nu avem decât presupuneri care-l trimit într-o zonă mitică și, probabil, este, în mare parte, un produs al imaginarului colectiv. Au încercat să dea lămuriri etnologi și etnografi, folcloriști, etimologi, lingviști, antropologi (Bogdan Petriceicu Hașdeu, Lazăr Șăineanu, Ovidiu Focșa, Mircea Vulcănescu, Nicolae Constantinescu, Marcel Lutic, Ion Ghinoiu, Simeon Florin Marin, Constantin Rădulescu-Codin etc.) ce este cu acest Dragobete. Supus imaginariilor, treptat, Dragobetele trece dintr-un regim al interpretărilor științifice într-unul uzual, comun care se suprapune cu banalizarea. O astfel de metamorfoză se bazează de cele mai multe ori pe o identificare forțată a lui Cupidon cu Eros. Preluarea de către romani a panteonului grecesc nu a însemnat și preluarea tuturor atributelor vechilor zei ai Greciei antice. Eros este mult mai mult decât iubirea banalizată, el reprezentând o forță fundamentală a Universul care trece dincolo de zei și de oameni. După o descriere a lui Aristofan, în Păsările, în cosmogonia orfică el dă naștere lumii zeilor nemuritori. Hesiod ne spune că Eros este primul care se desface din Haos (Hesiod, Theogonia, 116-120). Eșafodajul mitologic se va destrăma în speculații filosofice, după cum spune Francis E. Peters (Termenii filosofiei grecești, Editura Humanitas, București, 1993, pp. 97-102). Complexitatea filosofică a iubirii, redată prin categoria de érōs la vechii greci, este prezentată: 1. Eros este o personificare în cosmogoniilor pre-filosofice, reprezentând forţa, alături de Noaptea, Haosul, Pământul, Cerul care reprezintă stări. Eros este răspunzător în cosmogoniile orfice de naşterea zeilor, Zeus însuşi luând mai târziu chipul lui Eros când vrea să creeze. Eros este o forţă motrice a Universului, construită după un model sexual, un fel de „Prim Mişcător”, cum apare acesta la Aristotel, care leagă puterile contrare. El va apare şi sub chipul Afroditei, ca la Empedocle, unde Iubirea şi Afrodita unesc elementele şi poartă grija acţiunii forţelor morale. La Parmenide, Eros este daimonul care călăuzeşte totul, imagine care apare şi în literatura greacă, la Euripide; 2. Iubirea face ca emoţia umană să se transforme întro forţă cosmică, idee care apare la Empedocle şi la Platon, în Banchetul; 3. Problema socratică şi iubirea a dus la numeroase discuţii, întrucât Socrate afirmă că nu ştie nimic în afară de eros, dar Socrate adânceşte problema filosofică a iubirii, numind-o philia, adică prietenie, prin căutarea unei definiţii a acestei atracţii dintre oameni. Iubirea pare datorită unei lipse (această chestiune este dezbătută în dialogul Lysis); 4. Tema iubirii este reluată în Banchetul, iubirea fiind o dorinţă îndreptată spre frumos (kallos) şi implică în mod necesar ideea unei nevoi sau unei lipse (endeia) (Platon, Banchetul, 200 e – 201 b, în Opere complete,
facebook.com/ziarulvaiijiului
II, Editura Humanitas, Bucureşti, 2002, pp. 115-116.). Eros, sub haina mitului, este un mare daimon, cel care mijloceşte între divin şi muritor, între înţelepciune şi ignoranţă. Iubirea va fi definită ca fiind dorinţa de a stăpâni de-a pururi binele: „Pentru că oamenii nu iubesc nimic altceva decât ceea ce este bun” (Platon, Banchetul, 206 a; p. 123), ceea ce exprimă năzuinţa muritorului de a deveni nemuritor (Socrate aduce ca argument învăţătura pe care ar fi primit-o de la Diotima, o profetesă înţeleaptă, care se afla la mare cinste la greci); 5. La nivelul dialogului Banchetul, se consideră că punctul de vedere al lui Platon se detaşează de cel al lui Socrate, prin atitudinea Diotimei (Banchetul, 209 c; p. 128). Această despărţire apare în partea finală a teoriei despre adevăratul eros: tovărăşia corpurilor frumoase naşte discursuri frumoase; îndrăgostitul se desprinde de iubirea pentru un singur trup şi devine iubitor al tuturor trupurilor frumoase, apoi al sufletelor frumoase, al legilor şi aşezămintelor frumoase şi al cunoaşterii, până când ajunge, prin eliberarea treptată de particular, la Frumuseţea în sine, la nemurire. Aceasta este cale spre eide, iar filosoful redobândeşte primul aripile printr-un exerciţiu de reamintire, care este declanşat de frumuseţile pământeşti; 6. Conform lui Platon, eros coboară după postamentul lui înalt la nivelul modest al eticii, devenind prietenie sau iubire trupească; 7. Plotin va relua ideile lui Platon, cu intenţia de a crea o estetică a lucrurilor sensibile. Dar Plotin va crea o imagine diferită a cuceririi eros – ului prin introspecţie, filosofia nemaiînsemnând un proiect comun al celui care iubeşte şi al celui care este iubit, ci o întoarcere la Unu, care este Cel Singur, al singurului teluric. O interpretare deosebită a problemei psihologice a iubirii la Platon o datorăm lui Yvon Brès, care ne spune: „Rolul pe ce-l joacă noţiunea de iubire la Platon este mult mai cuprinzător decât cel care-l atribuie gândirea curentă; iubirea intervine în teoria reminiscenţei, trebuie evocată când vrem să punem în lumină diversele aspecte ale cuvântului είδος, slujind chiar ca fir călăuzitor pentru înţelegerea întregii creaţii platoniciene” (Yvon Brès, „Iubirea educatoare, în Psihologia lui Platon, Editura Humanitas, Bucureşti,
2000, p. 235). Conform acestui autor, Platon este adeptul unei iubiri desexualizate, care este obiect al eticii, esteticii şi metafizicii. Plăcerea sexuală este o plăcere inferioară, ca şi mâncarea şi băutura, situânduse pe treapta cea mai de jos în ierarhia Binelui, dar nereprezentând neapărat răul. Educaţia prin iubire, care se va ridica la înălţimea Binelui este o problemă discutabilă, după autorul menţionat: „Educaţia prin iubire nu este deci, aşa cum putea crede Platon în tinereţe, transmiterea directă a virtuţii. După cum nu e nici, potrivit interpretării clasice, exclusiv accesul la contemplarea Frumuseţii şi la nemurirea sufletului. Mai degrabă, aşa cum sugera Diotima, este accesul la universul discursului, la creaţia prin λόγος” (Yvon Brès, op. cit., p. 238). Putem spune că influenţa lui Platon a fost constantă de-a lungul întregii spiritualităţi europene, la nivelul teoriilor filosofice şi psihologice, că această influenţă se va manifesta încă în orice interpretare care vrea să reducă misterul iubirii prin explicaţii de orice natură. Cert este că nici-o teorie nu va putea să anuleze acest mister. Trimiterile fragmentare la Platon au doar scopul de a arăta că a existat un timp în cultura europeană în care iubirea era încă o metodă paideică și trăinicia acestui gând o vom găsi peste tot în lume. Oamenii se însoțesc după exemplul zeilor. Nu vom putea înțelege legătura dintre Eros și Thanatos dacă nu vom înțelege că iubirea cere sacrificii în toată lumea viului nu numai a omului. Sunt numeroase exemplele în care partenerii se devorează între ei, un fel de consum logic rezultat din împlinirea traiectului natural al vieții. În lumea omului, iubirea care eșuează în căsătorie pierde rostul căutării. Este o trecere de la nomadismul liber la un sedentarism, de la statutul de vânător la cel de agricultor. Pentru a rămâne în puterile ei mitice, iubirea trebuie să aducă suferință, numai așa putem înțelege legătura indestructibilă dintre Eros și Thanatos. Când învățăm despre iubire, de fapt nu învățăm nimic în sensul științific (al științelor explicative) pentru că totul ține de comprehensiune. Cu toate acestea, pentru a pune în ordine gândurile, putem lua în considerare trei perspective: filosofică, religioasă, artistică. Lăsăm știința deoparte pentru că aceasta are capacitatea de a ucide, prin metoda ei rațională, orice sentiment al iubirii. Știința nu poate decât să disece, să clasifice, să definească în așa fel încât misterul să dispară din lume. Metoda cartesiană nu dă nici-o șansă sentimentelor care au un sol pierdut în inconștient. Dacă știința descrie iubirea chiar și cu instrumente psihologice, în mod sigur ajunge la ariditate, la ceva care seamănă cu un robot construit din piesele găsite la gunoi și nu cu ceea ce înseamnă un om viu. Au fost, totuși, oameni de știință care s-au apropiat de sensul prim al Eros-ului. Dovadă a acestui fapt este Legea atracției universale a lui Isaac Newton, dar și ceea ce a gândit Albert Einstein în interiorul celebrei teorii a relativității. Pentru acești doi mari fizicieni care au schimbat total fața lumii la timpul lor, iubirea este o energie universală din care omul a învățat prea puțin, neputându-se elibera de ură și de alte sentimente distrugătoare. Ceea ce considerăm noi „modern” și „actual” nu este nicidecum o noutate în gândire cel puțin când avem în vedere iubirea ca forță universală care atrage în contrapondere violența distrugătoare. Lecția mitologică o găsim peste tot, dar mai ales în cosmogoniile acvatice cum este cea descrisă în Enuma Eliș. Războiul dintre foc și apă este un război al iubirii și distrugerii. Conflictul inițial este între apa sărată (Tiamat) și apa dulce (Apsu), dar apoi conflictul se amplifică pentru că va fi între foc (Marduk) și apa mării (Tiamat). Marduk o spintecă pe Tiamt, după ce-i străpunge inima cu o lance, și împarte această realitate în două: firmamentul și pământul, cele două părți ale sferei care sunt controlate de apele supreme.
luni, 21 februarie 2022
La toate popoarele antice, asemănător cu mitologia babiloniană, vom găsi această temă fundamentală care presupune „ruptura în identitate”. Spărtura realității androginului în sexe nu este departe de problema Unu-lui ți Multiplu-lui pe care o va pune Anaximandru. Speculația filosofică de va desfășura în contexte elaborate până la tensiunile create între termenii ființei, în special între Individul și General, obiect al cercetării logicilor și ontologiilor din antichitate și până în prezent. Toate aceste realități mitologice și speculații filosofice, cu evidență încărcătură religioasă și antropologică, pun în scenă chipurile iubirii ca tensiune esențială între masculin și feminin. Voi folosi de aici pentru această temă câteva trimiteri care au sens tragic pentru că iubirea încorporează moartea. Miticul poet Orfeu a pierdut-o definitiv pe Euridike atunci când nu s-a mai putut abține să privească înapoi, după ce obținuse dreptul la viața acesteia în tărâmul morții. Privirea inversă a lui Orfeu a devenit o temă perpetuă a literaturii așa-zis orfice care străbate timpul și are reprezentanți de seamă în literatura universală. Amintim doar doi dintre aceștia, Rainer Maria Rilke și Lucian Blaga. Notațiile mele despre Lucian Blaga au în vedere cuplul de concepte cald-rece pentru că tema iubirii este o temă heraclitiană care se dezvoltă într-o „grădină a anotimpurilor” dominată de spiritul focului. În lumea noastră, grădina anotimpurilor, cea care induce relaţia cald-rece, pare să fie una stabilă prin înseşi legile naturii. Succesiunea anotimpurilor ţine de legile cosmice şi reprezintă repetiţia ca idee. Tot ceea ce se naşte şi piere încorporează această idee, fiind oglinda care absoarbe în ea lumea cu toate formele ei posibile. Înainte de a dezbate această idee-metaforă, pe care am numit-o „gradina anotimpurilor”, este necesară o precizare cu privire la sensul cuvântului „grădină”. Toţi se pare că ştim ce este o grădină şi lucrurile par simplificate prin nenumăratele exemple pe care le putem da. Nu putem să nu remarcăm că orice grădină presupune ordine, cunoaştere şi străduinţă de îngrijire. Însuşi omul, ca producător de cultură şi ca fiinţă care este mereu modelată spiritual, este o grădină. Grădina, în cele mai variate expresii ale ei, trebuie să producă desfătare celui care o priveşte. Grădina ar putea fi, după Rosario Assunto: „recuperarea, prin opera noastră, a unei imagini a naturii neatinse, dar totodată despuiată de orice fel de sălbăticie, îmblânzită, dar nu artificializată” (Rosario Assunto, Scrieri despre artă, vol. I, Filosofia grădinii şi filosofia în grădină, Editura Meridiane, Bucureşti, 1988, p. 12.). La acest nivel de înţelegere, gradina rămâne un ideal pur, ea fiind doar nostalgia cu care privim înapoi spre un timp existenţial pe care-l credem complet faţă de al nostru. Grădina este, de fapt, reproducerea cu mijloacele culturii a unei naturi pe care ne-o închipuim că a fost perfectă cândva. Grădina devine astfel o operă şi un exemplu de convieţuire dintre Natură şi Cultură. Natura grădinii este felina cu ghearele tăiate care creează sentimentul unei renaşteri într-o lume desacralizată. Vegetatul grădinii este eliberat de blestemul spaimelor întunecate ale pădurilor arhaice. Potecile, tufişurile, copacii redau liniştea şi fericirea, au rol analgezic pentru spirit. Mai mult, grădina redă frumuseţea ca o categorie supremă şi, totodată, plăcerea care se îmbină cu utilul. Ne întoarcem la expresia noastră „grădina anotimpurilor” pentru că ea exprimă mai mult decât posibila îngrijire a omului de a aduce în cotidianul său „felina cu ghearele tăiate” (natura care a fost supusă unui act civilizator). Succesiunea anotimpurilor există dincolo de orice îngrijire a omului, dar felul cum sunt percepute anotimpurile în artă poate reda posibilul amestec într-o lume stabilită cosmic. Şi acest amestec exprimă voinţa de locuire într-un anumit fel. O acceptare a succesiunii anotimpurilor este o acceptare
8
www.zvj.ro luni, 21 februarie 2022
a ieşirii din paradisiac. Grădina anotimpurilor reprezintă cel mai bine Exterioritatea şi felul în care noi călătorim spre un orizont ce pare intangibil. În fragmente finite, înşiruite unul după altul, ca o cohortă de furnici care mută un munte dintr-un loc în altul, noi ne apropriem lumea şi o transformăm în lucrurile comune fără a o cuceri definitiv. Ajungerea la Celălalt înseamnă traversarea Exteriorităţii, trecere unui fluviu care pare infinit de lat. Privirea pe care o aţintim spre zare este chiar sensul călătoriei iniţiatice. Deschiderea unei lumi presupune o relaţionare dincolo de actualele posibilităţi. „Relaţionarea cu celălalt introduce singură o dimensiune a transcendenţei şi ne conduce către un raport totalmente diferit de experienţa în sensul sensibil al termenului, relativă şi egoistă” (Emmanuel Lévinas, Totalitate şi infinit. Eseu despre exterioritate, Editura Polirom, 1999, Iaşi, p. 166). Călătoria spre Celălalt este însă aici doar motivul pe care-l putem invoca pentru a prezenta imprezentabilul. Exterioritatea Celuilalt este doar o temă, în timp ce grădina anotimpurilor urmăreşte, prin gândirea ei, să ne facă să înţelegem ce este înseşi Exterioritatea. Ea ar putea fi tradusă ca transcendenţa despre care putem deschide discuţia fără a o cuceri, ci doar a o conştientiza. Temeiul oricărei gândiri autentice nu se află în afara sa, ci reprezintă matricea unui spirit care se clădeşte pe sine printr-o succesiune de acte libere. Este ceea ce s-a înţeles în cultura greacă prin îndemnul delfic gnothi seauton şi care a fost o deschidere pentru gândirea antropologica începând cu Socrate. Este ceea ce întâlnim la Fichte ca cerinţă primă pentru intrarea în filosofie: „Observă-te pe tine însuţi: întoarceţi privirea de la tot ceea ce te înconjoară spre înlăuntrul tău – este prima cerinţă pe care filosofia o adresează învăţăcelului ei. Nu este vorba despre nimic din afara ta, ci numai despre tine însuţi (J.G. Fichte, Doctrina ştiinţei, Editura Humanitas, Bucureşti, 1995, p. 13). Capacitatea de a îndeplini această cerinţă rămâne însă limitată chiar şi pentru cei mai constanţi filosofi, pentru cei care-şi măsoară cu exactitate viaţa raportând-o la conceptele care fac obiectul economiei gândirii. Asistăm în acest travaliu al devenirii spirituale la un efort care produce mereu deschideri spre altceva şi nu spre sine. Când arta vine în sprijinul vieţii, o face pentru a răspunde unor inconveniente şi sterilităţi, pentru că prin ea timpul efemer, cel de o clipă, se transformă într-un timp al creaţiei ce-l apropie pe om de divinitate. Chiar dacă aceasta este iluzie, reprezintă sensul pe care viaţa îl caută mereu pentru a se adeveri pe sine. Nu este de mirare că viaţa este reprezentată de focul vegetal pe care Natura îl implică sub diverse forme. Anotimpurile sunt formele acestui foc vegetal care, în sensul pe care l-a dat Heraclit, produce diverse stări de lucruri. Natura şi Omul sunt în cotrăire şi înstrăinarea în orice tip de civilizaţie nu poate rupe această legătura trainică. Într-o exemplară întâlnire cu Lucian Blaga, însemnând efortul unui suflet universal din care ne putem revendica, l-am înţeles pe acesta ca „poet al focului” care produce mişcarea dintre „cald” şi „rece”. Printre numeroasele exemple ce se pot da din opera sa poetică, poemul Cântecul focului (din volumul cu acelaşi nume, editat postum) rămâne exemplar. El cuprinde o raportare la un foc universal, cel al iubirii, unde caldul şi recele sunt elementele fiinţării. Focul şi iubirea sunt piedestalul pe care se urcă umanitatea pentru că ambele produc stări aproape ritualice. Intrarea în această stare se face direct prin natură: „În fabula verde şi caldă-a naturii / tu crengi ai, iubit-o, nu braţe, / şi muguri îmbii, cu mlădiţele prinzi”. Statornicirea în natură înseamnă susţinerea unei cupole pe care o poate face omul-arbore. În cazul acesta, femeia-arbore, ca esenţă a unei păduri care
uneşte atributele germinative cu forţa integrării în unitatea naturală. Dar cum e posibil acest lucru când: „Descinzi dintr-un basm vegetal, al răsurii?” Rosa gallica sau trandafirul sălbatic (măceşul) este o reprezentare a focului vegetal prin flori şi prin fructe. Întrebarea lui Blaga, dacă femeia-iubită provine dintr-un basm vegetal, cum ar fi cel al trandafirului sălbatic, nu are nici un fel de retorism. Reprezintă mai degrabă mirarea şi avertismentul: „Ia seama să nu te aprinzi / cum se-ntâmplă adesea cu lemnul pădurii”. Acest avertisment îşi află temeiul în faptul că în florile rozelor se află esenţa luminii, acesta fiind rezultatul care rămâne după atâtea arderi şi distrugeri. Dar cum se aprinde adesea lemnul pădurii? Dacă incendierea unei păduri, produsă natural sau artificial, este o formă de trecere a focului prin lume, atunci focul este incantaţia universală. El poate produce reverie sub formele catastrofice dar şi sub formele îmblânzite, cum este contemplarea focului la gura sobei. Când Blaga spune „lemnul pădurii” el mai spune ceva pe care-l aud doar poeţii şi filosofii: pădurea este trans-substanţială iar lemnul ei este doar înfăţişarea pe care o primeşte şi în care ni se arată pentru a o adora sau a o detesta. Lemnul pădurii este cel care are putere de combustie, el încălzeşte vetrele caselor sau pe călătorul umil în câmp deschis. Dar dincolo de lemnul pădurii se află sufletul ei care este însuşi focul vegetal. Acesta pare să fie un „foc rece”, mult mai aproape de accepţiunea spirituală a focului, dar oricând capabil de a produce flori de lumină. Aşa se întâmplă primăvara când copacii înfloriţi ne însoţesc privirea spre sufletul vegetal cel mai adânc. Este, poate, acolo un mit a regăsirii, dincolo de orice pierdere în lume: „În chipuri atâtea, flacără-ntâmpină pasul / oricărei făpturi pământene, / şi drumul iaţine, şi ceasul”. În fel şi chip e trecerea prin lume, sau petrecerea, pentru „orice făptură pământeană”, care este o formă de foc şi întâlnirea cu „flacăra” este o întâlnire inevitabilă cu sine. Pasul oricărei făpturi pământene înfăţişează felul în care se prezintă Lumea. Pasul însuşi, ca expresie a mişcării, este pus în fapt de flacără şi efectele pe care le poate produce asupra noastră nu pot avea o descriere. Acestea sunt, mai degrabă, o transă indusă de memoria genuină care, atunci când ia contact cu arborii înfloriţi, cade în extaz. „Flacăra” este în noi, sau poate veni de oriunde, ea fiind omniprezentă şi omnipotentă. Aceste nenumărate forme sau „chipuri atâtea” reprezintă substanţa din care sunt create întâlnirile esenţiale pentru „orice făptură pământeană”. Dincolo de voinţa individuală a făpturii, „flacăra” este spiritul universal care „i-aţine drumul” pentru a-i da sensul trecerii prin lumea. Ieşirea în întâmpinare nu este deloc întâmplătoare pentru că reproduce un ritual al circularităţii timpului. Este uimitor cum „timpul logic” (A se vedea reprezentarea timpului logic de către Constantin Noica în: Devenirea întru fiinţă, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981, Bucureşti, pp. 217218; Trei introduceri la devenirea întru fiinţă, Editura Univers, Bucureşti, p. 130) are o mai bună întâlnire cu poezia decât „timpul istoric”. Întâlnirea cu „flacăra” este un act iniţiatic al vieţii sub orice formă s-ar afla aceasta. Este sufletul pe care-l primeşte orice lucru pentru a deveni făptură, iar această trecere de la „lucru” la „făptură”, este, de fapt, o în-făptuire. Făptura se supune acestui în, care dezvăluie procesul mai larg al lui întru în-făptuire (Semnificaţiile lui întru sunt larg dezbătute de Constantin Noica în Tratatul de ontologie (a se vedea Devenirea întru fiinţă) ; Cuvânt împreună despre rostirea românească, Editura Eminescu, Bucureşti, 1987, pp. 27-34). Înfăptuirea este un act cultural care este redat ca primă întâlnire a omului cu propriul său foc lăuntric şi, cu atât mai mult, cu focul însufleţitor universal. ( va urma)
CENACLUL BOEMA
5
6
DIVERSE
Lupeni. Str. Stadionului
Incendiu soldat cu o victimă la o căsuţă de lemn
Un incendiu violent a mistuit o micuță casă de lemn din Lupeni de pe strada Stadionului în noaptea de sâmbătă spre duminică din week-end-ul trecut.
Deși pompierii au ajuns foarte repede și incendiul a fost stins în doar câteva minute, o persoană de 62 de ani s-a stins din viață, fiind găsită carbonizată. Din păcate, la sosirea echipajelor incendiul se manifesta generalizat, semn că acesta a fost anunțat destul de târziu, un lucru normal dacă ținem cont că ceasul arăta mult peste miezul nopții, iar lumea doarme la acea oră. Pe deasupra, locul respectiv era unul mai retras, undeva înspre fosta maternitate a orașului, unde circulația pietonilor sau a mașinilor e mai spre zero, mai ales noaptea. „Din păcate, am avut un eveniment unde am înregistrat și o victimă. În municipiul Lupeni, pe strada Stadionului, o căsuță mică din lemn, de 20 mp, a fost devastată de flăcări în plină noapte. La momentul sosirii echipajelor de pompieri, incendiul era generalizat, se manifesta practic la întreaga locuință. Din păcate, deși incendiul a fost stins, s-a constatat de
facebook.com/ziarulvaiijiului
către pompieri că un bărbat și-a pierdut viața. Avea 62 de ani, Dumnezeu să-l ierte! Incendiul a izbucnit de la o sobă în timp ce omul dormea, ca și cauză fiind jarul și scânteile, soba fiind una metalică. Intervenția a durat foarte puțin, în circa 3 minute incendiul fiind lichidat, iar ca moment de intervenție, pompierii au ajuns rapid, în maxim 5 minute de la momentul solicitării lor pe 112. Cu toate acestea, inevitabilul s-a produs, cetățeanul a decedat din cauza fumului și a gazelor, fiind găsit ulterior carbonizat. Probabil că dacă era anunțat mai repede incendiul, omul ar fi scăpat, dar la ora aceea târzie din noapte, era greu de crezut ca cineva să vadă incendiul încă de când a început. Când pompierii au ajuns, incendiul, cum spuneam, era deja generalizat. Deși a fost stins focul repede, nu s-a mai putut face nimic pentru acel om…”, ne-a declarat cu amărăciune comandantul pompierilor petroșeneni, maiorul Cristian Baleia. Corneliu BRAN
Demersuri instituţionale pentru modificarea regimului juridic al căii ferate Brad – Păuliș Lunca
Instituția Prefectului – Județul Hunedoara, prin prefectul Călin Petru Marian, a trimis către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în data de 12 decembrie 2021, NOTA DE FUNDAMENTARE și PROIECTUL DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind trecerea unor imobile – terenuri din domeniul public al statului, aflate în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate, în domeniul public al municipiului Brad și al comunelor Băița, Luncoiu de Jos, Șoimuș și Vălișoara.
În Nota de fundamentare, semnată și de președintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor, trimisă viceprim-ministrului Sorin Mihai Grindeanu, se arată că trecerea imobilelor – terenuri din domeniul public al statului în domeniul public al celor cinci localități are drept scop punerea în valoare a fostei linii ferate Brad – Păuliș Lunca și introducerea acesteia în circuitul turistic.
Având în vedere că Instituția Prefectului a făcut demersurile legale în această situație, prefectul Călin Petru Marian invită pe doamnele deputat Natalia Intotero și Vetuța Stănescu și pe ceilalți parlamentari hunedoreni să susțină adoptarea Hotărârii de Guvern care modifică regimul juridic al terenurilor care fac obiectul trecerii în domeniul public de interes local al Unităților Administrativ Teritoriale Brad, Băița, Luncoiu de Jos, Șoimuș și Vălișoara.
luni, 21 februarie 2022
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
Aştepţi cu mult interes un eveniment anunţat pentru perioada următoare şi în care ai investit multă speranţă şi iubire. Simţi că va fi ceva pe placul tău.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Îţi dedici eforturile celor care chiar au nevoie de tine. Tu deţii soluţia la unele din problemele celor din jur şi, dacă tot ştii ce e de făcut, de ce să nu te implici mai mult? Bine faci!
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Încearcă să schimbi ceva în modul de a judeca o situaţie prin care ai mai trecut şi altădată. Problema de faţă are căi de rezolvare mai paşnice şi mai amiabile.
Rac (22 Iun - 22 Iul)
anUnŢ
mica publicitate
OBSȚEA CEATA BÂRLEȘTI cu sediu în Orașul Bumbești Jiu,str Bumbești nr. 84 județul Gorj, titular al planului Amenajamentul silvic al fondului forestier situat în județul Hunedoara, proprietate privată, aparținând Obștei Ceata Bârlești, Orașul Bumbești Jiu,str Bumbești nr. 84, județul Gorj, propus a fi realizat pe raza județului Hunedoara, anunță publicul interesat asupra disponibilizării proiectului de amenajament silvic, a finalizării Raportului de mediu și a Studiului de Evaluare Adecvată. Raportul de mediu și Studiul de Evaluare Adecvată pot fi consultate la sediul Agenției pentru Protecția Mediului Hunedoara din Deva, str. Aurel Vlaicu, nr. 25 de luni-joi între orele 9.00-16.00 și vineri între orele 9-13. Comentarii și propuneri se primesc în scris la sediul APM Hunedoara, și la sediul titularului din Bumbesti Jiu, str. Bumbești nr. 84 județul Gorj în termen de 48 de zile de la data publicării anunțului, respectiv până la data de 21.02.2022
Azi ai impresia că baţi pasul pe loc şi nimic nu înaintează. Dacă nu observi niciun fel de progres, mai bine ia o pauză pe toate planurile făcând… nimic!
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Inima ta plânge în surdină pentru că nu se simte înţeleasă. Probabil iubirea nu e, azi, la nivelul sperat.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
Totul pare să stagneze într-o zonă ternă şi lipsită de strălucire, dar nu te îngrijora. Ai răbdare, vei depăşi acest punct mort şi, după aceea, vei reintra în circuit cu forţe proaspete.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Porneşti un drum complet nou, după o viziune diferită faţă de tot ce ai făcut înainte, şi ai să vezi efectele miraculoase!
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
Se adună multă lume în jurul unui eveniment de care toţi sunt cumva interesaţi şi eşti şi tu chemat să te alături acestui colectiv. E ca o sărbătoare comună, la care fiecare îşi aduce cumva contribuţia.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Lucruri care nu mai aduceau nimic nou în peisaj par dintr-o dată să dea semne de revigorare, înfloresc sub ochii tăi, renasc speranţa în inima ta şi eşti încântat de perspectivele promiţătoare care se văd la orizont.
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Ţine sub control atitudinea ta un pic cam agresivă care nu va fi interpretată corect de cei din jur, chiar dacă e modul tău de a te ridica pentru cine ştie ce nedreptăţi.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Trebuie să ai multă răbdare până ce proiectul la care îţi aduci acum contribuţia să ajungă la nivelul sperat. E o ascensiune lentă, dar solidă, pentru că te bazezi pe fapte concrete.
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Drumul pe care ai pornit nu demult duce la un nivel demn de toată aprecierea, pentru că pe parcurs vei acumula noi şi noi informaţii care vor crea un nivel superior pe care te vei putea baza mai apoi o viaţă.
Horoscop
8
www.zvj.ro luni, 21 februarie 2022
DIVERSE
7
8
EDILITARE
Uricani
Puţini și de treabă
Clădirea în care funcționează Primăria Uricani este la fel de veche precum blocurile din vecinătate de pe străzile 1 Mai și Revoluției. Multe dintre aceste imobile au căpătat o înfățișare nouă datorită amplelor lucrările de reabilitare termică la care au fost supuse. De anul trecut i-a venit rândul celui al primăriei să aibă parte de o astfel de transformare.
Mai întâi,
însă, a fost pusă la punct clădirea aflată la doi pași. Care seamănă izbitor cu altele din Valea Jiului, fiindcă destinația lor inițială a fost aceea de creșă. În aceasta își desfășoară activitatea câteva servicii ale primăriei și tot aici au loc ședințele festive. Clădirea a fost reabilitată, sută la sută, și în exterior, și în interior. De sus până jos. S-a făcut tot ce era de făcut: izolație hidro și termică, schimbate instalații electrică și sanitară, au fost puse la punct încăperile, s-a modificat sistemul de încălzire etc. Într-un cuvânt, nu s-a omis nimic, așa că nu e de mirare că totul e acum ca la carte.
Primarul Dănuț Buhăescu
e mulțumit de ceea ce a ieșit și este optimist în sensul că la fel va fi și în clădirea în care se lucrează în prezent. Este convins de asta, mai ales după ce constructorii și-au făcut treaba în aripa vestică a imobilului în care este Poliția orașului Uricani și, apoi,
facebook.com/ziarulvaiijiului
după ce s-a început lucrul la parterul primăriei. Acum, echipa de muncitori de la SC Petra Pam SRL a ajuns la încăperile de la etaj.
Miercuri, bunăoară,
funcționarii își eliberau birourile, pentru a și le lăsa pe seama constructorilor. Primul peste care am dat făcând asta a fost secretarul general al primăriei. O parte din ceea ce este în birouri a fost depozitat în sala de ședință în care lucrările sunt aproape gata, iar restul a fost dus în clădirea alăturată – „creșa” – în care, de fapt, funcționarii publici își vor desfășura activitatea o perioadă de timp. La fel se va întâmpla și cu încăperile în care muncesc primarul și vicele. Ei se vor muta, atunci când va fi cazul, tot undeva la etajul I. Provizoriu, desigur.
La ora 12.00,
în pauza de masă, i-am cunoscut pe câțiva dintre constructorii care muncesc la reabilitarea primăriei. Sunt tot aceia care au lucrat la programul de reabilitare a mai multor blocuri de locuințe din oraș. Sunt modești și de abia am obținut acceptul de a le da numele. Le-am aflat numai după ce am insistat. Ei sunt Andrei Rădulea, Valentin Nicoi, Ionuț Neacșu, Mircea Lenghel, Ovidiu Frunză și Marian Lenghel. Ing. Marian Popescu, administratorul societății de construcții, nu face deosebire între ei. I-ar fi greu din moment ce toți sunt de harnici și conștiincioși, cum i-a caracterizat dumnealui. La care mi-am permis să adaug că da, puțini și de treabă. Gheorghe OLTEANU
luni, 21 februarie 2022