Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani
Vulcan
Pe poteci de munte
Motivația la „proiectul de hotărâre privind aprobarea înființării și marcării potecilor turistice pe raza municipiului Vulcan” o găsim în referatul de aprobare semnat de primarul Cristian Merișanu. „Turismul de drumeție –
se spune în document - capătă o importanță din ce în ce mai mare în municipiul Vulcan. În cadrul acestor activități se combină sportul și activitățile recreative cu petrecerea timpului în natură, concepție foarte populară atunci când vine vorba de petrecerea timpului liber. Amplasarea municipiului Vulcan în cadrul carpatic –
Ediția nr. 9
Director:
Cătălin DOCEA
Curs valutar:
1€ = 4,9462 lei 1$ = 4,3153 lei
1₤ = 5,8511 lei
miercuri, 9 februarie 2022
Anul XV • nr. 3245 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
Carpații Meridionali, grupa Vâlcan, Retezat, Godeanu – oferă posibilitatea creării și dezvoltării mai multor forme de turism, care prin atractivitatea lor, vor atrage un număr mare de turiști”.
Ca atare,
propunerea administrației publice locale către consiliul local a fost aceea de a se înființa și marca un număr de cinci poteci tematice. Este vorba de potecile turistice „Cascada de la Trecătoarea Lupilor”, „Traseul Tunelelor”, „Cascada din Valea Ungurului și Traseul
Incidenţa cazurilor SARS-CoV-2 (8 februarie 2022)
Judeţul Hunedoara Petroşani Lupeni Vulcan Petrila Uricani Aninoasa
16,93 15,27 13,37 12,42 12,33 8,37 7,76
Ruinelor”, „Cetatea Ascunsă” și „Drumul Lupilor”. Primarul este de părere că, „prin realizarea acestor poteci turistice tematice destinate vizitatorilor municipiului Vulcan, se va crea baza diversă și palpabilă ce va duce la creșterea circulației turistice și, implicit, va veni în ajutorul activităților economice locale de natură turistică”.
Proiectul de hotărâre
a fost bine primit de către consilierii locali, dovadă că nu au existat împotriviri sau puncte de vedere care să difere de cel al inițiatorului. Am reținut doar intervenția consilierului local Adrian Hisem. Dumnealui s-a interesat dacă nu cumva unele zone în care sunt aceste poteci sunt proprietate privată. Asta „Să nu fie probleme!”, a avertizat domnia sa. Cristian Merișanu l-a asigurat că nu, fiindcă administrația publică locală a avut în vedere acest aspect. „S-a ținut seama, i-a răspuns primarul, să nu trecem prin curțile oamenilor, ci numai pe domeniul public pe care se poate circula!”. Gheorghe OLTEANU
Cartea de „istorii” nr. 43 a lui Marian Boboc:
Parângul Night Challenge
29 Noiembrie 1980 ziua care a îndoliat Valea Jiului
Competiția nocturnă din Parâng se va desfășura în data de 5 martie 2022, începând cu ora 18:30.
Bonusul acordat pentru stabilirea unui nou record de cursă, la alergare, este de 3.500 de lei. Organizatorii anunță că valoarea totală a premiilor se ridică la suma de 11.500 lei. „Atenție, nu am deschis înscrierile. Vom da drumul la înscrieri în data de 11 februarie. Tot atunci vom furniza detalii despre cursă, noutăți și partenerii din acest an. Vă așteptăm cu drag”, informează organizatorii.
Ion Hirghiduş vă prezintă
Claude Karnoouh – o viziune critică asupra românităţii
P. 3 3 p.4-5
● 546 de pagini, format A4, de documente și mărturii, despre cea mai mare explozie postbelică din mineritul Văii Jiului, întâmplată la Mina Livezeni, soldată cu 53 de victime, și despre exploziile, despre o mină semi-centenară și despre istoricul exploziilor în Valea Jiului
2
ACTUALITATE
De marți, 8 februarie,
Primăria orașului Petrila are buget aprobat
Consiliul Local Petrila a adoptat într-o ședință desfășurată on-line bugetul orașului Petrila pe anul 2022. După ședință am stat de vorbă cu primarul Vasile Jurca, încercând să aflăm pentru cetățenii orașului situația fondurilor de la bugetul local și înspre ce capitole s-a orientat administrația publică locală, mai cu seamă la investițiile din anul acesta.
Cel mai mare buget pentru investiții din toate timpurile
Prima informare dată nouă de primarul Petrilei în legătură cu bugetul local a vizat investițiile pe anul acesta. Astfel am aflat că bani sunt, mai mulți parcă ca niciodată la acest capitol important pentru dezvoltarea orașului, dar există o mare problemă, care dă bătăi de cap celor din administrația locală petrileană. O problemă care nu mai este deja de azi sau de ieri și care va trebui rezolvată, asta e clar! „Pot să spun că anul acesta stăm mai bine cu bugetul, dar avem o mare problemă, stăm rău cu cei care ar trebui să ne ajute să implementăm anumite proiecte și aici mă refer la constructori. Da, nu avem constructori și asta e cea mai mare problemă a noastră acum! Adică, să vă explic, să se înțeleagă cum stă treaba. Păi, uite cum… Bugetul pe investiții pe anul 2022 este destul de consistent, fiind de aproximativ 44.699 mii lei, fiind mai mare decât anul trecut. Bani pe care dorim să-i asigurăm pentru investiții, inclusiv bani pentru proiecte europene. Dar avem această problemă, o problemă care nu e doar a mea sau a noastră, ci a tuturor primăriilor din Valea Jiului, dar și din țară. Majoritatea primarilor se plâng că nu găsesc constructori pentru implementarea proiectelor, deci pentru lucrări. Avem multe lucrări și noi scoase la licitație, avem bani pregătiți, prinși în buget, dar nu găsim firme de construcții interesate,
)
Ziarul Vaii Jiului
cel puțin până la acest moment”, a declarat pentru Ziarul Văii Jiului primarul Vasile Jurca.
Bani de la bugetul local pentru străzi și parcări
Mergând mai departe cu fondurile pentru investiții din bugetul local adoptat marți 8 februarie, edilul petrilean ne-a mai transmis următoarele: „Am alocat bani mai mulți, deoarece vrem ca anul acesta să inițiem și să finalizăm cât mai multe investiții pentru dezvoltarea orașului și pentru mărirea confortului urban pentru cetățeni. Am pus bani pentru reparații străzi, pentru proiecte, cum spuneam, pentru lucrări necesare. la capitolul investiții realizate cu fonduri locale vom finanța o serie de drumuri, în Cartierul 22 Decembrie vrem să lărgim de exemplu strada, în Cartierul 8 Martie, în zona bazinului de înot, la fel, plus reabilitarea unor altor drumuri din cartiere. De asemenea, mai doresc să amenajăm niște parcări, cerute insistent de cetățeni în zona urbană mai aglomerată, unde sunt foarte multe mașini și parcări mai puține. Și vorbim aici de cartierele 8 Martie, 22 Decembrie și Tudor Vladimirescu. Dacă vorbim de Cartierul Tudor Vladimirescu, se știe probabil faptul că acolo am început anul trecut lucrările la o parcare mai mare, pe care anul acesta vrem să o finalizăm anul acesta până în luna mai cel târziu”.
Lipsa asociațiilor de proprietari creează probleme și la Petrila pentru atragerea de fonduri europene pentru reabilitările termice ale blocurilor referitor la proiectele noi și la banii pregătiți pentru acestea, primarul Petrilei ne-a spus care sunt acestea, dar și ce problemă mare au orașele cu lipsa acelor asociații de proprietari, care împiedică primăriile să absoarbă mai mulți
Editor: SC Aldo Detail Direct Srl Petroşani rO 32719137 n J20/82/2014
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN
bani pentru reabilitările termice din programele europene: „Am pus în buget o sumă destul de importantă pentru proiectare, pentru că urmează să vină noi finanțări pe mai multe programe cu fonduri aflate la dispoziție, iar noi, primăria orașului Petrila, ne-am propus să accesăm din acele fonduri pe anumite proiecte la care lucrăm. În primul rând, vorbesc aici de proiecte ce țin de reabilitare termică a blocurilor de locuințe. Avem la acest moment 7-8 blocuri care deja și-au depus cererile pentru a intra în Programul de reabilitare termică, iar aceste blocuri de care vorbim sunt înscrise în Asociații de Proprietari, cum se prevede – altfel nu putem face nimic. Sper însă să mai vină și alte blocuri, tot la fel înscrise și ele în astfel de asociații, pentru că ne-am propus ca în viitorul Program de finanțare pe această linie, să reabilităm cel puțin 20-30 de blocuri. Vedeți, am putea să le reabilităm pe toate din oraș, pentru că bani în acest Program sunt, cel puțin pe reziliență am văzut că se pot depune proiecte până la 10 milioane de euro! Dar problema este că nu avem asociațiile acestea de proprietari formate și nu sunt făcute demersurile necesare. Noi zicem că nu sunt ghidurile de finanțare și fondurile pregătite, dar, oare, noi, suntem pregătiți? Că nu suntem mai deloc! După care ne tot plângem! Și nu doar de Petrila vorbesc, de mai toate orașele. În Petrila cred că am putea, dacă am avea aceste asociații, să atragem 10 milioane de euro pentru reabilitări termice de locuințe. Asta ar însemna un calup de 80-100 de blocuri. Dar nu avem posibilitatea asta! Sunt câteva persoane în vârstă la asociații care se implică în activitatea asta, pentru că
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDrAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIrGHIDUŞ, Sonia lIBErESCU, Alin rUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FlEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
miercuri, 9 februarie 2022
nu este o activitate remunerată și în rest… Noi suntem deficitari, deci să nu arătăm cu degetul spre alții! Dacă am avea asociații de proprietari la blocuri, am putea face mult mai multe și aici trebuie să lucrăm cu toții mai mult, primăriile, cetățenii. Revenind la proiecte, am depus anul trecut un proiect pentru crearea a 16 stații de încărcare electrică. Prindem banii de cofinanțare la acest proiect în bugetul actual. La fel, ne pregătim pentru a depune o cerere de finanțare, cred că tot pe Reziliență, dar poate apare și pe POR sau pe Tranziție Justă, vom vedea, pentru acele microbuze electrice de la școli, dar și pentru transportul spre viitorul domeniu schiabil, despre care ați scris luna trecută. Astfel că am alocat bani și pentru acestea. Cum, la fel, avem bani pregătiți și pentru domeniul schiabil Șureanu, unde vrem anul acesta să reușim să finalizăm schimburile de terenuri cu Romsilva, iar apoi să dăm drumul la partea de proiectare. Dacă o să fie finanțări pe anumite Programe, vrem să dăm de asemenea drumul la proiectul ce vizează asfaltarea drumului până la domeniul schiabil, de la primărie, prin Taia, până sus la munte, astfel încât să începem să dezvoltăm acel domeniu schiabil, atât de necesar pentru turismul local. În fine, la CNI avem solicitare pentru o sală de sport la Școala Gimnazială nr. 1. Anul trecut proiectul era pe lista de sinteză, sper ca anul acesta să iasă de pe lista aceea și să intre la finanțare. Avem bani prevăzuți și pentru acest proiect, partea de cheltuieli ce ne revine nouă”.
Concluzia primarului: Petrila are în 2022 un buget local echilibrat
La final, primarul a concluzionat: „Este un buget, eu zic, echilibrat. Pe lângă banii pentru investiții de care am discutat, avem alocați pentru funcționare peste 33,52 mii lei, iar la celelalte capitole bugetare avem asigurați banii necesari. Să nu uităm de capitolul Învățământ, unde avem proiecte pentru toate școlile de reabilitare și dotare, iar pe Sănătate avem un proiect, despre care am discutat și cu managerul Spitalului de Urgență din Petroșani, domnul dr. Alin Vasilescu, pentru reabilitarea clădirii viitorului Spital de Boli Cronice Petrila. Un spital foarte necesar pentru cetățenii Petrilei, mulți oameni în vârstă ce au lucrat în minerit, cu serioase boli cronice, dar și pentru Valea Jiului, unde, în toate localitățile, există ca și la noi această categorie de bolnavi. Vrem Spital de Boli Cronice, mai cu seamă pe parte de boli de plămâni, silicoze și aceste viroze respiratorii care în această pandemie ne-au năucit de-a dreptul pe toți. Corneliu BRAN
8
www.zvj.ro miercuri, 9 februarie 2022
Uricani
Buhăescu și grija pentru sănătatea cetăţenilor La capitolul Sănătate al proiectului de buget local care va fi discutat și aprobat în aceste zile, primarul Dănuț Buhăescu a „prins” și suma de bani necesară funcționării Centrului de Îngrijire și Asistență Uricani, centrul de permanență, cum mai este cunoscut. Aproape două
miliarde de lei vechi, două sute de mii pe stil nou, au fost prevăzute pentru asigurarea bunei funcționări a centrului în
2022. Primarul Dănuț Buhăescu spune că are în vedere tot ce ține de plata „apei, energiei electrice, a încălzirii” la cabinetele medicilor de familie, dar, nu a uitat el să precizeze, „și pentru reparațiile care se execută la etajul al doilea al clădirii”. Centrul de Îngrijire și Asistență din Uricani a fost amenajat, cu câțiva ani în urmă, prin sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, iar lucrările necesare nu sar fi putut desfășura și finaliza fără implicarea directă a primarului Dănuț Buhăescu. Gheorghe OLTEANU
ACTUALITATE
3
4
evocĂri
Ion Hirghiduş vă prezintă
fundează „realul popular al unui anume preromantism”. Recuperarea folclorului, a cântecelor şi poeziei populare, va fi o idee directoare pentru afirmarea culturilor din spaţiul european, inclusiv pentru cel est şi sud-est european – ceea ce poate fi considerată o extindere a influenţei lui Herder dincolo de spaţiul german consacrat. Pentru aceasta, Claude Karnoouh spune: „Dincolo de Dunăre, urmaşii lui Herder sunt cei care, sub influenţa răsturnărilor revoluţionare ce se răspâdeau treptat, în estul Europei, vor deplasa autonomia şi autarhia culturală spre politic, în cadrul unei teorii a dreptului, inspirată de Lumini” (Claude Karnoouh, Românii. Tipologie şi mentalităţi, p. 88). „La începutul secolului al XIX-lea, limbile ţărăneşti şi cuvintele lor rituale, enunţare arhaică prin excelenţă, se găseau sub influenţa unei instrumentalizări politice şi sociale care permitea legarea ideii de autenticitate expresivă primară – acea comuniune a Fiinţei şi Raţiunii – de avântul progresului şi al modernităţii politice generale în favoarea unei noi entităţi, poporul-etnie-naţiune, definită prin ipotezele istorico-lingvistice ale poetului-savant” (Ibidem, p. 90). „În felul acesta, omul din Europa orientală îşi pregătise în mod spiritual o patrie etnico-lingvistică” (Ibidem). Între popoarele Europei centrale şi orientale, românii sunt şi ei, prin influenţa Luminilor, urmaşi ai lui Herder, după cum afirmă Claude Karnoouh. Şi acest fapt nu este puţin dacă ne gândim că a dus la creearea şi punerea în practică a ideii naţionale care a fost mult timp într-o situaţie emergentă. Fundamentarea unei gândiri folclorice în Europa orientală este răspunsul la întrebarea despre legătura dintre oamenii politici ai secolului al XIX-lea şi ţărănime, cu cele două „ideologii politice şi alegeri culturale antinomice” (Ibidem, p. 106). Cele două direcţii ideologice prezintă stări de fapte culturale care se poziţionează diferit. Pe de o parte, cercetările din cadrul folclorului francez şi englez, bazate pe studierea sociologică şi antropologică a elementelor de viaţă şi culturale ţărăneşti, evidenţiază dispariţia lumii arhaice ţărăneşti şi transformarea acesteia într-un obiect de muzeu. Pe de altă parte, în Europa orientală cercetarea folclorului serveşte întăririi legitimităţii ideii despre unitatea populaţiilor rurale. Cu toate sincopele istoriei şi a dezrădăcinării ţărănimii (revoltele şi permanenta degradare a bazei economice) o parte a intelectualităţii româneşti a visat mereu un stat ţărănesc, apreciat ca singura posibilitate de păstrare a autenticităţii şi coabitării dintre arhaic şi modern (a se vedea contribuţia istoricului Nicolae Iorga ale cărui idei sunt promovate cu precădere în reviata „Semănătorul”, idei la care au aderat intelectuali şi literaţi ca: Alexandru Vlahuță, George Coșbuc, Duiliu Zamfirescu, Ștefan Octavian Iosif, Emil Gârleanu, Ion Agârbiceanu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu). După opinia lui Claude Karnoouh, studierea folclorului, prin mijloace sociologice, antropologice, lingvistice etc., serveşte legitimităţii statului naţional şi unei identităţi care vrea să se afirme. Dar se observă criza care este determinată de laicizarea tradiţiei şi pierderea esenţei arhaice a culturii populare. Acestea determină ca Europa orientală să urmeze acelaşi scenariu al degradării tradiţiilor din Europa occidentală, chiar dacă există în mod evident o defazare istorică. Ceea ce produce şi accelerează acest fenomen în Europa şi în întreaga lume este modernizarea (înţeleasă ca urbanizare şi industrializare), fenomen lent în România interbelică, dar accelerat în România socialistă (fenomenul de alterare a tradiţiilor ţărăneşti este observabil încă din secolul al XIX-lea prin faptul creării unei lumi cosmopolite). Capitolul al cincilea („Cum să devii modern?”) reprezintă cea mai constructivă critică pe care Claude Karnoouh o face la adresa culturii româneşti naţionale. Observăm că
Claude Karnoouh – o viziune critică asupra românităţii
• Claude Karnoouh – un prieten al Văii
Apreciere tardivă asupra unui text Când am scris acest mic studiu despre filosoful, antropologul și politologul Claude Karnoouh, urma ca acesta să ne viziteze în Valea Jiului, la invitația lui Gilbert Danco. S-a și întâmplat pentru că francezul „românizat” a venit însoțit de Vasile Ernu, în anul 2017. Nu mi-am dat seama atunci, dar azi sunt sigur că pentru mine s-a închis quadratura, într-un înțeles care ar putea aminti de Aristarh din Samos. Diferența este că pentru mine întâlnirile cu Claude Karnoouh nu au fost o problemă de matematică și astronomie, ci o problemă a „omenescului, mult prea omenescului”, după o vorbă celebră. Și această problemă este prinsă în icoana timpului care a lăsat urme pe verticală. Prima mea întâlnire cu acest om celebru a fost la începutul anilor '80, când l-am văzut. Spun că l-am „văzut” pentru că sunt adeptul lui Goethe care credea că văzul este cel mai important simț. Și l-am văzut apoi pe parcursul anilor la Cluj, după ce devenise parțial ceea ce și-a dorit, profesor la o universitate românească. Revederea de la Petroșani încheie o epopee a bucuriei ochilor care a durat 37 de ani. L-am întâlnit prima dată pe Claude Karnoouh prin intermediul lui Aurel Codoban, în anii în care astfel de întâlniri erau urmărite de securitate și trecute în dosare incriminatorii. Claude Karnoouh era mai mult ca o umbră atunci, fascinat de Transilvania și prieten cu țăranii maramureșeni mai mult decât cu universitarii. Niciodată nu știai care dintre aceștia din urmă te-ar fi turnat pentru câțiva țechini. L-am întâlnit în perioada doctoratului de mai multe ori, tot împreună cu Aurel Codoban. Era între cei doi un liant extrem de puternic și o veselie debordantă determinată nu de generoasele halbe de bere, ci de jocul ideilor prins într-o horă a ielelor. Un peisaj al Clujului în eliberarea de servitutea predecembristă! Atunci când am ajuns și eu universitar, la Petroșani, m-am înțeles cu Claude Karnoouh să țină câteva conferințe aici. Din păcate, acest fapt nu s-a realizat pentru că universitatea de aici s-a dovedit obtuză (prin cei care manevrau destinele socioumanelor). Din păcate, studenții petroșăneni nu s-au putut bucura de prezența spirituală și de discursul ales al unui mare om de cultură. Acum, când Claude Karnoouh ne veghează din lumea spiritelor, cred că textul pe care lam scris și publicat în anul 2017 este de o stringentă actualitate. Totodată, îl consider un omagiu adus unui mare intelectual al Europei. Numele lui Claude Karnoouh este binecunoscut azi pentru mulţi români. Admirat şi, deopotrivă, contestat, de unii intelectuali care nu vor să accepte adevărul că acest mare cărturar francez este oglinda obiectivă în care ar trebui să ne privim mereu pentru a afla adevărul despre noi. Relaţia acestuia cu România este una specială, vrednică de o lungă scriere epică, de o dăruire de sine cum rar s-a mai văzut. Această relaţie pare o poveste şi aşa ar fi dacă ea nu s-ar fi derulat în secvenţe istorice recente binecunoscute. Venit ca tânăr cercetător în România anilor 1970, pentru a studia elemente de etnografie specifice spaţiului carpato-danubiano-pontic, s-a legat treptat de un popor cu multe metehne, dar şi cu multă suferinţă istorică în spate. În cei 44 de ani s-a construit între acest om deosebit şi poporul român o legătură trainică pe care nu o poate distruge nicio ticăloşie. Ar merita domnul Claude Karnoouh cu prisosinţă calitatea de român cu drepturi depline pentru că ne-a învăţat limba în primul rând şi ne-a înţeles cultura în punctele ei esenţiale şi nevralgice. Dacă ar fi să rezumăm oarecum această perioadă, care presupune o trecere prin ultimile faze ale socialismului românesc şi perioada de construire firavă şi nesigură a capitalismului postdecembrist, am putea spune că cercetătorul francez, cu vădite intenţii ştiinţifice, a căzut în capcana observaţiei participative asupra „bunilor sălbatici” până a devenit unul de al lor. Aceasta ar fi însă o relativă şi
facebook.com/ziarulvaiijiului
falsă înţelegere a lucrurilor pentru că omul de ştiinţă a rămas consecvent cu el însuşi. A fost şi este mereu în căutarea autenticităţii şi pentru că, de cele mai multe ori, nu a găsit-o a devenit un critic lucid al realităţii româneşti.
Inscursiunea critică în cultura românească Claude Karnoouh înţelege cel mai bine esenţa istorică a trecerii românilor la modernitate, fapt care priveşte în primul rând transformările culturale înaintea celor politice. Dar pentru noi, românii, istoria nu este un element de mediere, nici un adjuvant al medicaţiei sociale, ci fundamentul şi răscrucea ideilor care se vor împlini în planul europenităţii. „Criza” şi suferinţa românilor pentru o lungă perioadă de timp sunt determinate de aşezarea geo-politică între Orient şi Occident, cu toate elementele hetroclite specifice. După o lungă perioadă de tăcere medievală, demersul nostru modern a început cu umanismul lui Nicolaus Olahus (descendent pe linie maternă din familia lui Iancu de Hunedoara), cu Dimitrie Cantemir (acedemician berlinez, voievod moldav şi apoi prinţ moscovit), cu iluminismul ardelean în special. Intrarea noastră în modernitate are ca primă reprezentare trecerea de la folosirea limbii slave la folosirea limbii române în scrieri şi în biserică, ceea ce reîntregeşte vechiul vis al latinităţii (ca rezultantă a daco-romanităţii). Dintre toate cărţile lui Claude Karnoouh despre români, prima dintre acestea, intitulată Românii. Tipologie şi mentalităţi, apărută la Editura Humanitas, Bucureşti, 1994 (ediţia franceză: Ľinvention du peuple. Chroniques de Roumanie. Essai, Arcantère, Paris, 1990) rămâne ca direcţie statornică a interpretării pe care autorul o dă românităţii timp de mai multe decenii (ideile din această carte vor fi reluate şi extinse în lucrarea Inventarea poporului-naţiune. Cronici din România şi Europa orientală 1973-2007, Idea Design & Print Editură, Cluj, 2011). Observăm o constantă meţinere pe linia unei critici constructive care se remarcă în primul rând prin luciditate. Dincolo de calităţile literare pe care le are într-un mod incontestabil (cartea ar putea fi considerată un bun roman care a rezultat dintr-o experienţă personală a autorului), această lucrare îmbină aspectele ştiinţifice rezultate din munca de antropolog, etnolog, sociolog cu trăiri, sentimente, secvenţe de viaţă care se aşează în acelaşi peisaj inenarabil (pentru că se află sub semnul extraordinarului, a ceea ce rezultă dintr-o uimire în faţa a ceea ce nu poate fi povestit în întregime). Pentru aceasta, construirea unei imagini asupra culturii române este determinată de un amestec al obiectivităţii ştiinţifice cu ceea ce a putut să furnizeze sentimentul faţă de autenticitatea (încă!) ţărănească. Din cartea la care fac referinţă, putem remarca în mod deosebit Capitolul al treilea: „Prolegomene filosofice şi istorice la ştiinţa folclorului”; Capitolul al patrulea: ”Despre adevărata semnificaţie a folclorului”; Capitolul al cincilea: „Cum să devii modern”. Capitolul al treilea şi Capitolul al patrulea constituie esenţa teoriei etnologice a lui Claude Karnoouh care se bazează pe o bună tradiţie cartesiană şi herderiană. De la Renatus Cartesius este moştenit firul raţional din care este ţesută metoda generalizată a cunoaşterii, atât de necesară pentru culturi şi civilzaţii dacă este folosită corect, în timp ce de la Johann Gottfried von Herder, ca principal teoretician al mişcării Sturm und Drang, este moştenită ideea unui holism iluminist ce dă sens progresului ştiinţei şi tehnicii. Pe baza unei cunoaşteri profunde a fenomenului cultural european, Claude Karnoouh lucrează pe fundalul unor registre intercalate: istoric, psihologic, cultural. Limba, raţiunea, sentimentul sunt elementele pe care se
miercuri, 9 februarie 2022
aprecierile asupra rolului elementelor culturale în întărirea imaginii pozitive a statului naţional este realizată pe baza unor elemente istorice şi ideologii politice concrete. Constatarea referitoare la lipsa alimentelor tradiţionale din România lui Ceauşescu (o stare degradantă a sărăciei atît pentru locuitorii satelor, cât şi pentru ţăranii dezrădăcinaţi care locuiesc în oraşe) face diferenţa dintre România şi alte ţări aflate în lagărul socialist. Observaţia este justă pentru că în ultimii ani ai regimului socialist se produce o izolare a României chiar în interiorul lagărului socialist, fapt care este considerat o criză majoră pentru o ţară care a avut în anii 1970 cea mai mare deschidere spre Occidentul Europei şi spre S.U.A. Ca să-şi fundamenteze opiniile despre spaţiul cultural românesc, Claude Karnoouh analizează ideile care au legătură cu poporul-naţiune ale lui Lucian Blaga şi Costantin Noica. Ideea cercetătorului francez este că filosoful şi poetul Lucian Blaga este un anacronic pentru că supralicitează „veşnicia” satului românesc. Blaga a creat o „ontologie etnică şi ofensivă”, în care se produce armonia dintre Tradiţie şi Modernitate (Ibidem, p. 164). Şi contemporani cu ideile lui Lucian Blaga sunt o serie de intelectuli români de vază ca: Rădulescu-Motru – cu o vesiune politică şi xenofobă (trimiteri speciale la Românismul: catehismul unei noi spiritualităţi); Nichifor Crainic – cu statul etnocratic; tânărul Cioran – „dorea o dictatură populară şi naţională” (Ibidem, p. 165). Ideile acestea sunt fără echivoc, dar ce se întâmplă cu naţionalismele duse la exacerbare în Europa occidentală? Degradarea aceasta din spaţiul românesc este cumva singulară şi diferită de ceea ce ne-a oferit lecţia Occidentului? Răspunsul la aceste întrebări nici nu mai trebuie dat pentru că elementele istorice sunt evidente în defavoarea în defavoarea Occidentului cu o cultură a reprimării mult mai rafinată. Probabil că trăsătura universalizată a perioadei interbelice pentru întreaga Europă este reprezentată de o coexistenţă a paradoxurilor politice, economice, culturale etc. Dintre aceste paradoxuri se desprinde unul foarte clar de observat: coexistenţa tendinţei de universalizare cu tendinţa de enclavizare. Dar şi aceasta este determinată de un spirit naţional specific. Pentru Claude Karnoouh, Constantin Noica este „un metafizician al etniei-naţiune”. Cercetătorul francez îi recunoaşte lui Noica meritele pe care le are în cadrul filosofiei şi culturii româneşti, rolul pe care l-a avut în cadrul unei pedagogii apropiată de maieutica socratică (Şcoala de la Păltiniş va da intelectuali de primă mână). Totuşi, Noica se manifestă în planul culturii într-un mod paradoxal: este un exeget şi propovăduitor al filosofiei greceşti, al filosofiei hegeliene şi al fenomenologiei, dar, în acelaşi timp, este un provincial pentru că se încăpăţânează în scrierea unei opere filosofice pentru o fundamentare a poporului-etnie, a etniei-naţiuni, într-un moment în care naţiunea în sens occidental este pe cale de dispariţie. Este clară aici o defazare istorică. Claude Karnoouh, în analiza pe care o face asupra gândirii lui Constantin Noica, ia în discuţie în principal lucrarea Sentimentul românesc al fiinţei, în care sunt expuse idei mereu reluate cu scopul de a ancora acest sentiment românesc al fiinţei de o metafizică europeană cu tradiţia îndepărtată a vechilor greci şi cu exemplificările mai mult sau mai puţin tardive ale Occidentului cultural. Cât l-a urmat sau nu pe Heidegger în abordarea fenomenologică a Fiinţei, în relevarea rolului limbii ca experienţă metafizică este de discutat în cazul lui Noica. Întemeierea critică a cercetătorului francez pare să fie una rezultată dintr-o cercetare atentă a operei noiciene, dar care este redusă la un naţionalism revolut. Claude Karnoouh spune: „Din punctul de vedere al limbii pe care o mânuieşte cu o inspiraţie şi o imaginaţie cu adevărat poetice, Noica se află într-adevăr în căutarea unui adăpost pentru românitate, un adăpost în care s-ar retrage fiinţa din a sa archê pentru a se deschide în prezentul neobişnuit. Dar adăpostul pe care-l propune nu este, în realitate, decât o streaşină jalnică, incapabilă să reziste cataclismelor istoriei: versiune nouă a acestei pretinse abilităţi cu care românii au ştiut să reziste odinioară „terorii istorice”” (Ibidem, p. 196). Acesta cred că este „vârful” criticii lui Claude Karnoouh la adresa culturii române care prin cei mai importanţi reprezentaţi
8
www.zvj.ro miercuri, 9 februarie 2022
ai ei a încercat să se afirme în planul unei Europe indiferentă la zbuciumul popoarelor considerate marginale. Ne convine sau nu, critica trebuie considerată binevenită dacă nu avem argumente suficient de temeinice pentru a ne apăra. De fapt, nici nu trebuie să ne apărăm, nici nu trebuie să ne lamentăm în faţa unei Europe care a fost mult timp indiferentă la suferinţa noastră istorică şi care a trăit opulent din speculaţii coloniale. S-a remarcat o virulentă critică la adresa culturii române, atât din interior, cât şi din exterior, cu dorinţa parcă de a ne reduce la tăcere şi la situaţia de va fi mereu înjugaţi. Aceasta ar putea fi amăriciunea noastră, dar critica lui Claude Karnoouh trebuie să o privim ca pe un duşi rece în încercarea de a ne trezi (şi pentru noi deşteptarea „din somnul cel de moarte” este ridicată la nivel de imn naţional).
Românismul și „Complexul Dracula Parc” Într-un moment în care valorile s-au convertit, românismul a pierdut mult din temeinicia lui romantică, tinzând să devină un concept vid. Intelectualii de azi nu mai produc „românism”, sau cei care cred că o fac ajung la extremisme. Patimile politice, în aparenţă, sunt tot mai aprinse, în realitate sunt atinse de cea mai mizeră lascivitate. Partidele şi oamenii politici se complac într-o anumită concupiscenţă, rezultat al ignorării valorilor. Românitatea tinde să fie redusă la „Complexul Dracula Parc”, din moment ce românii din interiorul statului sunt roşi mereu de ambiţia de a fi pe ultimul loc în Europa în ceea ce este pozitiv şi pe primul în negativitate. Cât despre românii din diaspora, se spune despre ei ca sunt şi vor fi dezbinaţi. Este un moment de acută criză a realităţilor ce se ascund sub conceptele de “românism” şi „românitate”. Atât noi cât şi străinătatea înţelegem tot mai puţin acest lucru. În timp ce aşa-zisele mari naţiuni istorice îşi pot permite orice, chiar şi extremismele cele mai dăunătoare, fără ca să fie ştirbită aura democraţiei, naţiunile mai puţin privilegiate ale istoriei trebuie să fie prudente în mersul lor spre viitor. S-a instaurat, din nefericire, un fel de snobism politic şi istoric, după care popoarele mici şi mijlocii, aflate dincolo de axa occidentală, sunt purtătoare a unor viruşi periculoşi, care pun în cumpănă statul-quo-ul lumii contemporane. Românismul pe care-l am în vedere aici are sensul de spirit românesc, aşa cum se regăseşte acesta ca trăire, ca sentiment major de recunoaştere a mătcii prin care a curs românitatea, cu tot ceea ce are ea pozitiv în istorie. Unora, cei care cred că viitorul va avea doar faţa cosmopolitismului, li se pare că românismul e un fenomen bolnav, purtător de naţionalism extremist şi piedica cea mai serioasă în afirmarea mondială a românilor. Spiritul românesc nu s-a opus şi nu se opune însă – istoric – spiritului universal, ci este doar dorinţa de a avea o identitate creatoare care să depăşească uzatele iluzii de universalism. Numai o înţelegere a împlinirii sinelui prin ceilalţi poate să dea măsura adevaratului românism, în timp ce o relativizare absolută a identităţii duce la disoluţie. În fond, adevăratul românism este regăsirea de sine a românilor în planul istoriei, aşa cum regăsirea de sine a subiectului (insului) se împlineşte în planul psihologic al colectivitaţilor. Românismul este o nevoie de identitate, care se împlineşte în ordinea spiritului şi culturii, fără să dăuneze altor identităţi, chiar dacă există competiţie între acestea. Procedăm prin a distinge în evoluţia românismului două sensuri majore, nu neapărat successive întrucât ele pot fi concomitente: a) un sens istoric, de la naşterea poporului român şi până la independenţa istorică a României moderne; b) un sens cultural, din momentul în care identitatea istorică nu mai este suficientă, iar afirmarea unui popor, unei naţii trebuie să asimileze un plan mai vast, până la universalitate. Specificul românismului este că forma sa clasică se încheie într-o imagine romantică dată de revoluţia burgheză, de naşterea României moderne şi de independenţa acesteia, aşa cum pentru Germania fenomenul clasic al germanismului se încheie în 1871, odată cu unificarea sub sceptrul Prusiei a statelor germane. Imaginea romantică – oriunde s-ar fi ivit ea – este producătoare de exaltare, de multe ori într-un regim nocturn. Ea se bazează pe o hiperbolizare a virtuţilor şi,
uneori, pe dezvăluirea unei boli lăuntrice luată ca frumuseţe spirituală. Exaltarea romantică are sensul cel mai adânc al identităţii şi al rivalităţii istorice. Ea se produce însa într-un mod diferit de la naţie la naţie, iar românii ştiu cel mai bine acest lucru, aşezaţi fiind la răscrucea unde vocaţia istorică simte bătaia tuturor vânturilor. Aici intervin diferenţe majore între românism, germanism, franţuzism sau americanism. Românismul, ca diferenţă faţă de rest, a fost mereu infuzat de o doză de mesianism, cu sentimentul unui popor de graniţă. Acest mesianism, începând cu modernitatea, a venit în genere din afară sub forma unei dinastii străine sau a capitalului străin (ca o combinaţie ciudată a conservatorismului cu politica “porţilor deschise”). Acest sens “salvator” a neglijat sâmburele real, sufletul arhetipal al românilor. Tocmai aici imaginea romantică a avut de suferit. Dacismul şi tracismul sunt laturile ascunse ale românismului romantic, provenite tot din această nevoie de identitate. Sunt necesare umbrele marilor voievozi, spiritele lui Decebal şi Traian, adică umbrele istoriei pentru ca poporul român să nu dispară. Dar aceste umbre, invocate cu patos de Eminescu şi de alţi poeţi romantici, nu mai sunt suficiente, atunci când societatea româneasca vrea să depăşească limitele etnicului şi să se înscrie în modernitatea radiată de Occident. Sensul modernităţii este cel apusean, cel producător de abundenţă materială în serie. Pentru noi, modernul înseamnă sfârşitul romantismului, dar nu unul definitiv, atâta timp cât puseuri romantice vom regasi şi în perioada interbelică. Romantismul, sub formele lui finale, este purtător a ceea ce poate fi numit “sfârşitul istoriei”, sfârşit care va fi înlocuit cu “teroarea istoriei”, atât de evidentă după al doilea razboi mondial. Romantismul, deşi apogeu al formei istorice – cea care se împlineşte în ordinea timpului – este purtător al seminţelor din care se va naşte un nou românism, cel cultural, reprezentat cel mai bine de “tânăra” generaţie interbelică. Deşi discuţiile asupra românismului sunt aproape interminabile, axa lui istorică reală – ca fenomen modern – este cea sesizată de Mircea Eliade: Eminescu – Iorga – Pârvan. Aceasta este o axă sigură, evidentă pentru că permite construirea României prezente şi viitoare, dar ar fi prea săracă dacă i-am elimina rădăcinile umanist-iluministe, atât de doritoare de a afirma latinitatea nord-dunăreană. Totodată, ea ar fi săracă dacă ar fi eliminat oricare dintre românii creatori de istorie (cazul generaţiei de la 1848) şi creatori ai marii culturi românesti (de la testamentul politic al lui Neagoe Basarab pâna la Eliade, Noica, Cioran, Brancuşi ş.a.). Axa românismului este tocmai axa pozitivă a poporului român, ceea ce trece dincolo de excese, de extremismele de dreapta sau de stânga.
Lecția tristeții lui Claude Karnoouh Se cuvine să aducem un omagiu deosebit francezului care a devenit un român deosebit. El singur spune: „Celui care din motive personale a ales să trăiască aici, pe malurile Istrului… şi care cunoaşte ţara de vreo patruzeci de ani de-acum, i se întîmplă cîteodată să fie năpădit de o tristeţe nesfîrşită, dar şi de o furie neputincioasă, văzîndu-i pe parveniţi umflîndu-se în pene ca nişte nătărăi suficienţi, cinici şi aroganţi cu inferiorii, supuşi ca nişte slugi şmechere cu cei puternici” (Claude Karnoouh, Felii de viaţă în România, astăzi, în CriticAtac, Bucureşti, 11 iulie, 2011). El nu ne îndeamnă să ne plângem de milă, ci doar să fim lucizi în iluziile pe care ni le facem faţă de o Europă (devenită Uniunea Europeană) care nu ne vrea neapărat decât ca pe un experiment neocolonial. Pentru că: „De la extinderea ei asupra Estului postcomunist, UE este o maşinărie neocolonială, o pură maşină de făcut bani pentru marele capital occidental ...”. Este acest lucru un îndemn pentru noi la trezire („din somnul cel de moarte”, cum spune imnul naţional). Cu toate neajunsurile ei, cu toate constructele revendicative, ce mai rămâne din această ideee de românism în confruntarea cu prezentul consumist? Dincolo de imaginea culturală, de performarea naţională care a avut sens la un moment dat trebuie să acceptăm alteritatea (o ruptură în identitatea noastră) ca pe o posibilitate de a ne păstra pe noi înşine în altceva (odată intraţi în maşinăria posmodernităţii).
evocĂri
5
6
DIVERSE
Săptămâna viitoare
Se reunește și Inter Petrila
De săptămâna viitoare va suna adunarea și echipa de fotbal Inter Petrila. Antrenorul Adi Câmpean ne-a informat ca lotul trupei sale nu a suferit modificări serioase. „E posibil să ne plece câțiva jucători, dar asta nu e noutate. Pleacă și revin. Am văzut că aceste plecări au devenit o problemă acută la echipele din Vale, dar nu le putem stopa. Nu ne facem griji, vom apela la juniori”, ne-a înștiințat antrenorul Câmpean. Inter Petrila are același obiectiv: accederea în Play off-ul Ligii a IV-a.
Rugby
Știinţa sună adunarea
Știința Petroșani a sunat adunarea pentru săptămâna viitoare.
Antrenorul Alexandru Lupu ne-a declarat ca nu este prevăzut un cantonament, decât o pregătire centralizată la baza echipei. „Ne vom reuni săptămâna viitoare într-un un cadru organizat. Nu a venit nimeni, nu a plecat nimeni, avem doar o retragere. Jucătorul Ioniță a anunțat că se retrage din activitate. Sunt dezamăgit că nu jucăm în Superligă. Noi vom încerca și anul acesta să fim pe primul loc. Ne dorim mereu să câștigăm, dar e frustrant că nu se întâmplă nimic să putem evolua în Superligă. Vom pune accent și pe copii și juniori”, a declarat tehnicianul. Competiția în DNS se va relua pe data de 2 aprilie, iar campionatul va avea 10 echipe. Noutatea este apariția formației din Iași. Pagină realizată de Loredana JUGLEA
ANUNŢ DE LICITAŢIE ÎNCHIRIERE
1. Informaţii generale privind concedentul, în special denumirea, codul fiscal, adresa, numărul de telefon, telefax şi/sau adresa de e-mail ale persoanei de contact: U.A.T. Oraşul Uricani, ORAȘUL Uricani, str. 1 Mai, nr. 6, jud. Hunedoara, cod fiscal 4634647, tel. 0254/511121, fax. 0254/511127, e-mail: primariauricani@gmail.com 2. Informaţii generale privind obiectul închirierii, în special descrierea şi identificarea bunului care urmează să fie închiriat: 1. teren intravilan în suprafață de 49 mp, cu categoria curți construcții, aparținând domeniul privat al U.A.T. Oraşul Uricani, situat în Orașul Uricani, Str. 1 Decembrie, nr. cadastral 63338, CF nr. 63338, HCL Uricani nr. 21 din 27.01.2022 și conform art. 332-335 din O.U.G nr. 57/2019; 2. teren intravilan în suprafață de 120 mp, cu categoria curți construcții, aparținând domeniul privat al U.A.T. Oraşul Uricani, situat în Orașul Uricani, Str. Aleea Jiului, nr. cadastral 63299, CF nr. 63299, HCL Uricani nr. 22 din 27.01.2022 și conform art. 332-335 din O.U.G nr. 57/2019; 3. teren intravilan în suprafață de 2217 mp, cu
facebook.com/ziarulvaiijiului
Fotbalistele mândria Puiului Puiul are echipă de fotbal la seniori care ține steagul sus în Liga de la sate. Dar ce nu știți e faptul că aici fetele sunt pe picior de egalitate cu băieții. Cel puțin pe gazon…
În comuna Pui câteva fete practică fotbalul, din pasiune și dorința de afirmare. După multiple competiții județene, zonale și naționale câștigate, 4 dintre fetele cu talent nativ, fiice ale comunei și componente ale echipei de fotbal feminin a școlii, au făcut un pas în față. Și anume, Lorena Mihăilesc, Elena Petrișor, Cristina Panatie și Ionela Năstăsoiu au fost selecționate în loturile clubului Poli Timișoara, club ce dezvoltă cel mai îndrăzneț proiect sportiv de fotbal feminin din țară. Felicitări fetelor! Urmați-vă visurile cu încredere!
Hațeg
Întâlnire de gradul zero cu presa sportiva
AJF Hunedoara continuă întâlnirile din cadrul strategiei de dezvoltare. Un capitol aparte pentru imaginea oricărei asociații sau club de fotbal îl reprezintă presa.
O strategie eficientă de comunicare devine din ce în ce mai importantă pentru o organizație în sfera mass-media digitală a zilelor noastre, unde suntem martorii vitezei tot mai mari cu care informațiile circulă și sunt distribuite.
De la ora 12
Amicalul FC Brașov - CSM Jiul Petroșani
Site-ul echipei de fotbal CSM Jiul Petroșani informează-te că miercuri va avea loc un nou amical pentru gruparea din Vale.
„În legătură cu meciul amical de miercuri, în care vom întâlni divizionara secundă FC Brașov, a intervenit o mică schimbare. Meciul se va desfășura pe stadionul I.C.I.M. din Brașov, cu începere de la ora 12:00, și nu de la ora 14:00 cum a fost anunțat”, se arată pe site-ul echipei publice. CSM Jiul a susținut două meciuri de verificare ambele pierdute. A pierdut cu scorul de 1-0 la Sibiu și cu 7-1 în fața echipei Steaua, la București. categoria neproductiv, aparținând domeniul privat al U.A.T. Oraşul Uricani, situat în Orașul Uricani, fosta carieră Cîmpu lui Neag, nr. cadastral 63378, CF nr. 63378, HCL Uricani nr. 22 din 27.01.2022 și conform art. 332-335 din O.U.G nr. 57/2019; 4. teren intravilan în suprafață de 3800 mp, cu categoria curți neproductiv, aparținând domeniul privat al U.A.T. Oraşul Uricani, situat în Orașul Uricani, Str. , Str. Principală, nr. cadastral 63094, CF nr. 63094, HCL Uricani nr. 191 din 24.11.2021 și conform art. 332-335 din O.U.G nr. 57/2019 3. Informaţii privind documentaţia de atribuire: se regăsesc în caietul de sarcini. 3.1. Modalitatea sau modalităţile prin care persoanele interesate pot intra în posesia unui exemplar al documentaţiei de atribuire: la cerere, de la sediul instituției, Biroul Impozite și Taxe Locale 3.2. Denumirea şi adresa serviciului/compartimentului din cadrul concedentului, de la care se poate obţine un exemplar din documentaţia de atribuire: U.A.T. Oraşul Uricani, ORAȘUL Uricani, str. 1 Mai, nr. 6, jud. Hunedoara, Biroul Impozite și Taxe Locale. 3.3. Costul şi condiţiile de plată pentru obţinerea acestui exemplar, unde este cazul: 600 lei/ exemplar, care se achită cash la casieria U.A.T. Oraşul Uricani, ORAȘUL Uricani, str. 1 Mai, nr. 6, jud. Hunedoara.
Pentru a afla unele aspecte ce trebuie îmbunătățite pentru a avea o comunicare cât mai bună, la Primăria Hațeg a avut loc o nouă întâlnire consultativă cu reprezentanți ai presei sportive. Ca de fiecare dată, oficialii AJF spun că întâlnirea a fost benefică în identificarea problemelor cu care se confruntă asociația, „astfel încât să avem o comunicare cât mai eficientă”, au punctat oficialii. 3.4. Dată limită privind solicitarea clarificărilor: 03.03.2022, ora 14.00. 4. Informaţii privind ofertele: 4.1. Data limită de depunere a ofertelor: 15.03.2022 ora 10ºº 4.2. Adresa la care trebuie depuse ofertele: U.A.T. Oraşul Uricani, ORAȘUL Uricani, str. 1 Mai, nr. 6, jud. Hunedoara, Biroul Impozite și Taxe Locale 4.3. Numărul de exemplare în care trebuie depusă fiecare ofertă: un singur exemplar , în două plicuri sigilate – unul exterior și unul interior 5. Data şi locul la care se va desfăşura ședința publică de deschidere a ofertelor: 15.03.2022 ora 13ºº, U.A.T. Oraşul Uricani, ORAȘUL Uricani, str. 1 Mai, nr. 6, jud. Hunedoara – Sala de ședințe 6. Denumirea, adresa, numărul de telefon, telefax şi/sau adresa de e-mail ale instanţei competente în soluţionarea litigiilor apărute şi termenele pentru sesizarea instanţei: Secţia de Contencios administrativ a Tribunalului Judeţean Hunedoara, Deva, str. 1 Decembrie, nr. 35, jud. Hunedoara, tel. 0254/211574, fax. 0254/216333, e-mail: lbenta@just.ro 7. Data transmiterii anunţului de licitaţie către instituţiile abilitate, în vederea publicării: 08.02.2022
miercuri, 9 februarie 2022
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
Trebuie să pleci la drum pentru a rezolva nişte sarcini de serviciu pe care ţi le asumi cu maximă responsabilitate. Nu te întorci acasă fără treaba rezolvată.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Contribuţia ta în problemele altora se va dovedi a fi salvatoare, pentru că tu ai o viziune mai clară asupra lucrurilor. Cine te are azi în preajmă ca prieten sau confident are numai de câştigat.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Eşti înconjurat de multă lume şi cu fiecare ai alt gen de relaţii, reuşind să te adaptezi perfect oricărei tipologii umane.
rac (22 Iun - 22 Iul)
MATrIMoNIALe
mica publicitate
Domn serios, 65 ani, fără obligații, situație materială bună, caut femeie pentru căsătorie, cu vârsta între 50-65 ani, fără obligații. Relații la telefon 0725.882855
LEONI BUMBEȘTI-JIU ANGAJEAZĂ MUNCITORI ASAMBLARE CABLAJE
câștigă 3170 lei BrUT:
• Salariu lunar 2550 lei brut • Primă Paște+Crăciun+Concediu 600 lei brut • Tichete de masă în valoare de 20 lei / zi • Bonus de eficiență, calitate și prezență 150 lei brut • Ore suplimentare 200% • Spor de noapte 25% • Transport decontat • Instruire profesională • Mediu de lucru sigur • Posibilitatea relocării în Arad pe o perioadă de 1 – 3 luni (condițiile vor fi discutate la interviu)
Te afli într-un mediu ceva mai agitat, în care se spun cuvinte dure, unde certurile sunt gata să izbucnească de la orice, dar te adaptezi uşor într-o astfel de atmosferă.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
casă!
Nu te retrage în carapacea ta astăzi, pentru că este o zi foarte norocoasă, dar nu poţi profita de şansele cele bune dacă te închizi în
Fecioară (23 Aug - 21 sep)
Starea ta emoţională nu e deloc la înălţime, se vede că ai ceva greu pe suflet şi nu găseşti cuvintele potrivite pentru a împărtăşi şi altora ce e cu tine.
Balanţă (22 sep - 22 oct)
A sta acasă, singur, împovărat de stres şi griji, nu e cea mai bună soluţie. Caută cu mai mare atenţie confidentul tău de suflet!
scorpion (23 oct - 21 Noi)
Pregăteşti de pe acum o schimbare de direcţie stabilită cândva în perioada următoare, dar momentan eşti prins într-o situaţie neplăcută ce-ţi taie avântul.
săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Nu te mulţumeşti cu spaţiul strâmt în care trăieşti, ci visele tale zboară cu mult mai departe de graniţele casei, ale oraşului, ale ţării tale!
cerințe:
• Responsabilitate și spirit de echipă • Disponibilitatea de a lucra în schimburi
poți depune cV-ul:
- la sediul nostru din localitatea Bumbești Jiu, str. Bumbești, nr. 462A, în atenția Departamentului Resurse Umane din cadrul uzinei Leoni - la adresa de e-mail: marina.pirvan@leoni.com - relații suplimentare se pot obține la tel: 0756168274 / 0746236514
Așteptăm cu nerăbdare să te întâlnim!
capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Timpul trece într-un ritm care te favorizează, pentru că îţi inspiră starea necesară pentru a te apuca serios de un plan de lungă durată ce va evolua foarte lent.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Eşti nesigur pe tine şi ţii cu dinţii de cele mai mici detalii care îţi inspiră cât de cât siguranţă şi stabilitate.
peşti (19 Feb - 20 Mar)
Nu asculta ce-ţi transmite azi persoana care îţi ţine companie, pentru că interesele sale se vor dovedi a fi egoiste şi periculoase.
Horoscop
8
www.zvj.ro miercuri, 9 februarie 2022
DIVERSE
7
8
Marian Boboc vă prezintă
Prăvălia cu istorii
S-a întâmplat la Lupeni în 1923 (II)
Vizita Episcopului romano-catolic al Transilvaniei
„Gazeta Jiului” publica cu regularitate articole cu caracter „naţionalist”, uneori amendând şi devierile numeroaselor etnii din Valea Jiului. Această dimensiunea naţionalistă a săptămânalului petroşenean poate fi explicată şi prin faptul că printre redactorii-colaboratori ai săi se aflau preoţi ai celor două biserici naţionale. Dacă vizitele în Valea Jiului ale înalţilor demnitari ai bisericilor ortodoxe şi greco-catolice sunt relatate în spaţii ample, cele ale prelaţilor romano-catolici abia de sunt amintite. Iar când sunt consemnate, apar micile şi inerentele răutăţi confesionale ale comentariului. Spre confirmare, iată relatarea vizitei făcute de P.S.S. Majláth, Episcopul romano-catolic al Transilvaniei la Lupeni: „Vizită episcopească. Pentru a putea fi împărtăşiţi copiii de confesiunea rom. cat. cu sfântul sacrament al mirului, Prea Sfinţia Sa Episcopul de Alba-Iulia, G. Majláth, a sosit cu suita sa în localitate în 9 iunie, la ora 5 p.m. Aici a fost primit din partea comunei de dl. primar Nicu Niciu, iar din partea comitetului bisericesc de dl. Cornel Vittkö, primcurator catolic. La primirea Prea Sfinţitului erau toate autorităţile, delegaţii şcoalelor în frunte cu directorii şi o mulţime de public, care
facebook.com/ziarulvaiijiului
era doios să-l asculte şi să-l vadă pe Prea Sfinţia Sa. Poporul, dornic de a asculta, adăpa din poveţele P.S. Sale, ca după un adevărat părinte după care aşteaptă, nu le-a putut auzi! Fiind tare obosit, Înaltul Prelat a încredinţat pe unul din suita Sa, plebanul din Haţeg, ca să vorbească poporului prezent. Nu voim să facem critica cuvântării, dar de la un plenipotenţiar al mai marilor bisericeşti am fi aşteptat ca la sfârşitul cuvântării, când a terminat cu nemzsetek de országok boldogulására, să-l fi schimbat într-un înţeles precum se cere de la un iubitor de patrie, cum trebuie că este Prea Sfinţia Sa, la care nu poate încape nici o îndoială”.
Serbările şcolilor
La 12 iunie, în curtea nr. 1 a şcolii centrale, are loc serbarea de sfârşit de an a elevilor Şcolii Primare de Stat Lupeni. Înaintea începerii programului artistic, elevii împreună cu învăţătorii s-au rugat la bisericile lor, „mulţumind Puternicului pentru toate cele primite”. Dintre cele trei secţii ale şcolii - română, maghiară şi germană - cea mai bună prestaţie au avut-o elevii germani. Serbarea, şi cu aceasta şi anul şcolar, s-a încheiat după masă, cu tradiţionalul cerc al cadrelor didactice. Şi şcolile medii de Stat dau o serbare în după amiaza zilei de 1 iulie, cu prilejul închiderii anului şcolar. Programul susţinut de către elevi, apreciat de presa locală ca „bogat şi răuşit”, impresionează şi astăzi: „Cântările au fost executate de corul şcoalei condus de d-na prof. Gisler Ida. Declamările elevilor recitate în limba română, franceză, germană şi
maghiară, ne-au impresionat mult. Atât înainte, cât şi după festival, au stat la dispoziţia spectatorilor expoziţia de desemn şi lucru de mână a băieţilor, precum şi a fetiţelor. Expoziţia băieţilor a fost aranjată cu mult gust de dl. prof. Pop Aurel, care în scurt timp a dovedit aptitudinea pentru predarea cu succes a acestor studii. Expoziţia fetelor a fost la culme atât în aranjare, cât şi lucrurile arătate, dovedind că munca totdeauna are succes. Cu privire la scumpetea de azi, ar fi fost mai consult să se facă numai lucruri care se şi pot întrebuinţa, dând prin aceasta directivă copiilor de a face numai lucruri de care au folos. La sfârşitul serbării se face raportul oficial de către neobositul Ioan Pop, arătând că deşi şcoala suferă atât din lipsa salelor, cât şi a rechizitelor, progresul atât în studii, cât şi în disciplină a fost bun. Vorbeşte despre alcătuirea comitetului şcolar sub prezidenţia d-lui Senator Valer Bociat în şcoala română şi a d-lui Francisc Frey, director minier în şcoala maghiară. Se premiază apoi total 23 elevi cu câte 100 lei şi 35 elevi cu cărţi. Premiile s-au acoperit din donaţiunea societăţii miniere de 2.000 Lei, a d-lui Schön Iulius de 1.000 lei, Primăria - 400 lei, dl. Valer Bociat - 100 lei, dl. Ioan Bratu - 50 lei şi dl. Furnica Gheorghe - o pereche de sandale (…). Este de remarcat că dezinteresul din trecut al minorităţilor faţă de cultura românească încă şi azi se menţine, nepermiţându-se nici măcar la această serbare. Frumoasă excepţie nobilă a făcut şi de astă dată bătrânul Dr. Iosif Katzander, totdeauna iubitor şi sprijinitor în acţiunile culturale”.
miercuri, 9 februarie 2022