Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani
Vulcan
Director:
Cătălin DOCEA
Curs valutar:
1€ = 4,9460 lei 1$ = 4,3739 lei
1₤ = 5,9198 lei
joi, 13 ianuarie 2022
Anul XV • nr. 3227 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
Incidenţa cazurilor SARS-CoV-2 (12 ianuarie 2022)
Judeţul Hunedoara Petrila Vulcan Petroşani Aninoasa Uricani Lupeni
se implică trup și suflet în astfel de cazuri.
Acesta a povestit
Fostul consilier local revine
întâmplarea într-o ședință de consiliu local, iar rezultatul a fost că fiecare coleg de consiliu a băgat mâna în buzunar sau în poșetă și a extras o sută-două de lei. Bani pe care inimosul consilier local i-a luat și i-a dat mamei copilului. Femeia numai că nu i-a pupat mâinile consilierului local, dar, mai târziu, mare i-au fost mirarea și tristețea acestuia, ca să afle altceva. Că respectiva a topit banii pe deplasări cu taxiul și pe alte fel de fel de prostii, iar copilul a rămas cu infirmitatea pe care o poartă și în prezent.
Marți, cam pe la prânz, l-am întâlnit pe prietenul Ioan Dorel Șchiopu în zona pizzeriei „Napoli” din Vulcan. Adică la „Dincă”. Nu era singur, ci însoțit de un tânăr. Acesta avea gura strâmbă și o ținea gura deschisă în permanență. Privindu-l mai atent, am avut impresia că-l știu de undeva. Aveam să aflu că nu mă înșelasem.
Numai că, de asta,
În urmă cu unsprezece ani,
când Ioan Dorel Șchiopu era consilier local, auzise despre un caz dramatic petrecut în partea de sus a Crividiei. Un băiețel de vreo șapte ani căzuse pe reșoul care le încălzea camera. Era un reșou din acela făcut din șamotă mare și cu rezistență groasă care, când se înroșea, nu puteai să reziști mult în apropierea lui. Familia care locuia atunci în casa cu numărul 4/1 era
Scandal pe internet între fanii Jiului și GSP Pagina 6
2,03 1,75 1,53 1,33 1,14 1,21 0,84
una numeroasă, cam douăsprezece suflete din câte îmi amintesc. Alexandru Gașpar, copilul care căzuse cu fața și cu pieptul pe rezistența înroșită, avea nevoie urgent de operație, așa că maică-sa a apelat la Ioan Dorel Șchiopu, despre care auzise că
Comisarii județeni de mediu au avut în 2021,
830 de controale pe teren. 69 de amenzi. 1,6 milioane lei Pagina 3
Ioan Dorel Șchiopu s-a hotărât să acționeze în așa fel, încât să nu mai aibă surprize. Nicidecum de la mama băiatului care a plecat de acasă de vreo trei ani și l-a lăsat pe Alexandru, acum de 19 ani, să aibă grijă de cei șapte frați mai mici ca el. De luni a început să umble cu băiatul, pentru ca acesta să primească ajutorul social de la primărie. Primul pas a fost acela al înscrierii la un medic de familie. După care pare-se că vor veni și zile mai bune pentru adolescent. Cineva i-a povestit despre caz doctorului Khaled Bulbul, chirurg plastic la Spitalul municipal Vulcan. Acesta va încerca să facă ce poate, după care îl va trimite pe tânăr la un coleg de-al său, medic în Timișoara. Să dea Dumnezeu să fie bine! Gheorghe OLTEANU
O nouă carte de Marian Boboc:
„Din cronicile Devei în presa vremii” (1919-1923)
2
ACTUALITATE
În chestiunea anvelopării blocurilor în viitorul apropiat,
Primarul Lucian Resmeriţă susţine asociaţiile de proprietari
Ca mai toate localitățile țării, nu mai vorbim de cele din Valea Jiului, administrația locală a Lupeniului are serios de tras la capitolul anveloparea blocurilor și refacerea acoperișurilor.
Vestea bună de început de an dată de primarul localității din vestul Văii Jiului este aceea că primăria începe pregătirea proiectelor pentru anveloparea blocurilor. Un proces ce va ține ani și ani de zile, dar în urma căruia, prin proiectele depuse și apoi finanțate, lupenenii vor fi cu siguranță câștigați, iar de imaginea localității nici nu mai vorbim în condițiile în care lupeniul tinde să devină un oraș turistic adevărat, dacă ținem cont de dezvoltarea stațiunii Straja de la an la an. la mijlocul acestei săptămâni, primarul lucian resmeriță a ținut să transmită cetățenilor faptul că primăria începe ceea ce ne spunea anul trecut tot edilul: pregătirea proiectelor pentru anveloparea blocurilor. Numai că, așa cum tot scriam și în anii trecuți, și la lupeni există în continuare o problemă legată de înființarea asociațiilor de proprietari, aproape inexistente în cam toată Valea Jiului până acum ceva timp, cu unele excepții, la Petroșani mai ales și sporadic prin Petrila, lupeni, Uricani și Vulcan. la apelul primarului de anul trecut, mulți locatari și proprietari de locuințe au înțeles că trebuie constituită o asociație de proprietari, altfel încât primăria să poată include în proiectele sale pe acest capitol și blocul unde locuiesc, în acest sens existând la lupeni pași mari față de ceea ce era acum un an. Cu toate acestea, mai e nevoie în continuare să se
)
Ziarul Vaii Jiului
lucreze la acest aspect. Primarul lucian resmeriță a mai dat de înțeles și în acest început de an că fără asociație de proprietari înființată, nu se poate obține finanțare pentru lucrări de anvelopare la blocuri, dând chiar și un termen de solicitare a intenției:1
februarie 2022. „Începem pregătirea proiectelor pentru anveloparea blocurilor! Asociațiile de proprietari care doresc să beneficieze de finanțare pentru realizarea Proiectului Tehnic de către Primăria municipiului lupeni, trebuie să depună până pe data de 01.02.2022 solicitarea intenției. Cetățenilor care au demarat procedura de
Editor: SC Aldo Detail Direct Srl Petroşani rO 32719137 n J20/82/2014
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN
înființare ale acestor asociații de proprietari, le solicităm să urgenteze finalizarea acesteia, pentru a putea accesa fonduri și pentru blocurile lor. Cetățenii care nu sunt organizați în asociații de proprietari până în acest moment, pot depune solicitări, dar nu vor putea beneficia de fonduri pentru reabilitarea blocurilor decât dacă vor înființa aceste asociații conform legii. Toate solicitările se vor depune la registratura Primăriei municipiului lupeni, sau la adresa de e-mail: primaria@elupeni.ro, până la data de 1 februarie 2022”, a transmis primarul lupeniului. Să sperăm că mesajul primarului va fi văzut sau auzit de câți mai mulți localnici, astfel încât primăria să aibă pe listă cât mai multe blocuri, iar când se va prinde finanțarea cât mai mulți lupeneni să beneficieze de lucrări, în condițiile în care la cele mai multe blocuri din localitate nu s-a mai intervenit cu lucrări de mare anvergură de zeci și zeci de ani, la unele, poate, de la darea în folosință. Corneliu BRAN
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDrAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIrGHIDUŞ, Sonia lIBErESCU, Alin rUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FlEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
joi, 13 ianuarie 2022
Comisarii județeni de mediu au avut în 2021,
830 de controale pe teren. 69 de amenzi. 1,6 milioane lei
• În Valea Jiului mai sunt probleme de
poluare a apelor și în domeniul silvic
Fiind început de an, ne-am gândit că n-ar strica să vă prezentăm un scurt bilanț al activității Comisariatului Județean Hunedoara al Gărzii Naționale de Mediu pe anul 2021, unul poate chiar mult prea scurt, făcut public de comisarii coordonați de comisarul șef Dorel Ovidiu Bretean, poluarea naturii și a mediului înconjurător fiind un subiect de interes general. Cât de curând vă propunem o discuție și cu comisarul șef amintit legat de Valea Jiului, pentru că probleme tot există.
Conform planului anual de activitate al Comisariatului Judeţean Hunedoara al Gărzii Naţionale de Mediu, în cursul anului 2021, cele 6 echipe de comisari din cadrul Comisariatului Județean Hunedoara al Gărzii Naționale de Mediu au efectuat 830 controale. „Urmare a efectuării acestor acțiuni de inspecție și control au fost aplicate un număr de 98 de sancțiuni principale (29 avertismente și 69 amenzi contravenționale) în valoare totală de 1.595.600 lei, au fost transmise către Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara 4 propuneri de suspendare ale actelor de reglementare, au fost transmise 3 sesizări către organele de cercetare penală pentru posibile fapte infracționale privind legislația de protecția mediului și au fost confiscate două mijloace de transport urmare a nerespectării legislației privind gestionarea deșeurilor. În timpul acțiunilor de inspecție și control au fost vizate și măsuri de prevenire a încălcării legislației privind protecția mediului, de mediatizare și conștientizare a obligațiilor ce le revin persoanelor fizice și juridice conform legii și au fost impuse măsuri de remediere pentru neconformitățile constatate”, se arată în comunicatul transmis recent în spațiul public. Pe de altă parte, surse din cadrul instituției la nivel național, trecute în vizită în timpul liber prin Petroșani și cu care am stat de vorbă la finalul anului trecut, ne-au spus că problematica de mediu în Valea
8
www.zvj.ro joi, 13 ianuarie 2022
Jiului ține în continuare de tăierea pădurilor în Estul Văii Jiului, lucru sesizat nu de puține ori și de către cei de la „Apa Serv” Valea Jiului, care au avut probleme și în 2021 cu turbulența apei la stații de tratare din cauza tăietorilor de lemne care nu respect uneori niciun principiu legal, precum și de poluarea râurilor de către gospodării care nu au nici în acest moment canalizare, dejecțiile fiind aruncate direct în râuri sau pâraie. Ar fi interesantă o hartă a acestor
zone executată de comisarii de mediu și transmisă public, pentru zonele din localitățile noastre unde numărul unor astfel de gospodării este mai mare. Deci nu vorbim neapărat de o gospodărie izolată, ci de mai multe într-un spațiu restrâns. Multe astfel de zone le cam știm mulți dintre noi, dar ar fi bine făcute publice, concret, astfel încât primăriile să poată lua
măsuri de redresare a situației în viitorii ani, poate prin crearea unui front comun cu consiliul județean și cu cei de la „Apa Serv” Valea Jiului. Poate de ce nu, cei de la Apa Serv i-ar putea ajuta în acest sens pe comisarii de mediu hunedoreni și să le arate o hartă unde sunt case, dar canalizarea e lipsă. Aceste situații evident că trebuie să înceteze, trebuie remediate aceste lipsuri, dacă ne dorim cu adevărat ape curate și un mediu nepoluat, cum tot se spune peste tot, inclusiv în politica UE, dar când e de luat măsuri se așteaptă de multe ori prea mult, uneori cu anii sau cu zecile de ani în unele exemple, cum este și cazul acelor păduri rase de pe fața pământului din toată țara, fără să se mai planteze mai nimic înapoi și fără ca nimeni să vadă cum stă situația și să ia măsuri decât foarte târziu. Vom reveni. Corneliu BRAN
MEDIU
3
4
În urmă cu 100 de ani
prăvălia cu istorii
La Petroșani a apărut „Gazeta Jiului” – ziarul „apolitic” al lui Tătărăscu (III) Ne este mică, pare neîncăpătoare casa noastră, dar să nu se uite vorba că oamenii buni încap. Ținem însă să ne-o înfrumusețăm cu tot ce are de preț spiritul românesc în locurile acestea. Îngrămădiți comorile simțirii și ale gândirii voastre, lauda muncii voastre, în casa aceasta care este a noastră a tuturor, a drepților Români din Valea Jiului. Viața noastră, a intelectualilor, sătenilor și a minerilor, strălucirea ei să fie podoaba, fala casei acesteia”. Redacția amintește și problemele cu care se confruntă „Gazeta Jiului”: „Dar cheltuielile cu îmbogățirile și îmbunătățirile ziarului sunt multe și mari. Caracterele de tipar noi, scumpetea lucrătorilor și a hârtiei, salarul unor vechi prieteni ziariști, care colaborează la Gazeta Jiului de acum înainte, toate acestea cer sacrificii însemnate. Pe lângă eforturile de muncă și materiale, pe care le aducem noi, în interesul binelui obștesc ne credem îndreptățiți să cerem și jertfa cititorilor, pe amândouă tărâmurile acestea. Din credința arătată în rândurile de mai sus a purces chemarea, apelul la purtătorii de condeiu, și ea va justifica și urcarea ușoară a prețului de abonament”. Editorialul se încheie într-un spirit optimist: „Cu nou avânt, cu încredere împrospătata de îndemnurile cititorilor, intrăm în anul al doilea. Curajul nostru va fi mereu înflăcărat, fiindcă ne simțim ostașii sfintei cauze a culturii românești, în cele mai înălțătoare forme ale ei”. Ediția nr. 29/ 5 august 1923 este ultima care apare sub direcția unui comitet. De la 12 august 1923, după 81 de ediții, „Gazeta Jiului” are în sfârșit un director. Numele lui este Gheorghe Tătărăscu. Și apare pe frontispiciul ziarului ca director până la 11 noiembrie. Adică, 15 ediții. La 4 noiembrie 1923, „Gazeta Jiului” deschide ediția cu o știre bombă: „D. Gheorghe Tătărescu, Directorul ziarului nostru, numit subsecretar de Stat”, la
facebook.com/ziarulvaiijiului
Ministerul de Interne. După ce ajunge ministrul secretar de Stat, Gheorghe Tătărăscu își schimbă titulatura de director cu cea de fondator (la 18 noiembrie 1923). Probabil că demnitatea pe care o ocupa nu-i mai permite să fie director de ziar, ci doar fondator. „Fondator: Gh. Tătărescu” va apărea pe frontispiciul „Gazetei
Jiului”, până la ultimul număr, la 1 aprilie 1928, când cel mai bun săptămânal petroșenean de până atunci își va da obștescul sfârșit.
Foarte atentă se dovedește a fi redacţia Gazeta Jiului cu sănătatea fondatorului ei, Gheorghe Tătărescu. La 20 septembrie 1925 informează: „Cu părere de rău, am luat la cunoștinţă că dl. ministru Tătărescu, fondatorul ziarului nostru, se află bolnav de câteva zile. Îi dorim însănătoșire grabnică, să-și poată relua activitatea-i în adevăr folositoare ţării”. Peste 20 de zile, săptămânalul petroșenean încheie „buletinul medical”: „Cu bucurie aducem la cunoștinţă cititorilor noștri că fondatorul gazetei
noastre, dl. G. Tătărescu, subsecretar de stat la Interne, s-a restabilit complet. D-sa își va relua activitatea începând cu ziua de 15 octombrie a.c.”. La 25 octombrie, știrea e completată: „Dl. Gh. Tătărescu, Subsecretar de stat, se află încă la moșia sa din Poiana-Gorj și nu se va întoarce în Capitală mai înainte de finele lunii curente”. Dar de-abia la 1 noiembrie, gazeta anunţă însănătoșirea completă a fondatorului ei, care „fiind complet restabilit, în urma boalei suferite, se reîntoarce în capitală”.
La cinci ani de la apariția „Gazetei Jiului”, în 1926, Romulus Miocu (preot grecocatolic, primar al Petroșaniului, prefect al jud. Hunedoara, fruntaș la Partidului Național Liberal) își amintește nașterea săptămânalului, punctând rolul hotărâtor, de fondator, jucat de Gheorghe Tătărăscu în această întreprindere jurnalistică: „În toamnă s-au împlinit 5 ani când actualul subsecretar de stat de la Interne, dl. G. Tătărescu, în urma câtorva discuțiuni avute cu subsemnatul asupra nevoilor din Valea Jiului, a hotărât să înființeze și să redacteze cel dintâi ziar românesc care a văzut lumina zilei în acest ținut: Gazeta Jiului. Mi-aduc aminte cu câtă dragoste și abnegațiune a redactat și a aranjat materialul pentru numărul prim, apărut la 1 Ianuarie 1922. Articolul program, publicat în fruntea ziarului sub titlul Cel dintâiu cuvânt, reoglindește în chip minunat gândul curat de care a fost mânat fondatorul lui: Preocupați în primul rând de nevoile muncitorimii, nu vom lăsa în umbră nevoile cele mari ale neamului; pe deasupra intereselor individuale, de partid și de clasă stau interesele statului român închegat cu atâtea jertfe și cu atâta sânge: în slujba acestor interese înțelegem să stăm în primul rând. Credincioșii programului fixat de fondatori, cei câțiva oameni de bine, adunați în jurul ziarului, nu au cruțat nici o osteneală pentru a face ca acest organ de publicitate să însemneze ceva în renașterea vieții naționale din Valea Jiului. S-a încercat necontenit a apropria în special masele muncitorești de cultura și scrisul românesc. Să apreciem după merit roadele acestor osteneli și jertfe, aduse cu dragă inimă și însuflețire curată pe altarul culturii naționale, nu este chemarea noastră. Știm atât, că în paginile Gazetei Jiului, ca într-un caleidoscop, se poate vedea întreaga viață culturală și națională a Văii Jiului în cei 5 ani din urmă”. Romulus Miocu arată și faptul că cei care au colaborat la ziar au făcut-o benevol, nu pentru beneficii materiale: „Chiar numărul frumos de colaboratori, care de bunăvoie au contribuit cu scrisul la îmbogățirea ziarului, dovedește îndeajuns că opera fondatorului nu a fost o zadarnică cheltuială de energii.
joi, 13 ianuarie 2022
Dimpotrivă, suntem îndreptățiți a crede că opera de îndrumare ce s-a desprins de pe aceste pagini a adus foloase reale vieții culturale, din această vale. Tot în ediția jubiliară, V. Pop vorbește despre „Rolul intelectualilor în Valea Jiului”, o temă valabilă în toate timpurile. V. Pop (Virgil Pop) este preot grecocatolic la Lonea și unul dintre condeiele foarte active ale „Gazetei Jiului”, preocupat de teme culturale, de relația culturii cu muncitorimea minieră, de importanța edificării de așezăminte culturale. „Nicăieri altundeva atâția orfani oropsiți, atâția ologi și invalizi de muncă, nicăieri atâția degenerați fizicește și moralicește de ravagiile alcoolismului și al desfrâului de tot felul, nicăieri atâtea elemente susceptibile de principii anarhice, subversive, nicăieri atât motiv de plâns și jale pentru adevăratul român și creștin ca în Valea Jiului”, radiografiază expresiv realitățile zonei. După care, ca orice intelectual implicat în social, V. Pop înșiruie câteva direcții în care trebuie să acționeze intelectualii, „Gazeta Jiului” jucând un rol important în popularizarea și susținerea acestora: „a. Exponenții bisericii și ai școlaei să-și identifice munca de luminare a masselor pe toate căile și cu toate mijloacele; b. Toate asociațiunile culturale să se grupeze în jurul Astrei, cu care a conlucra, a o promova și întări este cea mai sfântă dorință a oricărui intelectual român; c. Statul și Societățile miniere, precum și mai ales primăriile să susceapă în bugetele lor sume din an în an mai mari pentru crearea instituțiilor culturale (biserici, școli, casse culturale cu biblioteci muncitorești, încurajarea înființării de coruri, trupe teatrale, încurajarea înființării de coruri, trupe teatrale); d. Lupta cea mai stajnică împotriva alcoolismului; e. În toate centrele miniere cu concursul Statului, Societăților și Comunei, să se creeze ateliere de industrii practice, iar unde există, să fie încurajate și sprijinite cu concurs material și moral.; f. Muncitorii, care au mai mari merite în propaganda culturală (în jurul bisericii, școlii și a Astrei să fie promovați și distinși)”. Pentru Virgil Pop în categoria intelectualilor intră: preoții, profesorii, funcționarii de stat și mineri, avocații și „privatierii”. Însă marea valoare documentară pentru istoria „Gazetei Jiului” și a presei din Valea Jiului a acestei ediții jubiliare o constituie fotografia care ilustrează articolul lui V. Pop. Fotografia, sub care scrie „Comitetul de redacție”, ne înfățișează 5 bărbați, 4 stând jos și unul în picioare. Din păcate, fotografia nu are explicație. Prin urmare, nu ne luminează asupra numelui celor 5 redactori ai „Gazetei Jiului”. Poate și pentru că redactorii nu mai aveau nevoie de prezentări, deoarece erau persoane publice și, deci, aveau notorietate. Cu siguranță, redacția nu s-a gândit la posteritate, la cercetările de istorie a presei… Totuși, consultând alte surse, pe patru dintre redactorii din 1926 i-am identificat cu precizie.
8
www.zvj.ro joi, 13 ianuarie 2022
Primul din dreapta, cu mustață și ochelari, este Teodor Munteanu. Acesta, tipograf de meserie, este nu doar redactor la „Gazeta Jiului”, ci și conducătorul Tipografiei și Librăriei Jiul Cultural (unde era tipărită „Gazeta Jiului”) și fruntaș al Partidului Național Liberal. Al doilea din dreapta, chel și cu barbă, este preotul Virgil Pop. Al doilea din stânga este învățătorul Alexiu David, traducător din
în cur de 5 ani de zile, Gazeta Jiului. În coloanele ei s-au dezbătut toate problemele acestei Văi de muncă. Am încercat să ștergem toate urmele unui trecut înmormântat în război și să apropiem sufletele locuitorilor acestei văi prin înțelegerea realității impuse de vremi: prin ridicarea elementului românesc la treapta la care îl învrednicește importanța sa politică în cadrele noului stat. Am sprijinit toate mișcările cu adevărat folositoare ținutului nostru, mai cu seamă cele culturale, și am stat deoparte de cele politice, care nu mai ne puteau dezbina atunci, când se cerea să fim mai strânși. Întrucât ne-a reușit, nu suntem în măsură s-o judecăm. Ne-a animat totdeauna gândul de a fi folositori tuturora, gândul de a împăca și dorința de a jertfi totul pentru realizarea unei conviețuiri cinstite, pătrunsă de dragoste creștinească și de dorul de a reda elementului românesc o situație pe care demult o merita”. Celor 5 redactori din fotografie trebuie adăugat preotul ortodox Ion Duma, care a făcut parte din prima echipă redacțională a „Gazetei Jiului”, apoi Vasile B. Taloescu (viitorul director-proprietar al „Avântului”, cea mai longevivă publicație interbelică și antebelică din Valea Jiului) și desigur și alții.
italiană, membru de frunte al Partidului Național Țărănesc, în 1928 va ajunge să fie arestat. Cel din picioare este Radu Merișor. Primul din stânga este profesorul Ion Niciu, primul redactor responsabil/ girant al „Gazetei…” și președinte Partidului Național Țărănesc. De altfel, în ediția jubiliară Ion Niciu spune și „Două vorbe” patriotice: „Înainte de război, Valea Jiului nu era doar un centru economic important al Ungariei de-atunci, dar și o cetățuie puternică a tendințelor de maghiarizare și de apăsare volnică a elementului românesc. (…) Vremea însă și răbdarea noastră neau dat, în sfârșit, dreptate. După tulbureala revoluției, situația a început a se limpezi. Stăpânirea românească a intrat în vechile ei drepturi, nesocotite atâta vreme. Minele de cărbuni au fost rând pe rând naționalizate. I s-a dat astfel și elementului românesc posibilitatea să ia parte la exploatarea bogățiilor țării și să nădăjduiască o viață mai omenească. Era firesc, ca în munca pentru dezrobirea lui economică și sufletească, să avem un pivot în jurul căruia să se concentreze toată activitatea clasei conducătoare. Și acest pivot, o spunem fără să ne mândrim, a fost
Ultima ediție a „Gazetei Jiului” apare la 1 Aprilie 1928. Redactor-responsabil este Teodor Munteanu, tiparul este executat, ca la întâiul număr, la Tipografia „Jiul Cultural” din Petroșani. Vreme de 7 ani și 4 luni, „Gazeta Jiului” a apărut cu regularitate la întâlnirea cu cititorii, neabătându-se prea mult de la programul publicat la 1 ianuarie 1922. Marian BOBC
prăvălia cu istorii
5
6
SPORT
Scandal pe internet între fanii Jiului și GSP
Un articol sportiv care face referire la doi foști mari jucători ai Jiului i-a scos din sărite pe suporterii echipei din Vale. Întemeiat sau nu, aceștia consideră că materialul este unul denigrator la adresa celor doi jucători.
„Nu putem trece cu vederea gestul umilitor al ziaristului sportiv Costin Ștucan de la Gazeta Sporturilor - GSP, în articolul publicat despre cuplul de fundași centrali Gogu Tonca si Andrei Stocker, din perioada de aur al Clubului Jiul Petroșani. Dacă titlul nu arată destul de jignitor, Ticăloșii fără glorie, atunci vă invităm și pe voi să citiți articolul, în care scopul principal este denigrarea Clubului Jiul, a suporterilor acestuia și a tuturor oamenilor din Valea Jiului. https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/gogu-tonca-andreistocker-poveste-651401.html. Când îi jignești pe Tonca și Stocker, îi jignești pe cei mai curajoși oameni ai Văii, jignești o întreagă comunitate! Gogu si Keke sunt unii dintre cei mai titrați fotbaliști din istoria Jiului, doi oameni care au luptat cu sufletul si inima pentru ce înseamnă Jiul, pentru oamenii acestor meleaguri, pentru simbolul mineresc de la poalele Părângului.
Pentru Rebeca
Militaru și-a scos tricoul de retragere la licitaţie
Suporterii clubului CSM Jiul Petroșani împreună cu Damian Militaru au scos la licitație tricoul „Bașcanului", din meciul de retragere al acestuia din anul 2007, dintre Jiul si Steaua.
„Suntem în continuare alături de REBECA și știm ca vom reuși să depășim aceste clipe grele, doar împreună. Doamne ajută, te așteptăm acasă sănătoasă!”, a fost mesajul fanilor jiuliști. Licitația a început de două zile și se va termin duminică, 16 ianuarie la ora 12:00. Prețul de pornire este de 1.000 de lei. Câștigătorul licitației trebuie va trebui să prezinte dovada plății în contul tatălui Rebecăi. Pentru a ajuta campania „Alături de Rebeca” un suporter al Jiului a scos la vânzare urmatoarele materiale: Programe meci JIUL PETROSANI (10 buc.) - 100 de lei și cărți sportive (4 buc.) - 150 de lei. Cu plata si dovada, direct în contul tatălui lui Rebecăi. Și-au mai scos tricourile la licitație jucătorii: Răzvan Oaidă, Alex. Mățan și Alex. Borbei.
Misiune îndeplinită
San Montan „Alături de Edward”
Edward este un băiețel din Petroșani, pentru care Asociația „San Montan” a organizat o acțiune sportivă de caritate. Băiețelul a suferit 3 operații la piciorușe, operații ce au fost achitate din donațiile strânse la acțiunea de caritate. În momentul de față, Edward
merge, continuând kinetoterapia (contra cost care s-a achitat tot din donații) după un protocol fixat de spitalul Monza din București! Edu poartă ortezele de zi și de noapte, achiziționate din banii strânși la evenimentul de caritate de la sfârșitul lunii august ! „Vă mulțumim frumos tuturor celor care ați donat pentru Edward. Vă suntem recunoscători și avem rugămintea ca acum să DONAȚI ȘI PENTRU REBECA" , este mesajul Asociației.
Cristian Petrean se pregătește pentru alegeri la AJF
„Voi candida pentru un nou mandat”
Forul județean a terminat anul cu foarte multe activități în luna decembrie, dar și cu speranța ca anul 2022 să fie mult mai bun. La AJF se anunță alegeri, iar actualul președinte va candida pentru un nou mandat. În memoria lui Gogu Tonca, în numele lui Andrei Stocker și al familiei JIUL PETROȘANI, așteptăm scuzele publice din partea celor de la GSP”, spun fanii. Părerile vizavi de material sunt pro și contra. Vehementă în comentarii a fost și nepoata lui Gogu Tonca, aceasta arătându-se la fel de ofensată. Au fost și păreri în care oamenii au scris că fie de bine sau de rău, important este că se vorbește despre Jiul. Vorbind din punct de vedere jurnalistic, materialul cu pricina are foarte multe informații valoroase numai bune de savurat. Cât despre jigniri este cu dus-întors, nu cred că a fost ceva rău intenționat. Este, pur și simplu, un material de presă care nu poate păta în niciun fel valoarea celor doi jucători, nemuritori pentru istoria acestui club cu tradiție.
facebook.com/ziarulvaiijiului
„Sperăm ca 2022 să fie mai bun cu noi, să ne desfășurăm activitatea fără a fi restricționați sau a avea măsuri greu de îndeplinit. Știm că nu va fi posibil în primul semestru să se anuleze restricțiile, dar avem speranța ca noul sezon, 2022-2023, să-l începem cu mult mai multe echipe și fără restricții. Încă din prima săptămână a anului ne-am întâlnit în Ședință de Comitet de Urgență, ocazie cu care am planificat o serie de întâlniri în vederea elaborării, Planului strategic pentru dezvoltarea fotbalului hunedorean, 20202027, întâlniri care vor începe în 17 ianuarie la Simeria și se vor încheia la jumătatea lunii februarie. Pentru data de 20 ianuarie avem stabilită ședința Comitetului Executiv care se va desfășura la Călan, gazdele noastre fiind un club
model pentru fotbalul juvenil, ACS STARS ACADEMY CALAN - mai mult decât fotbal. Printre alte subiecte de interes, în aceasta ședință se va stabili si data organizării ADUNĂRII GENERALE de alegeri. Așa cum am mai zis-o, îmi doresc să continui implementarea proiectelor inițiate și avem deja unele noi care așteaptă sa fie implementate, așadar, sigur ca voi candida pentru un nou mandat! Chiar dacă ne aflăm într-un moment greu când mai multe echipe au fost dezafiliate ca urmare a neparticipării în competițiile organizate de AJF, am demarat o serie de discuții pentru ca în noul sezonul 2022-2023 să se regăsească la start mai mulți membri afiliați. Ne bucurăm ca3 s-au pus bazele elaborării unei strategii și sunt convins că în următorii 4 ani fotbalul din județul Hunedoara se va dezvolta”, a declarat pentru zvj.ro, președintele Cristian Petrean.
Pagină realizată de Loredana JUGLEA
joi, 13 ianuarie 2022
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
Adu-ţi aminte cum ai rezolvat cu succes o situaţie din trecut, pentru că reţeta de atunci poate funcţiona la fel de bine şi acum. Totul se va redresa ca prin farmec, deci încearcă!
Taur (21 Apr - 21 Mai)
telor.
Ca să recapeţi controlul deplin asupra unei situaţii, primul lucru e să faci un pas înapoi ca să priveşti din afară, nu din miezul evenimen-
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Când suferi, nu e chiar cel mai rău lucru care se poate întâmpla, pentru că uneori şi suferinţa are rolul ei. Doare pe moment, mâine va fi bine, ai încredere!
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Nu te întrista dacă un răspuns mult aşteptat sau o soluţie necesară tot întârzie să apară. Totul vine exact atunci când ţi-e dat de sus, răbdare!
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Poate iubeşti pe cineva în taină, dar încă nu ştii foarte multe despre acea persoană, ceea ce-ţi taie curajul de a te apropia de ea. Poţi descoperi puncte comune ce-ţi vor da încredere să dezvolţi mai serios această relaţie.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
ceput.
Iubirea nu trebuie privită chiar atât de serios, pentru că uneori merită să o tratezi şi ca pe o joacă, cel puţin acum, cât e la în-
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Ca să te simţi în siguranţă, e bine să renunţi la acea acţiune de care ţi-e frică. Un abandon nu e dovadă de laşitate, ci dimpotrivă, poate fi cea mai bună măsură de protecţie pentru ca tu să mergi pe un teren solid.
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
Ai învăţat, în timp, de la viaţă tot ce îţi este de ajutor pentru a merge mai departe fără teamă, ca atare provocarea de acum nu e deloc periculoasă, ci o lecţie foarte bună despre responsabilitate.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Nu te grăbi la rezultate imediate, nici la decizii pripite, pentru că proiectul la care îţi aduci contribuţia se clădeşte în timp îndelungat, după principiul încetul cu-ncetul se face oţetul.
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Tu eşti creatorul lucrurilor importante pentru tine, deci mergi mai departe cu încredere totală în ceea ce vrei să obţii.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Ca să devii un maestru într-un domeniu, trebuie să accepţi şi erorile de pe parcurs, pentru că nimeni nu s-a născut învăţat.
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Dacă reuşeşti să priveşti unele lucruri cu inocenţa de copil, vei vedea mai multe resurse de valoare şi mai multe aspecte frumoase decât un om matur. Ca atare nu te împovăra cu griji şi lipsuri.
HOROSCOP
8
www.zvj.ro joi, 13 ianuarie 2022
DIVERSE
7
8
EDILITARE
Vulcan
canalizare, am reținut că treburile nu vor fi făcute în dorul lelii. Va crește considerabil numărul echipelor de remediere care merg în urma celor schimbă canalizarea. Cei care le monitorizează vor fi atenți și la ritmul în care acestea muncesc, fiindcă s-a mai întâmplat ca, uneori,
Și administraţia publică locală e cu ochiul pe ele
Au fost reluate lucrările de introducere a noilor rețele de canalizare din Vulcan. Acum, cu vremea asta care nu mai știi cum e, când ninge, când plouă, sarcina constructorilor este mult mai grea, decât în zilele de vară. În unele locuri,
așa cum e pe aleea și la blocul meu, se acționează la montarea noilor cămine care le vor înlocui pe cele vechi din spatele blocului. De fapt, așa e și în zona
clădirii poștei și peste tot unde s-a reluat lucrul. Din nou săpături, alte gropi și noroi cât cuprinde pe aleile care nu au apucat să se facă bine după ce excavatorul a mușcat din ele. În locurile în care s-a pus piatră terenul a început să se lase. Se va interveni din nou, fiindcă nu va fi lăsat așa.
Dintr-o discuție
neoficială cu un reprezentant al SC Apa Serv SA Petroșani, societatea beneficiară a lucrărilor de introducere a rețelelor de apă potabilă și de
lucrătorii care refac terenul să tragă de timp. Ceea ce eu însumi am observat. În tot cazul, am fost asigurat, undeva la mijlocul acestui an sau cu o lună-două mai târziu, la Vulcan lucrările vor fi terminate. Asta, desigur, rămâne de văzut, mai ales că și administrația publică locală e cu ochiul pe ele. Gheorghe OLTEANU
facebook.com/ziarulvaiijiului
joi, 13 ianuarie 2022