Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani
În urmă cu 100 de ani
Director:
Cătălin DOCEA
Curs valutar:
1€ = 4,9460 lei 1$ = 4,3739 lei
1₤ = 5,9198 lei
marţi, 11 ianuarie 2022
Anul XV • nr. 3225 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
La Petroșani a apărut „Gazeta Jiului” – ziarul „apolitic” al lui Tătărăscu
La începutul acestui an s-au împlinit 100 de ani de la apariția primei ediții a „Gazetei Jiului”, probabil cea mai reușită publicație în limba română care a apărut până în 1989 în Valea Jiului. Împlinireaa unui secol de la apariția sa ar fi trebuit celebrată, cu „surle și tobe”, așa cum se cuvine, de lucrătorii în presă, atâția câți mai sunt și cum mai sunt ei. Căci pentru istoria presei din Valea Jiului, un asemenea ziar constituie un motiv de mândrie și o veritabilă lecție de gazetărie. Ca istoric al presei din Vale, ca truditor de decenii în presă, eu îmi fac datoria aducerii aminte și vă propun să citim împreună „Gazeta Jiului”. O gazetă, care deși seculară, e încă atâta de vie.
Prima publicație în limba română apare la Petroșani în 1921. Se numește „Graiul Muncitorimei”, editată de sindicatele naționale române. Deci, în 1922, „Gazeta Jiului” este al doilea ziar în limba română care apare la chioșcul de presă din Petroșani, situat atunci cam
Incidenţa cazurilor SARS-CoV-2 (10 ianuarie 2022)
Judeţul Hunedoara Petrila Petroşani Vulcan Aninoasa Uricani Lupeni
1,71 1,36 1,28 1,23 1,14 0,77 0,68
închegat cu atâtea jertfe și cu atâta sânge: în slujba acestor interese înțelegem să stăm în primul rând. Școala și biserica vor fi pentru noi preocupări statornice luptând pentru propășirea lor și apărândule cu toate puterile noastre. Coloanele ziarului acestuia vor fi deschise tuturor celor cari vor să ne fie tovarăși la drumul cel greu pe care am pornit; ele vor fi mai ales deschise tuturor nedreptăților cari vor găsi în mijlocul nostru braț de apărare și imbold și ajutor în revendicările lor drepte. Vom sprijini și lăuda faptele și năzuințele bune, ori unde le vom găsi; vom înfiera și combate nedreptățile și pornirile rele ori de unde vor veni. Pornim la drum având o singură armă: adevărul, un singur crez: dreptate! Cu aceste gânduri și cu aceste simțăminte Gazeta Jiului intră azi în luptă”. Lângă articolul programatic se află, sub titlul de rubrică „Vești”, două știri din București: „Gara de Nord în flăcări” („Ziarele din București ne aduc trista știre că un cumplit incendiu a aprins aripa dreaptă a Gării de Nord. Pagubele ar fi de 10.000.000 lei”) și „Anchetarea regimului” („Actualul ministru de interne ar fi hotărât ancheta serioasă a tuturor abuzurilor făptuite de mulți funcționari ai fostului regim Averescu. Anchetatorii vor avea mult de lucru”). Sub „Vești” aflăm despre „Raiul bolșevic”, o notă externă culeasă de pe fluxul de știri despre situația dramatică din una din republicile cuprinse în URSS: (continuare în pagina 4)
pe unde este astăzi parcarea de la Judecătoria Petroșani, la capătul podului peste Maleia, care străbate municipiul. Prima ediție din „Gazeta Jiului” apare la 1 ianuarie 1922. Nefiind numerotată și datată, o putem considera și o ediție pilot. Din următoarea ediție, în care sunt scrise data (8 ianuarie 1922) și numărul (2), deducem că întâiul număr a apărut în prima zi a anului 1922. „Gazeta Jiului” are 4 pagini, apare duminica, sub „direcția unui comitet”. Are redacția și administrația în buricul Petroșaniului, pe str. Regele Ferdinand, nr. 76. Săptămânalul este tipărit tot pe strada mare, la vestita tipografie „Jiul Cultural” condusă de tipograful liberal Teodor Munteanu. Articolul programatic „Cel dintâiu cuvânt.”, care deschide prima ediție, este nesemnat, fiind asumat de întregul colectiv redacțional: „Trăim în zile de adânci prefaceri menite să croiască drumuri noi omenirei; așezăminte vechi cad năruite sub suflarea duhului vremii, așezăminte noi se ridică durate de vecinica însetare de propășire și dreptate ale mulțimii. Pe de altă parte, probleme mari și grele se pun neamului nostru întregit, și opera de unificare și consolidare este de abia la primele ei grele O nouă carte de Marian Boboc: începuturi. În aceste ceasuri de prefaceri hotărâtoare o mână de cărturari și de muncitori au crezut că e bine ca și cuvântul lor să răsune în mijlocul zbuciumului și al luptelor, - făcând să apară acest ziar; și de la cele dintâi rânduri ei se simt datori să spună lămurit ce vor să fie și ce vor să facă. În locul acesta de la izvoarele Jiurilor, în cetatea aceasta a muncei și a trudei, noi nu putem fi, noi nu voim să fim decât apărătorii intereselor permanente ale muncitorimei, fără deosebire de nație, de confesiune și de credință, apărătorii tuturor muncitorilor, atât al celor care se trudesc în vuietul mașinelor și în bezna minelor, cât și al celor cari cresc în greutăți și în sudori holdele țării, apărătorii tuturor celor ce muncesc cu mintea sau cu brațele. În neînțelegerile cari se pot ivi între capital și muncă vom fi judecători fără patimă, convinși, că dacă muncitorii au îndatoriri, apoi și capitalul are obligații pe care le vom reaminti, de va fi nevoie, cu bună-cuviință, dar și cu hotărâre. Preocupați în primul rând de nevoile muncitorimii nu vom lăsa în umbră nevoile cele mari ale neamului; pe deasupra intereselor individuale, de partid și de clasă stau interesele statului român
„Din cronicile Devei în presa vremii” (1919-1923)
2 Vulcan
diverse
Bursele școlare și cuantumul acestora
La sfârșitul anului 2021, Liceul Tehnologic „Mihai Viteazu”, Școala Gimnazială nr.6 și Școala Gimnazială nr.4 i-au trimis Primăriei municipiului Vulcan adrese prin care consiliile de administrație ale acestor instituții de învățământ au comunicat propunerile de acordare a burselor pentru anul școlar 2021-2022, propuneri revizuite în funcție de prevederile bugetare existente și de disponibilitățile fondurilor bănești. Chestiunea a fost
dezbătută în ședința ordinară a consiliul local, desfășurată la mijlocul lunii trecute. La art.1 al proiectului de hotărâre de atunci se arată că „Se aprobă numărul burselor ce vor fi acordate elevilor de la Liceul Tehnologic Mihai Viteazu Vulcan pentru anul școlar 2021-2022, după cum urmează: (1) Învățământ preșcolar, primar și gimnazial: - burse de merit -20; burse de studiu -1; - burse de ajutor social -10. (2)
Aninoasa
Învățământ liceal: - burse de merit -229; - burse de studiu -9; - burse de ajutor social – 30. (3) Școala Gimnazială nr.5: - burse de merit – 100; - burse de studiu – 4; - burse de ajutor social – 6”.
La art.3 apar
bursele ce vor fi acordate elevilor de la Școala Gimnazială nr.4. Este vorba despre 118 burse de merit, 13 burse de studiu și 42 de burse de ajutor social. În ceea ce privește Școala Gimnazială nr.6, situația este următoarea: 39 de burse de merit, 15 burse de studiu și 101 burse de ajutor social. Dacă sunteți interesați de cuantumul burselor, acestea sunt următoarele: bursa de performanță însumează 130 de lei/lună, bursa de merit este de 120 de lei/lună, bursa de studiu ajunge la 110 lei/lună, iar cea de ajutor social este de 100 de lei/lună. Firește că, înainte ca proiectul de hotărâre să fie pus la vot, au existat discuții pe margine acestuia.
Consilierul local
PSD Pompiliu Barbu a confirmat faptul că problema a fost mai întâi discutată în consiliul de administrație al fiecărei școli. Domnul consilier Pro România Ștefan Feszner a vrut să afle dacă alocarea bursei este condiționată de frecvența la cursuri. Desigur, i-a confirmat doamna Ileana Alstanei, cadru didactic și colegă PSD de consiliu local cu cel care a făcut
interpelarea. Doamna profesoară Simona Constantin, consilier PNL, s-a interesat de perioada de timp în care se plătesc bursele școlare, iar doamna consilier local USR Daniela Pătrașcu s-a referit la copii orfani și bolnavi. Dacă bursele acestora pot fi plătite și în perioada vacanțelor școlare, și dacă ele ar putea fi suplimentate.
Doamna Simona Constantin
a susținut că, în acest sens, ar exista o prevedere de lege pe care, însă, nu a putut s-o precizeze exact. Primarul Cristian Merișanu a reținut acest aspect și a promis că el va fi analizat. Supus la vot proiectul de hotărâre a fost votat în unanimitate. Gheorghe OLTEANU
Prioritatea nr. 1 a administraţiei locale: școlile și elevii În cel mai scurt timp, o școală din Aninoasa și o grădiniță vor avea sisteme de încălzire noi. În acest sens și cu toate greutățile financiare de început de an, Primăria orașului Aninoasa a găsit resurse.
Potrivit primarului localității, Nicolae Dunca, cei peste 360 de copii și dascălii lor nu vor mai avea probleme cu încălzirea într-un termen scurt de timp. „Anul acesta prioritatea numărul unu, deci înainte de toate, sunt școlile și elevii. Iar ca un prim exemplu este școala din Aninoasa. Acolo avem o centrală mai veche care funcționează pe combustibil solid (lemn). Aceasta nu mai făcea față din cauza vechimii. Și atunci am luat hotărârea să schimbăm sistemul de încălzire, achiziționând o centrală pe gaz. Am dat comandă de o centrală termică de 200 Kw care să asigure necesarul de agent termic. Pe 15 ianuarie va sosi centrala, pe care o vom monta și o vom pune în funcțiune. Un al doilea exemplu legat de prioritățile anului 2022 este și grădinița nouă de la Aninoasa. O grădiniță nouă unde nouă, primăriei, ne revine partea de cofinanțare din partea bugetului local, și prin care, tot așa, vom achiziționa și monta o centrală tot de 200 kw și care va funcționa tot pe gaz metan. Suntem în procedură de achiziție și pentru această centrală, astfel încât dacă acolo ne va sosi și mobilierul să putem finaliza cu dotarea grădiniței din partea de nord a orașului cu tot ce trebuie. Mai ne rămâne la această grădiniță, apoi, tot anul acesta, să facem licitația pentru
)
Ziarul Vaii Jiului
lucrările exterioare, care, la fel, sunt cheltuieli neeligibile și revin în sarcina primăriei. Vorbim de o sumă de cofinanțare de 650.000 lei ce trebuie
asigurată din bugetul local. Dar vom face tot ce trebuie și vom finaliza lucrările. Aceste ultime lucrări pe partea de grădiniță va face ca la finalul lucrărilor să avem cele două grădinițe la standarde europene, iar copiii și educatoarele să se bucure de un proces educațional modern și plăcut. Mă bucur că am putut să punem la punct tot ce a ținut de partea de grădiniță și facem în continuare toate eforturile pentru tot ceea ce ține de școli, grădinițe, elevi și dascăli”, ne-a declarat primarul Nicolae Dunca.
Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN
Tot legat de școli și fiindcă e început de an, l-am întrebat pe primarul Dunca ce proiecte mai vizează Primăria Aninoasa? Asta și pentru că știam situația de la Școala „Sfânta Varvara”. Nici n-a fost nevoie să spunem numele școlii, că primarul a și început să ne vorbească de reabilitarea și modernizarea acestei școli pe un proiect ce ar viza o axă de finanțare prin Programul Operațional Regional (POR). „Pentru Școala Sfânta Varvara avem în plan să depunem un proiect pe fonduri europene pentru reabilitarea și modernizarea acesteia. Cam de multă vreme la această unitate de învățământ nu s-au mai făcut lucrări de investiții și ele în momentul de față sunt ultra necesare. Vrem să facem acolo tot ce trebuie, începând cu acoperișul clădirii, termoizolarea energetică și lucrări la fațadă, până la schimbarea ușilor, geamurilor, parchetului, amenajarea și modernizarea sălilor de clase, a coridoarelor, a cancelariei și a grupurilor sanitare și încăperilor anexe. Sunt deschise axe pe Agenția Fondului de Mediu, în care cofinanțarea e cam mare, de 10%, pentru bugetul nostru local. De aceea nici nu ne-au cam interesat aceste axe. Așteptăm axele de dezvoltare pe POR, unde contribuția noastră ar fi de doar 2%. Din acel moment vom putea discuta de acest proiect pentru această școală. 2% este un procent sustenabil, față de procentul de 10% care pentru Aninoasa înseamnă foarte mult, e o mare diferență de bani și cred că am gândit înțelept alături de colegii din primărie să mai stăm puțin și să așteptăm”, ne-a răspuns primarul Nicolae Dunca. Corneliu BRAN
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
marţi, 11 ianuarie 2022
Pentru o ruină-pericol public
O bancă îi cere primăriei Aninoasa 1,8 miliarde lei vechi! O căruță de bani sau un camion, cum vreți să o luați, i se cere primăriei Aninoasa pentru o clădire ajunsă ruină în plin centrul localității și care stă să cadă pe mașinile sau pe pietonii care circulă pe strada mare.
propus de noi nu se poate, că dumnealor au criteriile lor și să mai punem ceva la această sumă, că poate atunci ne înțelegem. Acum suntem în tratative, la bugetul din acest an vom face eforturi și vom mai adăuga 100 de milioane, maxim 150 de milioane,
Cum a ajuns o clădire din zonă centrală o dărâmătură și un adevărat pericol public?
Primarul Nicolae Dunca este foarte revoltat pe situație, inclusiv pe legislație, dar mai ales pe cei care-i cer acum purcoiul de bani pe o dărâmătură ce înainte de 1989 adăpostea o alimentară, apoi, după 1990, o brutărie și, rămasă ulterior de vreo două decenii fără activitate, o clădire pur și simplu părăsită și abandonată. Asta în condițiile în care primăria și dacă va achiziționa imobilul respectiv nu se va alege cu nimic. Ba mai mult, va mai trebui să pună și bani serioși de la bugetul local pentru demolarea acelei ruine! Luni 10 ianuarie, edilul aninosean ne-a spus, în mare, povestea acelei ruine, cine cere acum 1,8 miliarde pentru acele ziduri hidoase ce stau să cadă și ce ar putea să facă primăria pe spațiul respectiv după demolarea construcției. „Clădirea asta este o fostă brutărie. Patroni erau doi
asociați, unul din câte știu era din Petrila. Au luat un credit să-și dezvolte afacerea de la BCR, iar la două luni după ce au luat creditul au plecat din țară! Țeapă tipică anilor imediați de după 1989. Sunt plecați din câte știu și acum, dar nimeni nu știe pe unde. Fiind vorba de un credit ipotecar, normal că după neachitarea a mai multor rate banca a luat clădirea. A încercat să o vândă, dar se pare că n-a reușit, deși la vremea respectivă clădirea nu era încă o ruină. Avea acoperiș, față de ce vedem azi, avea geamuri, uși, iar cărămizile nu stăteau să cadă. Dar dacă nimeni n-a mai întreținut clădirea, a ajuns o ruină, acoperișul a căzut. Un rol important la ce vedem azi l-a avut și cei care au furat de-acolo materiale de construcție și altele. Clădirea a ajuns un pericol public și noi nu mai putem sta să așteptăm să se întâmple grozăvii, să cadă zidurile pe vreun copil sau pe vreo mașină ce trece pe-acolo. Deocamdată clădirea e scoasă la vânzare de o altă bancă, care a preluat de la o altă bancă decât BCR clădirea, preluând creanța. Costul e uriaș față de cum se prezintă imobilul: nici mai mult, nici mai puțin decât 1,8 miliarde lei vechi! Acum vorbim de acest preț, scăzut (că a fost mai mare!), dar tot foarte mare, de 1,8 miliarde lei vechi. Am făcut anul trecut o ofertă executorului care se ocupă de acest caz, o ofertă reală aș zice, de 200 de milioane lei vechi. Poate și suma asta e prea mare, dar haide să zicem că e o ofertă reală, ținând cont că după demolare am putea face acolo o parcare mare supraterană, în condițiile în care e zona cea mai aglomerată de mașini din oraș și s-ar preta un astfel de obiectiv. Răspunsul dumnealor a fost că la prețul
8
www.zvj.ro marţi, 11 ianuarie 2022
proprietarul, că are doar în garanție clădirea și proprietarul răspunde; proprietarul nu e de găsit, toate plicurile cu somații ne vin înapoi… Deci? Se pune întrebarea: dacă se va întâmpla vreo nenorocire, vreodată, cine răspunde?”. astfel ca oferta noastră să fie de 300-350 de milioane lei. Mai mult nu vom da, că nu avem cum. Însă nici cu acea clădire nu se mai poate continua, că e un pericol public. Pe de altă parte, legislația e cum e… aiurea. Țeparii scapă, iar când am dat amendă de 500 de milioane lei vechi, cei de la bancă au câștigat în instanță, spunându-ne că proprietarului trebuie să-i dăm amendă. Care așa-zis proprietar, când el nu-i de găsit? I-am trimis zeci de adrese și somații pe adresa ce o aveam din Petrila, care s-au întors înapoi. E un vid legislativ: banca zice că nu e ea
Și 300 de milioane e mult la cum arată ruina în prezent!
Iată o situație care aparent e de nerezolvat la acest moment. Totuși, ne gândim că banca va ceda până la urmă, că mai bine se alege cu 300 de milioane lei vechi decât cu nimic, în condițiile în care nimeni nu va cumpăra acea dărâmătură cu aproape 2 miliarde lei vechi! Nici măcar pentru teren nu ar face nimeni efort să o cumpere cu atâția bani, în condițiile în care și demolarea bagă adânc mâna în buzunare celui interesat, primarul vorbindu-ne de sute de milioane la acest aspect! Să sperăm că bancherii nu trăiesc cu capul în nori și vor fi realiști. Vom vedea ce se va mai întâmpla. Până una-alta, atenție aninoseni, zona respectivă este periculoasă, iar în caz de vreun accident nici nu se știe dacă vreodată cineva va fi răspunzător de situație, în condițiile în care proprietarul e dispărut fără urme! Asta da legislație românească… Corneliu BRAN
edilitare
3
4
În urmă cu 100 de ani
prăvălia cu istorii
La Petroșani a apărut „Gazeta Jiului” – ziarul „apolitic” al lui Tătărăscu (urmare din pagina 1) „Pentru a avea măsura suferințelor nenorocitului popor rusesc care a intrat în ghiarele conducătorilor bolșevici, publicăm ultima telegramă ce vine din Paris: Paris, 26 Dec. În cercurile guvernamentale din Moscova nu se tăgăduiește că informațiunile relative la foametea ce bântuie regiunile Volgăi precum și în departamentele din sud-est și sud devin din ce în ce mai dezolante. În republica tatară fostul departament Kazan, nu se mai poate dovedi cu îngroparea morților. Nouăzeci la sută din cai au fost mâncați. Se bat pentru ultimii câini și pisici rămase. În regiunea buskirilor 300.000 copii au rămas fără adăpost și hrană. Autoritățile se declară incapabile de-a putea hrăni mai mult de 150.000. În azilele pentru copii și invalizi pâinea este înlocuită cu plante succcedance (mustoase), dară și acestea vor fi în curând terminate. Frigul, fiind în toi și din lipsa de îmbrăcăminte familii întregi se refugiază în încăperi în cari oamenii dorm unii peste alții ca animalele. În departamentul Samara țăranii pentru a scăpa de copii îi trimit în stepe unde îi lasă să moară de foame și frig. Impresia generală este că fără un ajutor internațional imposibil a se combate răul. Iată în ce constă raiul făgăduit de agitatorii bolșevici”. Deși la prima experiență jurnalistică, redactorii „Gazetei Jiului” știu că la propagandă se răspunde cu propagandă… Această notă cu accente horror, nu știm cât de adevărată, trebuie citită și ținând cont de intensa propagandă comunistă care se făcea la minele și în coloniile minerești din Valea Jiului, având rolul de descurajare, de „contrapropagandă”. Tot pe prima pagină noua publicație pledează într-un lung articol pentru „O casă de Economie pentru Muncitori”, adică pentru ceea ce în zilele noastre numim C.A.R. (Casă de Ajutor Reciproc): „Printre multele lipsuri de cari suferă muncitorimea din Valea Jiului este și o casă de economie la care săși poată, pe de o parte păstra micile ei economii, și la care, pe de altă parte să se poată îndrepta pentru ajutorare în caz de nevoie. Suntem cu totul înapoiați în această privință, și doar exemplele nu lipsesc în țară și în străinătate pentru cei care conduc societățile miniere, cât și pentru cei care stau în capul mișcărilor muncitorești. În marile țări industriale, în Anglia, în Franța, în Germania, nu există fabrică mare, nu există mină, nu există atelier mai de seamă lângă care să nu funcționeze o casă de economie făcută de funcționarii și muncitorii lor. Aceste case, exemple minunate de solidaritate muncitorească, au îndoit scop: ele primesc economiile lucrătorilor și le păstrează fructificându-le, dându-le putință, de a aduna încet, pe nesimțite și fără de mari jertfe, nici capitaluri cari prind atât de bine lucrătorilor la vreme de nevoie, la vreme de bătrânețe, de boală, sau în alte, împrejurări, și în același timp ele pun la dispoziția lucrătorilor, cu dobândă mică și ușoară, sumele de care aceștia au nevoie în unele ocaziuni. Cine nu vede însemnătatea acestor două rosturi de ale caselor de economie? Astăzi, lucrătorul după o viață întreagă trăită în greul muncii, se retrage în ceasul bătrâneții având, de cele mai multe ori, drept mijloc de întreținere numai pensia lui de muncitor, alte izvoare de ajutoare nu mai are, banul câștigat de el a fugit repede, buzunarele îi sunt goale. Ce mare preț ar avea pentru el un capital cât de mic strâns în tinerețe și care să-i fie la îndemână!
facebook.com/ziarulvaiijiului
Astăzi, apoi, când muncitorul vrea să-și cumpere mobila căsuței sale, sau când trebuie să facă o cheltuială mai mare pentru el și familia sa, el aleargă, silit, la cămătarii din târg, unde cu camătă mare și grea își câștigă sumele de care are nevoie, și care vor împovăra pentru multă vreme salariul său. Cât de mult i-ar veni în ajutor o casă de economie muncitorească, care împrumutându-i cu sumele necesare, i le-ar retrage apoi încet, în decurs de îndelungată vreme și cu o dobândă ușor de plătit! Iată rostul cel mare al acestor așezăminte. Aiurea ele au fost de mult înființate și înfloresc spre binele muncitorilor. La noi ele întârziază să răsară, poate fiindcă atât conducătorii societăților miniere, cât și muncitorii au fost preocupați de alte nevoi și alte greutăți. Nădăjduim, însă, că și unii și alții se vor gândi serios la această hotărâtoare chestiune, și că în curând vom vedea pe lângă fiecare mină înflorind câte o Casă de Economie pentru ajutorare muncitorilor”. Nădejdea „Gazetei Jiului” avea să devină realitate, peste ani și ani, când aproape la fiecare mină din Valea Jiului va funcționa un C.A.R. În „Gazeta Jiului și comerciul”, redacția își precizează poziția și față de mediul de afaceri local. Articolul începe pe prima pagină și se continuă în pagina a doua: „Întâlnindu-se un prietin al ziarului nostru cu un fruntaș comerciant și-a exprimat dorința ca noul ziar, să fie de strajă și pentru interesele comerțului cinstit, recunoscând că precum economia, comerțul este o problemă de viață a țării. Prietinul nostru l-a lămurit că ziarul nostru și-a pus în program a susținea și apăra interesele tuturor celor ce muncesc pentru consolidarea și propășirea țării; și fiind convinși cei grupați în jurul ziarului nostru de munca desinteresată în favorul binelui obștesc ce o dezvoltă de o vreme încoace tot intenziv unii comercianți luminați, vom sprijini, susținea și apăra comerțul și pe cei care sunt reprezentanții săi cinstiți, pe toate căile și prin toate mijloacele. Vom fi vrăjmașii speculanților, dar vom fi și prietenii celor cari cu greutate își țin locul de comercianți cinstiți. Vom sprijini pe aceștia din urmă, mai ales în lupta ce o dau împotriva anarhiei și a nesiguranței ce se vădește tot mai mult în domeniul măsurilor legislative și administrative ce se iau față de comerțul nostru”. Când e vorba de climatul cultural al Văii Jiului, redactorii intelectuali ai „Gazetei Jiului” nu sunt resemnați, ci pornesc în pagina a II-a „Ofensiva culturală în Jiu”: „Popoarele, care trăiesc cea mai bogată viață, sunt acele care se cunosc pe sine. Această cunoștință de sine a unei națiuni trebuie să cuprindă, să îmbrățișeze tot ceea ce alcătuiește sufletul și avuția sa, nu numai azi, ci cu atât de multe pe cele din trecut. Cuvintele cântării din săptămâna Patimilor, în mormânt, viață, pus ai fost Cristoase, nu se potrivesc numai creștinismului, ci tot atât de mult unui popor. Căci viața străbunilor, cu ceea ce au făptuit ei mai bun întrânsa, ne este un îndreptar tot de prețios și folositor, cât și mintea cea mai luminată a unui dascăl din zilele noastre. Călăuziți de credința aceasta, cărturarii din Valea Jiurilor au pornit o mișcare culturală ale cărei roade vor fi foarte sănătoase, iar publicul mare, minieri și săteni, au primit-o cu multă căldură și bunăvoință. E vorba de prelegerile populare, însoțite de cântări și declamații, care au început în postul Crăciunului, de la Petroșani până la Lupeni. Și, cum este firesc pentru
a ști unde te găsești astăzi, unde vrei să ajungi mâine trebuie să știi de unde ai pornit, și conferințele acestea au trebuit să înceapă cu istoria neamului românesc. Noi, Români din fosta împărăție Austro-Ungară, nu ne cunoaștem bine și adevărat trecutul. Abia copiii noștri încep să afle tainele măririi și stăruinței noastre pe pământul național. Dar ce am greșit rândul de oameni de azi, cei care am înfăptuit visul României Mari, nici să rămânem mai puțin știutori decât odraslele noastre? Și apoi mai este un lucru. Cum ne spune profesorul nostru, al tuturor, d. Iorga: Certificatul de patru clase primare nu cuprinde și mijloacele la cunoașterea scopurilor celor mari, a idealului nației din care faci parte. Altă învățătură trebuie pentru aceasta, o învățătură care nu poate vorbi minții crude a copilului, ci numai serioasei minți coapte a omului deplin crescut. Și nu o vor da decât, ori sfaturile unor învățători de mai înaltă chemare, cu care nu poți semăna toate satele, ori cetirea. Pentru îndeplinirea acestei datorii pe care să o simțească fiecare cetățean vrednic, oamenii noștri cu carte nu s-au mulțumit cu școalele primare. Au înființat școli de adulți, au deschis casine și case de cetire, au început propovăduirea cu viu grai a culturii și a muzicii românești. Vor urma învățăturile folositoare în legătură cu sănătatea, cu meșteșugul și cu înstărirea celor ursiți să trăiască în valea izvoarelor Jiului. Cum se vede, este o adevărată ofensivă culturală la un atac bine chibzuit pentru a deschide porțile luminei celei adevărate, pentru a desfunda izvoarele apei celei dătătoare de viață, din care cine bea nu mai însetează. Dar atunci, când prin bunăvoința tuturor se face o lucrare de folos și de înaintare, fiindcă suntem încredințați că oricare cetățean român este un om, față de care trebuie să ne îndeplinim întru toate frățeasca datorie, să nu uităm alte două lucruri mari. Întâiul este că la temelia acestei mișcări nu se găsește nici umbra vreunui gând de vrăjmășie contra vieții sufletești a cetățenilor de altă limbă, care trăiesc pe pământul românesc, Dimpotrivă. Vrem ca și ei să se bucure de toate cunoștințele care se dau Românilor. Jitnița învățătorilor noastre așteaptă să se sature din ea oricare fiu credincios al Patriei. Al doilea lucru, pe care l-am putut adeveri și până acum, este foarte îmbucurător. Am văzut că setea de lumină, dorul de cultură românească strânge toate păturile societății noastre. Cu aceeași plăcere soarbe valul cămării și povestirea trecutului funcționarul, minerul, săteanul ca și băiatul de prăvălie. Sunt parcă o apă și un pământ. Deci să se urmeze, să se lărgească lucrarea aceasta de cultură. Din icnitul înfundat al loviturii băieșului în stratul de cărbune, din cântecul ciocanelor în ateliere, din hârșâitul tăios al coasei sătenești pe plaiuri și din împrăștierea scânteilor de învățătură și de plăcere sufletească asupra celor mulți, din toate acestea sporește bunăstarea și mulțumirea cetățenilor, iar prin ei înflorește Țara”. Din fericire, ofensiva culturală a intelectualilor petroșeneni are loc pe uscat, nu în Jiu cum spune titlul articolului, iar „Gazeta Jiului” cucerește, an după an, toate „pozițiile inamice”. De altfel, încă din întâiul număr, „Gazeta Jiului” publică știri culturale. Tot în pagina a II-a sub titlul de rubrică „Școală și cultură” (suplimentul „Ziarului Văii Jiului” care apare și în 2017 se numește așa…) sunt grupate două informații: „Școli de adulți” și „Case de cetire”. Prima se referă la o inițiativă a societății miniere pe linie de învățământ: „Societatea Petroșani a organizat în toate centrele sale miniere școli pentru adulți, unde muncitorii fără deosebire de naționalitate, au privilegiul să învețe a ceti și scrie. (va urma)
marţi, 11 ianuarie 2022
Uricani
Bucuros de oaspeţi în orice moment al săptămânii
În cursul săptămânii, dar, mai ales, în week-end, Complexul Turistic Cheile Buții este foarte căutat de amatorii de ieșiri în aer liber. Practic, de vineri până duminică locurile de parcare pentru autoturisme din vecinătatea complexului sunt pline. Cei care au mai fost
aici sunt uimiți de modul în care clădirea principală a complexului a renăscut din propria-i cenușă după incendiul din vara lui 2019. Cei care o văd pentru prima dată sunt impresionați de ceea ce văd: un imobil modern cu o arhitectură îndrăzneață și ridicat după toate regulile care să preîntâmpine ceea ce s-a întâmplat acum trei ani. La camerele de locuit de la etajele întâi și al doilea mai este
puțin de lucru, dar, conform asigurărilor administratorului complexului, acestea și SPA-ul de la etajul superior vor fi gata undeva în vara acestui an. Un singur cuvânt despre calitatea bucatelor și servirea din restaurant: ireproșabile! Încercați și vă veți convinge! Complexul Cheile Buții este bucuros oricând să vă aibă ca oaspeți! Gheorghe OLTEANU
8
www.zvj.ro luni, 10 ianuarie 2022
TURISM
5
6 A fost devastat
sport
Popasul turistic de pe Cheile Tăii
De ani buni, popasul turistic de la Petrila este îngrijit de către membrii Asociației „San Montan”.
Acesta a fost devastat de „oameni” lipsiți de bun simț. Reabilitat cu multă trudă de către iubitori ai naturii din cadrul Asociației „San Montan”, dar și cu sprijinul celor care iubesc cu adevărat natura, popasul este un loc superb, unde comunitatea își poate oferi câteva clipe de liniște în mijlocul naturii. „Ne-am obișnuit cu organizarea evenimentelor în aer
liber. Popasul este distrus acum de nesimțirea unora care cred că li se cuvine totul. Materialul lemnos al băncilor a ajuns material de foc pentru cei care cred că distracția se presupune a fi distrugerea a tot ceea ce este frumos, fără a se gândi că aceste lucruri frumoase necesită multă trudă pentru a putea fi realizate”, se arată pe site-ul Asociației.
Pentru Rebeca
Fii bun și după Crăciun
Mobilizare impresionantă
Echipa de spiriduși de la „San Montan” a asortat și a ambalat hăinuțe, jucării și dulciuri, care au ajunse puțin mai târziu în ATELIERUL LUI MOS CRĂCIUN.
Drama trăită de mijlocașul echipei Jiul, Mihai Simoneac, a cărei fetiță are nevoie urgent de ajutorul nostru a ajuns repede în sufletele oamenilor.
ALĂTURI DE REBECA - San Montan organizează o acțiune sportivă de caritate (se va anunța data acțiunii în momentul în care vor fi toate aprobările necesare) în beneficiul acestui copil. „REBECA are nevoie urgentă de noi toți, de fiecare OM al acestei comunități. REBECA nu mai poate aștepta. REBECA este foarte bolnavă. Haideți să ne imaginăm că REBECA ar putea fi copilul nostru și că suntem disperați să o salvăm, știu, doare grozav. Tocmai de aceea HAI SĂ MAI ADOPTĂM UN COPIL! HAIDEȚI SĂ O SALVĂM PE REBECA! HAI VALEA JIULUI! HAI ROMÂNIA! ÎMPREUNĂ REUȘIM", este mesajul Asociației. „O boală nedreaptă, CANCERUL, a lovit trupul ei plăpând. O tumoră canceroasă retroperitoneală dreaptă, de dimensiuni foarte mari, localizată într-o zonă aproape imposibil de operat, cu metastaze extinse în organism. Singura ei șansă este o operație, în cel mai scurt timp, efectuată în
Dar această întârziere nu este este un lucru alarmant. Astfel vor beneficia și alți copii de lucrușoare, jucării și dulciuri!
străinătate. Costurile se ridică la suma de 300.000 euro, sumă ce poate fi strânsă doar împreună cu dumneavoastră. Nu uitați, pic cu pic se face strop, strop cu strop se face marea, de aceea vă rugăm să spuneți mai departe tuturor cunoscuților", a fost mesajul transmis de tatăl Rebecăi.
Popice
Cei mai harnici sportivi
Încă de pe 3 ianuarie popicarii lui Marcel Dobrică s-au reunit la sala din Petrila. „Noi am fost harnici ca de obicei, pentru că 29 ianuarie ne așteaptă prima competiție la juniori. Mai apoi, la începutul lunii februarie vom avea prima competiție la seniori. Pentru noi obiectivul rămâne același ca în fiecare an și anume o clasare pe podium atât la juniori cât si la seniori”, a explicat antrenorul emerit Marcel Dobrică.
Pagină realizată de Loredana JUGLEA
facebook.com/ziarulvaiijiului
„Mulțumesc echipei de azi, am reușit să terminăm ce ne-am propus. Îi mulțumim și domnului profesor Ghiță Boantă pentru spațiul pus la dispoziție și pentru căldura, nu doar sufletească, cu care ne-a primit”, a fost mesajul președintei Asociației, Erika Santa.
marţi, 11 ianuarie 2022
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
Timpul trece lent, dar ţie îţi convine de minune acest ritm, pentru că te ajută în ceea ce vrei să construieşti. Clădeşti totul încet şi sigur şi rezultatele la care se ajunge lent ţin mai mult.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Eşti dezamăgit să vezi cum un mare vis se destramă sub ochii tăi, doar pentru că nu ai făcut tot posibilul să-l duci la capăt.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Nu poţi continua o poveste de iubire în acelaşi mod ca până acum, ci se cere o viziune nouă asupra relaţiei voastre.
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Ai ajuns într-un punct important al proiectului la care îţi aduci contribuţia de câteva luni încoace, nivel la care poţi deja să spui că eşti foarte aproape de scopul propus.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Aşa cum tu eşti unic în felul tău şi îţi place, de ce nu accepţi faptul că şi ceilalţi din jurul tău au stilul lor personal care îi reprezintă. Pune-te în pielea altora şi vezi dacă ţi-ar plăcea să te schimbe cineva.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
Te poţi elibera de un balast care nu-şi mai are rostul, de amintiri neplăcute sau de un sentiment de vină pe care îl tot cari după tine, dar acum ai ocazia de a şterge cu buretele acest trecut pentru a intra într-o nouă etapă, mult mai ofertantă şi mai interesantă.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Cuvântul de ordine al zilei este iubire, deci investeşte sentimente curate şi adevărate în tot ce faci, chiar dacă te ocupi de ceva care nu pare să meargă perfect.
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
Nici nu ai încheiat bine un capitol, că tu deja te gândeşti la altceva şi mai interesant şi mai îndrăzneţ decât primul. Aşa eşti tu: inovator şi creativ, mereu dornic de noutate.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Se citeşte pe chipul tău o mai mare siguranţă, încredere deplină în ceea ce reprezinţi, atitudine ce te va ajuta să duci la îndeplinire cu succes orice activitate care depinde de tine.
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Mişcă-te în voie, pentru că azi nu-ţi interzice nimeni să urmezi anumite reguli. Cu cât ai mai mult curaj să spui ce vrei şi să faci ce doreşti, cu atât succesul e mai aproape.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Ai mai multă încredere în forţele tale, pentru că eşti mai capabil decât ai putea crede! Fii sigur că ceea ce faci, că ceea ce creezi, e de mare succes.
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Micile răutăţi ar trebui să rămână mici, deci fă un efort să nu alimentezi cine ştie ce conflict, dar nici să cazi în capcana altuia, pentru că azi ai alături de tine oameni cu intenţii nu tocmai pozitive. H HO OR RO OS SC CO OP P
8
www.zvj.ro marţi, 11 ianuarie 2022
DIVERSE
7
8
prăvălia cu istorii
Marian Boboc vă prezintă
„Altare în cărbune” (III)
Petrecere pentru edificarea bisericii ortodoxe din Lupeni
Până în 1924, credincioşii ortodocşi sărbătoresc Crăciunul, după calendarul iulian (sau pe stil vechi), la 7 ianuarie. În Lupeni, chiar în locul unde se află astăzi Biserica Ortodoxă „Sfântul Ierarh Nicolae”, exista în 1922 o bisericuţă de lemn, singura ortodoxă din tot Lupeniul la vremea aceea. Dat fiind faptul că bisericuţa de lemn nu mai răspunde cerinţelor comunității, se hotărăște edificarea unei biserici ortodoxe mai mari, din piatră. Pentru mărirea fondurilor necesare noii construcţii se organizează o petrecere în a doua zi a Crăciunului, pe 8 ianuarie. Reuniunea femeilor ortodoxe din Lupeni pune în sala de spectacole a Casinei Române din Lupeni un program artistic foarte reuşit. La care „dat fiind scopul nobil al acestei iniţiative, publicul din Lupeni sa grăbit să ia parte, iar sala a devenit neîncăpătoare”. Artiştii amatori lupeneni prezintă piesele „Ploaie cu soare” (de Iosif Vulcan) şi „Kir Zuliaridi” (de Vasile Alecsandri). Dacă prima piesă este elogiată de cronicarul „Gazetei Jiului, cea de-a doua este amendată”: „Piesa lui Vulcan a plăcut foarte mult. Kir Zuliaridi n-a prea fost înţeles din cauza limbii stâlcite a grecului din rolul
facebook.com/ziarulvaiijiului
principal. Interpretarea rolurilor a fost destul de bună, ca din partea unor diletanţi. Astfel, remarcăm pe d-şoarele Ardeleanu, Brăescu, Voicu, Călina, şi domnii Borcea, Hanci, Ungur”. După cele două piese, dl. Almăşan a cules ropote de aplauze pentru interpretarea cântecelului comic, „parodie originală”, Bărbierul modern. După programul artistic, s-a dansat până în zori. În afara scopului financiar, iniţiativa preotului Şandru şi a primcuratorului bisericii G. Suluţiu şi-a atins şi celelalte scopuri de ordin spiritual: „unul de a stârni şi statornici o adâncă credinţă şi alipire către biserică
şi altul este dezvoltarea culturii în rândul muncitorimei”.
Sărbătorirea lui Șaguna. Monopol pe discursurile publice
La 12 iulie 1923 sunt marcați și la Petroșani cei 50 de ani scurși de la moartea lui Andrei Șaguna. După Te Deum-ul oficiat în Biserica ortodoxă, se slujește un parastas pentru sufletul său. Participă autoritățile civile și militare. După amiaza, sala „Apollo” este gazda unei serbări populare, cu recitări, cântece, declamații. Preotul Duma susține o conferință despre viața lui Șaguna. O prestație remarcabilă are corul Clubului sportiv CFR (președinte - tipograful Teodor Munteanu), dirijat de profesorul Ubald Boga și „compus în marea lui majoritate de elemente neromânești”. La 17 iulie, și mediul cazon îl omagiază pe Șaguna. Confesorul Garnizoanei Petroșani, părintele Duma, reiterează, în fața trupei, conferința sa despre mitropolitul Șaguna. Prezent la manifestări, redactorul „Gazetei Jiului” se arată deranjat de monopolizarea discursurilor publice de un singur om - preotul Ioan Duma: „Înțelegem ca domnia sa să fie oratorul festiv la ocazii, în care biserica trebuie să intervină, cum a fost și aceasta, sau de Ziua Eroilor. Dar ca să stăpânească tribuna publică aproape fără întreruperi o singură persoană, într-un oraș cu atâția intelectuali, nu mai e de înțeles”. (Din volumul în lucru „Altare de cărbune”, dedicat vieții religioase din Valea Jiului)
marţi, 11 ianuarie 2022