Issuu

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Incidenţa cazurilor SARS-CoV-2 Director:

Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 4,9487 lei 1$ = 4,2650 lei

1₤ = 5,8152 lei

vineri, 17 decembrie 2021

Anul XIV • nr. 3216 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

(16 decembrie 2021)

Judeţul Hunedoara Aninoasa Petrila Petroşani Lupeni Uricani Vulcan

0,79 1,37 1,58 0,9 0,48 0,88 0,41

Uricani

Acuzaţii grave privind modul în care s-a ecologizat perimetrul de la suprafaţă al fostei mine

Un conflict mai puțin mediatizat durează, de câteva luni, între Primăria orașului Uricani și Societatea Închideri Mine Valea Jiului. Departe de a-și găsi prea curând rezolvarea, starea tensionată dintre cele două instituții a fost creată de modul în care s-au derulat lucrările de închidere și ecologizare a perimetrului fostei mine din localitate. Cu specificarea că referirea se face la lucrările de la suprafață.

Lucrările respective,

spune primarul Dănuț Buhăescu, „se pare că sunt de proastă calitate. În loc de pământ vegetal s-a folosit lut (argilă). În plus, la recepția parțială din toamna anului 2020 s-a constatat că s-a executat doar o parte din lucrările autorizate”. Primarul susține că, în acest fel, comunitatea locală a fost indusă în eroare, fiindcă „celelalte lucrări trecute în autorizație (alei, împrejmuiri, refaceri drumuri) nu au fost făcute deloc, deși se promisese că vor fi executate, fapt consemnat în procesul-verbal de recepție către reprezentantul Primăriei Uricani”.

De atunci a trecut

mai bine de un an, iar părerea lui Dănuț Buhăescu este că „directorul SNIMVJ a tergiversat, cu vădită intenție, realizarea demersurilor convenite”. Ba, mai mult, primarul orașului Uricani crede că acesta „a făcut tot ce se poate pentru a nu fi implementat în totalitate programul de închidere și ecologizare, aprobat de Comisia Uniunii Europene și pentru care, la rândul său, Guvernul României și-a asumat obligația de implementare”. Edilul șef al orașului Uricani este

convins că programul de închidere și ecologizare, început în 2012, a fost amânat și prelungit fără să existe un motiv cert, iar lucrările existente au fost făcute în grabă și de mântuială. La un an - în toamna lui 2021, după recepția lucrărilor de așezare a pământului și de înierbare a perimetrului curții s-a constatat că, de fapt, pământul vegetal este argilă, iar iarba nu a crescut deloc. Doar, ici acolo, câteva firicele de buruieni.

Dănuț Buhăescu este convins

că, din toamna anului 2020 și până acum, operațiunile rămase de executat s-ar fi putut face de trei ori! Numai că, a concluzionat primarul, „în loc de soluții și fapte, am avut, din partea SNMIVJ, numai și numai tergiversări de acțiuni sau inacțiuni”. Toate, crede primarul, „în vederea zădărnicirii, a împiedicării realizării lucrărilor. Condiții în care justificările, scuzele, motivările și altele asemenea au luat loc faptelor concrete!”. Ba, mai mult, adaugă Dănuț Buhăescu, „SNIMVJ a cheltuit banii statului pe un alt proiect care nu era necesar dacă se știa că nu va fi implementat. De ce l-au mai făcut? Dacă ar fi dat drumul la licitație chiar și în septembrie, astăzi lucrările erau terminate. Au avut oameni, bani, aprobări, dar nu s-a făcut nimic!”.

Lui Dănuț Buhăescu

i-a ajuns la urechi și zvonul, din interiorul societății, cum că SNIMVJ s-ar fi temut că, până la recepția finală, ar fi trebuit să asigure paza perimetrului. Primarul este de părere că fuga de răspundere în ceea ce privește

urmărirea calității lucrărilor, timp de doi ani, până la recepția finală, și neasigurarea pazei în incinta fostei mine „dovedesc o crasă incompetență și fuga de răspundere”. Dănuț Buhăescu a dedus de ce societatea a procedat astfel: se știa de modul defectuos în care au fost executate lucrările de planeitate a terenului, care acum este valuri-valuri, de așezare a pământului vegetat - a argilei, de fapt și de înierbare. În locul ierbii au răsărit, în câteva zile, fire răzlețe de buruieni. La asta s-a redus operațiunea de ecologizare a incintei de la suprafață a fostei mine Uricani. Gheorghe OLTEANU

O nouă carte de Marian Boboc:

„Din cronicile Devei în presa vremii” (1919-1923)

SPORT

Hunedoara - colţ de rai fotbalistic CS Hunedoara are șanse mari să promoveze în Liga 2 la finalul campionatului Ligii a 3-a, la fotbal, ținând cont de rezultantele înregistrate până acum în Seria 9. După 15 etape are 43 de puncte (14 victorii și un rezultat de egalitate).

Un buget suficient

Chiar dacă hunedorenii și-au permis să aducă

„Miresele San Montan",

fotbaliști precum Sergiu Arnăutu, Laurențiu Buș, Andrei Hergheligiu, Adrian Bedea sau Rafael Garutti, CS Hunedoara nu a plătit sume de transfer. CS Hunedoara atacă promovarea în Liga 2 cu un buget de aproximativ 300.000 de euro. „Toți jucătorii veniți au fost aduși liberi de contracte. Nu am plătit bani, iar bugetul nu este mare, trebuie să o recunosc. Mi se mai dau câteodată argumente că alte echipe au bugete mai mari la Liga 3, dar, de ce nu, și cu bani mai puțini, nu foarte puțini, dar mai puțini decât alții, poți să faci treabă foarte bună. Eu cred că dacă cei din proiect nu erau hunedoreni, nu se implicau la fel de mult. Bugetul clubului e împărțit în două, bugetul echipei mari, bugetul echipei de

Alături de Tudor

Nicolau Tudor este un tânăr care a fost selectat să reprezinte România la Campionatul Mondial de schi alpin, SPECIAL OLIMPICS '. Tudor este din Vulcan. Împreună cu mama sa, Lucia Botici, luptă zi de zi să învingă dizabilitatea și discriminarea celor cu Sindromul Down! În aceste vremuri pandemice, San Montan nu a reușit să organizeze fizic un eveniment sportiv de caritate așa cum ar fi dorit. Astfel că banii din vânzarea acestui calendar vor ajunge la Tudor pentru a putea participa cu echipamentul corespunzător și a asigura toate cele necesare unei

juniori. Ambele ajung undeva la 500.000 de euro. Este un buget important pentru noi. La echipa mare, bugetul probabil se va închide undeva la 300.000300.000 și ceva de mii de euro”, a spus primarul Dan Bobouțanu, citat de Radio Timișoara.

CS Hunedoara - Corvinul Hunedoara

Clubul a achiziționat marca „FC Covinul Hunedoara” și investește în imagine. Să nu mai vorbim de comunicare constantă cu fanii, pe care îi ține la curent cu tot ceea ce se întâmplă la echipă. Pagina de Facebook a clubului este permanent întreținută cu informații, un lucru mai rar întâlnit. „Ce ne-am propus, să terminăm anul pe primul loc, s-a îndeplinit. Echipa a arătat o creștere în ultimele trei etape. Nu am realizat încă nimic, suntem conștienți, dar, cum am promis, după perioada de iarnă vom arăta și mai bine. Echipa are reacție, prin antrenamente și prin discuții, vrem să inducem jucătorilor că trebuie să reacționeze. Ușor-ușor, de la etapă la etapă, echipa arată mai bine”, a spus antrenorul Florin Maxim pe liga2.ro, după ultimul meci din 2021, din etapa a 15-a a Ligii a 3-a. În cele 10 serii din Liga 3, doar două echipe mai au 43 de puncte. CS Hunedoara are și un golaveraj excelent, de plus 41, 55 de goluri marcate și numai 14 primite.

competiții de o asemenea anvergură. Prețul calendarului este 50 lei și se găsește la magazinul Nutri-San Emacs din Petroșani. „Mulțumim că le cumpărați. Tudor are nevoie de noi”, se arată pe pagina de Facebook a Asociației.

Jiul - în clasamentul all time din Liga 1, România (1932-2021) Cea mai performantă echipă de fotbal din Valea Jiului se menține încă în top.

Jiuliștii sunt în top 15, ultimul meci jucat în primul eşalon desfășurându-se în anul 2007. În clasamentul all time din Liga 1, România (1932-2021), pe primul loc se află FCSB, urmată de Dinamo și Rapid. Datele pot fi găsite pe https://www.worldfootball.net/alltime_table/r ou-liga-1/.

Primăria Petroșani premiază sportivii Luni, 20 decembrie, Primăria Petroșani îi va premia pe sportivii cu cele mai bune rezultate obținute în anul 2021. Astfel, sportivi de la CSM Jiul Petroșani, CSȘ Petroșani, Știința Petroșani, Pantera Neagră Petroșani vor fi prezenți la sala de marmură a Primăriei. Premierea se va face în două etape. De la ora 10:00 va avea loc prima parte a premierii, iar de la ora 12:00 - cea de-a a doua parte. În acest fel se dorește evitarea aglomerării și respectarea regulilor sanitare impuse de pandemie.

)

Ziarul Vaii Jiului

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

vineri, 17 decembrie 2021

Petroșani

Pe str. Micu Klein Pompierii și jandarmii au evitat o catastrofă

Miercuri 15 decembrie, doi jandarmi din Petroșani au intervenit cu operativitate la salvarea unei femei în vârstă de 74 de ani din Colonia Petroșani, a cărei casă a fost cuprinsă de flăcări. Cei doi au auzit strigătele de ajutor ale bătrânei și au acționat cu promptitudine, unul dintre ei sunând imediat la 112. Detașamentul de Pompieri Petroșani a acționat imediat ce a fost solicitat de operator. În cel mai scurt timp, pompierii au sosit la fața locului cu două mașini de intervenție, alături de alte două, venită de la S.V.S.U.

Petrila și de la Garda de Intervenție Baru. În acest caz putem trage (la rece) concluzia: faptul că pompierii petroșeneni s-au comportat profesionist, incendiul fiind stins în câteva zeci de minute, deși văpaia era violentă. Astfel au fost salvate mai multe gospodării din zonă. În scurt timp s-a evitat o nenorocire, care ar fi putut cuprinde mai multe case de pe strada Micu Klein, unde a avut loc incendiul de miercuri. De asemenea, un fapt extraordinar este că nu au existat victime omenești. Și pagubele produse celor

Petroșani

Parcarea de lângă SUP - ﬁnalizată în timp record

doi proprietari care locuiau în casa respectivă au fost reduse la maxim, în condițiile date, ținându-se cont că acolo existau nu mai puțin de 8 butelii, care ar fi putut exploda dacă nu ar fi fost scoase din incendiu la timp. Mai multe informații de la fața locului am aflat de la maiorul Cristian Baleia, comandantul Detașamentului de Pompieri Petroșani. „Miercuri 15 decembrie, la ora 13,14, Detașamentul de Pompieri Petroșani a fost anunțat, prin apelul de la 112, despre producerea unui incendiu la acoperișul unei case de colonie de pe strada Micu Klein. Ne-am deplasat la fața locului, în prima fază, cu două autospeciale cu apă și spumă, cu autoscară mecanică, cu un ofițer și 12 subofițeri, iar ulterior au mai fost solicitate în sprijin încă o autospecială cu

multă lume are treabă, tratamente de făcut sau vizitează pacienți la spital. Fiindcă această parcare a creat și polemici legate de acele morminte aflate în interiorul parcării, pe un scuar al acesteia, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a ținut să transmită pe scurt următoarele:

apă și spumă de la S.V.S.U. Petrila, plus o autospecială cu apă și spumă de la Garda de Intervenție Baru. La momentul sosirii forțelor la fața locului, incendiul se manifesta generalizat la nivelul acoperișului a două locuințe din aceiași casă de colonie, cu posibilitatea de propagare la alte patru locuințe situate în imediata apropiere. Intervenția a fost una foarte dificilă, atât din cauza cantității mari de materiale combustibile, cât și a numeroaselor butelii care au fost extrase din zona de ardere, în total fiind scoase din cele două locuințe un număr de 8 butelii. Din fericire, nu au fost înregistrate victime umane, a fost afectată, dar nu fizic, o singură femeie, o doamnă în vârstă, care se afla la momentul producerii incendiului în casă. Dumneaei a fost evacuată de colegii de la jandarmerie, care se aflau prin zonă și care au auzit țipetele de ajutor. În urma cercetărilor de la fața locului s-a constatat ca și cauză pentru producerea incendiului un coș de fum deteriorat”, a declarat pentru ZVJ, maiorul Cristian Baleia. Comandantul detașamentului de pompieri petroșeneni a făcut cu această ocazie și o recomandare către cei care în aceste zile se încălzesc la case cu sobe: „Recomandăm tuturor celor care au încălzire cu sobe să curețe coșurile de fum cu un coșar autorizat și să verifice ca aceste hornuri să nu fie deteriorate. Este important acest lucru, deoarece, în caz contrar, iată și din exemplul de azi ce se poate întâmpla!”. Corneliu BRAN

„De precizat că mormintele amplasate ilegal pe acest teren au fost împrejmuite. Am luat legătura cu toți aparținătorii persoanelor înmormântate aici, iar în primăvară toate acele locuri de veci vor fi mutate în cimitirul din imediata proximitate”. Corneliu BRAN

Joi, 16 decembrie, constructorul a finalizat parcarea de peste 100 de locuri din zona Spitalului de Urgență Petroșani, cu foarte multă vreme înainte de termenul de finalizare al lucrărilor. Marcând și ultima parcare, constructorul ce s-a ocupat de noua parcare de lângă spital, finanțată de la bugetul local a primăriei, a anunțat faptul că lucrarea este gata. Ca atare, primarul Petroșaniului a informat joi, 16 decembrie, că de săptămâna viitoare parcarea va fi dată în folosință. Astfel, cei din primărie și primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, dar și cei de la poliția rutieră, presupun că deacum înainte zona va fi descongestionată de mașinile ce stăteau parcate peste tot, încurcându-se la greu traficul mai cu seamă dimineața, în zilele lucrătoare, când foarte

www.zvj.ro vineri, 17 decembrie 2021

ACTUALITATE

prăvălia cu istorii

unități militare puteau deveni doar țărani liberi de religie greco-catolica, iar ofițerii erau obligatoriu de religie catolică) s-au lovit de rezistența opusă de populația din ținuturile propuse a fi militarizate. Pentru a aplana aceste conflicte, la 16 martie 1764 Curtea imperială emite o patentă prin care proclama solemn libertatea și privilegiile grănicerilor români, dând asigurări în acest sens. În urma rectificărilor de frontieră făcute cu Țara Românească în 1764, o parte din cei 54 de munți obținuți de habsburgi intră în folosința satelor ce aparțineau Regimentului 1 român de graniță. Acest regiment era format din 12 companii împărțite în două batalioane cu câte patru plutoane fiecare. Sediile celor două batalioane erau la Hațeg și Vaida-Recea. Granița din zona Văii Jiului era asigurată de Compania a III-a a acestui regiment care avea în compoziție satele Săcel, Sălașu de Sus, Paros, Livadia, Baru Mare, Coroiești, Băiești, Galați, Mălăiești, Râu Alb, iar sediul acestei companii se afla la Râul Alb. ( Lt.col.drd. Ioan Parean, Regimentul1 român de graniță, Revista Academiei Fortelor terestre, Trimestrul III, 2000). Un nou statut de funcționare a regimentelor de graniță românești din Transilvania este emis la 12 noiembrie 1766. Dintre obligațiile grănicerilor amintim: „îndatorirea principală a tuturor grănicerilor români atât în timp de război, cât și în timp de pace este să se îngrijească de apărarea granițelor, să fie în garnizoane și la poteci, să mențină siguranța țării, prin urmărirea hoților, împiedicarea importului și exportului clandestin de mărfuri, să oprească emigrările peste munți”, tot acest statut prevedea ca acești oșteni „în caz de război, să facă serviciu în afara de patrie”. Bărbații din satele grănicerești erau împărțiți în trei categorii: activi, semi-invalizi și invalizi. Cei care erau activi aveau obligația de a participa efectiv la „serviciul de cordon” (când se organizau cordoane sanitare) sau la paza graniței timp de 15 zile

Grănicerii în Valea Jiului

Pătrunderea în Transilvania a Imperiului habsburgic a adus cu sine și necesitatea organizării din punct de vedere militar a acestei provincii. Pentru a putea proteja noile granițe, administrația austriacă va înființa, în 1690, primele regimente grănicerești de-a lungul râurilor Tisa și Mureș. Abia între anii 1760 - 1780 are loc organizarea militară a întregii granițe ca urmare a faptului că în timpul războaielor dintre Imperiul Habsburgic și Prusia, Rusia care încheiase un acord militar (1762) cu prusacii, putea ataca Transilvania. La acea dată împotriva unui eventual atac din partea Rusiei, austriecii aveau la dispoziție pentru apărare două regimente de infanterie și unul de cavalerie. Situația deosebit de critică impune înființarea unor regimente grănicerești în estul și sudul Transilvaniei. Acestea urmau să completeze cordonul militar austriac ce începea de la Marea Adriatică, trecea pe la Portile de Fier și pe crestele Carpaților ajungând până în Galiția. Pentru înființarea noilor regimente grănicerești a fost desemnat generalul de cavalerie Nicolae Adolf de Buccow, care prin proiectul înaintat Consiliului aulic de război, la data de 5 iulie 1761, prevedea înființarea unei „Miliții grănicerești” formată din două regimente românești de infanterie, cu câte 3.000 de soldați fiecare, două regimente secuiești de infanterie și doua regimente de cavalerie, unul românesc de „dragoni” și unul secuiesc de „husari”, de câte 1.000 de călăreți fiecare. Efectivul total al forțelor grănicerești din Transilvania era estimat să ajungă la 17.000 de soldați. (Lt.col.drd. Ioan Parean, Regimentul1 român de graniță, Revista Academiei Forțelor terestre, Trimestrul III, 2000). Acțiunea de militarizare a graniței a început în 1761, dar a fost finalizată abia în 1766, când împărăteasa Maria Tereza (1740-1780), sancționează Statutul militar al regimentelor de graniță compus din 84 de articole. Prin Decretul din 15 aprilie 1762 sunt înființate Regimentul 1 de graniță cu sediul la Orlat și Regimentul 2 de graniță cu sediul la Năsăud. n 1768 se înființează și Regimentul româno-iliric din Banat, cu sediul la Biserica Alba. (Lt.col.drd. Ioan Parean, Regimentul1 român de graniță, Revista Academiei Fortelor terestre, Trimestrul III, 2000). Realizarea acestor obiective militare în condițiile impuse de Imperiul habsburgic (soldați ai acestor

facebook.com/ziarulvaiijiului

pe an, fiind plătiți pe această perioadă cu câte 4 creițari pe zi. Din această sumă, 1 creițar era reținut pentru fondul de mondură (uniformă). Pe lângă aceste 15 zile, ei mai trebuiau să participe la repararea drumurilor, a cazărmilor sau transportul lemnelor necesare regimentului. Ca uniformă, pe timp de pace, „grănicerii români vor

purta sumanul sur scurt, cioarecii și opincile obișnuite”, dar cu condiția ca pantalonii să fie mai strâmți, sumanele să fie uniforme și prevăzute cu guler și mâneci de culoare stabilită pentru întreg regimentul. Pentru păstrarea mai bună a acestora e necesar să-și facă o cămașa de postav alb, o cravată roșie și o pălărie neagră numită „csako”. n timp de război aceștia purtau uniforma regulamentară formată din: cioareci albi, strâmți, tiviți cu albastru, sumanul din dimie, sur închis, aproape negru (aceasta ținută le-a atras numele de „catanele negre”) cu bordură verde, având nasturi din metal galben, pieptar din pănură albă, iar pe cap purtau „chivăra înaltă” cu tăblițe de aramă, numită de ei „ciacău”. Părul îl purtau lung (coada), legat cu o panglică albastră, iar la urechi era făcuta o buclă groasă. Până în anul 1830, grănicerii își confecționau uniformele pe cont propriu. După această dată s-a înființat „fondul de provente sau fondul de mondura”, din care se confecționa gratuit echipamentul necesar. ( Lt.col.drd. Ioan Parean, Regimentul1 român de graniță, Revista Academiei Forțelor terestre, Trimestrul III, 2000). În fotografia alăturată este colonelul Ludovic Clococeanu (1796-1866), nobil de Veneția de Jos (în actualul județ Brașov). În tinerețe a fost ofițer în cadrul Regimentului grăniceresc de la Năsăud și ulterior la Orlat. A fost o prezență activă în timpul Revoluției de la 1848-1849, pe atunci cu gradul de maior, deținând comanda trupelor imperiale staționate în apropierea Blajului. Fotografie din donația Teodor Ghițan (material preluat de pe internet). Referitor la Regimentul I grăniceresc românesc Nr. 16, de la Orlat, nu se cunosc imagini. Monografia lui Gustav Amon von Treunfest, Geschichte des k. k. InfanterieRegimentes Nr. 46, Feldzeugmeister Geza Frh. Fejervary de Komplos-Keresztes.

vineri, 17 decembrie 2021

1762 bis 1850 erstes Siebenbürger Romanen-GrenzInfanterie-Regiment nr. 16 , publicată la Viena în 1890, nu conține, din păcate, ilustrații. Pentru a reprezenta grăncerii români transilvăneni s-au folosit cel mai adesea imagini preluate din monografia celuilalt regiment grăniceresc din Transilvania, cel de la Năsăud, realizată tot de Amon von Treuenfest. Uniformele ambelor regimente erau identice, deosebirea făcându-se prin culoarea nasturilor: aurii la regimentul de la Orlat și argintii la cel de la Năsăud. În concluzie, ilustrăm articolul cu imaginile grănicerilor din regimentul năsăudean, publicate în lucrarea lui Gustav Amon von Treunfest, Geschichte des k. k. Infanterie-Regimentes Nr. 50, Friedrich Wilhelm Ludwig, Großherzog von Baden: 1762 bis 1850 zweites Siebenbürger Romanen-GrenzInfanterie-Regiment, publicată la Viena în 1882, cu observația că nasturii ar trebui să fie aurii. Imaginile și informația cu referire la uniformele grănicerilor au fost obținute prin amabilitatea domnului doctor Horia Vladimir Șerbănescu vicepreședintele Asociației 6 Dorobanți, căruia îi mulțumim și pe această cale. Importanța acordată asigurării graniței se poate deduce și din călătoria făcută în anul 1773, de către viitorul împărat Iosif al II-lea (1780-1790) în Banat, Transilvania și Maramureș, care în acel an era coregent. Cu această ocazie, viitorul împărat vizitează și zona Văii Jiului. n urma celor văzute la fața locului gândește: „ de pe acum o reorganizare a teritoriului de graniță din părțile Hațegului și Hunedoarei și elaborează o listă cu 36 de sate românești din sudul Comitatului Hunedorean ce urmau să fie incluse în Regimentul 1 românesc de infanterie. Iosif intenționa astfel să organizeze o fâșie continuă și compactă de sate grănicerești, plasate între linia Carpaților și Valul lui Traian, în care să fie incluse următoarele localități: a) de sub munte : Băuțari, Bucova, Zeicani, Păucinești, Hobița, Clopotiva, Râu de Mori, Valea Dieci, Nucșoara, Mălăești, Coroiești, Hobița Reon Parhot (!), Uricu, Valea Lupului, Iar și Iărișor, Petruț, Crivadia, Merișor, Bănița, Jiul Unguresc și Jiul Românesc; b) dinspre interior Grădisca, Ostrovul Mare, Ostrovul Mic, Corniște, Sibișel, Sălaș–Palanca de sus și , Sălaș–Palanca de jos, Ohaba, Paroș, Măcești, Vaidei, Râul Alb, Băiești, Râușor, Galați, Pui și Livadia. Propunerea sa nu va fi agreată de Maria Tereza, dar după preluarea tronului ea va fi reiterată cu prilejul călătoriei din 1783 și propusă spre aplicare la începutul anului următor prin lansarea noii conscrieri militare, care va agita satele de iobagi români din părțile Hunedoarei și Zarandului, ca preludiu la răscolal lui Horea, Cloșca și Crișan” ( I.Bozac, T. Pavel, Călătoria mpăratului Iosif al II-lea în Transilvania la 1773, Institutul Cultural Roman, Centru de studii transilvane, p.51) La 22 mai 1773 viitorul împărat „(…) După 3 ceasuri de drum călare de la Livadia la Vulcan, schimbă caii, merge 4 ceasuri și jumătate (dus-întors) pe munții graniței românești, schimbă caii și continuă drumul pe Jiul transilvan, apoi valea Bănița (cetatea Bolii peștera Jupâneasa ), Crivadia, revine pentru popas de noapte la Livadia, după 15 ore călare. Dimineață la 4 pleacă spre Vulcan călare; văile Jiurilor; la capătul văii împădurite a Crivadiei s-au găsit cărbuni de piatră, dar îi consideră fără valoare într-o țară atât de bogată în păduri, Izvor de sare. Se

www.zvj.ro vineri, 17 decembrie 2021

spune că românii au pretenții asupra ambelor văii ale Jiului, dar n-au fost ale lor. Carantina, în stare rea, adăpostește 30 de emigranți, unii din Transilvania, majoritatea din Banat și comitatul Arad, care, ,cu copii și femei, bătrâni și tineri, s-au reîntors după câțiva ani fără un ban din Țara Românească. ,Eu cred - notează împăratul - ,că pentru a liniști acest popor care colindă încolo și încoace, trebuie să fie stabilit un termen fix până când mai sunt reprimiți, publicat la punctele de graniță și în străinătate; ar mai stăvili emigrările, cele din Transilvania provocate de asprimea stăpânilor de pământ și de recolta slabă. După încetarea emigrărilor, carantina poate fi desființată. Pasul Vulcan poate fi carosabil. Muntele Vulcan, împădurit odinioară, acum pădurile au fost devastate de boierii din Valahia, refugiați aici deseori cu familia și averea; stăteau în colibe și corturi câte 2-3 luni. Pe culme pășuni - acum zăpadă. Vulturul imperial a fost dat jos odată de românii care au posedat, într-adevăr, culmea muntelui. Și acum mai iau zălog pentru oile păstorilor noștri. Sus sunt și hoți. Pază. Împăratul nu poate vedea de pe culme, fiind ceață deasă; după un timp coboară pe versantul celălalt și merge călare trei sferturi de ceas în Valahia, unde vede sate, plantații de pom. N-a întâlnit pe nimeni. Drumul de la Vulcan în jos e bun, construit în timpul ultimului război cu turcii. Reîntoarcere la Livadia. În toate satele țăranii se plâng împotriva cumplitelor (grausame) robote și a vitelor pierite”. (I.Bozac, T. Pavel, Călătoria mpăratului Iosif al II-lea în Transilvania la 1773, Institutul Cultural Roman, Centru de studii transilvane, p.530-531) Cele două regimente române de grăniceri din Orlat și Năsăud intră din nou în focul luptelor în 1788, când turcii căutau să pătrundă prin pasurile Carpaților în Transilvania, ca urmare a războiului ruso-austrootoman (1787-1790). Regimentului 1 grăniceresc român a întărit cordoanele de pe frontieră, având aici mai multe ciocniri cu turcii și s-a distins în luptele duse cu aceștia în trecătoarea Branului, unde trupele otomane au fost oprite și constrânse să se retragă spre Dunăre. La 17 februarie 1791 au avut loc lupte în pasul Vulcan, iar la 8 martie turcii sunt înfrânți în trecătoarea Turnu Roșu. În același an, ostașii regimentului s-au distins în apărarea mănăstirii Sinaia, atacată de un inamic superior numeric, iar în pasul Buzău, împreună cu grănicerii secui, resping un puternic atac turcesc. (Lt.col.drd. I. Parean, Regimentul1 român de graniță, Revista Academiei Forțelor terestre, Trimestrul III, 2000). Steagul Regimentului 1 român de grăniceri pe care era înscrisă deviza „Viribus Unitis” (cu forțele unite) a fost purtat cu vitejie în marile bătălii ale secolelor XVIII-XIX, și în afara țării, dintre acestea amintim luptele de pe râul Piave, de la Arcole, Rivoli, Marengo, Leipzig, Austerlitz sau Besançon. La 4 iunie 1827, la Orlat s-a desfășurat festivitatea de sfințire și decorare a noilor drapele de luptă ale Regimentului 1 de graniță român. Cele vechi, ciuruite de gloanțe în timpul luptelor anterioare, au fost retrase. Împăratul Francisc Iosif (1848-1916) emite înalta rezoluție, care a fost transmisă tuturor companiilor grănicerești, cu Ordinul 3598 al Comandamentului militar general, prin care regimentele de graniță se

transformă în regimente de linie. Regimentul 1 român de graniță fiind transformat în Regimentul 46 Infanterie. Acest ordin a fost adus la cunoștința grănicerilor la 18 februarie 1851 și a fost pus în aplicare cu data de 1 aprilie a aceluiași an. Desființarea regimentelor grănicerești a fost primită cu multă tristețe, fiindcă odată cu acesta se pierdeau unele privilegii și scutiri fiscale. Totuși fostele comune grănicerești ale Regimentului 1 român de granița au rămas în posesia munților și a terenurilor avute din perioada existenței grăniceriei, precum și a celor mai bune școli din Transilvania și a fondului de „mondură” transformat acum în fondul „scolastic”, toate acestea pe lângă așezările cu biserici, școli, drumuri pietruite și case din piatra sau cărămidă și o organizare administrativă și socială, tipic „nemțească”. (Lt.col.drd. I. Parean, Regimentul1 român de graniță, Revista Academiei Forțelor terestre, Trimestrul III, 2000). În ordinul de înființare a acestor regimente se prevedea ca în fiecare localitate unde era stat major de batalion să se înființeze o școală germană, în care pe lângă limba germană vor fi predate limba latină și română. În localitățile sedii de companii se vor înființa școli „triviale”. Într-un raport din 1777 al comandei din Sibiu, semnat de baronul Cristian Rall și Gottfried, apar date succinte privitoare la școlile regimentului I român de grăniceri. Din acest raport aflăm că la școala germană din Hațeg învățător era P. Drodowsky, iar la cea română Iacob Popa. ( V.Schiopu , R.Irimescu-Sofroni, Contribuții la cunoașterea școlilor regimentului I roman de graniță de la Orlat, Sargeția – Acta Musei Devensis, I.P Sibiu 1968 p.496 ) După anul 1851, când aceste formațiuni militare au fost transformate în regimente de linie, comunele grănicerești au întâmpinat mari greutăți în recuperarea și trecere în administrație proprie a „capitulelor” care au fost „câștigate și adunate în patru generații”. Ziarul „Transilvania” în numărul din 15 martie 1875 , publică darea de seamă a Comitetului școlar și comunicatul general al reprezentanței compuse din delegații comunelor regimentului I care informează asupra ultimei întâlniri ce a avut loc la 26 septembrie 1871 Pentru deschiderea anului școlar 1871-1872 Comitetul școlar dă o atenție deosebită asigurării condițiilor necesare și alocă în acest scop suma de 5.796 florini și 99 creițari (dintre care 4.492 florini și 71 creițari din fondul școlar, fost de mondur, iar restul de 1304 florini și 28 creițari fiind asigurați din „fondul de provențe”). Tot acest comitet hotărăște alocarea sumei de 21.600 florini pentru ridicarea unor școli noi acolo unde acestea lipseau, fiind prevăzute astfel de școli în localitățile: Scorei, Vețel, Cîrjiți, Rîul Alb și Baru Mare, în prima etapa urmând să fie construite câte o școlă pentru compania I și compania a III-a (la Baru Mare). Școala de la Baru Mare a fost dată în folosință în decembrie 1875. La toate aceste școli s-au pus bazele înființării unor biblioteci, care printre altele au fost dotate și cu câte un exemplar din dicționarul limbii române editat de Academia română de la București, care a trimis un număr de 22 de exemplare ale dicționarului, la jumătate din preț. La nici o școală nu lipseau stupinele și grădinile folosite în scopuri practice. Fiecare școală avea sigiliu propriu. (V. Șchiopu , R.Irimescu-Sofroni, Contribuții la cunoașterea școlilor regimentului I roman de graniță de la Orlat, Sargeția - Acta Musei Devensis, I.P Sibiu 1968 p.499). Trebuie menționat faptul că în perioada din care datează documentele prezentate mai jos președintele acestui fond scolastic era col. Urs Baron de Marginea, care și-a început cariera militară în Regimentului 1 român de granița, ajungând până la gradul de colonel. Dumitru Ioan PUȘCAȘU

prăvălia cu istorii

CENACLUL BOEMA țestoasele aliniate așteaptă semnalul pentru a-l urmări pe Ahile care vine din urmă mereu încremenit în fuga fără noimă

POEME DE ION HIRGHIDUȘ

Scara lui Iacob

firave porți în fața lăcustelor întunecate ascunse-n umbra pământului în lucruri fără contur doar în durerea lor prin gerul negru care acoperă ochii.

Vântul s-a răsucit înnebunit pe culoarele negre ducând cu el semințele negre suflând în opaițele negre

o lumină îndepărtată a iubirii în spațiile negre dintre stele cerul – singurătatea singurătății

bate-n ceas frica eliberată de somn păcatele alunecă spre margini trec prin sânge îngerii tăcuți lipsite de glorie visele preamăresc starea lucidității

vinovate sunt legile timpului scara lui Iacob prinsă-n rutină.

Intrarea-n portret

Întoarce-te în peisajul acesta chiar dacă umbrele sunt încă sinistre nu te lepăda de tot de fierea care îngălbenește patria ta o mână febrilă să-mi pui pe frunte printre riduri deasupra ochilor puțin mai sus de pecetea obrazului puțin mai sus de lacrimi și râs

întoarce-te pentru ca iubirea să aibă curajul unui hoplit singur pe Câmpiile Catalaunice cu inima drept pavăză a soldatului tânăr întoarce-te în patria ta cu soare stângaci de octombrie întârziat în calendare încă sunt vii culorile lutului încă sunt vii sunetele luminii acum – numai tu poți intra în portret adunând în juru-ți grădinile și pajiștile sălbatice cu mierea albinelor galbena tăcere a unei iubiri târzii numai tu poți veni din penel sărind peste liniile curbe așa cum sângele este gata să se reverse în umbrele pădurilor învinse. Un alt strigăt al lui Robert Desnos

În 14 decembrie 1926, poetul a scos un țipăt strigătul celui rănit de iubire care din verdele-amar și-a făcut scut pentru uragane au fost invocate mormintele străvechii plopi pierduți în colonade de fum au fost invocați asasinii și arhitecții în opoziția lor nesfârșită în vămi

un singur ordin de cucerire ar fi fost de ajuns pentru a se împlini dorul cel mai trist o pecete îndelungat cumpănită așa cum lancea e în mâinile hoplitului

îndemnat poate de cadavrele năruite-n tăcere zvonul de arme strigătul pământului îmbrăcat în frunzele stejarilor

facebook.com/ziarulvaiijiului

pe o colină statuia cu torsul ei gol închipuie noile zori cărnoasele bucle rotite în cercuri de iubire și moarte strigătului lui Robert Desnos este un timp al singurătății.

Treceri în noiembrie

1 Porumbeii sălbatici ies din ascunzișul crângului poartă pe aripi urmele brumelor nocturne cântecul lor s-a stins în cenușa toamnei un fâlfâit din aripi răstoarnă ciulinii purtați prin aer de un vis hoinar peste ponoare măcinatele iezere cu sânge nevinovat în ape întunecate

prima trecere este și primul prag al luminii unde zăbovește somnul pădurii în sălașul vârstnic al tinerilor lăstari

sub frunze stă ascunsă ghinda stejarilor uimiți neștiute petreceri în tiparele lumii o glorie va veni triumfală cândva pământ îmbrăcat în haine de cositor vede-n ursită drum și alinare cum se duc veștile peste dealuri călătorind în vremuri buimace

miri răzvrătiți copiii neantului se adună-n cohorte ascunse sub scuturi se scutură fluturii din pasul lor hotărât

e doar o întâmplare pe potecile pădurii răsfățul unei zile adormite.

2 Trup și suflet viețuitoarele într-una caută răsfățul unui timp din frumusețe venit ducând torțele faste peste miriști înnoptate din stânci crăpate apa vie țâșnește un lapte matern pentru copiii vitregiți de dimineață au plecat la culesul viselor

mamele risipite în lume așteaptă brumele târzii vor frământa pâinea de argint pentru bunătatea pământului în orga zilei sunetele se aglutinează spre strunga unde păstorii le pun în ordine formele tot mai vii ale muzicii străbat lumea pe drumuri desfundate cu noroi sedentar fotonii liberi aleargă prin cântecul zilei cai albi trăgând după ei strălucirea cai negri arcuind viaducte peste piscuri gloria vieții în orice închipuire

3 Rece e marmura chiar dacă dalta pune în ea o floare de crin chipul tău adus din polare ținuturi pentru a fi un semn în arhive

îndepărtate reflexe de ape mocnite fac același din cer și pământ iluzia pe care ochiul o vede

la porți se reped care de luptă scântei deprinse din focul adâncului sunt libere fiarele străvechi să sângereze pe drumurile uitate

palmele au modelat îndepărtate ținuturi spre care se risipesc cerneluri cu trup de nimfe abandonate pe țărm hărțile navigatorilor neobosiți trandafirii roși ai catedralelor poartă slovele în scrisori ascunse gesturi îndepărtate de apele oceanelor un bici sever taie în carne creneluri

poate cândva marmura va deveni idee pentru a străluci mai bine printre stânci luând chip de floare care-n minte e dăruită peste mări în vitralii însingurate un pod al timpului s-a năruit.

4 Poate și tu te-ai smuls din tăcere prinzând cu tandrețe aerul în brațe sunete muzicale ridicate pe verticală cărămidă cu cărămidă spre zorii de zi

în mocirla nopții stelele au luminat într-una pământul desfrunzit și pietrificat și noi am umblat printre zeii păgâni căutând un adăpost al prezenței

imperiu de flori cândva vița de vie sălbatică stă agățată de cer în dreptul ferestrelor din burta neagră a casei privim printre frunze cum cade galbenul pe pământ cenușiu un vis al dimineții risipit în absențe lipsesc brațele adorate în alb lipsesc ochii pătrunzători spre zenit lipsesc bătăile de ceasornic ale inimii

se deschid tunele celeste ale amorului crud o casă cu ferestre însingurate rămasă-n picturi drum spre culorile ascunse-n trecut în această zi de noiembrie aspru e aerul dimineții ca niciodată pâinea și vinul sunt viața o stea în lume memoria aprinde

în uniforma melancoliei sângele meu navighează spre țărmul zilei.

vineri, 17 decembrie 2021

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

O vorbă aruncată în vânt într-un moment nepotrivit sau cu o ţintă greşită poate avea efecte dintre cele mai neplăcute.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Banii vin şi se duc într-o clipă, dar norocul tău e că ştii pe ce resurse te poţi baza şi nu intri în panică atunci când vezi că banii abia intraţi în portofel au şi plecat de la tine.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

E o plăcere să-l vezi pe partenerul de suflet atât de implicat în proiectele comune, compania lui te încurajează, te motivează, te face să depui eforturi şi mai mari pentru a ajunge la scopurile care vă avantajează pe amândoi.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Participi la un proiect ce implică resurse mari din partea ta. Totul va merge bine atât timp cât păstrezi un echilibru între componentele acestui proiect, fără a aluneca spre exces de zel în nicio parte!

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Dacă ai alături de tine oameni veseli şi optimişti, te vor molipsi şi pe tine de bună dispoziţie. E o zi perfectă pentru a te dedica unor activităţi amuzante, fără a-ţi aminti de nimic din problemele tale actuale.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Banii sunt cea mai mare preocupare a ta pentru că urmează o serie de plăţi majore şi încerci să-ţi administrezi resursele cu prudenţă şi înţelepciune.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Anunţ

TArIFE DE AccEs LA TrANsporTUL pE cABLU DIN pAsUL VÂLcAN TrANsporT TELEGoNDoLĂ:

cArTELA (15 pUNcTE*) - UrcArE -coBorÂrE - 15 LEI cArTELA (10 pUNcTE ) -UrcArE -10 LEI cArTELA (5pUNcTE) -coBorÂrE - 5 LEI

TrANsporT INsTALAȚII DE cABLU pE DoMENIUL scHIABIL cArTELA (100 pUNcTE) - 80 LEI cArTELA (puncte nelimitate cu valabilitate 1 zi) - 60 LEI 2xcArTELA (100 puncte) pentru cabanierii membri ai Asociației ”pasul Vulcan” -60 LEI TrANsporT GrATUIT TELEGoNDoLĂ copIII sUB 7 ANI cETĂȚENII DE oNoArE AI MUNIcIpIULUI VULcAN pErsoANE cU HANDIcAp GrAV sAU AccENTUAT ÎNsoȚITorII pErsoANELor cU HANDIcAp GrAV, ÎN prEZENTA AcEsTorA ÎNsoȚITorII copIILor cU HANDIcAp AccENTUAT, ÎN prEZENTA AcEsTorA

Refuzul care vine azi ca din senin îţi strică toate planurile pe care ţi le-ai făcut cu privire la un proiect important. Îl poţi considera o uşă trântită în nas, un eşec care, momentan, nu poate fi reparat.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Apare o piedică greu de trecut din cauza căreia multe planuri de astăzi vor sta pe loc sau vor fi amânate. E o lecţie a răbdării, pentru că stai pe loc cu scopul de a mai învăţa ceva sau de a repara o veche eroare ce iese abia acum la iveală.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Veştile bune vin de la oamenii la care ţii cel mai mult, care te răsfaţă cu vorbe dulci, cu încurajări şi aprecieri care îţi fac bine.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Chiar dacă nu s-ar putea spune că stai pe un teren fragil, totuşi ţi-e cam teamă să cheltuieşti ceea ce ai adunat, ca nu cumva să vină şi vremuri mai grele.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Ai grijă până unde duci o banală neînţelegere, pentru că atmosfera poate deveni atât de tensionată încât o singură scânteie poate arunca totul în aer!

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

De nu se ştie unde, vine o veste excelentă care te face fericit. Poate e o şansă rară de a te remarca sau de a-ţi împlini un vis, doar pentru că prinzi un val favorabil care te propulsează direct la ţinta propusă.

Horoscop

www.zvj.ro vineri, 17 decembrie 2021

DIVERSE

EDILITARE

Vulcan

bloc, diverse materiale pe care a „uitat” mai apoi să le adune și să le ducă de acolo. Același consilier local a fost curios să afle dacă firma în cauză are asigurare pentru daune aduse terților. Chestiune care va fi verificată.

Intervenţii ale consilierilor locali

Proiectele de hotărâre aduse în discuție în de îndata din 13 decembrie a Consiliului Local Vulcan au fost aprobate cu votul „pentru” al tuturor aleșilor local.

Adică 19,

aici incluzându-l și pe consilierul USR Liviu Tătaru, care, deși nu era prezent în sala de ședințe, cum s-a

întâmplat de vreo două-trei luni, a urmărit on line desfășurarea lucrărilor. Nu a existat nicio reacție de împotrivire la propunerea ca suma de 61.200 de lei să fie alocată din bugetul local pentru cheltuielile urgente necesare la blocul D5 de la Bulevardul Mihai Viteazul. Și nici la cea de dislocare a 29.000 de lei din fondul de rezervă bugetară destinată aceluiași scop. E o sumă destul de mare, a fost de părere primarul Cristian Merișanu, dar s-ar putea să nu fie nevoie de toți banii. Lucru care rămâne de văzut.

Managerul public

Marius Danci este sigur că lucrarea de pe terasa blocului este compromisă și se impune o expertiză tehnică. Consilierul local Ștefan Feszner s-a interesat dacă autoritatea publică locală a sesizat Garda de Mediu. Asta, fiindcă, de nenumărate ori, constructorul a aruncat, pe lângă

facebook.com/ziarulvaiijiului

local

Consilierul

Dan Constantin Marinescu a recomandat o consemnare „a lucrărilor sănătoase”. Asta, fiindcă, și-a exprimat el bănuiala, s-ar putea ca și lucrările efectuate să fie afectate. Consilierul local Adrian Hisem a amintit că trebuie neapărat să fie întocmit un act constatator în care să fie trecute toate lucrările de reparații de care este nevoie. Intervențiile necesare vor fi executate de către muncitori de la compartimentul de specialitate al Secției de Salubrizare –Vulcan. Problema este ca și vremea să țină cu echipa de lucru. Gheorghe OLTEANU

vineri, 17 decembrie 2021