Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani
Vulcan
De necrezut!
Deși pare incredibil, e, totuși, adevărat! Dar și ciudat, oarecum. Asta, fiindcă furtul petrecut marți după amiază, la Vulcan, este parcă tras la indigo cu cel de acum o lună. Și de data aceasta este vorba tot de dispariția unei biciclete electrice, iar ciudățenia derivă din faptul că păgubitul este unul și același.
Incidenţa cazurilor SARS-CoV-2 Director:
Cătălin DOCEA
Curs valutar:
1€ = 4,9487 lei 1$ = 4,2650 lei
1₤ = 5,8152 lei
vineri, 10 decembrie 2021
Anul XIV • nr. 3211 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
(9 decembrie 2021)
Judeţul Hunedoara Aninoasa Petrila Petroşani Lupeni Uricani Vulcan
1,26 2,28 2 1,55 1,47 1,32 1,01
ar fi avut cartelă de acces. Sau, mă rog, de parcă cineva dinăuntru le-ar fi deschis-o. Ceva de necrezut, dar care, iată, s-a întâmplat! A urmat,
În speță,
tot Lazăr Vasile Dănuț care locuiește în scara a IV-a a locului S63. Pe lângă HaiBike-ul electric pe care omul nu știe dacă-l va mai revedea vreodată, tânărul mai deține(a) o bicicletă electrică. Mai „ieftină”, adusă tot din Germania, care l-a costat 3.000 de euro. Marți după amiază a ajuns acasă, a dus-o la etajul la care locuiește și, pentru câteva minute, fiindcă urma să o șteargă de noroi, a lăsat-o în fața ușii. Când a dat să facă asta, ia bicicleta de unde nu-i!
Ciudată dispariție,
mai ales că ușa de la scară nu a mai fost forțată cu ranga. Pur și simplu, hoțul/ hoții a intrat de parcă
firește, sesizarea făcută la poliție, iar mai apoi un raid discret prin oraș în căutarea ei. Numai că nici urmă de bicicletă. Se pare că „sportul” acesta este răspândit în Vulcan, din moment ce, la articolul anterior acestuia, cineva a făcut un comentariu pe Face Book. Ceva de genul „chiar în momentul acesta s-a mai furat o bicicletă”. Gheorghe OLTEANU
O nouă carte de Marian Boboc:
„Din cronicile Devei în presa vremii” (1919-1923)
2
SPORT
Fotbal. Liga a III-a
Fotbal. Liga a IV-a
În clasamentul seriei a șaptea, CSM Jiul a terminat anul pe locul al șaselea.
Minerul Uricani a avut cel mai slab început de sezon.
CSM Jiul hibernează până la primăvară
Până în luna martie a anului viitor, trupa din Petroșani ia pauză. Atunci jiuliștii vor mai avea de
Fair-play-ul lui Scurtu
Cea mai mică medie de vârstă
O recunoaște plin de fair play și președintele Vasile Scurtu. Dar Minerul are și o scuză plauzibilă. A aruncat în luptă jucători de 15, 16, 17 ani și 20 de ani. Așa se face că Uricaniul a avut cea mai mică medie de vârstă din liga a patra de seniori. Unde mai pui că acești copii au jucat pe două fronturi și la seniori și la juniori. „A fost un început de sezon foarte slab, recunosc, în care am obținut doar o victorie și am marcat 6 goluri. Dar având în vedere faptul că am folosit foarte mulți copii, pot spune că sunt mulțumit legat de aspectul acesta. Am dat șansa multor tineri din Uricani să joace la echipă”, spune președintele.
Vrea întăriri
disputat 3 meciuri, înainte de startul Play off-ului. CSM Jiul va avea următorul program: Gilortul Tg Cărbuneşti - Jiul, pe data de 12 martie; Jiul - Pandurii Tg Jiu pe data de 19 martie; și Aurul Brad - Jiul pe data de 26 martie.
Pentru ca acești copii să nu se piardă, președintele intenționează ca de la anul să aducă întăriri la echipă. „Avem nevoie să aducem jucători cu experiență pentru ca cei mici să crească pe lângă ei. În acest sezon am putut conta pe experiența lui Radu Ion, Anghelina, Bălănean și Suvac. Suvac a fost plecat în străinătate, dar a revenit pentru ultimele trei etape”, a punctat oficialul.
Eforturi mari la vreme de pandemie, clubul din Uricani a făcut eforturi destul de mari pentru a răzbi cu testele Covid. „Având în vedere că majoritatea jucătorilor sunt nevaccinați, ne-a costat ceva să facem testările pentru Covid. 7.000 de lei este, totuși, o cheltuială pe care am avut-o și în acest sezon pe teste. Față de sezonul trecut, anul acesta nu am avut niciun caz de Covid. Am făcut eforturi deosebite și am fost ajutați, ca de obicei, de Primăria Uricani și de primarul Dănuț Buhăescu".
Să ieșim din spate
Oficialul uricănean spune că la anul își dorește ca echipa sa să părăsească ultimul loc. „Așa în spate nu am fost niciodată. E normal să îmi doresc să ieșim de acolo. Aș vrea să punctez că avem niște jucători talentați precum Prem, Stejar și Agrigoroaie. Sunt nume de care cu siguranță veți mai auzi", a concluzionat Vasile Scurtu.
Pagină realizată de Loredana JUGLEA
Fotbal. Liga a IV-a
Ciorâia și-a ispășit pedeapsă
Jucătorul lui CSM Vulcan, Mugurel Ciorâia, și-a ispășit pedeapsa de suspendare dată de către Comisia de Disciplină a AJF Hunedoara.
)
Ziarul Vaii Jiului
După ce luase o pedeapsă de suspendare de 8 etape, acestuia i s-a redus la 6 etape, clubul din Vulcan dovedind nevinovăția jucătorului. Astfel, accidentarea jucătorului de la Petrila, Alexandru Dumitru a fost una neintenționată. „S-a terminat prima parte a campionatului. Ciorâia și-a ispășit pedeapsa, iar eu unul sunt mulțumit de modul în care ne-am comportat în campionat. Cu excepția rușinii de la Băița, ne-am făcut datoria”, a explicat antrenorul Dan Voicu. CSM Vulcan a terminat pe locul secund, la egalitate de puncte cu liderul Retezatul Haţeg. Editor: SC Aldo Detail Direct SRl Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia lIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FlEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
vineri, 10 decembrie 2021
Vulcan
Alte picături de sânge salvatoare
Miercuri, preț de câteva ceasuri, una dintre încăperile centrului de cultură „Șansa” din Vulcan a fost transformată într-un fel de salon medical. În sensul că a fost montată aparatura necesară donării voluntare de sânge. Potrivit datelor
ulterioare, mai bine de douăzeci de persoane au răspuns apelului campaniei de donare de sânge intitulate „O faptă bună în tolba lui Moș Crăciun - Picăturile de
sânge salvatoare”. Printre cei înregistrați ca donatori s-au aflat Cristian Merișanu și Nicoleta Postolache de la Primăria Vulcan. La aceeași oră, la centru a fost prezent și consilierul local Daniel Lehăceanu, cel care mi-a trimis fotografiile pe care le alătur acestui material.
Primarul Cristian Merișanu
nu este la primul demers de acest fel. Mi-a fost dat să aflu că este a cincisprezecea oară când donează sânge. Face treaba asta din trei în trei luni și, dacă e nevoie, merge chiar și la centrul din Petroșani. A început cu donările de când cu evenimentul de la „Colectiv”. Or, chiar și prezența, destul de des, la Vulcan a personalului medical specializat în acest gen de operațiuni i se datorează lui, el fiind acela care, de fapt, pune la dispoziție spațiul necesar desfășurării activității de donare de sânge. Gheorghe OLTEANU
8
www.zvj.ro vineri, 10 decembrie 2021
Lupeni
Festivalul „Crailor” - ediţia nr. 25
Luna decembrie este așteptată de toată lumea cu mult drag, Crăciunul mult iubit și trecerea dintre ani fiind doar câteva bucurii mai mari pentru toată lumea.
În privința tradițiilor locale, poate că Lupeniul - alături de Petrila, Petroșani și Uricani - le scoate cel mai bine în evidență. Dacă la Petrila, pițărăii sunt cei care dictează ora exactă de Crăciun, cam la fel și în Petroșani, în vestul Văii Jiului, la Uricani, dar mai ales la Lupeni, brundușii și craii sunt cei care aduc originalitatea și feeria sărbătorii Nașterii Domnului, tradiția continuând mai cu seamă după 1990 încoace, fiind sprijinită de autoritățile locale și de lupeneanul Emil Părău și a sa firmă COMEXIM R. Cu toate că și în această lună pandemia n-a plecat, dar pe fondul scăderii relative a incidenței pe ultimele două săptămâni, Festivalul Crailor de la Lupeni va fi și în acest an organizat, în aer liber, în parcul de vizavi de C.A.P., înainte cu o săptămână de prima zi de Crăciun. Organizatorii sunt tot cei cu care ne-am obișnuit la fiecare ediție: Primăria Lupeni și Consiliul Local Lupeni, în parteneriat cu firma COMEXIM R Lupeni. Iar evenimentul va începe și de data aceasta cu o paradă a portului popular, care va porni din Cartierul Braia, de la cinematograf și va ajunge în parcul amintit după ce va fi străbătut pe jos tot Cartierul „Nivelt” pe strada mare, după care craii și brundușii, organizați pe cete/trupe formate din tineri locuitori ai orașelor Văii Jiului și din Lupeni, își vor intra în rol pe scena amenajată
de organizatori. Suntem convinși că în cadrul festivalului va avea loc poate cel mai așteptat moment. Este vorba de „concursul brundușilor”, unde cel mai tare brunduș la „țig” (sau „țic”, termenul depinde de zonă) va fi pentru un an cel mai respectat om de către toate trupele de crai din zona noastră. O bătaie strașnică unde doar umerii, iscusința și abilitatea competitorului pot fi folosite, nu și mâinile sau picioarele, ori neapărat forța, fiind vorba și de o chestiune de inteligență și de reacție rapidă. Primarul Lupeniului, Lucian Resmeriță a oferit câteva amănunte legate de înscrierea trupelor de crai, un amănunt foarte important pentru tinerii care vor pregăti programul artistic, mai cu seamă că, de fiecare dată, există și premii puse la bătaie de organizatori. „Primăria și Consiliul Local al municipiului
Lupeni, în colaborare cu S.C. Comexim R Lupeni vă invită sâmbătă, 18 decembrie 2021, ora 15,00 la FESTIVALUL CRAILOR. Evenimentul se va desfășura în Parcul CAP din Municipiul Lupeni și va începe cu o paradă a portului popular, plecarea fiind la ora 14,30 de la Cinematograful Cultural. Trupele de crai pot depune cereri de înscriere la Registratura Primăriei municipiului Lupeni, începând cu data de 07.12.2021. CONTINUĂM TRADIȚIA! Vor fi respectate prevederile legale în vigoare privind prevenirea și combaterea răspândirii virusului COVID-19”, a menționat Lucian Resmeriță Corneliu BRAN
ACTUALITATE
3
4
CENACLUL BOEMA
Proză de Ioan Dan Bălan
MĂ DUC SĂ VĂD DE SOARTA MEA
• Ion Androne: „m-am săturat până peste cap de muncă, dar nu pot s-o las, că se strică!”
În brumărelul toamnei aceleia năbădăioase, cu călduri în care Umbra Morţii se juca arcuind munţii şi curbând copacii din pădure, supărarea ursoaicei care îşi chema puii la ordine nu ar fi surprins pe nimeni. Cu palmele şi feţele pline de culoarea mov închis, ne-am privit iute unul pe celălalt, am pus cu grabă capacele pe găleţile pline cu mure coapte şi am început să măsurăm cărarea pe coborâre grăbită, ducând cu noi, alături de frica faţă de grijulia ursoaică, pedeapsa vânătă a norilor care se rostogoleau dinspre Muntele Negru. Androne, un momârlan cu masivul Şurean în inimă şi zona Auşelu în sânge, văzând cum clocoteşte ciorba norilor de toamnă, mă zori ca la ora de sport, mărind paşii, grăbindu-i şi privind peste cap din ce în ce mai des. Din Poieni se auzeau glasuri de ciobani care grăbeau turmele spre saivane şi câini care se roteau lângă ursoaica supărată, dar pe mine mă îngrijorau mai mult frunzele fagilor care cădeau în foşnete uşoare şi bucăţile de cer cu lumină prevestitoare, care înconjurau Calea, atât cea de sub picioare, cât şi cea de sub frunte. - După ce-am muncit în grădină şi livadă de mi-au sărit capacele, la toate legumele şi fructele, Dascălul nostru vine cu ideile sale dulci ca murele în octombrie, mă poartă prin murarele astea aspre, unde rugii coloraţi şi întăriţi seamănă cu nişte cătuşe pentru condamnaţi, dacă nu ştii să te fereşti din faţa lor, tocmai astăzi, când…ce spui?Află că în scurt timp de sus o să vină peste noi zăpadă gata întărită şi de frig o să batem din dinţi ca meliţa până la colibă, se schimbă de tot vremea,s-o tăiem prin Trestia, pe scurtătură, ce spui? Vântul începea să se ascută prin nuiele şi câte un izvor scăpat de sub frunze cânta la orgă în catedrala uriaşă a Muncelului. Am intrat în drumul tăiat de TAF cu ultima lumină pastelată în albastru întunecat, şi am cotit în unghiul drept al râului Taia, pe lângă un conac ridicat în surplomba stâncii, cu deschidere spre
facebook.com/ziarulvaiijiului
sud. Se ştie: când e să se schimbe, în munte vremea nu stă pe gânduri prea mult, de aceea ne-am pus pe trupuri, sub rucsacuri, în grabă, pulovere groase şi giace impermeabile… La ieşirea din pădure,în poiana peste care vânzoleala de sus tăia cu dungi albe şi jocuri de gri cu negru, pe lângă adâncitura izvorului albit de sare păşteau câteva animale, răsfirate: un cal bătrân, câteva oi probabil sterpe(cele cu lapte erau mulse o dată în zi, sus, în păşunile alpine, pe traseu de trashumanţă, numai pentru hrana ciobanilor) şi două vaci, cea vârstnică purta clopotul invariabil la gât. Peisajul, dacă nu ar fi dat semn după semn cerul, era de lucrat în pensula unui pictor talentat. Întrebarea de sus şi de jos, de peste tot era: care pictor poate fi mai talentat decât natura, decât Cerul care îi dă lecţii? Stăpânul animalelor, un momârlan peste care anii trecuseră cu nemiluita, era aşezat într-o rână pe
cojoc, cu căput gros şi tot portul bărbătesc din zonă pe el, nepăsător la toate mişcările cerului. În faţa lui, un uriaş câine ciobănesc, negru şi flocos, culcat pe labele din faţă, aşezat cu spatele la noi, îl privea ţintă. Era o discuţie în doi, omul şi prietenul său cel mai bun, stare de fapt în sălbăticie… Nimic nu ne-ar fi făcut pe noi, doi culegători de mure şi ciuperci de toamnă, ciobăneşti, să ne oprim brusc,
nici avertizarea pe care ar fi dat-o animalul, dacă ar fi fost atent, doar că… Ce au văzut ne-a oprit în loc, sideraţi, miraţi foarte. Momârlanul cel vârstnic jelea. Îşi privea animalul ţintă în faţă, la rândul lui şi plângea tânguitor şi dureros, îi spunea prietenului său despre câte năprăsnicii îl loviseră de peste tot. Îşi aşeza sufletul pe tavă în faţa câinelui, ştiind că animalul l-a însoţit mereu, de la urcarea în munte. - Un an greu şi amar, Negrule, ştii,după ce Vica o plecat dincolo, după ce i-am făcut cu părintele cele de cuviinţă la cimitir şi la biserică, am rămas singur, copiii s-or dus la oraş unde au latrină cu apă în casă, un cal mi-o fost trăsnit lângă stâna din Curmătura Şureanului, un lup o rupt viţica şi toate trebuie să le fac, de toate trebuie să am grijă, toate le simt pe cap, dar cine să le facă în locul meu?Mi-e greu, mă trag anii spre pământ, prietene, am suflet de plumb şi nu mai ştiu de soartă, oare ce mă aşteaptă?Statul nu ne mai dă prin Ocol foile de scăzământ pentru animalele rupte de fiare, e dracu’ pus între atunci şi acum, toate-s sucite şi răsucite…Vezi? Se schimbă vremea, trebuie să fac lemne pentru casa din Taia şi pentru coliba de aici, toate-s neterminate prin grădini şi curţi, mă prinde iarna descoperit, oasele mă dor şi noaptea nu pot dormi, spune, ce mă fac?Până şi Cel de Sus şia cam întors faţa de la mine, văd că mă lasă singur, cred cămi rătăcesc Calea, pe cine să întreb?… Atunci câinele ne-a simţit, a mârâit dogit şi omul l-a liniştit, apucându-l de jujău, apoi ne-a privit cu interes, ştergându-şi faţa. - Iertaţi-mă, domniile voastre, sunt mai trist decât miaş dori, nu vă pot primi cum se cuvine, dar nu cred că vă pasă de ploaie, aveţi straie ca lumea şi cred că ştiu până unde vă grăbiţi, să aveţi sănătate bună şi mult noroc, că de mine nu cred că aveţi nevoie în halul în care mă găsiţi, vino, Negrule, fii cuminte! A stat câteva clipe cu faţa spre noi, era nebărbierit de mai mult timp şi ochii negri păreau că-şi cer iertare de la noi,oaspeţii nepoftiţi, dar mai ales de la el.Şi-a luat bâta de pe cojoc şi a plecat spre animale, urmat de dulău. S-a întors după câţiva paşi, lăcrimând, tocmai când picurii grei şi umbra apăsătoare a plafonului de nori îi mascau slăbiciunea: -Încă o dată mă rog de iertare, trebuie să vă las, mă duc să văd de soarta mea, Dumnezeu ştie ceo mai fi cu ea! Picurii mari ai plânsului din norii negri ne-a întins la drum pe tăcute şi ochii prietenului momârlan îmi vorbeau ca din umbră, cu ecou mov, fără gust, ca a murelor peste care trecuseră brume după brume; vremea o cotea spre iarna din munte, în anul acela trebuiau să se schimbe şi vremurile. A vorbit ca pentru sine: - Şi când mă gândesc la acest om ca la unul din sângele meu mintea îmi zboară din cap... La adăpostul gândurilor de tot felul drumul forestier se scurta în grabă şi în noi timpul bătea darabana, precum crainicul satului bătea darabana a ştire nouă, într-o tobă de culoarea viitorului…
vineri, 10 decembrie 2021
Poeme de Marian Boboc FAPT DIVERS
după săpături anevoioase în solul de granit al cuvintelor arheologii au găsit scheletul unei femei frumoase ea a locuit cândva în poemele mele a fost ucisă de bătăile inimii mele nemiloase sau de praful uitării
semne despre gloria nevăzută a lumii sipete pentru înțelepciunea și liniștea morții gloria nu e a ta ci a luptătorilor cu piepturile goale
ei strigă neînfricați „ura! ura! ura!” când luna însângerată de săgeți coboară printre cruci și morminte ca o pasăre fără cuib la ceasul când
(asupra cauzei morții experții nu s-au pus de acord încă)
poemul pe care-l scriu nu mă va feri de gloanțe (oricât de adânc aș săpa tranșeele oricât de blindată ar fi cazemata)
atunci voi fi mulțumit și neînțeles ca un pământ crăpat la vreme de secetă în care intră și ies întruna furnici invizibile (ce mai vânzoleală!) abia atunci voi fi cu adevărat apărat
GLORIA
în zadar stai încordat ca un leu la pândă nu vei simți când gloria se apropie tiptil-tiptil ca o pradă pentru poeții orbi
gloria nu e a ta ci a negustorilor mirosind a aur și nestemate care străbat pustiul încet&fără frică ajung la caravanseraiul unde poeții orbi desenează pe nisip conturul femeilor visate
8
www.zvj.ro vineri, 10 decembrie 2021
BĂTĂILE INIMII
contează foarte mult cum îți ascult bătăile inimii (mai ales ce înțeleg eu din acestea) inima ta bate ca o tobă între sălbatice și parfumate ierburi abia ținând ritmul vraciului
inima ta tropăie ca un armăsar scăpat în țarcul cu iepe departe departe departe în pusta de praf
poemul pe care îl scriu nu îmi va ține de foame de sete de frig de iubire
de aceea voi scoate din el cuvintele grele cuvintele ușoare până când poemul va deveni invizibil
nu înțeleg de ce mă privești așa când trec strada cu inima mea în mână
inima ta bate ca un telegraf știrea despre senzaționala descoperire că dragostea nu a existat vreodată
POEMUL PE CARE-L SCRIU
poemul pe care îl scriu îmi va ține numai de scris
NEDUMERIRE
VINOVAȚI NU SUNT DOAR PORUMBEII
cea mai iubită femeie din lume se rostogolește printre bălării&cuvinte în cântecul de pe urmă al trompetistului
POEMUL DE LA CAPĂTUL AEROPORTULUI se dedică lui gilbert danco am scris un poem pe care l-am citit o dată de două ori (desigur am și martori...)
am scris un poem pe care l-am pierdut și l-am căutat cu prietenii toată noaptea (poemul care dispare...)
un poem despre cum se iubesc poeții părăsiți despre cum se dau ei cu capul de pereții cârciumii când paharul e gol ca inima lor
un poem despre delicatațea neînțeleasă a femeilor din poemele mele desenate cu creta pe tablă de mâna profesorului la lecția despre „nefericiri poetice”
nu ți-am mai scris de la ultima eclipsă când un porumbel mi-a răsturnat masa cu sticle&pahare&scrumiere încurcându-mi într-un mod nepermis pixurile colorate provocându-mi mari decepții sentimentale (de atunci mă feresc de porumbei fâlfâitul lor mă înspăimântă) nu ți-am mai scris (vinovați nu sunt doar porumbeii) mi-e teamă ca veștile mele să nu te răpună ca pe o pasăre protejată de lege pe pământ și pe lună aproape de fărădelege
ECHILIBRISTICĂ pe vremuri sub cupola circului făceam clovnerii cu paharul cu vin
în aplauzele spectatorilor făceam echilibristică în gura cobrelor acum îl beau până la fund tot mai departe de lume mai singur mai însetat în jarul iubirii
CENACLUL BOEMA
5
6
din judeţ
Bicentenar Gustave Flaubert
Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara - Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” din Deva, a organizat în ziua de 9 decembrie, la Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria”, o prezentare culturaleducativă dedicată bicentenarului nașterii scriitorului francez Gustave Flaubert.
Sub genericul „Artă și creație în opera unui perfecționist” au fost prezentate viața și creația unuia
dintre cei mai cunoscuți prozatori francezi, continuator al romancierilor Balzac și Stendhal și precursor al unor alți mari prozatori francezi din secolul XIX, precum Emile Zola, Guy de Maupassant sau Anatole France. Biblioteca noastră s-a oprit asupra vieții și operei acestui mare scriitor francez pentru a-l face cunoscut tinerilor, pentru a le trezi interesul pentru citirea și înțelegerea clasicilor literaturii universale. Născut la 12 decembrie 1821 în orașul Rouen din Franța, ca fiu al unui reputat chirurg, Gustave Flaubert va moșteni de la acesta înclinarea către observația exactă și precizia științifică, trăsături care îi vor caracteriza creația literară. După ce și-a întrerupt studiile de drept, tânărul Flaubert își urmează vocația de scriitor și își va dedica tot restul vieții scrisului. A cunoscut mari scriitori ai vremii, precum Charles Baudelaire, George Sand, frații Goncourt sau rusul Ivan Turgheniev. Primul său roman, Doamna Bovary, apărut în anul 1857, este și cel mai cunoscut și cel mai apreciat de cititori și de critica literară. Deși autoritățile vremii i-au intentat un proces pentru pretinsa imoralitate a cărții, cu acest roman Gustave Flaubert a intrat definitiv în galeria prozatorilor iluștri. Au urmat celelalte trei romane:
Salammbô (1862), a cărui acțiune se petrece în Cartagina, Educația sentimentală (1869) și Bouvard și Pécuchet,
facebook.com/ziarulvaiijiului
apărut la puțină vreme după moartea autorului, în 1881. A mai scris povestiri și a lăsat o foarte bogată corespondență. Gustave Flaubert a fost un impecabil observator al societății, al tipurilor umane din Franța secolului XIX, și a transpus în cărțile sale, cu un realism extraordinar, personaje care își dezvăluiau cele mai profunde trăsături de caracter. Asemenea succesorilor săi, și Flaubert a creat unele tipologii de personaje specifice unei întregi epoci. Înainte de a scrie, se documenta foarte bine, studia locurile în care urma să-și plaseze eroii, astfel încât realismul scrierilor sale se observă în fiecare pagină. Proza lui Flaubert se caracterizează prin stilul extrem de îngrijit în care precizia detaliului se împletește cu armonia și perfecțiunea frazei. Era atât de obsedat de perfecțiunea scriiturii încât nu suporta să scrie același cuvânt de două ori pe aceeași pagină. De asemenea, muzicalitatea frazei îl preocupa în mod deosebit și se spune că avea obiceiul de a-și citi cu glas tare textele în timp ce se plimba pe malul Senei, lângă conacul din Croisset, unde a trăit cea mai mare parte din viață. Numărul relativ mic de opere literare pe care a apucat să le scrie se explică prin faptul că muncea ani de zile la un roman și îl cizela până când acesta atingea desăvârșirea. La final, ca de obicei, am adresat celor prezenți întrebări legate de subiectul expunerii, răspunsurile corecte fiind răsplătite cu frumoase premii constând în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană. Ioan Sebastian BARA
vineri, 10 decembrie 2021
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
Viaţa de cuplu este motiv de împlinire pentru tine, deoarece partenerul te răsfaţă cu gesturi de afecţiune, copiii te înconjoară cu maximă iubire şi tu, la rândul tău, dăruieşti tot ce ai mai bun în suflet doar pentru a-i vedea pe ei fericiţi.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Nu te aştepta ca toată lumea să fie de acord cu modul în care judeci tu unele situaţii, mai ales dacă au mai multe direcţii de interpretare.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
La cât de multe gesturi de iubire oferi tu, din păcate nu primeşti aceleaşi semne de afecţiune de la cei din jur, şi e normal să suferi pentru această nedreptate.
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Succesul deplin se află în mâinile tale: tu eşti creatorul, tu eşti inginerul, tu eşti constructorul cel mai potrivit pentru marele scop la care visezi, deci nu aştepta miracole din altă parte.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Greu să faci pace între cele două energii care-ţi dau târcoale astăzi. Una te împinge la acţiune, alta te trage de mânecă. Cum tu eşti o fire activă, de felul tău, vei da până la urmă întâietate acţiunii.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
Cere ajutor, cere ghidare, şi grijile tale vor dispărea ca prin farmec, descoperind cât de utili sunt oamenii, dacă apelezi la ei cu deschidere şi încredere.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Îţi place să petreci mai mult timp acasă, făcând acele lucruri care îţi inspiră linişte şi pace. Nu te-ar deranja absolut deloc să stai câteva ore prin bucătărie.
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
Lasă cuvintele aspre care-ţi stau pe vârful limbii pentru altădată, pentru că azi ai avea mai mult succes dacă ai apela la tot arsenalul de cuvinte frumoase şi aprecieri.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Priveşti spre viitor cu încredere pentru că se anunţă o etapă înfloritoare a vieţii tale. Schimbările pe care le-ai decis nu demult îşi arată deja efectele şi ţi se par încântătoare!
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Eşti un profesor apreciat în ochii altora care abia acum fac primii paşi într-un domeniu în care tu ai reuşit. Eşti un exemplu demn de urmat.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
zolvarea ei.
Numai de tine depinde cum repari o problemă care te-a stresat prea mult în ultima perioadă. Eşti pe calea cea bună spre re-
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Chiar dacă nu toată lumea te aprobă şi ai uneori sentimentul că nimeni nu te înţelege, nu trebuie să te izolezi de unul singur în lumea ta. Fiecare om e unic în felul său, dar pot convieţui foarte bine, fără a se judeca unii pe alţii. H HO OR RO OS SC CO OP P
8
www.zvj.ro vineri, 10 decembrie 2021
DIVERSE
7
8
EDILITARE
Uricani
Asfaltări peste asfaltări
Întrebarea mea l-a luat, oarecum, prin surprindere pe primarul Dănuț Buhăescu: „Cam câte străzi și drumuri vicinale ai asfaltat, în ultima vreme, în Uricani?”. După câteva secunde am primit răspunsul: „Nu pot să-ți zic exact, nea Ghiță, dar, în tot cazul, peste douăzeci”. Și a adăugat „încă nu e gata!”. Ultima pe listă
care a făcut cunoștință cu asfaltul este strada
facebook.com/ziarulvaiijiului
Catedralei. Cea care, pe o lungime de trei sute de metri, plecând din apropierea parcului de lângă poștă, ajunge pe dealul pe care se află așezământul bisericesc cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Lucrările au început în 22 noiembrie, imediat după ce s-au terminat operațiunile de introducere a noilor rețele de apă și de canalizare. Societatea Elis Pavaje Alba, care lucrează sub antrepriza SC Vides Construct, a reparat rigolele și ce mai era de dres, după care lucrătorii ei au turnat stratul de asfalt. Ultimul a fost așternut chiar în ziua de 1 decembrie.
Catedralei i-a
urmat străzii Cabanelor, a cărei operațiuni de asfaltare, despre care am relatat în ZVJ, s-a petrecut cu puțin timp în urmă. Pe Valea Paroșenilor mai este un tronson de drum de circa șase sute de metri prevăzut a fi asfaltat printr-un proiect finanțat în
planul Anghel Saligny. Odată cu Cabanelor, să nu uit, s-a tras asfalt și pe strada Romanilor. Care, deși are numai 80 de metri, a fost reparată și asfaltată la solicitările gospodarilor de aici. În 2022, îmi spune Dănuț Buhăescu, se va începe cu strada Todești. Cea care, pe lângă școala din Câmpu lui Neag, face legătura dintre drumul național și gospodăria lui De Filipo. În planul pentru anul viitor sunt prinși și cei două sute de metri ai străzii Beca. Aceasta este vizavi de service-ul auto de la intrarea în Uricani și leagă drumul principal de gospodăria lui Radu Dicu. În ambele cazuri, lucrările sunt finanțate de la bugetul local. Gheorghe OLTEANU
vineri, 10 decembrie 2021