Issuu

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Director:

Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 4,9487 lei 1$ = 4,2650 lei

1₤ = 5,8152 lei

vineri, 26 noiembrie 2021

Anul XIV • nr. 3206 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Vulcan

Fără fasole cu cârnaţi și vin ﬁert

Ca urmare a situației pandemice la nivel de țară, și la Vulcan acțiunile culturale legate de sărbătorirea zilei de 1 Decembrie vor fi restrânse în mod corespunzător. Sau, cum a spus primarul Cristian Merișanu, „am fost nevoiți să lăsăm lucrurile mai ușor!”.

se renunță la parada al cărei punct de plecare era capătul dinspre stația Petrom al Bulevardului Mihai Viteazul și se termina în parcul Școlii Gimnaziale Teodora Lucaciu (școala 1). Festivitatea prevăzută să înceapă la ora 11.00 a zilei de miercuri, 1 decembrie, va cuprinde ridicarea pe catarg a drapelului tricolor, intonarea Imnului de Stat al României, un discurs-două și… cam atât. Nu se va lăsa cu fasole și cârnați și nici cu ceai fierbinte sau vin fiert. Edilul șef a explicat că a vorbit cu mai mulți primari din Valea Jiului și că peste tot se va acționa prudent de Ziua Națională a României.

Ca să se mai uite

de aceste restricții, primăria a avut grijă să-i dea un look nou parcului în care se desfășoară evenimentul. E vorba de repararea și amplasarea de bănci și de asigurarea unui iluminat optim. În plus, în aceste zile se va monta un nou catarg, înalt de 12 m, pe care va fi ridicat drapelul tricolor al României. Și el nou, cu dimensiunile de 4m/1,4m. Au fost comandate steaguri noi și pentru bulevard, iar participanții vor primi insigne pe care va fi inscripționată data de 1 Decembrie a acestui an.

Consilierul local Simion Spiridon

a propus confecționarea de fulare tricolore. Lui

Incidenţa cazurilor SARS-CoV-2 (25 noiembrie 2021)

Judeţul Hunedoara Aninoasa Petroşani Lupeni Petrila Uricani Vulcan

3,14 3,42 3,28 3,06 2,72 1,86 1,79

Cu primarul Dănuț Buhăescu

Cristian Merișanu i s-a părut că nu e corect ca numai consilierilor locali să li se ofere așa ceva. Apoi, nu mai este timpul necesar efectuării unui astfel de demers. Venerabilul consilier local Dan Petculescu a recomandat să se lase mai ușor cu depunerea de coroane din partea partidelor și a instituțiilor. Lucru cu care primarul a fost de acord. De fapt, fiind vorba de o zi de sărbătoare, iar nu de o comemorare, la baza statuii soldatului va fi așezat doar un buchet mare de flori. Gheorghe OLTEANU

În acest an

Următoarea ediţie a ZVJ - luni, 6 decembrie 2021

Despre FEDR, proiecte europene și ședinţa Consiliului pentru Dezvoltare Regională Vest din cadrul ADR Vest de Pag. 2-3 la Arad

O nouă carte de Marian Boboc:

„Din cronicile Devei în presa vremii” (1919-1923)

PROIECTE

Cu primarul Dănuț Buhăescu

Despre FEDR, proiecte europene și ședinţa Consiliului pentru Dezvoltare Regională Vest din cadrul ADR Vest de la Arad

Primarul Uricaniului, Dănuț Buhăescu, a participat la o ședință organizată de ADR Vest la Arad, în calitate de membru al Consiliului pentru Dezvoltare Regională Vest din cadrul ADR Vest, alături de alți trei colegi. Edilul uricănean a fost, practic, reprezentantul administrațiilor locale din Valea Jiului în acest consiliu.

Descentralizare și autonomie mai mare pentru regiunile țării

De la întâlnire s-a întors cu câteva date și informații mai mult decât interesante, legate de finanțările europene pe regiuni și de anumite proiecte depuse de primării, dar și cu informații despre aceste fonduri. „(…) Au fost pe ordinea de zi a ședinței de la Arad vreo 18 puncte, dar cele mai de interes au fost cele, desigur, care se referă la stadiul actual al accesării, pe de-o parte, a fondurilor europene regionale prin FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regională) și implementării acestora, iar pe de altă parte, discuția care s-a referit la ceea ce s-a negociat cu Comisia Europeană pentru viitorul exercițiu financiar 2021-2027, care bine ar fi să înceapă măcar în 2022 că deja e în întârziere – e vorba de fonduri europene de coeziune, în

)

Ziarul Vaii Jiului

care intră și programele operaționale regionale. Nu știu câtă lume știe, dar, într-adevăr, s-a promulgat și legea privind trecerea autorității de management de la nivel de guvern, la nivelul autorităților regionale, în cazul județului nostru la ADR Vest, din care facem parte alături de județele Timiș, Arad și Caraș-Severin. Deci, o descentralizare, fondurile regionale nu vor mai avea autoritatea de management la Guvernul României, fiind transferate la fiecare regiune în parte. Repet asta ca să se înțeleagă (…). (continuare în pagina 3)

Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor – Hunedoara, în ședința condusă astăzi de prefectul Călin Petru Marian, a validat 159 solicitări în baza Legii nr. 231/2018, pentru modificarea și completarea Legii nr.18/1991.

Membrii comisiei de fond funciar au analizat cererile transmise de comisiile locale din 21 comune și orașe hunedorene și au stabilit drepturile de proprietate privată, în suprafață totală de aproape 43,22 hectare. De asemenea, în cadrul întâlnirii au fost analizate contestațiile depuse în baza legii precum și evoluția cauzelor aflate în instanță. Următoarea ședință a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor va avea loc în 20 decembrie 2021. BIROUL DE PRESĂ AL PREFECTURII HUNEDOARA Editor: SC Aldo Detail Direct SRl Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Noi cereri validate în baza legilor fondului funciar

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia lIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FlEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

vineri, 26 noiembrie 2021

(urmare din pagina 2) Asta înseamnă o autonomie mai mare decât în trecut, o responsabilitate mai mare pentru cei din regiuni, pentru că noi, cei din Consiliul pentru Dezvoltare Regională Vest, avem o răspundere și mai mare”, ne-a spus primarul Uricaniului.

S-a negociat extrem de târziu cu europenii. Guvernul Cioloș - zero la acest capitol

Primarul Dănuț Buhăescu ne-a explicat și de ce există o așa de mare întârziere, de vreo trei ani, față de ce trebuia să fie, în sensul că exercițiul financiar european pentru România se termină la finalul 2023 în loc de 2020. „(…) Faptul că în trecut s-a negociat foarte târziu, și știți foarte bine că pentru fondurile europene și întârziere au fost responsabili cei din Guvernul Cioloș, care, practic, n-au reușit să negocieze nimic în 2016, ne-a tras ca țară în jos. Practic, abia în 2017, pe vremea guvernării domnului Sorin Grindeanu, s-au negociat toate capitolele și apoi, tot în același an, au putut fi scrise și depuse primele proiecte. Dar prea puțin și atunci, deoarece anul s-a dus repede, că n-a mai fost timp de la negocieri până la finalul anului. Practic, abia în 2018 s-a mai mișcat ceva. De aceea, acum acționează acel termen dat țării, de trei ani, care se referă la faptul că dacă n-au fost gata acele implementări de proiecte pe 2020, se prelungește termenul cu trei ani, deci, până în 2023. Acum, noul exercițiu financiar nu a început în 2020, n-a început nici în 2021, mă refer în primul rând la negocieri, sperăm să înceapă măcar în 2022. Măcar în 2022 să fie gata negocierile, iar spre a doua jumătate a anului să se poată depune deja proiecte pentru finanțare europeană. Vreau ca lumea care vă citește să nu confunde fondurile europene de coeziune, care au mai mulți piloni – regionali, sectoriali și așa mai departe – cu PNRR, care este cu totul altceva – tot niște fonduri europene, dar e vorba aici de un grant de aproape 15 miliarde de euro și de un împrumut de aproape 15 miliarde de euro care ar trebui să completeze aceste fonduri europene. Ca idee, astăzi, la ora la care vorbim, nu știu dacă vreo administrație publică locală mai poate încheia un contract nou de finanțare pe un anumit proiect. Astea sunt situații rare, deoarece până la finalul lui 2023 acest exercițiu financiar european trebuie închis cu România și nu mai prea este timp. Ceea ce face să se facă bilanțul peste ceea ce s-a realizat pe acest FEDR de care am vorbit”, a menționat primarul Buhăescu.

De departe, cele mai multe fonduri europene în Valea Jiului pe acest FEDR le-a atras orașul Petrila! Oraș din estul Văii Jiului care a semnat contracte pentru 14,16 milioane euro! Pe locul al doilea, municipiul Lupeni, cu 11,21 milioane euro atrași din fonduri europene pe proiecte, iar pe locul trei avem orașul Uricani! Da. Se știe că avem o populație de trei ori mai mică ca Lupeniul, de patru ori mai mică ca Petroșaniul, de 2,5 ori mai mică ca și Petrila, dar iată, Uricaniul, și n-o spun să ne lăudăm, are atrase fonduri de 8,17 milioane euro doar pe programe operaționale regionale! Dacă ne referim și la contribuția proprie a noastră la aceste proiecte, ea a fost cam peste 1,5 milioane de euro, aproape de 2 milioane euro la blocuri, la lucrările de anvelopare a blocurilor fiind cei mai mulți bani de plătit din fonduri proprii. Ca să continui și cu celelalte orașe, urmează municipiul Petroșani, cu 2,39 milioane euro atrase pe proiecte operaționale regionale și orașul Aninoasa, cu 800.000 euro (…)”.

În viitorul exercițiu se schimbă principiile de finanțare: va conta cel mai mult numărul populației dintr-o localitate

Primarul Uricaniului a făcut referire și la principiul numărul unu pe care vor merge cei din Comisia Europeană, în viitorul exercițiu financiar. Din ce înțelegem, orașele mari vor fi cele mai favorizate, pentru că, în principal, se va ține cont, întâi și întâi, de numărul populației dintr-o localitate sau alta. „Pentru viitorul exercițiu financiar, pentru aceste programe operaționale regionale, apare o situație diferită față de acest exercițiu financiar european ce se termină la finalul lui 2023. Și vreau să spun asta, că e important să știe toată lumea. În primul rând, se va avea în vedere un nou principiu de unde se pornește: dacă înainte era principiul concurenței (care cântărea cel mai mult, deci primăriile care reușeau să facă cele mai valoroase proiecte, obțineau cei mai mulți bani, indiferent de numărul populației), acum este

principiul numărului populației. Va cântări foarte mult numărul cetățenilor dintr-o localitate. Vă dau un exemplu să se înțeleagă exact: dacă, de exemplu, Petrila a atras peste 14 milioane de euro, pentru că sa prezentat cu proiecte bune, viabile, iar Petroșaniul, care are o populație mai mare, chiar dublă aproape, a atras aproape 2,5 milioane de euro, de data aceasta, la viitorul exercițiu financiar european, pe proiecte operaționale regionale se va avea în vedere numărul populației. Ceea ce va însemna că Petroșaniul va avea la dispoziție fonduri de cel puțin 4,5 ori față de Uricaniul nostru, și de mai multe ori față de Petrila. Întrebarea va fi însă alta: va putea Petroșaniul să atragă atâția bani pe astfel de proiecte europene? Dacă va putea, e în regulă, și va fi foarte bine. Am dat doar un exemplu, să nu se înțeleagă altceva. Eu mi-am propus să dublez suma față de exercițiul financiar prezent, deci să obținem finanțări pe proiecte europene de cel puțin 16 milioane de euro! Da, cel puțin. Petroșaniul va putea să atragă mult peste 70 de milioane de euro, dacă vorbim că va avea la dispoziție cu 4,5 ori mai mult decât avem noi, cei din Uricani. Să recunoaștem că vorbim de sume într-adevăr foarte mari, totul e să știm cum să le obținem. E bine să scriem proiecte bune, să putem atrage bani. Pe de altă parte, trebuie să fim și sustenabili, să putem pune partea noastră de contribuție, pentru că și asta e foarte important, după cum știți, de exemplu, primăria noastră a făcut și un credit pentru așa ceva. Deci, n-a fost ușor, că nu ne-au ajuns banii, dar am reușit în cele din urmă. Iar acum, de așa manieră voi gospodări, astfel încât după ce termin în 2023 implementarea acestor proiecte pe fonduri europene, din actualul exercițiu financiar ce se încheie atunci, aș vrea să ajungem cu datoriile aproape spre zero, astfel încât să pot face un nou credit pentru viitorul exercițiu financiar și viitoarele proiecte europene, astfel încât să dezvoltăm în continuare orașul. Vreau să avem banii ce ne revin la contribuția proprie, astfel încât să nu punem în pericol implementarea niciunui proiect european pe care ne-am gândit să-l facem și pentru care vom primi finanțare”, a declarat Dănuț Buhăescu. Corneliu BRAN

Petrila are cele mai multe fonduri europene absorbite în Valea Jiului pe proiecte operaționale regionale

Referindu-se la Valea Jiului, la localitățile noastre, Dănuț Buhăescu ne-a spus ce a reținut din prezentarea datelor prezentate la ședința de la Arad, legate de zona noastră, făcând un clasament al absorbției fondurilor pe FEDR (încă o dată, a nu se confunda cu alte fonduri europene venite prin alte programe): „Dacă extrapolăm la zona noastră care ne interesează direct, din datele primite de mine, în Valea Jiului stăm cum vă voi spune. Și aș începe cu, poate, cel mai valoros proiect din acest FEDR, Proiectul Green Line, la care noi, primarii și cei de la consiliul județean am ales ca lider de proiect, la vremea respectivă, municipiul Vulcan. Era primar domnul Gheorghe Ile, Dumnezeu să-l odihnească, acum este domnul Cristian Merișanu. De aceea în dreptul Vulcanului apare suma de 20,27 milioane de euro la proiecte implementate sau ce urmează să fie implementate în acest exercițiu financiar în această localitate din Vale. Cam 18 milioane de euro sunt pentru acest Green-Line, ce conține acele autobuze electrice, infrastructura de stații și așa mai departe.

www.zvj.ro vineri, 26 noiembrie 2021

PROIECTE

ACTUALITATE celor doi antreprenori români poate că s-a răzgândit și nu mai vine să-și construiască magazin în orașul de la poalele Parângului.

În curând DEDEMAN și la Petroșani

Deși anunțul că vine DEDEMAN la Petroșani a circulat încă de anul trecut și anul acesta s-au văzut și fapte în acest sens, clădirea fostului UPSUREEM fiind pusă la pământ și locul lăsat liber de sarcini, unii își puneau problema că firma

Joi, 25 noiembrie, norii s-au risipit prin anunțul făcut de primarul Petroșaniului, Tiberiu Iacob-Ridzi. Acesta a transmis public: „Am semnat Certificatul de Urbanism pentru magazinul DEDEMAN, ce va fi construit la Petroșani. Este ultima etapă înainte de emiterea autorizației de construire”. În Certificatul de Urbanism nr. 301 din 24 noiembrie 2021 este specificat foarte clar și ce lucrări vor fi efectuate pentru ca magazinul să fie pus la punct:

ŽŵƵŶŝĐĂƚ ĚĞ ƉƌĞƐĉ Finalizare proiect:

„construire magazin materiale de construcții, drumuri și platforme, parcaje, branșamente la utilități, rețele și lucrări tehnico-edilitare în incintă, puț apă, pilon publicitar, panouri de direcționare și reclame, reclame fațadă, cabină poartă, copertine cărucioare,

ĂƚĂ ƉƵďůŝĐĉƌŝŝ͗ EŽŝĞŵďƌŝĞ ϮϬϮϭ

„Mod o ernizare strada Tudor o Vladimirescu (bulevard)” Cod SMIS 12694 46 Municipiul Lupeni͕ ŠŶ ĐĂůŝƚĂƚĞ ĚĞ beneficiar͕͕ ĂŶƵŶƜĉ ĨŝŶĂůŝǌĂƌĞĂ ƉƌŽŝĞĐƚƵůƵŝ „Modernizare strada Tudor Vladimirescu (bulevard)”, ĐŽĚ ^D/^ ϭϮϲϵϰϲ͘ &ŝŶĂŶƜĂƌĞĂ ŶĞƌĂŵďƵƌƐĂďŝůĉ ƉĞŶƚƌƵ ƉƌŽŝĞĐƚ Ă ĨŽƐƚ ĂƐŝŐƵƌĂƚĉ ƉƌŝŶ ZĞŐŝŽ - WƌŽŐƌĂŵƵů KƉĞƌĂƜŝŽŶĂů ZĞŐŝŽŶĂů ϮϬϭϰ-ϮϬϮϬ͕ ǆĂ ƉƌŝŽƌŝƚĂƌĉ ϯ – ^ƉƌŝũŝŶŝƌĞĂ ƚƌĂŶǌŝƜŝĞŝ ĐĉƚƌĞ Ž ĞĐŽŶŽŵŝĞ ĐƵ ĞŵŝƐŝŝ ĚĞ ĐĂƌďŽŶ͕ KďŝĞĐƚŝǀ ƐƉĞĐŝĨŝĐ ϯ͘Ϯ – ZĞĚƵĐĞƌĞĂ ĞŵŝƐŝŝůŽƌ ĚĞ ĐĂƌďŽŶ ŠŶ ǌŽŶĞůĞ ƵƌďĂŶĞ ďĂǌĂƚĉ ƉĞ WůĂŶƵƌŝůĞ ĚĞ DŽďŝůŝƚĂƚĞ hƌďĂŶĉ ƵƌĂďŝůĉ͕ ŠŶ ďĂǌĂ ŽŶƚƌĂĐƚƵůƵŝ ĚĞ ĨŝŶĂŶƜĂƌĞ Ŷƌ͘ ϰϮϯϴ͕ ƐĞŵŶĂƚ ŠŶ ĚĂƚĂ ĚĞ Ϯϴ ŵĂŝ ϮϬϭϵ͘ Data începere proiect͗ Ϭϭ͘Ϭϳ͘ϮϬϭϳ Ăƚĉ ƐĞŵŶĂƌĞ ĐŽŶƚƌĂĐƚ ĚĞ ĨŝŶĂŶƜĂƌĞ͗ Ϯϴ͘Ϭϱ͘ϮϬϭϵ ĂƚĂ ĨŝŶĂůŝǌĉƌŝŝ ƉƌŽŝĞĐƚƵůƵŝ͗ ϯϬ͘ϭϭ͘ϮϬϮϭ sĂůŽĂƌĞĂ ƚŽƚĂůĉ Ă ƉƌŽŝĞĐƚƵůƵŝ͗ ϲ͘ϵϭϴ͘ϭϴϴ͕Ϯϭ ůĞŝ sĂůŽĂƌĞĂ ĞůŝŐŝďŝůĉ ŶĞƌĂŵďƵƌƐĂďŝůĉ este ĚĞ ϲ͘ϳϮϲ͘ϱϳϬ͕Ϯϵ ůĞŝ ĚŝŶ ĐĂƌĞ ϱ͘ϴϯϰ͘ϮϳϬ͕ϭϱ ůĞŝ ĐŽĨŝŶĂŶƜĂƌĞ ĚŝŶ Fondul European de Dezvoltare ZĞŐŝŽŶĂůĉ Obiectivul general al proiectului: ^ĐĉĚĞƌĞĂ ĞŵŝƐŝŝůŽƌ ' ^ ƉƌŝŶ ƌĞĂůŝǌĂƌĞĂ ĚĞ ŝŶǀĞƐƚŝƜŝŝ ĐĂƌĞ Ɛĉ ĂƐŝŐƵƌĞ ƵŶ ƐĞƌǀŝĐŝƵ ĞĨŝĐŝĞŶƚ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ƉƵďůŝĐ ĚĞ ĐĉůĉƚŽƌŝ ƕŝ ŠŵďƵŶĉƚĉƜŝƌĞĂ ĐŽŶĚŝƜŝŝůŽƌ ƉĞŶƚƌƵ ƵƚŝůŝǌĂƌĞĂ ŵŽĚƵƌŝůŽƌ ŶĞŵŽƚŽƌŝǌĂƚĞ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ͕ ĐƵ ƐĐŽƉƵů ĚĞ Ă ƌĞĚƵĐĞ ŶƵŵĉƌƵů ĚĞ ĚĞƉůĂƐĉƌŝ ĐƵ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵů ƉƌŝǀĂƚ ;ĐƵ ĂƵƚŽƚƵƌŝƐŵĞͿ ƕŝ Ă ĞŵŝƐŝŝůŽƌ ĚĞ ĞĐŚŝǀĂůĞŶƚ KϮ ĚŝŶ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ͘ Obiectivele specifice ĂůĞ ƉƌŽŝĞĐƚƵůƵŝ ƐƵŶƚ͗ ϭͿ ZĞĚƵĐĞƌĞĂ ƉąŶĉ ŠŶ ĂŶƵů ϮϬϮϭ ĞŵŝƐŝŝůŽƌ ĚĞ KϮ ŠŶ ǌŽŶĂ ĐĞ ĨĂĐĞ ŽďŝĞĐƚƵů ŝŶǀĞƐƚŝƜŝĞŝ ĐƵ ϯй ĐĂ ƵƌŵĂƌĞ Ă ĐƌĞƕƚĞƌŝŝ ĐŽƚĞŝ ŵŽĚĂůĞ ĂĨĞƌĞŶƚĞ ĚĞƉůĂƐĉƌŝůŽƌ ƉŝĞƚŽŶĂůĞ ƕŝ ǀĞůŽ ŠŶ ĚĞƚƌŝŵĞŶƚƵů ĚĞƉůĂƐĉƌŝůŽƌ ĐƵ ĂƵƚŽƚƵƌŝƐŵƵů ƉĞƌƐŽŶĂů ƕŝ ŝŶƚƌŽĚƵĐĞƌĞĂ ŠŶ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵů ŠŶ ĐŽŵƵŶ Ă ĂƵƚŽďƵǌĞůŽƌ ŚŝďƌŝĚ ƚŝƉ ƉůƵŐ-ŝŶ ĚĞ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞ ŶŽƌŵĂůĉ ƉƌŝŶ ĐĂĚƌƵů ƉƌŽŝĞĐƚĞůŽƌ ĐŽŵƉůĞŵĞŶƚĂƌĞ͘ ϮͿ ZĞĚƵĐĞƌĞĂ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ ĚĞ ĂƵƚŽƚƵƌŝƐŵĞ ƉĞƌƐŽŶĂůĞ ĐƵ ϰй ƉąŶĉ ŠŶ ĂŶƵů ϮϬϮϭ ĐĂ ƵƌŵĂƌĞ Ă ŝŵƉůĞŵĞŶƚĉƌŝŝ ƵŶŽƌ ŵĉƐƵƌŝ ĚĞƐƚŝŶĂƚĞ ĐƌĞƕƚĞƌŝŝ ŐƌĂĚƵůƵŝ ĚĞ ĚĞƉůĂƐĂƌĞ ĐƵ ŵŝũůŽĂĐĞůĞ ŶĞŵŽƚŽƌŝǌĂƚĞ ;ǀĞůŽ͕ ƉŝĞƚŽŶĂůĞͿ ĚĂƌ ƕŝ Ă ŐƌĂĚƵůƵŝ ĚĞ ƵƚŝůŝǌĂƌĞ Ă ŵŝũůŽĂĐĞůŽƌ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ƉƵďůŝĐ ĚĞ ƉĞƌƐŽĂŶĞ ĐĂ ƵƌŵĂƌĞ Ă ƌĞĂůŝǌĉƌŝŝ ƵŶŽƌ ŵĉƐƵƌŝ ĚĞƐƚŝŶĂƚĞ ŠŶĐƵƌĂũĉƌŝŝ Ƶƚŝůŝǌĉƌŝŝ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵůƵŝ ĂůƚĞƌŶĂƚŝǀ ƉƌŝŶ ĐĂĚƌƵů ƉƌŽŝĞĐƚĞůŽƌ ĐŽŵƉůĞŵĞŶƚĂƌĞ ;ĂƵƚŽďƵǌĞ ŚŝďƌŝĚ ƚŝƉ ƉůƵŐ-in, ŝŵƉůĞŵĞŶƚĂƌĞĂ ƵŶƵŝ ƐŝƐƚĞŵ ĚĞ Ğ-ƚŝĐŬĞƚŝŶŐ͕ ŵŽĚĞƌŶŝǌĂƌĞĂ ƐƚĂƜŝŝůŽƌ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ŠŶ ĐŽŵƵŶ͕ ŝŵƉůĞŵĞŶƚĂƌĞĂ ƵŶƵŝ ƐŝƐƚĞŵ ĚĞ ŵĂŶĂŐĞŵĞŶƚ Ăů ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ ĐŽŵƉƵƐ ĚŝŶ ^ŝƐƚĞŵ ĚĞ ƐƵƉƌĂǀĞŐŚĞƌĞ ǀŝĚĞŽ͕ ^ŝƐƚĞŵ ĚĞ ŵĂŶĂŐĞŵĞŶƚ Ăů ĨůŽƚĞŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ƉƵďůŝĐ͕ ĐŚŝƉĂŵĞŶƚĞ ƐĞŵĂĨŽƌŝǌĂƌĞ͕ ĞŶƚƌƵů ĚĞ ĐŽŶƚƌŽůͿ͘ ϯͿ 2ŵďƵŶĉƚĉƜŝƌĞĂ ƐƉĂƜŝƵůƵŝ ƵƌďĂŶ ƉƌŝŶ ĂƐŝŐƵƌĂƌĞĂ ĚĞ ƐƉĂƜŝŝ ǀĞƌǌŝ ŠŶ ƐĞŶƵů ŐŝƌĂƚŽƌŝƵ ƕŝ ƉůĂŶƚĂƌĞĂ ĚĞ ĂƌďŽƌŝ ĐƵ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞ ƌŝĚŝĐĂƚĉ ĚĞ ƌĞƚĞŶƜŝĞ Ă ŶŝǀĞůƵůƵŝ ĚĞ KϮ͘ Rezultatele proiectului: ϭͿ ZĞĚƵĐĞƌĞĂ ĐĂŶƚŝƚĉƜŝŝ ĚĞ ĞŵŝƐŝŝ ' ^ ;ĞĐŚŝǀĂůĞŶƚ KϮͿ ĐƵ ϯϬ dŽŶĞ ;ϯϱйͿ ůĂ ŶŝǀĞůƵů ƉƌŝŵƵůƵŝ ĂŶ ĚĞ ĚƵƉĉ ĨŝŶĂůŝǌĂƌĞĂ ŝŵƉůĞŵĞŶƚĉƌŝŝ ƉƌŽŝĞĐƚƵůƵŝ͕ ƌĞƐƉĞĐƚŝǀ ĐƵ ϯϲ ƚŽŶĞ ;ϰϬйͿ ůĂ ŶŝǀĞůƵů ƵůƚŝŵƵůƵŝ ĂŶ Ăů ƉĞƌŝŽĂĚĞŝ ĚĞ ĚƵƌĂďŝůŝƚĂƚĞ Ă ĐŽŶƚƌĂĐƚƵůƵŝ ĚĞ ĨŝŶĂŶƜĂƌĞ͘ ϮͿ ƌĞƕƚĞƌĞĂ ĂŶƵĂůĉ ĞƐƚŝŵĂƚĉ Ă ŶƵŵĉƌƵůƵŝ ĚĞ ƉĂƐĂŐĞƌŝ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚĂƜŝ ŠŶ ĐĂĚƌƵů ƐŝƐƚĞŵĞůŽƌ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ƉƵďůŝĐ ĚĞ ĐĉůĉƚŽƌŝ ĐŽŶƐƚƌƵŝƚĞͬ ŵŽĚĞƌŶŝǌĂƚĞͬ ĞǆƚŝŶƐĞ ĐƵ Ϯϱ͘ϵϮϰ ƉĂƐĂŐĞƌŝ ;ϮϬйͿ ůĂ ŶŝǀĞůƵů ƉƌŝŵƵůƵŝ ĂŶ ĚĞ ĚƵƉĉ ĨŝŶĂůŝǌĂƌĞĂ ŝŵƉůĞŵĞŶƚĉƌŝŝ ƉƌŽŝĞĐƚƵůƵŝ͕ ƌĞƐƉĞĐƚŝǀ ĐƵ ϯϭ͘ϵϳϭ ƉĂƐĂŐĞƌŝ ;ϮϬйͿ ůĂ ŶŝǀĞůƵů ƵůƚŝŵƵůƵŝ ĂŶ Ăů ƉĞƌŝŽĂĚĞŝ ĚĞ ĚƵƌĂďŝůŝƚĂƚĞ Ă ĐŽŶƚƌĂĐƚƵůƵŝ ĚĞ ĨŝŶĂŶƜĂƌĞ͘ ϯͿ ƌĞƕƚĞƌĞĂ ĂŶƵĂůĉ ĞƐƚŝŵĂƚĉ Ă ŶƵŵĉƌƵůƵŝ ĚĞ ƉĞƌƐŽĂŶĞ ĐĂƌĞ ƵƚŝůŝǌĞĂǌĉ ƉŝƐƚĞůĞͬ ƚƌĂƐĞĞůĞ ƉĞŶƚƌƵ ďŝĐŝĐůĞƚĞͬ ƉŝĞƚŽŶĂůĞ ĐŽŶƐƚƌƵŝƚĞͬ ŵŽĚĞƌŶŝǌĂƚĞ ͬ ĞǆƚŝŶƐĞ ĐƵ ϭϱй ůĂ ŶŝǀĞůƵů ƉƌŝŵƵůƵŝ ĂŶ ĚƵƉĉ ĨŝŶĂůŝǌĂƌĞĂ ŝŵƉůĞŵĞŶƚĉƌŝŝ ƉƌŽŝĞĐƚƵůƵŝ͕ ƌĞƐƉĞĐƚŝǀ ĐƵ Ϯϰй ůĂ ŶŝǀĞůƵů ƵůƚŝŵƵůƵŝ ĂŶ Ăů ƉĞƌŝŽĂĚĞŝ ĚĞ ĚƵƌĂďŝůŝƚĂƚĞ Ă ĐŽŶƚƌĂĐƚƵůƵŝ ĚĞ ĨŝŶĂŶƜĂƌĞ͘ ϰͿ ^ĐĉĚĞƌĞĂ ĂŶƵĂůĉ ĞƐƚŝŵĂƚĉ Ă ŶƵŵĉƌƵůƵŝ ĚĞ ƉĞƌƐŽĂŶĞ ĐĂƌĞ ƵƚŝůŝǌĞĂǌĉ ĂƵƚŽƚƵƌŝƐŵĞůĞ ŠŶ ĂƌŝĂ ĚĞ ƐƚƵĚŝƵ Ă ƉƌŽŝĞĐƚƵůƵŝ ĐƵ ϲϰ͘ϴϬϵ ƉĂƐĂŐĞƌŝ ;ϮϱйͿ ůĂ ŶŝǀĞůƵů ƉƌŝŵƵůƵŝ ĂŶ ĚĞ ĚƵƉĉ ĨŝŶĂůŝǌĂƌĞĂ ŝŵƉůĞŵĞŶƚĉƌŝŝ ƉƌŽŝĞĐƚƵůƵŝ͕ ƌĞƐƉĞĐƚŝǀ ĐƵ ϵϮ͘ϳϭϱ ƉĂƐĂŐĞƌŝ ;ϮϵйͿ ůĂ ŶŝǀĞůƵů ƵůƚŝŵƵůƵŝ ĂŶ Ăů ƉĞƌŝŽĂĚĞŝ ĚĞ ĚƵƌĂďŝůŝƚĂƚĞ Ă ĐŽŶƚƌĂĐƚƵůƵŝ ĚĞ ĨŝŶĂŶƜĂƌĞ͘ ϱͿ - ϮϬϰϬ ŵ ĐĂƌŽƐĂďŝů ŵŽĚĞƌŶŝǌĂƚ͖ - ϴϵ ĚĞ ĂƌďŽƌŝ ƉůĂŶƚĂƜŝ͘ /ŵƉĂĐƚƵů ŝŶǀĞƐƚŝƜŝĞŝ͗ /ŵƉůĞŵĞŶƚĂƌĞĂ ƉƌŽŝĞĐƚƵůƵŝ ƕŝ ŝŵƉůŝĐŝƚ ƌĞƐƉĞĐƚĂƌĞĂ ŵĉƐƵƌŝůŽƌ ƉƌŽƉƵƐĞ͕ ƐĞ ĐŽŶĐƌĞƚŝǌĞĂǌĉ ƉƌŝŶƚƌ-ƵŶ ŵĞĐĂŶŝƐŵ ĂĐƜŝƵŶĞ - ƌĞǌƵůƚĂƚ ĐĞ ǀĂ ĂĚƵĐĞ Ž ƐĞƌŝĞ ĚĞ ďĞŶĞĨŝĐŝŝ ůŽĐƵŝƚŽƌŝůŽƌ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ >ƵƉĞŶŝ͕ ŠŶ ǀĞĚĞƌĞĂ ĐƌĞƕƚĞƌŝŝ ĐĂůŝƚĉƜŝŝ ǀŝĞƜŝŝ ƉƌŝŶ͗ - ^ĐĉĚĞƌĞĂ ĞŵŝƐŝŝůŽƌ ' ^ ;ĞĐŚŝǀĂůĞŶƚ KϮͿ ŠŶ ĂƌŝĂ ƉƌŽŝĞĐƚƵůƵŝ͕ ƌĞƐƉĞĐƚŝǀ ĐƌĞƕƚĞƌĞĂ ĐĂůŝƚĉƜŝŝ ĂĞƌƵůƵŝ͖ - dƌĂŶƐƉŽƌƚ ƉƵďůŝĐ ĚĞ ĐĉůĉƚŽƌŝ ĞĨŝĐŝĞŶƚ͕ ĐƵ Ž ĨƌĞĐǀĞŶƜĉ ŵĉƌŝƚĉ͕ ƚŝŵƉ ĚĞ ĂƕƚĞƉƚĂƌĞ ŠŶ ƐƚĂƜŝŝ ƕŝ ƚŝŵƉ ĚĞ ƉĂƌĐƵƌƐ ƌĞĚƵƐĞ͘ Date de contact͗ DĂŶĂŐĞƌ ĚĞ ƉƌŽŝĞĐƚ >ŝĂ ^ƚƵƉŝŶĞĂŶ͕ ŝƌŽƵů ĞǌǀŽůƚĂƌĞ >ŽĐĂůĉ͕ WƌŽŝĞĐƚĞ͕ ĚŝŶ ĐĂĚƌƵů WƌŝŵĉƌŝĞŝ DƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ >ƵƉĞŶŝ͕ Ɛƚƌ͘ ZĞǀŽůƵƜŝĞŝ Ŷƌ͘ Ϯ͕ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵů >ƵƉĞŶŝ͕ ũƵĚĞƜƵů ,ƵŶĞĚŽĂƌĂ͕ ƚĞů ϬϮϱϰ ϱϲϬ ϱϬϰ͕ ĨĂǆ͘ ϬϮϱϰ ϱϲϬ ϱϭϱ͕ tĞď͗ ǁǁǁ͘ƉƌŝŵĂƌŝĂůƵƉĞŶŝ͘ƌŽ, e-ŵĂŝů͗ ƉƌŝŵĂƌŝĂΛĞ-ůƵƉĞŶŝ͘ƌŽ

MUNICIPIUL LUPENI /ŶǀĞƐƚŝŵ ŠŶ ǀŝŝƚŽƌƵů ƚĉƵ͊ WƌŽŝĞĐƚ ĐŽĨŝŶĂŶԑĂƚ ĚŝŶ &ŽŶĚƵů ƵƌŽƉĞĂŶ ĚĞ ĞǌǀŽůƚĂƌĞ ZĞŐŝŽŶĂůĉ ƉƌŝŶ WƌŽŐƌĂŵƵů KƉĞƌĂԑŝŽŶĂů ZĞŐŝŽŶĂů ϮϬϭϰ-ϮϬϮϬ www.inforegio.ro

facebook.com/inforegio.ro

ŽŶƜŝŶƵƚƵů ĂĐĞƐƚƵŝ ŵĂƚĞƌŝĂů ŶƵ ƌĞƉƌĞǌŝŶƚĉ ŠŶ ŵŽĚ ŽďůŝŐĂƚŽƌŝƵ ƉŽǌŝƜŝĂ ŽĨŝĐŝĂůĉ Ă hŶŝƵŶŝŝ ƵƌŽƉĞŶĞ ƐĂƵ Ă 'ƵǀĞƌŶƵůƵŝ ZŽŵąŶŝĞŝ

facebook.com/ziarulvaiijiului

amenajare rafturi exterioare acoperite și protejate, împrejmuire, spații verzi, amenajare accese, post trafo, punct de conexiune, operațiuni cadastrale și notariale, organizare de șantier. Compania DEDEMAN, o afacere românească de succes a fraților Dragoș și Adrian Pavăl din Bacău, care a început încă din anul 1992, înseamnă în prezent o rețea puternică de 56 de magazine și se află în plin proces de extindere în continuare pe plan național, Petroșaniul fiind doar un mic exemplu. Conform datelor oferite de DEDEMAN, magazinele companiei au suprafețe cuprinse între 7.500 mp și 18.000 mp, „oferind o gamă sortimentată de peste 50.000 de produse”, în care lucrează peste 12.000 de angajați. În prezent, DEDEMAN este liderul național în retail-ul materialelor de construcții și amenajări interioare, devenind încă din 2010 liderul pieței de bricolaj în fața celor de la „Praktiker”. Corneliu BRAN

vineri, 26 noiembrie 2021

Petroșani

Sala de sport de la „I.G. Duca” prinde contur

Ei bine, în acest final de toamnă, lucrările la sala de educație fizică și sport de la sediul nou al Școlii Gimnaziale „I.G. Duca” sunt în toi la această investiție, structura metalică a sălii fiind deja ridicată. Joi 25 noiembrie, primarul Petroșaniului, Tiberiu IacobRidzi, ne-a informat care este stadiul lucrărilor la sala de sport. Reamintim că tot primarul a promis elevilor și dascălilor de la această școală, încă de la finalul mandatului trecut, că va face un proiect pentru o sală de sport și va căuta finanțarea. „Lucrările la noua sală de educație fizică școlară, construită la Școala Gimnazială I.G. Duca – sediul nou, se apropie cu pași repezi de final. Constructorul a început deja să monteze pereții edificiului, după ce structura metalică a acestui obiectiv investițional a fost ridicată. Proiectul, în valoare de 2.252.934,48 lei, este finanțat prin Compania Națională de Investiții, în cadrul Subprogramului Săli de Sport, în timp ce Primăria

municipiului Petroșani va asigura toate utilitățile necesare”, ne-a transmis primarul Petroșaniului. Corneliu BRAN

Uricaniul se pregătește de sărbători! Deși mai sunt câteva săptămâni, ca niște buni gospodari, cei din Primăria orașului Uricani au început pregătirile pentru ca localitatea să arate cât mai bine de Crăciun.

Iluminat nou în parcul „Europa”

„Iluminatul public în Parcul Europa este aproape gata, în zilele următoare vom face și primele probe. Sper că lumea va merge cu plăcere și în acest parc, seara, și nu numai de sărbători”, a menționat Dănuț Buhăescu. Întrebat cum se pregătește primăria pentru sărbători, edilul ne-a declarat: „Da, ne pregătim, ca în fiecare an. Achiziționăm ghirlande și tot felul de decorațiuni, pe care le vom monta pe cele două bulevarde și în parcul central, unde va exista și un pom de Crăciun, împodobit cap-coadă cu instalații noi-nouțe. Orașul va arăta de Crăciun și de Anul Nou foarte frumos, va fi ceva cam ca și anul trecut, cu o parte din decorațiuni mai noi. Mai puțin vom putea amenaja parcul de lângă poliție, de pe Bulevardul Republicii, asta din cauză că acest parc se află lucrări de modernizare. În anii trecuți montam și în acest parc câteva elemente decorative și instalații luminoase, dar anul acesta nu putem din cauza lucrărilor”.

Curtea de Conturi l-a avertizat s-o lase mai moale cu extinderea iluminatului ornamental de sărbători!

Cineva ne întreba dacă primăria va monta decorațiuni sau instalații luminoase și în zona „Sterminos”, „ca să simțim și noi sărbătorile”? L-am întrebat pe primar de acest lucru. „Nu prea putem să extindem iluminatul ornamental și montarea de decorațiuni dintr-un simplu motiv: Curtea de Conturi. Vă aduc aminte că, mai demult, acum ceva ani, am avut probleme cu Curtea de Conturi, pentru că realizasem iluminat ornamental pe străzile Teilor, Progresului, Brazi, Ghiocelului și alte câteva. Domnule, au vrut să-mi impute bani pentru treaba asta! Mi-au spus: arătați-ne domnule primar, dacă mai vedeți în vreun oraș din zona dumneavoastră cartiere mărginașe iluminate ornamental? La un moment dat, aveam mai multe ghirlande montate decât Petroșaniul! O să-mi spuneți de ce mă compar cu Petroșaniul? Nu eu mă compar, ei mă comparau atunci. Îmi spuneau: Domnule, Petroșaniul este municipiu, e capitala voastră, a Văii Jiului, cu un buget, măi Buhăescule, de 11 ori mai mare decât tine, iar tu faci mai mult iluminat festiv decât Petroșaniul?! Și mi-au spus că pe viitor sunt luat la ochi dacă se mai întâmplă așa. Mi-a fost teamă de-atunci și am lăsat iluminat ornamental și decorațiuni pe bulevarde și în parcurile centrale. Iar cei din Sterminos cum să nu simtă Crăciunul, când zona aceea e chiar în capăt, la 10 metri de Bulevardul Muncii, care va fi pregătit? Deci, spun eu, dacă mergeți în Valea Jiului nici un oraș nu are atâtea ghirlande decât Uricaniul, dacă raportăm la numărul de locuitori. Vreau să vă spun însă altceva: important este să simtă oamenii că vin sărbătorile, să simtă oamenii că ceva se schimbă în sensul bun!”, a venit răspunsul.

Cadouri de Moș Crăciun pentru toți școlarii din partea Primăriei

Cu toată pandemia, primarul Uricaniului și cei din primărie au găsit modalitatea de a le înmâna copiilor și tinerilor din sistemul de învățământ local și anul acesta pachete de Moș Crăciun, o inițiativă ce merită a fi subliniată și apreciată: „De sărbători din cauza pandemiei nu vom putea pregăti acțiuni și nici nu vom putea primi la primărie grupurile de colindători. Însă, pentru elevii școlilor și grădinițelor din orașul Uricani, dar și la liceu și la școala profesională, ne-am gândit să asigurăm pachete, un pic diferite față de alți ani, cu tema de bază CARTEA. Da, în pachet, în funcție de clasă, de calificare, va exista o carte. În pachet va exista câteo carte la fiecare, pe nivelul de pregătire a fiecăruia (carte tehnică care să aibă legătura cu meseria ce o învață, carte de povești pentru cei mici etc.), plus dulciuri. La serbările de final de trimestru, copiii de la școli și grădinițe și tinerii de la liceu vor primi aceste cadouri de Moș Crăciun din partea noastră. Din păcate, pandemia aceasta ne-a forțat să schimbăm ce era o dată și noi ne-am gândit că aceasta e cea mai bună formulă, cel puțin în acest an”, ne-a mai spus Dănuț Buhăescu. Corneliu BRAN

www.zvj.ro vineri, 26 noiembrie 2021

DIVERSE

SPORT

Taekwon-do itf

Molnar - vicecampion naţional

După prima zi de concurs a Europenelor Rezultate deosebite obținute de către sportivul clubului „Pantera Neagră” Petroșani, Alexandru Molnar. Astfel elevul lui Ionuț Lascău a ieșit de două ori vicecampion european la taekwon-do itf. Molnar a obținut locul II la tehnici speciale individual și un alt loc II la proba de tull pe echipe. Cu siguranță sportivii de la Pantera se vor întoarce cu multe medalii. "Pentru noi va fi o perioadă plină de emoții, în această săptămână, mai ales că o parte dintre sportivii noștri sunt la prima lor participare la un astfel de campionat cu o avengură atât de puternică. Eu am încredere deplină în ei că se vor descurca foarte bine și le vom fi alături pe toată

Rugby

și-a asigurat titlul de campioană națională în DNS, studenții vor să arate că sunt o mare echipă până la capăt. "Nu contează că suntem ca și campioni. Noi mergem să arătăm că suntem o mare echipă și jucăm fiecare meci la fel. Acest lucru îl vom face și la Arad", a declarat directorul sportiv Bogdan Tomuș. Pentru a doua oară consecutiv, Știința a câștigat titlul național la rugby în 15. Tot Știința este și campioană națională la rugby în 7.

Știinţa sărbătoare la ultimul meci

Se va trage cortina și peste sezonul la rugby. Știința Petroșani va juca, în deplasare, la Arad. Chiar dacă Știința

Fotbal. Liga a III-a

Ce e drept, echipa oltenilor a avut în componența sa mulți juniori. După un meci în care nu rezultatul a impresionat, ci mai degrabă atitudinea echipei, trupa din Vale va avea o deplasare nu tocmai ușoară în județul Caraș-Severin. Acolo jiuliștii vor da piept cu formația gazdă, Progresul Ezeriș. Trupa din Vale nu îi va putea deplasa pe portarul Adrian Farcaș și jucătorul de câmp, Bogdan Cuibari, ambii accidentați.

Jiuliștii - două absenţe la Ezeriş

perioada desfășurării competiției chiar dacă suntem acasă", a opinat antrenorul Ionuț Lascău.

CSM Jiul Petroșani a reușit un meci foarte bun în etapa trecută în fața celor de la Viitorul Pandurii TG Jiu.

Pentru „De Crăciun fii mai bun'”,

bun'”.

Mobilizare exemplară

Sâmbătă, 27 noiembrie, la sediul Asociației „San Montan” (cap de linie) din Petrila între orele 11 și 12:30 vor fi acolo membrii asociației pentru a prelua donațiile dvs. Și anume, hăinuțe, jucării, etc., lucruri care vor ajunge la familii cu posibilități financiare reduse, în cadrul acțiunii „De Crăciun fii mai

O acțiune de caritate pentru copiii mai puțin norocoși! Ca în fiecare an, „San Montan” dorește să aducă măcar un zâmbet pe chipurile copiilor cu posibilități materiale modeste. Bineînțeles că acest lucru îl face cu ajutorul semenilor. „Așteptăm donațiile dvs., jucării, hăinuțe, dulciuri ambalate și aflate în termen sau donații în bani la (RO51RNCB0165131417960001) BCR Petroșani cu mențiunea CRĂCIUN", se arată pe pagina de Facebook a Asociației.

Fotbal. Liga a III-a

Hunedoara - spre un marș triumfal

Sâmbătă, echipa de fotbal din liga a treia CS Hunedoara, lideră în seria ei, va da din nou piept, de data aceasta la Bistrița, în meciul din etapa a 14-a, cu Gloria. Partida se va disputa de la ora 14:00. Două etape au mai rămas de disputat în 2021, iar echipa din Hunedoara are deja asigurată, matematic, prezența în play-off.

„Vrem să încheiem însă anul fără eșec! Împreună, spre promovare!”, este deviza echipei. De menționat că săptămâna aceasta Hunedoara și-a strâns la piept un mare campion. Cetățean de onoare al Hunedoarei, Florea Văetuș a împlinit 65 de ani. În întreaga sa carieră, a strâns 350 de meciuri şi 80 de goluri, majoritatea din postura de jucător al Corvinului! A bifat, de asemenea, și 7 selecții la Naționala României, iar la primul și singurul meci oficial pentru tricolori a marcat primul gol al confruntării România - Cipru, 3-1, disputată pe 1 mai 1982 la Hunedoara. A fost golul care a deschis drumul primei reprezentative în campania de calificare pentru Euro `84. La mulți ani cu sănătate și bucurii!

Pagină realizată de Loredana JUGLEA facebook.com/ziarulvaiijiului

vineri, 26 noiembrie 2021

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Uneori, cu cât te străduieşti mai mult să depăşeşti un impas, cu atât el devine mai puternic şi mai greu de trecut, dar nu te lăsa păgubaş. Insistă, pentru că este o probă de încercare pentru a-ţi testa şi tu limitele.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Lucrurile merg ca la carte şi ai toate motivele de bucurie când vezi ce bine se aşează toate la locul potrivit. Eşti pe drumul cel mai sigur către o victorie de toată frumuseţea.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

O vreme, lucrurile au evoluat lent şi sigur într-o direcţie promiţătoare încât erai obişnuit cu acest ritm scăzut, care îţi convenea de minune, dar azi au căpătat un ritm nou: faci un salt mare înainte.

ANUNŢ Teatrul Dramatic ”Ion D Sîrbu” Petroșani organizează în data de 22.12.2021, ora 11,00 la sediul său din Petroșani, str. Mihai Viteazu nr.2, județul Hunedoara, în conformitate cu prevederile HG.nr.286/2011, concurs pentru ocuparea următorului post de execuție contractual vacant: REGIZOR ARTISTIC, gradul profesional I (studii superioare) – 1 post. Data limită de depunere a dosarelor în vederea participării la concurs este 14.12.2021, ora 14,00. Condiții specifice : studii superioare absolvite cu specializarea de regie teatru, vechime în domeniul artelor spectacolului: minim 5 ani. Concursul va consta în : probă practică în data de 22.12.2021, ora 11,00 și probă interviu în data de 28.12.2021, ora 11,00. Detalii suplimentare se pot obține de la Ienulesc Adina, tel. 0254541154.

PIERDERE

mica publicitate

IMOBILIARE

mica publicitate

Pierdut certificat de înregistrare firmă, certificat constatator sediu fără activitate și certificat constatator punct de lucru aparținând firmei VIAN RÂLĂ S.R.L cu sediul social în loc. Petrosani str. Nicolae Bălcescu nr. 10 jud Hunedoara, înregistrat la ORC sub nr. J20/498/2017 CUI 37407845. Se declară nule.

Vând apartament 90 mp, zona Spital Petroșani, cu garaj + anexe. Relații la telefon 0728.591.900.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

maxim.

Eşti parte dintr-un întreg, ca atare nu încerca să te separi de restul lumii, pentru că numai printre oameni poţi da randament

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Ai relaţii prietenoase cu oricine, se resimte o bună înţelegere în toate încercările tale de a intra în discuţie cu oricine. Orice neînţelegere minoră se poate rezolva repede!

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Te simţi ciudat în pielea ta, având mereu impresia că cei din jur te privesc cu ostilitate şi nu au încredere în tine. Eşti nemulţumit de propria ta persoană, pentru că te priveşti printr-o oglindă deformată: vezi orice punct slab ca pe un dezastru!

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Nu te poţi detaşa încă de o amintire tristă de demult care mai are efecte neplăcute asupra ta. Ar fi vremea să ierţi, să uiţi, să închizi acel capitol odată pentru totdeauna, că nu mai are niciun rost.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Afacerile tale merg bine, deci îţi poţi permite un bonus doar pentru fericirea ta şi a celor dragi, ca atare nu ar fi de mirare să dai o raită prin mall şi să vii acasă cu un obiect scump pe care toată lumea îl visa.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Întotdeauna apare soarele după furtună! Acelaşi sentiment îl vei avea şi azi că, după cine ştie ce mare probă de încercare prin care ai trecut, dintr-o dată orizonturile se luminează.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Cel mai bine ar fi să tratezi orice provocare a acestei zile cu un dram de modestie şi de cumpătare!

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Ascultă foarte atent ce-ţi transmite conştiinţa, pentru că ea înţelege cel mai corect situaţia de faţă.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Ai la cine apela la nevoie pentru a te îmbărbăta şi stimula într-un moment în care nu găseşti energie în interiorul tău. Gravitezi în jurul acestei surse de energie precum un satelit.

HOROSCOP

www.zvj.ro vineri, 26 noiembrie 2021

DIVERSE

EDILITARE

Vulcan

Lucru de mântuială

O conductă nouă de canalizare a fost montată și pe străduța care leagă punctul de lucru al Enel Vulcan cu clădirea cantinei sociale de pe strada Jiului. Toate bune și frumoase, numai că, în urma lucrării, a apărut ceva deloc plăcut.

Conducta prin care

apele de canal de la cantină ajung în gura de canal din mijlocul drumului s-a înfundat. În plus, de tot râsul, gura de canal respectivă a fost acoperită de către constructorii care au introdus noua rețea de canalizare. A fost nevoie de intervenția băieților de la secția ApăCanal, pentru ca, după săpături și săpături, gura de canal să poate din nou „respira”.

Tot ei au schimbat

bucata de conductă dintre clădirea

facebook.com/ziarulvaiijiului

cantinei și gura de canal, așa că totul a revenit la normal. Parțial, fiindcă, în buna tradiție care se continuă în cartierul apropiat, capacul de metal a dispărut aproape imediat după aceea. Normal ar fi fost ca, după ce s-a remediat defecțiunea, gura de canalizare să fi fost ridicată la nivelul drumului. Lucrul acesta nu s-a făcut, așa că toți cei care au garaje în zona aceasta așteaptă o reacție rapidă a administrației publice locale din Vulcan. Gheorghe OLTEANU

vineri, 26 noiembrie 2021