Issuu

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

La vreme de pandemie,

Director:

Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 4,9470 lei 1$ = 4,2484 lei

1₤ = 5,8624 lei

vineri, 29 octombrie 2021

Anul XIV • nr. 3186 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Încidenţa cazurilor SARS-CoV-2 (28 octombrie 2021)

Judeţul Hunedoara Petrila Petroşani Aninoasa Vulcan Lupeni Uricani

7,39 8,83 6,32 6,11 5,57 4,49 3,72

Jiuliștii improvizează

Campionatul în Liga a treia de fotbal va continua cu câteva meciuri din retur. Sâmbătă de la ora 15:00,

CSM Jiul Petroșani primește vizita celor de la Viitorul Şimian. După un 2-2 în deplasarea de la Severin, din prima etapă a campionatului, jiuliștii speră ca în primul meci din retur să ia toate cele 3 puncte. Meciul se va disputa fără spectatori din cauza situaţiei dramatice în care ne aflăm în legătură cu pandemia de coronavirus.

Galeria vinde bilete

„După cum bine știți, începând de luni, 25 octombrie, accesul spectatorilor pe stadioane este interzis. Din nou, o lovitură grea pentru fotbalul românesc, iar din această cauză avem toți de suferit. Fie ea și Liga 3, costurile pentru a menține o echipă de fotbal în cel de-al 3-lea eșalon al României sunt destul de ridicate. Avem, totuși, o alternativă de a ne ajuta echipa prin achiziționarea de bilete sau abonamente, chiar dacă

nu putem participa la jocurile băieților. Vrem să mai repetăm încă o dată, că toți banii strânşi din vânzarea biletelor ajung în cadrul secţiei de fotbal de la JIUL Petroşani! Începând de astăzi, de la ora 13:00, ne găsiți ca de obicei în Centrul Civic din Petroşani (lângă Teatru), cu bilete (5 ron) și abonamente (100 RON).

Încă puteți participa la tombola jiulistă, câștigând o minge oficială din acest sezon, cu semnăturile băieților pe ea. Câștigătorul va fi anunțat pe pagina de Facebook a echipei, sâmbătă după partida împotriva celor de la Viitorul Simian”, au scris suporterii pe contul lor de FACEBOOK. Loredana JUGLEA

PRIMA CARTE „CU DE TOATE” A PETROȘANIULUI

SPORT

Mihail Bănceanu - jucătorul care a depășit un hop medical

„Am fost operat pe cord”

chirurgicală”, povestește jucătorul. Această anomalie despre care jucătorul vorbește duce la un circuit aberant al impulsului electric la nivelul inimii. De aceea, persoanele care au acest sindrom pot să sufere de diverse aritmii, care pot fi periculoase cea mai frecventă fiind aritmia paroxistică supraventriculară. Uneori, poate să apară și o formă mai gravă de aritmie, generând aritmie cu risc vital reprezentată de fibrilația ventriculară.

Mihail Bănceanu are 20 de ani. A început să practice fotbalul la vârsta de 9 ani la Universitatea Petroșani. Până în 2015, când a fost selectat la Centrul de Excelență din Timișoara. Este jucător de bază la echipa din liga a patra, CSM Vulcan. Despre el antrenorul Dan Voicu are numai cuvinte de laudă. Mizează pe talentul acestuia.

Lanț de accidentări

Ascensiunea pe plan fotbalistic a lui Bănceanu a fost stopată de trei accidentări grave, la nivelul genunchiului și anume, ruptură de menisc în toate cele trei rânduri. „Inactivitatea sportivă din aceea perioadă, m-a făcut să conștientizez ce rol important are școala în dezvoltarea mea ca individ, fapt ce a și dus la continuarea studiilor după terminarea liceului. Momentan, sunt student în anul lll la Facultatea de

Educație Fizică și Sport, sperând ca mai apoi să pot profesa în domeniu. Continuând cu istoricul sportiv, anul trecut am jucat un tur de campionat la Jiul până

La Vulcan

„După acea recuperare am decis să merg la Vulcan sămi recapăt forma fizică și să acumulez minute de joc. Aici, evoluez pe postul de mijlocaș central defensiv, momentan am două goluri marcate. la Vulcan am întâlnit un grup foarte unit, mereu cu dorința de autodepășire și de afirmare. le mulțumesc colegiilor și celor din staff că m-au integrat în echipă, sper să

când, în urma unor investigații mai amănunțite mi-a fost descoperit un sindrom wpw la inimă. A trebuit să fac o intervenție

am evoluții cât mai bune și să îmi ajut echipa pentru îndeplinirea obiectivului”, a încheiat fotbalistul.

„Îl văd în Liga1”

)

Ziarul Vaii Jiului

Antrenorul Dan Voicu îi prevede un viitor frumos fotbalistului său. „Eu îl văd în liga 1. Chiar dacă are o vârstă fragedă, împlinește 21de ani, se comportă ca un adevărat profesionist. Se pregătește și la antrenamente. Nu este genul de jucător pe care trebuie să stai cu ochii. Este un profesionist care are calități. Are o orientare bună, lovește mingea cu ambele picioare. Cred că va ajunge departe. Sunt sigur că va juca în ligile superioare”, a conchis Voicu. Loredana JUGLEA Editor: SC Aldo Detail Direct Srl Petroşani rO 32719137 n J20/82/2014

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDrAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIrGHIDUŞ, Sonia lIBErESCU, Alin rUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FlEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

vineri, 29 octombrie 2021

Uricani

Dănuţ Buhăescu este de părere că mai sunt multe de făcut și de știut

Miercuri dimineață, printre documentele pe care doamna secretar Oana Dobârcean i le adusese la semnat, Dănuț Buhăescu a dat și peste o invitație. Nu, nu era una pentru vreo petrecere, nuntă, botez sau altceva de genul acesta. Era o invitație oficială legată de o întâlnire a primarilor din Valea Jiului. Invitația era

pentru joi, 28 octombrie, adică ieri, dacă e să ținem seama de ediția de astăzi, vineri, a Ziarului Văii Jiului. Asta, chiar dacă unii dintre dumneavoastră veți fi citit acest material în seara zilei de joi, când ZVJ este deja postat pe internet. Invitația venea de la Consiliul Județean Hunedoara și era despre întâlnirea de joi de la Vulcan, în care mai marii orașelor și ai consiliului județean urmau să discute despre constituirea Asociației de Dezvoltare Valea Jiului. În care, cum s-a mai vorbit, sunt cuprinse patru ONG-uri, Universitatea Petroșani, cele șase primării și, firește, Consiliul Județean Hunedoara.

Dănuț Buhăescu crede că,

de fapt, reuniunea aceasta ar urma să fie prima dintre altele care-i vor urma. Trebuie parcurși mai mulți pași, să se întocmească actele, să fie elaborate hotărârile de consiliu local, „să avem toate documentele, astfel ca, ulterior să avem pregătit tot ce ne trebuie”. Cu toate că invitația a ajuns la el în dimineața zilei de miercuri, primarul din Uricani este convins că „lucrurile se vor regla la adunarea de joi și după aceea”. Și este destul de lucru. Trebuie să se lucreze cu atenție și maximum de seriozitate la tot ce ține de Fondul de

www.zvj.ro vineri, 29 octombrie 2021

Tranziție Justă în care apar și UAT-urile din Valea Jiului. Singurele din județul Hunedoara alese să participe la acest program, alături de altele din județele Gorj, Galați, Alba, Suceava și Vâlcea.

„Noi am constituit asociația

înainte să apară strategia aprobată de guvern, detaliază primarul Dănuț Buhăescu. Normal era ca, până acum, strategia să fi fost deja demarată, dar probabil nu a existat un plan concret de acțiune, nu sa calculat valoarea estimativă a fiecărui obiectiv și nici nu s-a ajuns la un termen de aprobare”. Mai mult, Dănuț Buhăescu este de părere că cel mai important element îl constituie cunoașterea contribuției bănești a fiecărui UAT. Dar, în același timp, el avertizează că „este necesar ca noi să știm sumele de bani, în afara celor europene, cu care Guvernul României va contribui la realizarea acestor programe”. Gheorghe OLTEANU

ACTUALITATE

4 Marian Boboc vă prezintă:

prăvălia cu istorii

După 99 de ani de la explozia de la Mina „Elena” din Lupeni din 24 octombrie 1922 (II) Două relatări din „Minerul”

1. Alţi mineri asasinaţi la Lupeni

Abia au trecut câteva zile de când am alarmat lumea întreagă că la minele din Lupeni se asasinează muncitorii mineri şi că pentru catastrofele ce se petrec acolo e vinovată direcţia: fiindcă terorizează lucrătorii, forţându-i să lucreze în locuri periculoase, neascultând plângerile lor, fiindcă legile miniere se aplică numai faţă de muncitori, însă nu se respectă de dispoziţiile ce privesc pe şefii şi ingineri de mină, fiindcă lipsesc cu desăvârşire instalaţiunile necesare pentru evitarea catastrofelor şi deja s-a repetat aceiaşi crimă, aceeaşi catastrofă, care a cerut aceleaşi jertfe. Anul curent Aprilie în 30 s-a produs o mare explozie la mina Aranka din Lupeni, unde 82 mineri, au fost arşi de focul produs de gaze şi de praful de cărbune. Toată lumea de bună credinţă de la noi şi chiar din străinătate s-a îngrozit de catastrofa aceasta şi a condamnat cu asprime neglijenţa societăţii. Presa întreagă s-a alarmat şi a cerut pedepsirea vinovaţilor. Oamenii de inimă au sărit în ajutorul orfanilor şi văduvelor cu puţinul lor, dovedind că înţeleg durerea lor. Cei de la conducerea au întins ajutoare mai mari, ca să astupe gura muncitorilor indignaţi şi să-i orbească să nu vadă jertfa mare ce au adus-o, pentru lăcomia după profit a capitalului şi să nu-şi înţeleagă soarta crudă ce o au. Încet, greoi, mai mult secret, s-au mişcat autorităţile, ţinând anchete, mai multe de formă, pentru a stabili cauzele exploziei şi a descoperi pe vinovat. Anchetele au decurs în linişte, s-au terminat, procesele verbale s-au încheiat şi dosarele, fără multă vorbă, s-au pus în

facebook.com/ziarulvaiijiului

sertarele judecătoriei, îngropându-se acolo la fel cu morţii carbonizaţi, despre care sau luat, ca să învie odată cu aceştia. Iar vinovăţia a căzut pe cei morţi! Totul a fost ordine, ca şi când nu s-ar fi întâmplat nimic, munca s-a continuat şi mai departe, mersul ei nestingherit, goana capitalului după profit a fost şi mai mare, totul ce s-a petrecut a fost analog cu o moarte de muscă ce nu se ia în considerare. Abia au trecut 5 luni de zile de atunci, ţărâna încă e proaspătă pe mormintele celor sinistraţi, lacrimile încă nu s-au uscat pe obrajii orfanilor şi văduvelor şi altă catastrofă, la fel cu cea dinainte, alte jertfe, alţi muncitori mineri carbonizaţi, alţi orfani şi alte văduve, muritori de foame aruncaţi pe drumuri. De data aceasta, avem 7 morţi al căror nume îi dăm mai la vale: Petru Chrome - căsătorit, 3 copii; Ioan Zelenyak - căsătorit, 3 copii; Ioan Codrean - căsătorit, 1 copil; Ioan Lingurar - căsătorit, 1 copil; George Polak - necăsătorit; Petru Faur - necăsătorit; Ioan Szillagy - necăsătorit. Aceşti lucrători minieri sunt noi victime ale despotismului capitalului hrăpăreţi de la Lupeni, care a înghiţit până acum nenumărate vieţi de om. În 19 septemvrie 1917, prin o explozie la mina Ştefan 59 muncitori (după alte surse - 51 n.a.) şi-au pierdut viaţa. În 30 Aprilie 1921 (de fapt, 27 Aprilie 1922 - n.a.), în urma unei explozii la Mina Aranka - 82 muncitori şi în 24 Octombrie, tot din cauză de explozie, la Mina Elena 7 muncitori şi-au pierdut viaţa. Numărul acestor victime îl înzeceşte nenorocirile aproape zilnice, când 1,2, 3 lucrători îşi pierd viaţa, fie că sunt arşi de vii de explozii mai mici, ori că-i zdrobesc stâncile ca să prăval pe ei, sau să cadă în puţuri de sute de metri adâncime, unde se nimicesc, altădată sunt nimiciţi de vreo maşină şi toate acestea din cauza dezordinii şi lipsei de măsuri de precauţiune, pentru a înlătura accidentele nenumărate. Înainte de ultima catastrofă şi după aceea în repetate rânduri am arătat că la mine se lucrează în locuri unde gazele se urcă până la 3, 4, altădată şi la 6 grade, cu toate că legea minelor prevede suspendarea lucrului unde gazele se urcă la 1 1/ 2 grade. Societăţile urmăresc stoarcerea, cu orice mijloace, a producţiei cât mai mari de la muncitori şi pentru aceea se stabileşte acord mic şi se dă premiu după cantitatea de producţie ca astfel muncitorul să fie silit să lucreze până la nebunie, pentru a ajunge la un salar corespunzător existenţei. Societăţile dau ordine stricte maeştrilor şi şefilor de mină, să forţeze lucrătorii să dea producţie cât mai mare, ca prin aceasta să ajungă la un profit cât mai mare. Scopul este: cu puţine cheltuieli, cât mai mare producţie. Aceasta o pretind de la muncitori, că pe ce cale se ajunge, nu le interesează, numai producţie şi câştig să iasă. Din goana asta nebună după producţie se nasc catastrofele, de care

societăţile nu se înspăimântă, ci flegmatic şi cu dispreţ, răspund următoarele: de când există minele au existat şi catastrofele şi până vor exista minele vor exista şi catastrofele. Minele de la Lupeni totdeauna au fost pline cu gaze. Măsurile care se iau pentru curăţirea aerului sunt insuficiente. Lucrătorii şi acum au încunoştinţat şefii de mină că sunt gaze în cantitate mare. Aceasta ne-o dovedeşte lucrătorul Glovicska, declarând că sinistratul (decedatul - n.a.) Chrome, în repetate rânduri, i s-a plâns şefului de mină Gustav Gaidosch şi inginerului exploatării Schmith, care, în loc să-i dea ascultare, l-au alungat ca pe un neputincios. Asemenea declară lucrătorul Gerbert că sinistratul Ioan Codrean în fiecare seară se plângea că locul lui e plin cu gaze şi se teme de pericol. Muncitorii însă nu pot refuza locurile periculoase de lucru fiindcă inginerii, din pedeapsă, îi pune câte 2-3 luni la lucruri de suprafaţă, cu copiii şi salaorii la un loc, plătindu-i cu acel salar, sau îi trimite câteva săptămâni la preumblare, ca flămânzii reîntorşi înapoi să fie forţaţi a intra şi în fundul iadului. Minele nu sunt controlate de ingineri, altădată nici de 2 ori pe lună, deşi legea minieră prevede ca în fiecare zi să coboare la locurile de lucru şi să ia măsuri de precauţiune pentru a evita catastrofele. Aceasta nu o fac, ci şi acordurile muncitorilor le fac de la masa din birou, deşi regulile miniere prevăd că acordul să se dea la faţa locului. Dacă muncitorul se duce să-şi reclame acordul necorespunzător, sau locul rău de lucru, este scos cu piciorul pe uşă, iar dacă îndrăzneşte să mai zică vreun cuvânt, este denunţat poliţiei ca bolşevic şi a doua zi este chemat la poliţie unde îl aşteaptă bâtele sau, în cel mai bun caz, expulzarea.

vineri, 29 octombrie 2021

Muncitorii de pe Valea Jiului şi azi sunt sub stare de asediu ca şi altădată. Siguranţa şi poliţia ţin într-o spaimă nemaipomenită muncitorimea de acolo. Galbenii (sindicatele „naţionale”, adversarele sindicatelor „roşii”, social-democrate - care editau Minerul - n.a.) şi direcţiile zilnic fac denunţuri contra lucrătorilor şi pentru asta poliţia îi ţine în veşnică molestare. Organizarea muncitorilor este considerată de directorii societăţilor, de siguranţă şi poliţie drept crimă şi cei ce fac parte din sindicate, de oameni periculoşi care trebuiesc prigoniţi. Muncitorii nu îndrăznesc să se reţină în localul sindicatului, fiindcă în orice moment se pot aştepta la năvălirea Siguranţei sau Poliţiei în local, declarându-i deţinuţi, pe bază că au ţinut adunare secretă. De situaţia lor de la mine nu îndrăznesc să vorbească, căci aceasta se consideră drept instigare pentru care pedeapsa e sigură. Deci, iată, care sunt cauzele catastrofelor care se ţin lanţ una de alta. Presiunea Direcţiunilor asupra lucrătorilor prin care ţin într-o situaţie medievală, forţându-i ca prin orice pericole să dea o producţie cât mare, pe de altă parte, teroarea autorităţilor asupra muncitorilor, care dau tot concursul societăţilor, pentru a-şi ajunge scopul. Catastrofa aceasta s-a produs în urma exploziei cauzate de gaze şi de prafuri de cărbune. Aceasta nu s-ar fi întâmplat, dacă maestrul artificier Stoucsek şi-ar fi împlinit datorinţa şi el ar fi executat explodările. Deoarece maestrul artificier Stoucsek a încredinţat maşina şi executarea explodărilor lucrătorului Petru Chrome, din care cauză s-a şi întâmplat catastrofa. Deci, nu este altceva decât o călcare a regulamentului minier din partea maestrului artificier Stoucsek, din care cauză s-a întâmplat catastrofa pentru care sunt vinovaţi şefii de mină, care nu s-au conformat legilor miniere. Pe lângă catastrofele mari întâmplate la Lupeni, care au răpit viaţa la sute de lucrători, s-au întâmplat sute de catastrofe mai mici şi accidente, care au răpit până acum viaţa la mii de lucrători. De câte ori s-a întâmplat vreo catastrofă, s-au ţinut anchete, s-au încheiat Procese Verbale şi s-au pus în sertarele Judecătoriei, ca un lucru bine îndeplinit, la care nu trebuie să te mai gândeşti: vinovăţia căzând întotdeauna pe cei morţi. La anchete, însă, s-a dovedit că prima cauză a catastrofei se trage din lipsurile de precauţiune şi din nerespectarea regulilor miniere din partea Societăţii. Cu toate acestea, niciodată nu s-a adus sentinţa asupra vinovatului, nu s-au pedepsit, nu s-au luat măsuri de represiune şi nici, cel puţin, nu au fost constrânse societăţile să respecte legile miniere sau, cel puţin, să despăgubească pe urmaşii victimelor. Atâta vreme cât nu se vor lua măsuri stricte faţă de societăţi şi nu li se vor aplica pedepsele cuvenite, ele nu vor ştii să respecte legile miniere, nu vor ştii să ia măsuri de precauţiune, iar catastrofele se vor repeta şi de aici înainte şi încă mai des. Muncitorimea, însă, nu se poate aştepta la îndreptarea situaţiei sale din nici o parte, pentru aceea, în urma catastrofelor, atâta vreme va mai sângera, până când singură nu-şi va impune o situaţie demnă de om. (Minerul, noiembrie) 2. Altă explozie la Lupeni Mina Elena. Ora 12 şi 45 p.m. Marţi, 24 octombrie, 1922, la orele 12 şi 45 p.m., s-a produs o nouă explozie, de data aceasta la mina de cărbuni Elena a Societăţii Uricani-Valea Jiului din Lupeni. Explozia s-a întâmplat în stratul al III-lea. O detunătură puternică şi un zguduit de pâmânt îngrozitor i-au înspăimântat pe muncitorii mineri, care lucrau în altă parte a minei, semn la care toţi minerii au ştiut că altă catastrofă s-a petrecut, altă nenorocire şi alte jertfe s-au petrecut pe altarul mineritului. 7 mineri carbonizaţi pe str. 3 Era ora schimbului de lucru. Din toate minele, lucrătorii ieşeau afară. Numai din stratul al treilea din mina Elena, în loc să iasă afară lucrătorii care

www.zvj.ro vineri, 29 octombrie 2021

dimineaţa au intrat cu toată speranţa de a vedea lumina zilei şi a-şi mai vedea soţiile şi copiii, nu mai ieşeau. Focul produs de gaze şi de cărbune din cauza exploziei i-a carbonizat pe toţi 7 mineri, câţi s-au aflat în galeria aceea. Explozia a ruinat galeria (...) şi a umplut-o cu gaze otrăvitoare.

Una bună din 12 (măşti) Din această cauză, salvatorii nu se puteau apropia de locul exploziei, fără a fi dotaţi cu măşti contra gazelor. Măşti nu se aflau la faţa, fiind nevoiţi să alerge după ele. După ce au găsit măştile şi au încercat salvatorii să le tragă pe cap, s-a dovedit că din 12 bucăţi numai una a fost bună, iar celelalte nu s-au putut folosi. Salvarea a întârziat din nou, căci fără măşti nu se putea face nici un pas. Timpul trecea, indignarea între muncitori creştea tot mai mult, pentru că nu puteau să vină în ajutorul celor nenorociţi, iar îngrijorarea de soarta celor ce se aflau în mină era tot mai mare. Inginerul + 3 ortaci voluntari intervin. Primul mort - la ora 5. Ultimul - la 12 noaptea Într-un târziu, când s-a crezut că aerul s-a mai curăţat de gaze, inginerul Schmith, dotat cu masca de gaze care se putea folosi şi minerii Francisc Gerbert, Ioan Paştic şi Mihail Glugorski - fără măşti, dezinteresaţi de persoanele lor, au pătruns prin infernul de gaze în adâncul minei unde s-a produs explozia. Aici, printr-o luptă cu viaţa şi cu moartea, la orele 5 au reuşit să scoată primul mort carbonizat. Salvatorii, în tot timpul muncii lor, unul după altul, otrăviţi de gaze, au căzut inconştienţi la pământ. Astfel, în loc să caute după sinistraţi, trebuia să se scoată unul pe altul la suprafaţă. La munca de salvare au dat ajutor alţi şi alţi muncitori pentru că, rând pe rând, deveneau incapabili de muncă din cauza gazelor otrăvitoare. Salvarea era cu atât mai grea, cu cât locurile unde trebuia căutaţi sinistraţii abia de aveau o înălţime de un metru. Salvarea a durat până la orele 12 noaptea, când s-a scos ultimul mort.

Minerii şi direcţiunea ştiau de gaze. Ruşinea bătrânului miner Codrean În mina Elena, întotdeauna au fost gaze în cantitate mare şi praf de cărbune. Minerul Govicska declară că sinistratul Petru Chrome, în repetate rânduri, i s-a plâns că la locul lui de lucru sunt gaze şi praf de cărbune şi că îi e teamă să lucreze acolo şi că el a le-a adus, de mai multe ori, la cunoştinţă şefului de mină Gustav Gaidos şi inginerului de exploatare al minei, Schmith. Şi Francisc Gerbert declară că la fel i se plângea cumnatul său, sinistratul Ioan Codrean, în fiecare seară. Că sunt gaze unde lucrează el şi se teme de pericol. La acestea, Gerbert i-a spus lui Codrean să nu mai meargă la locul acela. Însă, Codrean spunea că îi e ruşine ca miner bătrân să părăsească locul de lucru din cauza teamei.

Meşterul artificier Stoucsek lasă un miner la explozor Munca decurgea cu o febrilitate mare, pentru a tăia o galerie care să răspundă în partea cealaltă a stratului al treilea. Cu executatea exploziei a fost însărcinat maistrul artificier Stoucsek. Muncitorii trebuiau să pregătească găurile pentru puşcat. Aici, însă, s-a petrecut altceva, maistrul artificier Stoucsek, în loc să execute puşcatul, a încredinţat aparatul şi executarea

minerului Petru Chrome. Care a şi executat, iar din cauza acestuia s-a şi întâmplat catastrofa. Va rămâne pentru totdeauna un secret, pe ce cale a ajuns aparatul de executat explozia la lucrătorul Petru Chrome, deoarece regulile miniere interzic aceasta, iar din muncitorii, câţi au lucrat acolo nici unul nu a rămas în viaţă pentru a da explicaţii, numai maistrul artificier Stoucsek, care în timpul catastrofei s-a aflat în altă parte a minei. Şi despre aceasta numai el poate da informaţii, fiindcă nimeni altul nu ştie ce s-a petrecut acolo. Putem aştepta şi acum ca anchetele să-l descopere pe vinovat, căci precum în trecut nu a fost descoperit, nici în prezent nu se va descoperi. 27 octombrie. Ziua înmormântării. Muncitori din toată Valea La 27 octombrie, la orele 1 p.m., s-a început înmormântarea celor 7 sinistraţi în Lupeni. Coşciugele au fost puse pe catafalc în grădina unui ţăran, lângă Jiu. În ziua aceea, muncitorimea a încetat lucrul la orele 12, prezentându-se în întregime la înmormântarea celor 7 mineri. La orele 1, erau deja prezenţi toţi muncitorii, autorităţile şi alţi participanţi, care erau atraşi de măreţia acestei înmormântări. Din partea muncitorilor organizaţi din Lonea, Petrila, Petroşani, Aninoasa şi Vulcan a venit câte o delegaţie, care a depus câte o coroană pe mormânt. Din Vulcan a luat parte la înmormântare şi muzica minerilor. Deputatul Tătărescu nu promite nimic. Corul minerilor În ropot de ploaie, se începe ceremonia religioasă, cu cântecul funebru jai de bus, cântat de corul minerilor din Lupeni. După aceea. dl. deputat Tătărescu, în numele Ministerului Muncii, îi îmbărbătează pe orfanii şi văduvele minerilor, întrebându-se că până când va mai dura situaţia asta, ca minerii să lucreze pentru fericirea altora, pentru care îşi jertfesc viaţa! Declară pe faţă că nu îşi ia nici un angajament în privinţa ajutorării orfanilor şi văduvelor. Se adresează muncitorimii, spunând că societatea omenească e datoare să se îngrijească ca, în viitor, orfanii şi văduvele să fie ajutoraţi.

Ceremonia s-a încheiat cu Imnul Minerilor, intonat de muzica din Lupeni. Cortegiu - aranjat după bresle.Muzicile de la Lupeni şi Vulcan La orele 3 şi jumătate, muncitorii s-au înşirat în rânduri pe stradă, după bresle, înainte minerii, după aceea metalurgiştii, constructorii, lemnarii, funcţionarii, în frunte cu muzica minerilor din Lupeni. A urmat muzica minerilor din Vulcan şi coşciugele purtate de mineri până la mormânt. În timpul parcurgerii cortegiului, muzicile au intonat cântece funebre. Victimele exploziei au fost îngropate în cimitirul unde au fost îngropaţi şi ortacilor arşi în explozia din 1917 şi din aprilie 1922. La mormânt, după ce coşciugurile au fost lăsate în groapă, din partea Uniunii Minerilor a vorbit tovarăşul Buciumean, iar din partea Uniunii Metalurgiştilor a vorbit tovarăşul George Anton. Înmormântarea a luat sfârşit prin intonarea de cântece funebre şi a Imnului Minerilor din partea ambelor muzici. Pe mormântul victimelor, din partea Uniunii minerilor, s-a pus o cunună.

prăvălia cu istorii

din judeţ

Veriﬁcare pe șantier a lucrărilor la Ședinţa Colegiului Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva Prefectural Hunedoara

Prefectul județului Hunedoara, Călin Petru Marian, a verificat astăzi, conform unui program lunar de deplasare pe șantier, stadiul lucrărilor de reparații capitale și modernizare de la Spitalul Județean de Urgență Deva. Au fost prezenți pe șantier și directorul executiv al Direcției de Sănătate Publică Hunedoara, Sebastian Mezei, directorul S.J.U. Deva, dr. Emil Stoica și reprezentanți ai constructorului. A fost urmărit în special stadiul lucrărilor la scara exterioară de evacuare în caz de incendiu, investiție obligatorie pentru ca celelalte noi secții să primească aviz de funcționare. Aici lucrările sunt în graficul stabilit, dealtfel aceeași situație este întâlnită și la celelalte noi secții aflate în faze finale sau avansate ale construcției: Obstetrică –

Prefectul județului Hunedoara, Călin Petru Marian, a convocat joi, 28 octombrie, ședința Colegiului Prefectural, desfășurată la Inspectoratul școlar al județului Hunedoara.

Ginecologie, Neonatologie, Pediatrie, Chirurgie și Ortopedie Constructorii l-au asigurat pe prefectul județului că se vor încadra în termenele prevăzute în contract, astfel încât până la finalul anului să fie posibilă recepționarea și darea în folosință a unor secții, pacienții beneficiind astfel de cele mai bune condiții de spitalizare. În acest an Guvernul României, prin Ministerul Sănătății, a alocat de la bugetul de stat suma de 20 milioane de lei (cea mai mare sumă din ultimii 6 ani) în vederea continuării lucrărilor de modernizare la Spitalul Județean de Urgență Deva. Pagină realizată cu sprijinul Biroului de presă al Prefecturii Hunedoara.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Discuțiile din cadrul întâlnirii au fost axate pe următoarele teme: 1. Situaţia privind evoluţia principalilor indicatori economico-sociali ai judeţului Hunedoara în semestrul I din 2021. Informațiile au fost prezentate de Silvia Movileanu, director executiv al Direcției Județene de Statistică. 2. Prezentarea principalelor activități sanitar–veterinare desfășurate în conformitate cu Programul Strategic pe anul 2021 și a controalelor efectuate în domeniul sănătății animalelor și siguranței alimentelor precum și măsurile luate pentru îmbunătățirea activității. Situația a fost prezentată de Lucian Josan, director executiv al Direcţiei Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Hunedoara. De asemenea, în cadrul ședințe a fost discutat și aprobat „Raportul pe semestrul I - 2021 privind stadiul de implementare a Planului de acţiuni pe anul 2021 pentru realizarea în judeţul Hunedoara a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare. La finalul întâlnirii, prefectul Călin Petru Marian le-a solicitat membrilor Colegiului Prefectural să acorde o maximă importanță respectării măsurilor luate în domeniul sănătății publice în această perioadă, pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de „COVID – 19”, în instituțiile pe care le coordonează și, mai ales, în interacțiunea cu solicitanții care au nevoie de serviciile funcționarilor publici.

vineri, 29 octombrie 2021

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Ocupă-te mai mult de sănătatea ta, pentru că este un moment bun să găseşti cel mai potrivit leac pentru una din problemele care te frământă.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Primeşti o veste cu tentă oficială pe care te poţi baza în proiectele tale profesionale de viitor. E ca şi cum ai primi o certificare, o garanţie scrisă.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Ai impresia că s-au strâns în jurul tău numai oameni critici, recalcitranţi, puşi pe harţă şi, cu asemenea anturaj, baţi pasul pe loc fără să construieşti nimic bun.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Ai numai motive de bucurie! Primeşti de la cei din jur superbe semne de afecţiune, de prietenie, de simpatie, care te fac să te simţi bine în pielea ta.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Familia e prioritatea numărul unul. Le acorzi mai mult timp ca de obicei celor dragi, ba chiar simţi o nevoie intensă de a sta în compania lor, poate şi pentru că ei vor şti să te facă să te simţi ocrotit şi iubit după o perioadă mai dificilă.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Priveşte situaţia în care te afli cu maximă luciditate, nu te mai amăgi singur şi nici nu lăsa iluzia să te conducă. Nu visa aiurea, nu construi castele de nisip, ci ascultă-ţi cu sinceritate şi în profunzime conştiinţa.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

A fi darnic nu înseamnă a oferi lucruri concrete sau materiale, ci ajunge chiar şi un gând bun transmis cuiva, la nevoie.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Azi nu prea ai chef de nimic, te copleşeşte o stare de comoditate pentru că nu eşti motivat de nimic care să te tragă la treabă.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Îţi doreşti enorm o schimbare în viaţa ta. Perfect: primul pas pentru a o obţine, e s-o ceri: de sus, de la astre, de la Dumnezeu, sau din interiorul tău, nu contează neapărat direcţia!

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Te zbaţi pentru o cauză în care nu cred şi ceilalţi, ca atare tot efortul tău de a-i convinge pare în zadar. Alege-ţi cu mai multă grijă tovarăşii cu care să faci echipă, pentru că azi nu ai parte de camarazi pe aceeaşi lungime de undă sau cu interese similare.

AUTO

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Judecata nu poate fi dreaptă pentru toate părţile, dar singura cale de a restabili echilibrul într-o situaţie tensionată pare a fi compromisul.

• Logan Prestige 1.0 SCE, înmatriculat 2018, alb, 119.000 km, 6500 euro sau predare leasing (mai sunt 15 rate) Telefon: 0761756839

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Parcă ai mai trecut printr-un astfel de moment, care se repetă obsedant la intervale de timp, aproape ciclic. Tocmai pentru că nu e prima oară când simţi emoţia de acum, vei şti să-i faci faţă cu brio.

HOROSCOP

mica publicitate

www.zvj.ro vineri, 29 octombrie 2021

DIVERSE

EDILITARE

Vulcan

înlăturat, iar în locul lui a apărut șanțul în care a fost pozată noua conductă de canalizare. Au fost vreo câțiva care și-au arătat nemulțumirea, că-i va prinde iarna cu noroi în fața blocului, dar constructorii le-au dat asigurări că locul nu va rămâne așa. Iar spusele lor s-au adeverit după ce s-a încheiat operațiunea de pozare a conductei.

Stricăciunile sunt înlăturate

Priviți cu atenție fotografiile! Prima e făcută din 12 august 2021, iar celelalte la două luni mai târziu. În 25 octombrie. Este de prisos să menționez că toate din același loc.

În ce mă privește,

Respectiv,

pe strada Jiului din Vulcan pe care, în iunie-iulie, au început lucrările de înlocuire a vechii rețele de canalizare. Mai întâi, a fost spart asfaltul din dreptul garajelor și al Clubului IMAX. Aici s-a montat conducta principală care dă în magistrala de canalizare care merge, paralel cu linia ferată, până la Livezeni. O echipă de constructori a „băgat” conducta în pământ, iar după aceea a apărut o alta care s-a apucat să repare stricăciunile pricinuite drumului asfaltat nu cu mult timp înainte. S-a lucrat în mod chibzuit și,

facebook.com/ziarulvaiijiului

la sfârșit de tot, a ieșit ce vedeți în poză. Pe drum se poate circula la fix, chiar dacă asfaltul nou turnat e un pic mai ridicat decât cel vechi.

Locatarii blocului A

numai că nu și-au pus mâinile-n cap când au văzut că excavatorul le face harcea-parcea trotuarul și intrările în bloc. Pavajul așternut de câteva luni a fost

eu nu am mai fost așa de sceptic. Mi-am schimbat părerea după ce am văzut cum s-a reparat porțiunea de trotuar de lângă Parcul Avram Iancu. „Decupată” și aceasta atunci când, în dreptul blocului 2 Termic, strada Nicolae Titulescu a fost săpată de-a latul. Trotuarul arată ca înainte de a fi fost făcut praf. Așa e și cu cel de la blocul A. Te uiți la el și spui că parcă nu i-ar fi fost mișcată nicio piatră cubică. „Niciodată nu am mai văzut să se repare așa!” - s-a mirat sincer și nea Ion Belea, vecinul meu de scară, om trecut de optzeci de ani -, atunci când s-a contrazis cu un bărbat de pe cealaltă scară, nemulțumit de carosabilul din zona bisericii romano-catolice din centrul vechi. Gheorghe OLTEANU

vineri, 29 octombrie 2021