Issuu

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Uricani

Director:

Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 4,9482 lei 1$ = 4,2041 lei

1₤ = 5,8091 lei

marţi, 21 septembrie 2021

Anul XIV • nr. 3158 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Incidenţa cazurilor SARS-CoV-2 (20 septembrie 2021)

Judeţul Hunedoara Petrila Petroşani Aninoasa Vulcan Lupeni Uricani

1,06 0,30 0,97 0,91 0,33 0,48 1,20

Dănuţ Buhăescu i-a rezolvat pe loc

cunoscându-i pe câțiva cu acest nume din Vulcan. Dumneaei le-a dat copiilor o bucată de teren pe care a moștenit-o de la ai ei la Buta și pe care tinerii vor să amenajeze ceva. Numai că sau lovit de o problemă.

Ca să ajungă

Primarul din Uricani nu-i omul care să te ducă cu vorba. De lucrul acesta s-au convins mai toți care au intrat în biroul lui cu o problemă și au ieșit mulțumiți că Dănuț Buhăescu le-a găsit rezolvarea optimă. Un exemplu în privința asta îl constituie relatarea de față. La mijlocul acestei luni,

în 15 septembrie, mai exact, la Dănuț Buhăescu s-au înfățișat trei persoane. O femeie, însoțită de un tânăr și soția lui. Aceasta din urmă este fiica doamnei Maria Sauca. Nu Șaucă, așa cum am fost tentat să scriu,

pe acest teren, oamenii sunt nevoiți să facă un înconjur destul de mare. Ar putea scăpa de asta luând-o pe lângă clădirea vechii școli, numai că s-au izbit de refuzul celor de la ONG-ul, un club alpin, care a primit clădirea spre folosință gratuită de la primărie. Giani Blăjan, ginerele femeii, i-a arătat lui Dănuț Buhăescu poze de la fața locului, i-a zis că ar fi nevoie doar de o potecă lată de un metru. Pe care să intre și să iasă. Primarul l-a ascultat, după care a chemat-o pe doamna Florena Markus, managerul public al orașului Uricani.

”E terenul nostru,

i-a spus el funcționarei, dar îl transformăm în alee. So treci în CF. Și să-i zici lui Laurențiu că va fi

prevăzută cu gărduleț și portiță, ca să nu intre decât omul acesta și cine vine de la primărie!”. Să vă mai spun despre bucuria care i-a cuprins pe cei trei după ce au văzut cum a percutat primarul la problema lor? Nu cred că mai e nevoie. Ulterior, Dănuț Buhăescu a aflat că ar mai fi ceva probleme acolo, ceva legat de apele unui pârâu care se revarsă când plouă mult. A promis, însă, că primăria va da o mână de ajutor și pentru soluționarea acestei chestiuni. . Gheorghe OLTEANU

PRIMA CARTE „CU DE TOATE” A PETROȘANIULUI

sport

De la munte la mare

Mândria lui Avram Iancu

"Am ieșit un pic cam șifonat"

A trecut mai bine de un an de când Avram Iancu a intrat în grupul celor care au înotat mai mult de 24 de ore, devenind primul român care a reușit isprava certificată de către Organizația mondială de înot în ape deschise, World Open Water Swimming Association. "Sunt puțin peste 200 de oameni din toată lumea care constituie 24 Hour Club. Datorită efortului meu mă regăsesc la poziția 63 în clasamentul all time, pe locul 13 la categoria râuri. Odată cu includerea mea în listă apare și numele ROMÂNIEI, în premieră pentru națiunea noastră. Da, sunt mândru că am dus numele României în această panoplie exclusivistă. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru sănătate și vouă pentru energia pozitivă pe care mi-o transmiteți", a spus Avram Iancu.

Atletul din Valea Jiului, Codrea Silip, a fost prezent la o cursă de alergare tocmai în Italia. Acesta a schimbat cursele de alergare montană cu una pe malul marii. A terminat pe podium la categoria sa de vârstă. "Am coborât direct de pe munte alături de colegii din Petroșani, de la a cota 0 direct pe litoralul Adriaticii. Acolo am reprezentat orașul nostru la semimaratonul din Porto SanGiorgio. Eu am venit cu gândul să-mi bat propriul record pe semi-1h 24, dar căldura și zăpușeala de pe traseu, și mai ales lipsa pregătirii specifice pentru o astfel de cursă, mi-au creat probleme și m-au încetinit în partea a doua a traseului. Așa că am terminat semimaratonul un pic cam șifonat din cauza efortului depus, dar bucuros de experiența avută. La final am reușit totuși un loc 23 în clasamentul general și un loc 3 la categoria 50+, cu un timp de 1h 25 min", a scris sportivul pe contul său de socializare.

Petrila spulberă Uricaniul, Vulcanul rămâne neînvinsă Liga a patra a programat o nouă etapă în fotbalul mic. Cea de-a treia etapă a consemnat rezultate care erau de așteptat. Inter Petrila a făcut scorul etapei după ce a trecut de Uricani cu scorul de 7-0. Uricaniul rămâne fără victorie și fără gol marcat în acest început de campionat.

Asistență numeroasă la Vulcan

Implicarea primarului Merișanu în fotbalul vulcanean a umplut, ca în vremurile bune, tribuna de la Vulcan, acolo unde trupa lui Dan Voicu a mai bifat un succes. 1-0 cu Gloria Geoagiu. Ca de obicei, antrenorul Dan Voicu a fost obiectiv și a dat dovadă de fair play. "A fost un meci greu, jucătorii mei au fost puțin cam timorați când au văzut atât de multă lume în tribună. Dar au avut o dăruire bună, atitudine bună. Am fost foarte pragmatici. Eu cred, totuși, că un egal ar fi fost echitabil. O echipă bună

Teste antigen înaintea meciului

CS Hunedoara FCSB

Meciul din 16-imile „Cupei României” dintre CS Hunedoara şi FSCB va avea loc miercuri, 22 septembrie, cu începere de la ora 21:00. Pentru a veni în sprijinul persoanelor care doresc să participe la meciul de fotbal de miercuri, 22 septembrie, dintre CS Hunedoara şi FCSB, Primăria municipiului Hunedoara împreună cu Direcţia de Asistenţă Socială şi Spitalul Municipal vor amenaja şi funcţionaliza două puncte de testare în imediata apropiere a stadionului Michael Klein.

)

Ziarul Vaii Jiului

Satul Ociu a câștigat Cupa Văţana Geoagiu. Unicul gol l-a marcat Dani Belei", a declarat pentru zvj.ro, Dan Vociu. Vulcanul rămâne printre echipele neînvinse și este echipa care nu a încasat niciun gol în cele trei etape disputate. "Bravo băieți. Mulțumesc suporterilor care au venit în număr mare, din toate orașele din Vale, să susținem echipa din Vulcan. Nici voi fără noi, nici noi fără voi", a fost mesajul primarului Merișanu. Cele două puncte de testare vor fi amplasate pe platoul de lângă „tribuna mare” (intrarea dinspre Kaufland) şi vor funcţiona miercuri, 22 septembrie 2021, cu începere de la ora 09.00, până la ora 19.00. Costul unui test este de 30 de lei, iar rezultatul se eliberează în 15 minute. În urma testării, la aceleaşi puncte se vor elibera şi certificatele (printate) necesare ulterior accesului în stadion. Doritorii sunt rugaţi să se prezinte miercuri între orele 9.00 – 19.00 pentru efectuarea testelor. De astfel de teste au nevoie doar persoanele care nu sunt vaccinate împotriva Covid 19 cu schema completă şi cele care nu au trecut prin boală în ultimele 180 de zile. Pentru spectatorii cu vârste sub 18 ani testarea nu este obligatorie.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Primăria Comunei Vața de Jos, în colaborare cu AS Ponorul Vața, a organizat o nouă ediție a Cupei Vățana, devenită deja tradiție, prin care 9 sate ale comunei si nu mai puțin de 110 sportivi și-au disputat titlul pe parcursul mai multor săptămâni. În prezența Prefectului județului Hunedoara, Călin Petru Marian, cele 4 sate finaliste ale acestei ediții, Tirnava, Birtin, Pravaleni şi Ociu, au oferit celor peste 300 de spectatori un spectacol demn de o finală. "Apreciem implicarea primarului Liviu Ioan Linta si a viceprimarului Florin Bad în dezvoltarea fotbalului la nivelul comunității locale, comunitate unde își desfășoară activitatea nu mai puțin de 50 sportivi legitimați, participanți in competițiile de seniori și juniori organizate de AJF Hunedoara", se arată pe site-ul AJF Hunedoara.

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

marţi, 21 septembrie 2021

Consiliul Judeţean Hunedoara a fost somat, luni, de către primarul Petroșaniului să coboare “cultul personalităţii” de pe drumul care duce în Parâng

Primarul municipiului Petroșani, Tiberiu Iacob - Ridzi, a somat, luni dimineața, Consiliul Județean Hunedoara și executantul proiectului, SC Strabag SRL, să desființeze în 5 zile corpul de afișaj amplasat fără autorizațiile legale pe DJ 709 F, Cabana Rusu - Masivul Parâng. Motivația primarului Petroșaniului este aceea că terenul pe care a fost amplasată inscripția, mare și vizibilă, „Consiliul Județean Hunedoara”, aparține domeniului public al municipiului Petroșani, acesta fiind predat conform legii constructorului, în cadrul

proiectului de modernizare a drumului județean pentru realizarea unei parcări. Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi susține că afișajul respectiv „a fost realizat fără autorizație”, reprezentând o lucrare suplimentară, dar care nu a fost cuprinsă în documentația ce a stat la baza emiterii autorizației de construire. „Referitor la lucrările de construcție cu caracter provizoriu ale unui corp de afișaj pe care le-ați realizat în Petroșani, Masivul Parâng, pe DJ 709F, pe un teren ce aparține Domeniului Public al Municipiului Petroșani, prin prezenta vă informăm că aceste lucrări nu fac parte din proiectul ”Modernizare DJ 709F: DN 7A - Cabana Rusu -

Masivul Parâng km 6+600 - km 10+ 325)”, proiect ce a stat la baza emiterii autorizației de construire nr. 83/29.08.2017. Având în vedere cele de mai sus, vă solicităm ca, în termen de 5 zile de la primirea prezentei, să procedați la desființarea lucrărilor realizate fără autorizație de construire”, se arată în adresa transmisă luni dimineață de primarul municipiului Petroșani, Tiberiu Iacob - Ridzi, responsabililor din cadrul Consiliului Județean Hunedoara, precum și către executantul lucrării, SC Strabag SRL”, se susține în somația transmisă celor de la consiliul județean și semnată de primarul Tiberiu Iacob-Ridzi. Corneliu BRAN

www.zvj.ro marţi, 21 septembrie 2021

actualitate

diverse

Crește numărul de paturi destinate pacienţilor infectaţi cu SARS-CoV2 la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie “Dr. Victor Babeş” din Timişoara

Începând de astăzi, a fost suplimentat numărul de paturi în zona roșie a Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara. Cele 23 de paturi suplimentare, destinate pacienților cu Covid 19, sunt în secția de boli infecțioase a unitatii.

“În ultimele zile a fost o explozie practic de pacienți infectați cu Sars-CoV 2 care au ajuns la noi având forme moderate dar și severe. Nu puțini sunt cei care au nevoie de oxigen suplimentar. Am fost nevoiți să extindem zona roșie și am introdus încă câteva saloane de la boli infecțioase. Pacienții care erau în acele încăperi au fost mutați într-o altă "zonă albă". Am reorganizat secția de Pneumologie. Vrem să o păstrăm “albă”. Nu ne putem permite să neglijăm pacienții cu patologii acute, asta în primul rând, dar nici pe cei cu neoplasme. La etajul 1 vor fi tratați atât pacienții cu diagnostic de pleurezie, cu pneumonii, altele decât cele produse de coronavirus, BPOC dar și cei cu neoplazii pulmonare. La etajul doi vor fi tratați pacienții cu TBC. Nu vom renunța la paturile din zona albă în care trebuie să avem grija de cei cu afecțiuni pulmonare care necesită internare”, spune prof. dr Cristian Oancea, managerul Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara \De asemenea, pentru viitor, se are în vedere și înființarea unei secții de pre-terapie pentru pacienții cu Covid 19 care au dezvoltat forme severe și foarte severe de boală, asta și în funcție de evoluția cazurilor. “Am mai spus-o și o repet, acest val 4 de Covid 19, care ne va lovi cu forță, este valul nevaccinaților. Aproape 98 la sută dintre cei care vin în spital și au forme moderate sau severe de boală nu au fost imunizați. Cei cativa pacienți internați, vaccinați cu doză completă și care au o formă medie de boală, deci nu severă, au o imunitate scăzută din cauza unor comorbidități, de exemplu neoplazii sau alte afecțiuni foarte grave iar vaccinul nu își face în totalitate efectul. În același timp avem foarte mulți pacienți cu Covid 19 tineri, bineînțeles, nevaccinati”, spune prof. dr Cristian Oancea, managerul Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara. Astăzi în Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr Victor Babeș sunt internați 81 de pacienți cu Covid 19.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Lansări ale unor volume semnate Mihai Mălaimare în organizarea Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara - Deva

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Editura RAO din București, organizează în ziua de 23 septembrie 2021, ora 1700, la Deva Mall, etajul trei, Salle d’Or, un eveniment cultural de excepție: întâlnirea cu actorul și omul de teatru Mihai Mălaimare, care își va lansa cărțile Caleașca aurită și Statuia vivantă, ambele apărute în acest an la Editura RAO. Actor, regizor, profesor, director și fondator de teatru, Mihai Mălaimare s-a născut în anul 1950 la Botoșani, unde a urmat liceul. În 1969 a fost admis la IATC, secţia Actorie, absolvită în 1973, ca șef de promoţie. A ales apoi TNB, unde a jucat între anii 1973 și 1990. În 1990, împreună cu Anca Dana Florea, a fondat Teatrul Masca, pe care l-a și condus până în 2015. Este și absolvent al secţiei Regie teatru, promoţia 1984, doctor în istoria teatrului din 1995, iar între anii 1984 și 1989 a fost profesor de Actorie în cadrul IATC. S-a remarcat, în paralel, prin rolurile interpretate în piese de teatru la radio și TV, și întro serie de filme. Între 2000 și 2008 a fost deputat în Parlamentul României, din partea PSD, membru al CNA (2008–2013) și membru al Consiliului de Administraţie al TVR (1998–2000). A publicat volumele Maidane cu teatru (1998), Demisia (2004) și Şansa (2007). Volumul intitulat, metaforic, Caleașca aurită

cuprinde pagini care evocă adolescența și anii de studenție la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale”, actuala Universitate de Artă Teatrală și Cinematografică. Mihai Mălaimare rememorează cu multă nostalgie, sinceritate și umor perioada 1969-1973, atmosfera acelor ani, despărțirea de Botoșaniul natal și întâlnirea cu lumea teatrului, cu marii actori ai scenei românești din acei ani, profesori de mare prestigiu care i-au fost mentori: Moni Ghelerter, George Dem. Loghin, Dem Rădulescu, Zoe Anghel Stanca. Cu aceeași nostalgie sunt evocați colegii de institut care, asemenea lui, au devenit slujitori ai scenei românești. Mihai Mălaimare a absolvit institutul ca șef de promoție, împreună cu actrița Olga Delia Mateescu. Toți aceștia, profesori și studenți, par a se fi urcat într-o caleașcă aurită care i-a purtat în lumea plină de farmec a teatrului, iar titlul cărții a fost inspirat de această metaforă. „Au fost cei mai interesanți cinci ani din viața mea. În totalitate. Un timp care nu se divide, curge pur și simplu, ca un fluviu care a adunat în drumul său tot ce se putea și acum se aruncă nebunește în mare”, mărturisește Mihai Mălaimare. A doua carte, Statuia vivantă, este o pledoarie pentru această formulă teatrală, pentru extraordinara bogăție de semnificații și mesaje pe care le poate transmite statuia vivantă, această „cheie de boltă a teatrului stradal”, cum o consideră autorul cărții. Întâlnirea cu omul de teatru Mihai Mălaimare va oferi publicului prezent prilejul de a face cunoștință cu una dintre marile personalități ale teatrului românesc contemporan. Ioan Sebastian Bara

marţi, 21 septembrie 2021

După cinematograf și Palatul Cultural,

Lupeniul primește aprobarea ﬁnanţării de la CNI pentru lucrările de la primul bazin de înot din istoria municipiului!

Lucrurile bune legate de zona „Agrement” de la baza Stațiunii Straja-Lupeni și împrejurimile acesteia, o zonă ce adăpostește totodată și stația de plecare a telegondolei, nu se opresc în acest an doar cu amenajarea celei mai mari parcări din Valea Jiului, cea care va rezolva problema locurilor de parcare iarna, când la Straja e aglomerație mare, după cum scriam recent.

O veste bună ne-a fost dată de curând tot de către primarul Lupeniului, Lucian Resmeriță, care a transmis faptul că a fost aprobată finanțarea de 11 milioane lei

www.zvj.ro marţi, 21 septembrie 2021

pentru realizarea bazinului de înot, cel de care am scris încă de anul trecut și nu demult cineva ne mustra, spunându-ne că au fost „povești vânătoreşti”. Ei bine, n-au fost povești de niciun fel, nici laude sau

altceva, ci pur și simplu o realitate și chiar primarul ne spune faptul că evaluarea pentru aprobarea finanțării „a durat mai bine de un an și jumătate”, întârzierea aceasta nefiind nici din vina noastră și nici din vina administrației locale lupenene sau a primarului de-acolo, să fie foarte clar. „După o evaluare care a durat peste un an și jumătate, a fost atribuit contractul de execuție pentru realizarea bazinului de înot în municipiul Lupeni, proiectul are o valoare de 11 milioane lei. Lucrările se vor executa prin asocierea formată din Best Chance,

Delta Antrepriza de Construcții și Montaj 93 și S.C. Scuar SRL și au o perioadă de execuție de 12 luni. Finanțarea acestor lucrări se realizează prin Compania Națională de Investiții”, a explicat primarul Luician Resmeriță. Această lucrare, care va fi realizată prin finanțarea

de către Compania Națională de Investiții, nu este unică în localitatea din vestul Văii Jiului. Reamintim faptul că nu demult, tot prin CNI, a fost repusă în valoare, după un lung timp de așteptare, prin ample lucrări și dotări, „perla” clădirilor culturale din Vale, „Palatul Cultural Muncitoresc”, o clădire de patrimoniu cultural situată în centrul municipiului, iar în Cartierul Braia sunt în execuție, în momentul de față, cu termen de finalizare foarte curând, ample lucrări de reabilitare și modernizare a Cinematografului „Cultural” Lupeni, de asemenea o clădire emblematică pentru lupeneni și zona noastră. Corneliu BRAN

actualitate

prăvălia cu istorii

De vorbă cu un ţăran de pe Valea Jiului (II)

Convorbirea de mai jos a fost publicată într-un serial de 11 episoade, sub titlul „De vorbă cu un ţăran de pe Valea Jiului”, în săptămânalul „Avântul”, în 1928 (intertitlurile îmi aparţin). Cel care-l intervievează este un anume „Dela Dunăre”. Un pseudonim redacțional, desigur nu foarte greu de descifrat, din moment ce directorul-proprietar al ziarului, V.B. Taloescu, a venit în Valea Jiului de pe malul Dunării, de la Drobeta Turnu Severin. Oare de ce redacția nu a titrat convorbirea „De vorbă cu un momârlan de pe Valea Jiului”? Oare de ce cuvântul „momârlan” (ca și „barabă) abia apare de vreo câteva ori în presa interbelică de limba română? Răspunsul la aceste întrebări îl găsim (astăzi) în DEX și (atunci) în societate. (M. BOBOC) Nu şi pentru ăi cu cărbune

Şi comoara e una şi-i mică, dar cărbuni sunt în foalele Jiului pân-o fi lumea şi pământul. Şi durerea noastră este mare că nu în toată ţara românească e aceeaşi lege. Eu am auzit cum că şi pe Valea Prahovei, pe unde curge petrolul cel mult din lume, s-au tocmit societăţi şi scot afară bogăţia din pământurile ţăranilor, dar le dă şi lor ceva perţente. Şi de aceea, chiar sunt oamenii de pe acolo bogătani şi mulţumiţi. Şi-am auzit că peacolo nu prea auzi de muncitori cu numele de Pişta, Laioş sau Hans; ci auzi de Nicolae, Ion sau Gheorghe. Sunt şi de cei străini, dar atât de puţini, încât din ei nu poţi strânge laolată nici cât pentru un joc de horă Dumineca. Şi încă ceva: ne-a spus şi nouă, ţăranilor, domnu’ părinte, cum că e dată, nu de mult, de Casa Ţării o lege, după care trebuieşte ca la tot lucrul de bae să se ţină de ştand trei fârtae români şi numai un fârtac de alte naţii. Tare bună lege şi bine s-a gândit cine a compus-o. Decât că pe la noi, legea stă închisă în fioc, şi fârtaele îs tocmai bine pe dos! Nu cumva, mă cuget eu, o fi sminteală? Că de câte ori vine porunca să se lase jos muncitori, îi aleg domnii pe români, şi cum merg vagoanele mai bine, la lucru îi primesc pe străini. Că au venit de cei cu paşapoarte cât nici la America nu se primesc în douăzeci de ani.

Cărăuşia şi ortăcia care n-au fost să fie

Dar bun e Dumnezeu, s-or îndrepta ele cu vremea, toate câte astăzi sunt pe dos. Însă tot nu mă iartă necazul ca să nu-ţi mai povestesc din cele auzite. Că nu ne-au primit în lucru de stand, una rămâne; că nu ne-au ocolit cu cinstea, alta. Numai că mai este o vorbă, şi anume despre purtarea lucrului de cărăuşie, că cu alt unternemărit nu mi-a fost dat mie să-mi trudesc mintea. Vezi, d-ta, Jiul câtă minune de piatră şi nisip aduce într-un an? Apoi să ştiu că măcar jumătate din ăst material îl bagă inginerii la băi pentru socotelile lor, cele de nu le vedem nici oamenii prostovani de la

facebook.com/ziarulvaiijiului

faţa pământului. Hei, dară la atâta putere de cărăuşie trebuiesc care, cai zdraveni şi oameni sănătoşi. ce-ar fi fost mai cinstit şi mai domnesc decât să ne zică domniile lor: Măi, valahilor! Voi aveţi cai, căruţe şi braţe zdravene. Ia prindeţi-vă voi într-o “ortăcie” cu de-ai voştri din satele de pe Jiu, şi să vă dăm vouă lucrul de cărăuşie. Măcar atât. Că doar Jiul, când vine mânios din sus şi aduce atâta material, locurile voastre le surpă şi le duce pe Surduc la vale şi, câteodată, chiar vitele şi casele. Ar veni acest lucru ca un fel de răsplătire a necazurilor ce înduraţi. Şi vaţi putea agonisi cât de cât un mic avut că, astăzi, toată lumea câştigă. Aşa s-ar fi căzut să fie!

Nişte străini care nu văzuseră apa decât în pahare şi piatra pe drumuri

Vai, dragă Doamne, cari vezi tu minunea oamenilor! Ştii ce-au făcut, domnişorule? Au adus domnii alte naţii, cari nu văzuseră în viaţa lor apa decât în pahare şi piatra pe drumuri. Şi le-au dat lor să poarte lucrul cel mult, plătindu-le atâţia bani că, mai-mai, ajungea la câte un creiţar de fiecare fir de nisip sau câte o coroană de darabul de piatră. Nu-i vrednic Jiul o mie de ani de banii ce s-au plătit pentru piatra şi nisipul lui. Că numai ce luau materialul din Jiu şi-l ţipau la o svârlitură de bâtă şi gata răsplata cea mare. Şi acum, la ce să ne aşteptăm noi de la ei? Care nu aveau ei, nici cai, fiindcă unii fuseseră ciubotari, alţii crâşmari şi ştie dracul ce-or mai fi fost. Aduceau şi ei, la rândul lor, oameni de prin alte părţi, străini ce ne stricau cu carele lor şi bruma de drum ce ne-o făcuserăm noi prin comună. Iar noi, prăpădiţii, ne uitam tăcuţi la ei, toamna, când se întorceau la locurile lor cu taşca plină şi cu nasul roşu de beutură. Numai când se întâmpla să ceară Werk-ului mai mult material şi nu aveau la îndemână alţi străini, cari erau prinşi la alte munci, atunci mai lua şi din ai noştri la lucru. Dar plata ce ne-o da era de batjocură. Nici pe sfert cât luau ei pe munca noastră şi a cailor noştri. Şi când îşi făceau milioane bune, era gata şi lucru.

Licăritul banilor. Plata în bucăţi a pământului

Noi, cum vezi, bogaţi de bani, nu suntem decât că avem pământ şi ceva vite, atât. Când dă Dumnezeu, luăm de pe loc fânul pentru vite, când nu, tot folosul ce-l tragem e taxa ce-o plătim statului! Ba, încât când unul, când altul dintre noi, ne pomeneam, pe rând cu câte un străin, te miri de pe unde, care venia la noi şi ne spunea: “Uite bade, eu aş zice să-mi vinzi mie pământul că-i rău, şi îi aşa, şi d-ta nu tragi nici un folos de pe el. Dacă iei banii, apoi faci cu ei ce vrei d-ta! Şi cum se potrivea că se îmbiau la vânzare numai când era timpul rău şi scumpete mare. Ce dracu să faci? Ispita era mare, banii licăreau departe, ne gândeam că n-ar fi tocmai rău. Intra bietul om la tocmeală, mergea, apoi, la întabulare de scria sus număruşul pământului şi, apoi, mai departe, locul era dus pentru totdeauna din mâinile românului. Şi de aci, începea neguţătoria cea adevărată. Domnul ce prindea locul, îl făcea parcele, frumos, şi dădea de ştire la lume, pe la băi, că are spre vânzare loc de case. Vezi doar ca să nu înţelegem noi şi alţii cum că ei erau mai de cu vreme vorbiţi. Cât ai aştepta neamul din celălalt sat, parcelele erau gătate la vânzare şi câte unul, câte unul, veniau de se aşezau gazde străinii în vatra comunei. Da’ - nentrebam noi - cum de au oamenii aceia atâţia bani să

şi mănânce, să se şi îmbrace şi să mai cumpere şi pământ? Apoi la aceasta să răspunzi d-ta, care nu ştii, că de ţi-oi spune eu, ai să zici că-s flecar. Ei ziceau că-l plătesc în bucăţi (rate - n.r.). Şti-o dracul bucată cum plăteau ei! Asta n-ar fi nimic, ş-apoi erau tare grăbiţi. În două săptămâni îşi tocmiau palancul; într-altă lună îşi făceau cărămida; apoi, aduceau lemnele de copiriş şi ţigla şi, dacă nu treceai prin părţile acelea trei luni, nu mai cunoşteai satul. Casele erau gata şi date în cartel. Că vezi, acum aveau ei case, dar locuiau tot într-ale Werkului, ca să-şi scoată câştig. De unde aduceau materialele, asta e o minune pentru mulţi. Ştiu doar că numai noaptea le aduceau şi se asemănau amarnic cu cele ale Werkului. Cum le căpătau, mai gândeşte-te şi d-ta că eşti mai cu carte decât mine.

Momârlanii trăiau cu urşii. Apariţia băilor

Cât a fost sălbăticiune pe aici doar dacă vedeam, din când în când, câte un domn cu slugi şi câini că bătea plaiurile de voe prea bună şi din lipsă de alt lucru. Bordeiele noastre erau la mare depărtare unele de altele. Şi noi trăiam cu urşii, necercetaţi şi neîntrebaţi de nimeni. Cum s-au pornit băile (minele n.r.), mai apoi, ne-am pomenit că vine peste noi atâta prăpăd de lume, şi pe lângă că ne-a cuprins pământurile cum aflaşi, ne-au mai împănat şi satele cu cele naţii. Eu cred, domnişorule, după cum îţi povesti şi aflaşi că aceasta a fost şi este o mare politică, tot pe atâta de proastă pentru noi!

Cărbunii din foalele Jiului...

Dreptu-i? De bună seamă că-i drept. Apoi, e mare păcat de la Dumnezeul acesta că am fost bătuţi şi am suferit pe pământul nostru, pe care-l cunoaştem fir cu fir. Şi când s-a aflat că sub el zace munţii de cărbuni ai minunei, mi i-au cuprins averea străină, ba cu înşelătorii, ba cu Comisia de Expropiere Ungurească. Fără multă vorbă şi fără voia voastră. Ia vezi, e drept ce ne-au socotit pe noi?! Că astăzi, dacă găseşte cineva o comoară de aur sub pământul lui, în cuprinsul lui, o dă după lege Statului, şi cât e Statul de amarnic la plată, tot îi dă şi omului o parte. Nouă însă nici şivărul ce nu face un creiţar nu ni-l dă de cinste nimeni. Perţente pentru ţăranii cu petrol în curte. Nu şi pentru ăi cu cărbune. Şi comoara e una şi-i mică, dar cărbuni sunt în foalele Jiului pân-o fi lumea şi pământul. Şi durerea noastră este mare că nu în toată ţara românească e aceeaşi lege. Eu am auzit cum că şi pe Valea Prahovei, pe unde curge petrolul cel mult din lume, s-au tocmit societăţi şi scot afară bogăţia din pământurile ţăranilor, dar le dă şi lor ceva perţente. Şi de aceea, chiar sunt oamenii de pe acolo bogătani şi mulţumiţi. Şi-am auzit că pe-acolo nu prea auzi de muncitori cu numele de Pişta, Laioş sau Hans; ci auzi de Nicolae, Ion sau Gheorghe. Sunt şi de cei străini, dar atât de puţini, încât din ei nu poţi strânge laolată nici cât pentru un joc de horă Dumineca. Şi încă ceva: ne-a spus şi nouă, ţăranilor, domnu’ părinte, cum că e dată, nu de mult, de Casa Ţării o lege, după care trebuieşte ca la tot lucrul de bae să se ţină de ştand trei fârtae români şi numai un fârtac de alte naţii. Tare bună lege şi bine s-a gândit cine a compus-o. Decât că pe la noi, legea stă închisă în fioc, şi fârtaele îs tocmai bine pe dos! Nu cumva, mă cuget eu, o fi sminteală? Că de câte ori vine porunca să se lase jos muncitori, îi aleg domnii pe români, şi cum merg vagoanele mai bine, la lucru îi primesc pe străini. Că au venit de cei cu paşapoarte cât nici la America nu se primesc în douăzeci de ani. (va ruma(

marţi, 21 septembrie 2021

angajĂri

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Intervii în dispute şi totul revine la normal foarte uşor, pentru că ai un talent aparte de a negocia, de a calma spiritele şi de a-i aduce la masa tratativelor chiar şi pe cei mai agresivi inamici.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Nu te deranjează nimic în jurul tău, abordezi o atitudine relaxată indiferent ce ai auzi de la ceilalţi. Deşi nimereşti de multe ori în medii tensionate în care planează animozităţi şi neînţelegeri, parcă nici nu le vezi.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Încearcă să fii imparţial în judecăţile tale de valoare, pentru că treci printr-o situaţie în care chiar nu ai voie să ţii partea nimănui şi nici să ai propriile tale preferinţe.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Nu te crampona de fleacurile care te ţin pe loc, pentru că nu merită atâta atenţie. Se vor rezolva mai repede şi mai uşor decât ai crede dacă nu ai căuta nod în papură şi nu te-ai critica întruna!

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Nu lua la modul personal hopurile inerente de pe parcursul misiunilor tale, pentru că şi ele au rostul lor, acela de a te pune la încercare, de a-ţi testa ambiţia şi dorinţa de a reuşi, ca atare nu te împovăra inutil de suferinţe.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Ai acum toate mijloacele concrete pentru a pune în practică o idee excelentă. Totul e să porneşti acum, pentru că această zi este benefică unor iniţiative concrete, palpabile, constructive.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Nu apar evenimente ieşite din comun astăzi, dar ai o senzaţie ciudată de rutină ceea ce devine apăsător. Poate aşteptai ceva deosebit, poate visai la o minune, dar nimic nu se petrece conform viselor tale frumoase.

mica publicitate

Angajez femeie pentru îngrijire persoană bolnavă în Lupeni. Pentru detalii sunaţi la numărul de telefon. 0746780793

ANUNŢ PUBLIC În cadrul derulării procedurii de evaluare de mediu pentru Strategia de dezvoltare economică, socială și de mediu a Văii Jiului (2021-2030) Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, cu sediul în Șos. București-Ploiești nr. 1-1B, Victoria Office, Intrarea Str. Menuetului nr.7, sector 1, București, anunţă publicul interesat asupra disponibilizării proiectului de Strategie și a Planului de acțiuni aferent, finalizarea Raportului de mediu și a Studiului de evaluare adecvată elaborat pentru acesta, și organizarea dezbaterii publice a acestor documente.

Strategia de dezvoltare economică, socială și de mediu a Văii Jiului (2021-2030) și Planul de acțiuni aferent, Raportul de Mediu și Studiul de Evaluare Adecvată pot fi consultate la adresele https://mfe.gov.ro/initiativa-valea-jiului/ și http://www.mmediu.ro/categorie/strategia-pentrutranzitia-de-la-carbune-a-vaii-jiului/303 .

Comentariile şi propunerile scrise pot fi trimise la sediul titularului şi la sediul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor din B-dul Libertăţii, nr. 12, sector 5, Bucureşti, sau la adresa de e-mail evaluare.impact@mmediu.ro, până la data de 02 noiembrie 2021, orele 17:00. Dezbaterea publică va avea loc în data de 09 noiembrie 2021, ora 1100, în sistem videoconferință, prin intermediul platformei WEBEX. Toți cei care doresc să participe la dezbaterea publică se pot înscrie la adresa de e-mail: valea.jiului@mfe.gov.ro , prin furnizarea următoarelor informații: nume și prenume, instituția pe care o reprezintă (dacă este cazul), adresa de e-mail cu care se va face conectarea la ședință. Termenul limită pentru înscriere este 08 noiembrie 2021, ora 1400.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

terpretare.

Nu te aştepta ca toată lumea să fie de acord cu modul în care judeci tu unele situaţii, mai ales dacă au mai multe direcţii de in-

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Încearcă să priveşti oamenii dintr-o perspectivă mai tolerantă, mai blândă, fără să tot găseşti nod în papură la oricine.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Este o zi excelentă pentru un dialog constructiv, deoarece ai şi o minunată capacitate de a vorbi sincer, de a te exprima concis şi la obiect, ca să fii înţeles corect.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Primeşti o veste care anunţă un eveniment viitor căruia îi acorzi o semnificaţie cu totul specială.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

de atât.

Nu te mulţumi cu cât ştii sau ai acumulat, chiar dacă deţii un bagaj impresionant de cunoştinţe, pentru că tu poţi şi vrei mai mult

Horoscop

www.zvj.ro marţi, 21 septembrie 2021

DIVERSE

8 Vulcan

actualitate

Să nu ﬁ fost văzută până acum?

Exemplul poate

fi luat de la modul în care se refac la loc celelalte străzi, trotuare și alei date peste cap odată cu introducerea noii rețele de canalizare. Pe bune, recunosc, nici eu, care am fost sceptic la început, nu am crezut că va fi chiar așa. Voi reveni în privința asta după ce constructorii vor fi terminat tot ce au de făcut. Acum, aș vrea să vorbesc despre o situație de care nu prea știu cine se face vinovat.

terenul căruia se află, sau a celor de secția vulcăneană Apă-Canal? A oricui ar fi, e nevoie ca și ea să fie adusă la… starea inițială. Să zicem că, până acum, nu a fost văzută nici de unii, nici de alții. Deși e greu de crezut asta. Gheorghe OLTEANU

Gura de canal

de pe partea dreaptă, cum mergi spre poștă pe aleea despre care vorbeam la început, este plină, plină cu tot felul de gunoaie. Nu e ceva neobișnuit în Vulcan. Din moment ce a fost văduvită de capac, s-a transformat rapid într-o pubelă ceva mai mare. Problema în care nu sunt pe deplin lămurit este cea a proprietarului său. Este a magazinului Penny, pe

Aleea care, din strada Nicolae Titulescu, duce în spatele Poștei din Vulcan a fost reparată cât de cât. Lucru care s-a făcut după cele apărute în ZVJ. Am zis cât de cât, fiindcă mai e ceva de făcut până ca străduța să arate cum a fost înainte de a fi săpată de-a lungul.

facebook.com/ziarulvaiijiului

marţi, 21 septembrie 2021