Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani
Vulcan
Director:
Cătălin DOCEA
Curs valutar:
1€ = 4,9482 lei 1$ = 4,1824 lei 1₤ = 5,7796 lei
miercuri, 15 septembrie 2021
Anul XIV • nr. 3154 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
Incidenţa cazurilor SARS-CoV-2 (14 septembrie 2021)
Judeţul Hunedoara Petrila Petroşani Aninoasa Vulcan Lupeni Uricani
0,62 0,25 0,60 0,23 0,33 0,63 0,76
Viteză de reacţie
Un incident soldat, din fericire, fără urmări deosebite și care a evidențiat capacitatea de reacție a persoanei implicate în el s-a petrecut în după amiaza zilei de luni, 13 septembrie, pe Bulevardul Mihai Viteazul din Vulcan.
Nu am fost de față,
dar imaginile făcute de un prieten și relatarea sa au fost destul, încât să ajung la această concluzie. Pare-se că ceasul rău din ziua de treisprezece l-a surprins pe protagonistul întâmplării imediat după ce a intrat cu dubița într-unul din locurile de parcare din fața blocului în care se află magazinul „Romarta”, aproape de cinematograf. La un moment dat, omul a observat că de sub capota motorului începe să iasă fum.
Cel care a realizat
fotografiile a rămas și el uimit de faptul că bărbatul de la volan nu s-a pierdut cu firea. A
De vorbă cu un ţăran de pe Valea Jiului (I) Paginile 4- 5
ieșit imediat cu un stingător cu praf și bioxid de carbon și a stins rapid începutul de incendiu. Viteza cu care a acționat a făcut ca flăcările să nu apuce să cuprindă întregul motor și, de acolo, să se răspândească spre cabină și restul mașinii. Pompierii care au ajuns într-un timp scurt la fața locului nu prea au avut de lucru. Au întocmit procesul verbal și, posibil, l-au felicitat pe șofer pentru modul în care s-a comportat. Ce s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi fost așa? Nu-i greu de închipuit, mai ales că, de-o parte și de alta, mai erau parcate autoturisme. Gheorghe OLTEANU
PRIMA CARTE „CU DE TOATE” A PETROȘANIULUI
2
SPORT După două înfrângeri și un egal,
Fotbal. Liga a IV-a
Vulcanul a remizat la Haţeg, Uricaniul spulberată, Petrila a pierdut
Cea de a doua etapă din campionatul Ligii a IV-a, la fotbal, a adus rezultate previzibile, dar și o mulțime de goluri.
Derbiul etapei a fost jocul de la Hațeg, unde echipa locală, CSO Retezatul, una dintre grupările care și-au anunțat intenția de a lupta pentru pro¬mo¬varea în liga a treia, a primit replica unei alte echipe cu pretenții, CSM Mihai Viteazu Vulcan. Jocul s-a încheiat nedecis: 0-0. Rezultatul îi avantajează pe oaspeți, aflați după două etape pe locul al treilea în cla¬sa¬ment. Minerul Uricani a pierdut din nou la scor mare, fiind învinsă, acasă, de Șoimul Băița. Echipa din Vale are 15 goluri primite în două meciuri. Inter Petrila a pierdut la Victoria Călan, echipă care se anunță a fi revelația acestui început de campionat.
Rezultate
ACS Minerul Uricani - ACS Şoimul Băiţa: 0-7; CSM Dacia Orăştie 2010 - CSM Deva: 7-3; AS Victoria Călan - CS Inter Petrila: 2-0; CSO Retezatul Haţeg - CSM M. Viteazul Vulcan: 0-0; C.S. „Gloria” al Orașului Geoagiu-CS Hunedoara 8-3. După două etape conduc în clasament, cu câte 6 puncte, Gloria Orașului Geoagiu și Victoria Călan, urmate de echipele din Vulcan și Hațeg.
)
Ziarul Vaii Jiului
CSM Jiul Petroșani mai speră
Echipa de fotbal din liga a treia, CSM Jiul Petroșani, se va deplasa în Oltenia pentru meciul împotriva celor de la Viitorul Pandurii (2), într-un joc ce va conta pentru etapa cu numărul 4 a Ligii a 3- a, seria 7.
Vineri, 17 septembrie, de la ora 17: 00, se va desfășura Viitorul Pandurii(2) Tg Jiu - CSM JIUL, un joc de care pe care. Ambele echipe au obținut câte o remiză, neavând nicio victorie până acum. Pentru CSM Jiul Petroșani cele trei puncte au o miză uriașă, dat fiind faptul că minerii sunt în căutarea primei victorii din acest campionat.
Echipe puţine în Liga a V-a Luni, 13 septembrie, CSM Dacia Orăștie a fost gazda organizării Ședinței Comitetului Executiv al Asociației Județene de Fotbal Hunedoara.
CSM Dacia Orăștie este un partener de baza în dezvoltarea fotbalului la nivelul județului Hunedoara. În cadrul ședinței s-au pus bazele unor noi proiecte privind redresarea fotbalului în mediul rural. În acest sezon s-a stabilit un record negativ privind participarea în campionatul Ligii 5: doar 6 echipe! „Apreciem prezența d-lui viceprimar al Municipiului
Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN
Hunedoara,
În așteptarea FCSB
Miscarea fotbalistică din județ fierbe la cote maxime. După ani și ani, o echipă din Liga 1 ne va călca pragul.
Stadionul echipei de fotbal Corvinul Hunedoara capătă și mai multă culoare zilele acestea, odată cu pregătirea meciului de Cupă cu FCSB. Detalii despre biletele pentru jocul din data de 22 septembrie, în curând, pe pagina de Facebook a Primăriei Hunedoara. Corvinul este neînvinsă în Liga a III-a și are planuri de a promova în Liga secundă. Reamintim că în șaisprezecimile Cupei României, CSM Jiul Petroșani a fost spulberată de hunedoreni cu 5-0.
Pagină realizată de Loredana JUGLEA
Orăștie, Cristian Ovidiu HENDREA, la ședința Comitetului Executiv! Mulțumim d-lui Ștefan Marius, președintele CSM Dacia Orăștie, pentru găzduirea ședinței Comitetului Executiv”, se arată pe site-ul oficial al AJF HUNEDOARA. Liga a cincea va debuta pe data de 18 septembrie. După o pauză foarte lungă cauzată de pandemia COVID-19, reprezentanții echipelor de Liga 5 prezente la Sesiunea de lucru de la Băcia au stabilit că primele meciuri ale echipelor de Liga 5 să se dispute în Cupa României etapa 1, programată pentru data de 12 septembrie 2021, urmând ca prima etapă a noului sezon de Liga 5 să se desfășoare în data de 18 septembrie 2021. Cu un format competițional adaptat situației actuale, campionatul se va derula cu 10 etape în perioada de toamnă(tur-retur) si cu 10 etape în perioada de primăvară a anului 2022(tur-retur).
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
miercuri, 15 septembrie 2021
Petroșani
Doi poluatori - prinși de către inspectorii de mediu
Problemele legate de deșeurile rezultate din construcții continuă la Petroșani ca peste tot prin țară. Luna aceasta acest gen de poluare sa întâmplat din nou în câteva locuri.
Acest fapt i-a determinat pe inspectorii de mediu din primărie și pe polițiștii locali să fie pe fază. Doi poluatori au fost prinși și amendați. Interesant este că ambele cazuri sau petrecut în două foste zone industriale importante: în zona fostei Mine Dâlja și în zona fostei preparații de la Livezeni. Făptașii au aruncat materiale de construcții provenite din renovarea apartamentelor. „Nu-i chip să stai 24 de ore din 24 și să veghezi tot malul Jiului de Est, sau, știu eu, toate cartierele, ca să-i prinzi pe acești oameni în flagrant. Dar în momentul în care mergem pe teren și primim informații de la oameni, că în locul X cineva a venit cu mașina sau cu căruța ori căruciorul și a aruncat deșeuri din construcții sau menajere, firește că începem să strângem date. De multe ori găsim chiar facturi sau alte documente, aruncate de respectivii, și așa mergem direct la țintă. În alte dăți ni se spune numărul de înmatriculare a mașinii, sau, pur și simplu, numele contravenienților îl aflăm de la vecini ai respectivilor ce i-au văzut. Ultimul poluator prins, un domn care își renovase locuința pe strada Aviatorilor din Cartierul Aeroport, l-am prins de pe urma unor facturi vechi, aruncate la grămadă cu materialele de construcții, cu mobilier vechi și cu ceva gunoi menajer. A fost amendat cu suma de 500 lei, deoarece a transportat cu mașina acele deșeuri și le-a aruncat undeva în spatele fostei preparații, înspre apropierea malului Jiului. E păcat că unii cetățeni nu înțeleg că orașul, zonele lui nu sunt containere de gunoi. E greu de înțeles de ce unii nu doresc să plătească la casieria primăriei cei 80 lei/ mc de gunoi rezultat din construcții și preferă să facă așa ceva, după care ajung să plătească amenzi cu mult peste această sumă!”, ne-a spus Arthur Ambruș, șeful Biroului de Mediu din cadrul Poliției Locale Petroșani. Anul acesta 17 petroșeneni au fost prinși și amendați de inspectorii de mediu și de polițiștii locali cu chestiuni de acest gen. Corneliu BRAN
8
www.zvj.ro miercuri, 15 septembrie 2021
Băieţii care au relocat seiful cu tot cu bani al asociaţiei pensionarilor Petroșani rămân în arest
Recent, am stat neoficial de vorbă cu președintele Asociației Pensionarilor pentru Ajutor Reciproc Petroșani, Dan Gheorghe Armulescu, pe tema furtului celor 168.000 lei, bani luați cu tot cu seif din sediul instituției.
Omul mi-a zis că nu vrea să vorbească cât este pe rol în instanță cazul, existând patru persoane tinere bănuite (trei din ele fiind arestate, iar un al patrulea - sub control judiciar). Omul era de-a dreptul siderat cum au putut respectivii, într-un timp foarte scurt, să ridice acel seif foarte greu și să-l ducă până la portbagajul mașinii. E, totodată, și supărat pentru amenda primită de la poliție, de 2.000 lei din câte am înțeles, pentru neglijență în nerespectarea măsurilor de securitate prevăzute în legislație în locurile de acest gen unde se lucrează cu bani, fiind vorba de un CAR. Fiind o discuție privată, nu putem spune mai multe, mai ales fără acordul domnului Armulescu. Dar, pornind de la această discuție, ne-a atras atenția faptul că două instanțe din județul nostru și din Alba-Iulia n-au putut soluționa până la acel moment al discuției contestațiile depuse de trei dintre cei patru „actori” la acest „jaf de film” în toată regula, legate de măsura arestului preventiv. Asta deși cazul s-a petrecut în noaptea de 7 spre 8 iulie, iar discuția noastră cu președintele s-a petrecut în prima perioadă a lunii septembrie. În fine, până la urmă, la nu foarte mult timp de la discuția cu președintele asociației pensionarilor din Petroșani, am aflat că o a treia Instanță de judecată, după cea de la Tribunalul Hunedoara și de la Curtea de Apel Alba-Iulia, respectiv o Instanță de judecată de la Tribunalul Sibiu a respins contestațiile legate de măsura arestului preventiv. Deci, trei dintre cei patru tineri cercetați și bănuiți pentru furt
vor continua să stea în arest la Penitenciarul Aiud. Al patrulea bănuit a fi complice se află în continuare sub control judiciar. Polițiștii au stabilit în dosarul penal că cei trei tineri cu vârste cuprinse între 25 și 32 de ani, M.G.T. (zis „Biță”), A.M.N. zis („Adi Bela”) și A.E.R.A. (zis „Adiță”), au forțat în noaptea de 7 spre 8 iulie, anul curent, ușa de acces la casieria asociației, au pătruns apoi în interior și au „săltat” seiful cu bani, cărându-l în portbagajul unei mașini. După care au plecat în viteză, timpul de operare fiind destul de scurt, asta ținând cont și de greutatea seifului de oțel și de fier special. Rămâne de văzut care va fi finalitatea acestui caz, că cei patru sunt deocamdată doar bănuiți și beneficiază de prezumția de nevinovăție până la proba contrarie, dacă procurorii vor avea probe suficiente și clare. Până atunci, însă, din discuția cu domnul Armulescu, reiese faptul că prejudiciul creat, cei 168.000 lei, va fi greu spre foarte greu de recuperat, „poate nici un sfert”, după cum ne spunea președintele. „Iar noi, asociația, am rămas și fără bani și cu amenda primită… Asta e, ce să facem…”. Corneliu BRAN
ACTUALITATE
3
4
prăvălia cu istorii
De vorbă cu un ţăran de pe Valea Jiului (I)
Convorbirea de mai jos a fost publicată într-un serial de 11 episoade, sub titlul „De vorbă cu un ţăran de pe Valea Jiului”, în săptămânalul „Avântul”, în 1928 (intertitlurile îmi aparţin). Cel care-l intervievează este un anume „Dela Dunăre”. Un pseudonim redacțional, desigur nu foarte greu de descifrat, din moment ce directorul-proprietar al ziarului, V.B. Taloescu, a venit în Valea Jiului de pe malul Dunării, de la Drobeta Turnu Severin. Oare de ce redacția nu a titrat convorbirea „De vorbă cu un momârlan de pe Valea Jiului”? Oare de ce cuvântul „momârlan” (ca și „barabă) abia apare de vreo câteva ori în presa interbelică de limba română? Răspunsul la aceste întrebări îl găsim (astăzi) în DEX și (atunci) în societate. (M. BOBOC)
Badea Pătru Vasilie - un român sadea supărat, supărat...
M-am împrietenit cu badea Pătru Vasilie, modest crescător de vite din comuna B.... (probabil Bărbătenii de Sus/ Jos - n.a), astăzi (adică în 1928, n.r.) sunt patru ani de atunci. Mi-a spus, când l-am cunoscut pentru prima oară, că îi tare plac. Şi, drept să spun, şi el mi-a devenit simpatic foarte repede, fiindcă am observat la badea Pătru agerime de minte, scânteieri sănătoase de idei şi, îndeosebi, o mare şi sfântă dragoste pentru petecul cinstit de glie ce i-a rămas de la părinţi. Şi cum se întâmplă îndeobşte, prietenia noastră reflectă, în acelaşi timp, identitatea de vederi ce-o avem amândoi despre aşezarea lucrurilor din această regiune. În primul rând, am aflat de la el multe şi preţioase amănunte despre fapte petrecute mai demult în Valea Jiului, pe care nici un hrisov nu le pomeneşte şi poate că nici nu le va pomeni vreodată. Mi-a citat badea Pătru chiar nume de oameni care trăiesc şi astăzi, având pentru unii simple, dar neaoşe, cuvinte de indignare. - Dumneata, domnişorule, - începea badea Pătru convorbirile noastre - nici nu ştii câte nedreptăţi negre, tot atât cât sunt cărbunii de negri, am avut de îndurat noi românii, mai înainte, pe Valea aceasta a Jiului şi a noastră. Ce îndurăm, în aste timpuri, şi vezi şi d-ta, e prea puţin faţă de ceea ce a fost.
Un strajamegier din Surduc al naibii de rău şi de mânios pe români Iată, eu m-am pomenit de mic copil, şi la fel şi tata şi bunicu’, pe plaiurile Parângului şi Retezatului, dar, până azi, la vârsta de 70 de ani, încă nu ştiu să ne fi făcut cineva cinstea de stăpâni adevăraţi ai pământului şi pădurilor, ce vezi d-ta cu ochii în jur. Ci, dacă ni-au preţuit... aşa cât ca să strice pe noi o vorbă negândită, preţ de timp, cât ţine aprinsul unei ţigări. Puteam noi a ne plânge cuiva? Ferit-a Sfântul! Pe cât ni-ar fi fost dreptatea de mare, pe atât de mare şi bătaia, ba şi “ştrăfuiala”. Şi, câteodată, mâncam bătaie de la jandarmi, aşa, numai fiindcă le venea lor poftă. Tiii! Era, domnişorule, la Surduc, colo lângă podul Jiului, un strajamegier, rău, Doamne, - Dumnezeu să-i poarte de grijă - rău şi mânios de gândiul că l-a născut maică-sa într-un ciubăr cu paprică de Seghedin. Numai câtă bătaie a dat acela şi câtă avere ne-a mâncat nouă nouă!...
Stăpânii după dreptate - fără locuri de muncă. Săcuii - îndestulaţi cu pită şi slană eftină
Căci, să vezi şi dumneata, lucru la Werk nu căpătam noi, românii, fiindcă stăpânirea avea grijă să aducă la lucru vercesc numai săcui din partea cealaltă a Ardealului, pe care-i aşeza frumos în case de zid, şi
facebook.com/ziarulvaiijiului
pe care-i îndestulia cu slănină şi pită eftină, câtu-i lumea, de credeau bieţii săcui că, iaca, aici sunt cel puţin în mijlocul Raiului. Iară noi, stăpânii după dreptate ai pământului acestuia, cuibăriţi în case făcute din lemn prăvălit de pe steiurile bătrâne ale Surducului, şi mâncând mămăligă amară, trebuia să ne mişcăm într-un chip ca să putem duce viaţa de la o zi la alta. Lucram, mai pe nimic, orice şi oricât. Ehe!, care dintre noi ajungea slugă la vreun domn, apoi acela era socotit tare norocos.
Contrabandă de nevoie. Finunţ cu pană de cocoş la pălărie
Şi aşa săraci şi prigoniţi cum eram, uşor ne înceluiau negustorii cu glasul lor de ghiavoli îmbrăcaţi în piele de îngeri. Ba cu un rachiu mai tare, ba cu doi trei florini strecuraţi în mână hoţeşte pe la spate. Ne făceau să primim a face pentru ei contrabandă de vite aduse de la regat prin munţi. Ştiau că nu suntem fricoşi şi că numai noi şi căprioarele cunoaştem - pentru
mulţi - nebănuitele poteci ale munţilor, pe care n-a trecut vreodată picior de finunţ cu pană de cocoş la pălărie. Şi-apoi mai era ceva: de ne prindeau, pe noi ne prindeau, şi vai şi-amar de pielea şi punga noastră era. Iar, în ăst timp, domnii negustori şedeau departe, la cafană, în Petroşani, neconturbaţi de nime, ca şi când nici usturoi n-ar fi mâncat, nici gura nu le-ar fi mirosit. Cum vezi dumneata, bună treabă: unii la primejdie şi alţii la cafană. Tare slabi mai eram! Şi spun drept - zău în Dumnezeu -, numai pe mine m-au prins de două ori, da’ bine. Tocmai când aduceam mai multe vite şi vreo douăzeci de porci. Chiar aşa. Mi-au confiscat vitele, m-au legat bine-ha, şi m-au purtat, bată-i vina jandarmi, pân vreo trei comune, pe unde aveam eu neamuri, ca pe-un “cevargău” , de-mi era silă să mai trăiesc! De bătaie, nu-ţi mai povestesc, căci pe aceea o simt şi acum în oase, Doamne feri! Câtă ocară!
Necazul cu ştrăfuiala din primăvara anului 1890...
Acasă, nevasta, mai cu minte decât mine, după ce plânsese tot timpul, când m-a văzut intrând în ogradă, m-a primit cu vorbe aspre de ocară. Şi avea
dreptate. Acuma m-au prins, m-au prins, şi gata. Să zic că bătaia nu m-a costat bani, dar a venit apoi ştrăfuiala. Acu’, năcaz mare. Eu, domnişorule, nu ştiu deor fi mers toţi banii la stăpânire, doar atâta ştiu, că mi-am vândut tot-tot, numai ca să scap de temniţa ce sta deschisă foarte cu bună voe pentru noi. Aceasta s-a întâmplat prima oară în viaţa mea, în primăvara lui 1890. De-atunci, m-am liniştit eu pe câtăva vreme, dar mă rodia la inimă banii ce-am dat, şi mai mă rodia o întrebare de minune: cum de-au aflat atunci jandarmii de la Surduc că eu aduc vite chiar prin locul acela, şi, mai cu seamă, timpul?
Strajameşterul ungur spune adevărul despre negustorii jidovi ...
Şi a dat Dumnezeu de am aflat şi minunea aceasta. Nici că ţi-ar trece prin minte, domnişorule! Aşadar, află d-ta că în mâinile jandarmilor cădeam numai din pricina acelor negustori jidovi, cari ne trimiteau să facem contrabandă. Când am aflat, ma trăsnit pe loc durerea în moalele capului şi aş fi fost în stare să merg să le scot măruntaiele afară tâlharilor ce ne trimiseseră până atunci la faptă necinstită. Dar vei întreba d-ta, ce folos trăgeau negustorii dacă ei ne mânau şi tot ei ne pârau mai apoi? Iată şi tâlcul, pe care l-am aflat din pipărata gură a strajameşterului într-o seară, la cârciuma satului, după ce ungurul dăduse peste cap mai multă palincă decât îi era măsura. Râdea şarpele, ne înjura şi spunea: valah puturos şi prost! Veneau la noi domnii din Petroşani, din Aninoasa, din Vulcan, şi ne îmbiau cu negustoria blestemată. Făceam tocmeala laolaltă şi hotăram noaptea când vom aduce vitele. Nopţile le alegeam pe cele fără lună, înţelegi dta. Dădeau, mai apoi, mâna cu noi şi ne despărţiam cu pieptul umflat de mulţumire că pusesem bună treabă la cale. Noi plecam pe la căşile noastre, iar domnii negustori drept... la Surduc, la strajameşter! Îi povestiau aceluia, fir cu fir, tot ce vorbiseră cu noi mai devreme. Îi spuneau numele nostru, vitele ce vom aduce şi poteca pe care vom umbla. Şi la aşa chip, cădeam prinşi în ochiul laţului ca ştigleţii, fără multă trudă din partea ceangăilor. Când se ţinea, apoi, licitaţia pentru vânzarea vitelor de contrabandă, să întâmpla (!) să le cumpere tocmai negustorii noştri! Auzit-ai dumneata? Doar socoata lor era foarte limpede: cumpărau cu pe jumătate preţ vitele noastre. Şi din aceşti bani muţumiau mai departe, domneşte, pe omul drept al stăpânirii! Cum vezi, d-ta cinstită hoţie. Şi acum dacă am vorbi cu oameni cu mintea aşezată, trebue să mărturisim că nici noi n’am fost de omenie, de vreme ce primiam să facem asemenea isprăvi, dar nouă ni s-ar mai erta prostia ca unor ţărani fără carte şi fără multă minte. Şi în afară de aceata, noi plătiam cu bani buni vitele. Numa’ ia-mi vezi cum câştigau banii domnii cu cocie în curte şi slugi, domnii cu botă aurită, ce jucau în cărţi cu fişpanii, cu birăii şi cu mărimile toate câte erau. Ba, mă tem că unii ajungiau să fie aleşi de deputaţi la Peşta, să facă cinste ţării cu banii câştigaţi cum îţi povestii. Aşa, zău. Unii trăesc şi astăzi, şi dacă nu mai pot face hoţia cu contrabanda, fac ei alte hoţii mai mari. Că dacă mă uit eu bine, văd astăzi toate calfele
miercuri, 15 septembrie 2021
prăpădite de altădată, mari neguţători, milionari, unternemeni toţi la werk, cu căşi mândre şi mari ca ale grofilor de altă dată. Şi Verkul îi românesc zicese, dar cei de se îmbogăţesc pe urma lui nu-s “batâr” unui român.
Ce avea de a face fânul cu... cărbunele
Iată, văzuşi că oamenii de care ţi-am vorbit, şi-s domni mari prin Valea Jiului, ne-au fost duşmani de moarte. Unul din ei, căruia nu-i pot grăi numele că-i tare străin şi greu, ne-a aruncat podurile Jiului în aer ca să nu să poată apropia armata română de Ardeal, când a pornit către noi, în 1916. Alţii înjurau şi strângeau pumnii către românii de pe aici, grăind vorbe grele şi prinzându-se pe legământ că atunci când se vor întoarce ei vor toca pe toţi valahii, cum l-au tocat pe Horia. Cum ştiţi prea bine, armata românească nici că a vrut să ştie de lucrurile acestea şi a venit frumos în Ardeal. Ba, s-a mai dus până la Peşta, unde au ţinut steagurile noastre în tovărăşia opincilor pe casele stăpânirii ungureşti. Acestea toate au trecut şi lucrurile s-au potolit. Oamenii trebuiau să se apuce din nou de lucru. Cum o fi fost sau cum este prin alte părţi nu ştiu. Ce ştiu eu este că domnii cei buni de la Bucureşti nu s-au atins de nici unul din cei călăi din slujba ţării ungureşti. Au hotărât cu blândeţe să-i ţie în slujbă pe toţi ungurii dacă fac jurământ către ţară. Unii au primit. (Vai de jurământul ce l-au depus!). Alţii au fugit peste Tisa. Însă, cei mai dârzi au stat aici, dar n-au vrut să audă de statul nostru. Şi cu aceştia, ştii ce s-a întâmplat? I-a luat, domnul meu, Werkul, i-a făcut directori mari, şi le-a dat o dată pe lună atât - precum
Sunt oameni, domnişorule, cari ne iau drept glume spusele noastre. Şi au dreptate.... Oare sunt de crezut cele ce aflaşi de la mine? E de crezut când ţi-oi spune că odată m-am dus la directorul ăl mare, la dl. Măria sa, să-i cer ceva de lucru, că n-aveam cu ce cumpăra nutreţ la vite, şi că mi-a răspuns: Bine bade, îţi dau lucru de săptămână, dar, în schimb, să cumperi fânul de la nevastă-mea. Bine. Ce avea a face fânul cu cărbunii, unde era el director şi cu nevastă-sa, pe care toată ziua o vedeam în “cocie” mândră? Iaca avea, şi ţi-oi spune. Când un domn din ăştia mari ochia un locşor mai arătos şi bun de funăţ nu trecea mult şi ne pomeniam numai cu comişia că vine afară şi îl expropia după legea ungurească pe seama băii. Era locul de vreun folos pentru Werk? Da’ de unde... Era fânul bun şi era locul bine aşezat pe vreo coastă frumoasă unde îşi putea face Măria Sa o filogorie mândră, din care să priviască cuprinsul jurului în zilele de vară cu soare cald. Şi până să vie rânȚărani din Valea Jiului - în urmă cu 90 de ani. dul cărbunilor pe locul acela, cumpăDin expoziția de la „Făgădăul Românesc”... ram amarnic de la D-na Măria Sa fânul nostru de pe locurile noastre! Auzit-ai dumneata? Curată mişelie! Şi mai trimitea D-na Măria Sa să-i dăm câteodată hoare şi ouă proaspete, iar bani nu mai căpătam neam şohan, că vezi, dta, săracii domni erau învăţaţi numai să primească bani nu şi să dea.
Domnii noştri şi ai lor...
Aşa a fost, aşa este şi astăzi. Eu voi închide mâine ochii, dar de schimbat nu voi vedea nici o schimbare. Şi doară astăzi, sunt la putere domnii noştri români, şi ar putea să fie o ţârucă mai de ispravă d-lor, să apuce buboiul bine de coarne că tare s-a nărăvit şi tot ei, străinii, sunt mai mari. Dacă ai cerceta Valea întreagă, nu vei da peste un director cât de mic, care să fie român. Ferit-a sfântul! Apoi, aceasta e blăstămăţia mare pe capul nostru... Sunt ei câţiva şi români în slujba Werkului, dar cu putere atâta de mică, că mai mult îi încurci de nu ştiu ce să-ţi răspundă, când îi rogi pentru vreo îndreptare, decât le faci plăcerea să te ajute. Eu ştiu un lucru: au fost ungurii stăpâni, ei trebuiau să fie directori, sunt astăzi românii stăpâni, românii trebuie să fie directori. Iată, eu nu ştiu ungureşte nici cât a uitat Pişta cocişul din secuime. Pas să ne înţălegem cu ungurii, când ei nu ştiu o frântură de vorbă românească. Şi altceva. Dacă-i directorul străin, el are să-şi ajute pe ai lui. Şi când n-o mai găsi de-ai lui prin Ardeal, are să-i aducă cu paşaport de peste graniţă, din Ungaria sau din Nemţia, ca să ne prindă nouă pâinea de la gură. Şi noi să fim pe mai departe slugi la cei de n-au pită în casă în ţara lor civilizată.
Retragerea nemţilor. Poduri aruncate în aer
Şi apoi, dumneata să nu înţelegi cumva din cele ce-ţi spun că aş fi câine la suflet. Să mă păzească Dumnezeu! Că de ce zic eu că ar fi cu dreptate să stee românii acum la puterea Werkului, aceasta e altă ceva cu mult mai cinstit decât ţi-ai închipui dumneata.
8
www.zvj.ro miercuri, 15 septembrie 2021
zeu, luăm de pe loc fânul pentru vite, când nu, tot folosul ce-l tragem e taxa ce-o plătim statului! Ba, încât când unul, când altul dintre noi, ne pomeneam, pe rând cu câte un străin, te miri de pe unde, care venia la noi şi ne spunea: “Uite bade, eu aş zice să-mi vinzi mie pământul că-i rău, şi îi aşa, şi d-ta nu tragi nici un folos de pe el. Dacă iei banii, apoi faci cu ei ce vrei d-ta! Şi cum se potrivea că se îmbiau la vânzare numai când era timpul rău şi scumpete mare. Ce dracu să faci? Ispita era mare, banii licăreau departe, ne gândeam că n-ar fi tocmai rău. Intra bietul om la tocmeală, mergea, apoi, la întabulare de scria sus număruşul pământului şi, apoi, mai departe, locul era dus pentru totdeauna din mâinile românului. Şi de aci, începea neguţătoria cea adevărată. Domnul ce prindea locul, îl făcea parcele, frumos, şi dădea de ştire la lume, pe la băi, că are spre vânzare loc de case. Vezi doar ca să nu înţelegem noi şi alţii cum că ei erau mai de cu vreme vorbiţi. Cât ai aştepta neamul din celălalt sat, parcelele erau gătate la vânzare şi câte unul, câte unul, veniau de se aşezau gazde străinii în vatra comunei. Da’ - ne-ntrebam noi - cum de au oamenii aceia atâţia bani să şi mănânce, să se şi îmbrace şi să mai cumpere şi pământ? Apoi la aceasta să răspunzi d-ta, care nu ştii, că de ţi-oi spune eu, ai să zici că-s flecar. Ei ziceau că-l plătesc în bucăţi. Şti-o dracul bucată cum plăteau ei! Asta n-ar fi nimic, ş-apoi erau tare grăbiţi. În două săptămâni îşi tocmiau palancul; într-altă lună îşi făceau cărămida; apoi, aduceau lemnele de copiriş şi ţigla şi, dacă nu treceai prin părţile acelea trei luni, nu mai cunoşteai satul. Casele erau gata şi date în cartel. Că vezi, acum aveau ei case, dar locuiau tot într-ale Werkului, ca să-şi scoată câştig. De unde aduceau materialele, asta e o minune pentru mulţi. Ştiu doar că numai noaptea le aduceau şi se asemănau amarnic cu cele ale Werkului. Cum le căpătau, mai gândeşte-te şi d-ta că eşti mai cu carte decât mine.
Momârlanii trăiau cu urşii. Apariţia băilor
le dă şi astăzi - cât nu primeşte un general într-un an. Apoi, au ştiut ei ce trebuie să facă! Nu doară degeaba zic alţii că mai bine şovinist ungur şi director la Werk, cu plată de milioane, decât român cinstit şi suduit, cu plată de servitor prăpădit.
Casele mici sau mari ale ştaigherilor
Şi acum spune d-ta: te poţi duce la un asemenea domn să-i ceri loc pentru o bucată de pâine? Că ei sau aşezat în locuri trainice, şi-şi apără pe-ai lor. Şi cum îţi spuneam, când nu mai au cui împărţi bunătăţile, cheamă aici pe cei ce au fugit în ’18 peste Tisa, ca să-şi îngraşe pântecele şi, mintenaş, să le trântească şi câte o casă, că de-ale lucrului, şi lemne şi celelalte se găsesc cât lumea în Valea Jiului şi cu bani şi mai ales fără bani. Aşa, zău. Iată că vezi d-ta acum, cum de-au ajuns toţi ştaigării, cari au venit aici cu ştraiţa în spate, şi minerii - toţi străini - să-şi dureze câte o casă, mai mare sau mai mică, fiecare după locul ce-l ocupa şi după numele ce-l purta.
Licăritul banilor. Plata în bucăţi a pământului
Noi, cum vezi, bogaţi de bani, nu suntem decât că avem pământ şi ceva vite, atât. Când dă Dumne-
Cât a fost sălbăticiune pe aici doar dacă vedeam, din când în când, câte un domn cu slugi şi câini că bătea plaiurile de voe prea bună şi din lipsă de alt lucru. Bordeiele noastre erau la mare depărtare unele de altele. Şi noi trăiam cu urşii, necercetaţi şi neîntrebaţi de nimeni. Cum s-au pornit băile (minele n.r.), mai apoi, ne-am pomenit că vine peste noi atâta prăpăd de lume, şi pe lângă că ne-a cuprins pământurile cum aflaşi, ne-au mai împănat şi satele cu cele naţii. Eu cred, domnişorule, după cum îţi povesti şi aflaşi că aceasta a fost şi este o mare politică, tot pe atâta de proastă pentru noi!
Cărbunii din foalele Jiului...
Dreptu-i? De bună seamă că-i drept. Apoi, e mare păcat de la Dumnezeul acesta că am fost bătuţi şi am suferit pe pământul nostru, pe care-l cunoaştem fir cu fir. Şi când s-a aflat că sub el zace munţii de cărbuni ai minunei, mi i-au cuprins averea străină, ba cu înşelătorii, ba cu Comisia de Expropiere Ungurească. Fără multă vorbă şi fără voia voastră. Ia vezi, e drept ce ne-au socotit pe noi?! Că astăzi, dacă găseşte cineva o comoară de aur sub pământul lui, în cuprinsul lui, o dă după lege Statului, şi cât e Statul de amarnic la plată, tot îi dă şi omului o parte. Nouă însă nici şivărul ce nu face un creiţar nu ni-l dă de cinste nimeni. Perţente pentru ţăranii cu petrol în curte. (va ruma)
prăvălia cu istorii
5
6
facebook.com/ziarulvaiijiului
învăţământ
miercuri, 15 septembrie 2021
DECESE
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
De multe ori îţi doreşti să primeşti a doua şansă, cu gândul la un eveniment din trecut care n-a ieşit chiar aşa cum ai fi sperat, şi iată că azi ţi se oferă! Ai grijă cum o foloseşti.
Comunitatea Academica a Universitatii din Petrosani este alaturi de familie in pierderea suferita prin decesul celui ce a fost un bun coleg Prof.univ.dr.ing. Matei Ion
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Presimţi că se apropie un eveniment care îţi inspiră o oarecare teamă dar, în loc să foloseşti timpul într-un mod constructiv, stai şi-ţi torni singur cenuşă în cap.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Linguşelile unui amic vor ajunge acolo unde şi-a propus, pentru că poate câştiga ceva de la tine doar pentru cu vorbe dulci. El nu vrea altceva decât să-şi atingă scopurile prin intermediul tău.
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Dacă te simţi cu musca pe căciulă cu ceva, dacă ştii că nu ai cu ce te lăuda în acest moment, mai bine ai sta cuminte în umbră o perioadă. Nu lăsa pe alţii să afle, ci rezolvă repede!
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Poate pentru că eşti un excentric, un avangardist, un rebel în multe privinţe, dar vei vedea că, aşa ciudat cum eşti, multă lume depinde de deciziile tale.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
Îţi cunoşti valoarea, şi alţii ţi-o cunosc foarte bine, dar de data aceasta stai cuminte în banca ta până când colaboratorii ajunşi în impas vor ajunge la concluzia că trebuie să apeleze la tine.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Ai ajuns la capătul unui proiect şi deja poţi sărbători reuşita! Ai parcurs un drum anevoios, ai muncit din greu, dar eşti mulţumit de rezultate.
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
Îţi tot faci procese de conştiinţă pentru o veche greşeală de care nu te poţi încă detaşa, deşi ea nu-şi mai arată demult efectele. E vremea să te eliberezi tu, mai întâi, de acea obsesie.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Lasă-te ghidat într-o direcţie nouă de oameni care au experienţă în acel domeniu. Nu orbecăi de unul singur fără să ştii foarte clar ce ai de făcut sau încotro mergi, ca să nu pierzi timp şi energie inutil.
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Se creează o atmosferă foarte plăcută în grupul din care faci şi tu parte, ceea ce vă îndeamnă pe toţi la dialog, la o cooperare fructuoasă, la o prietenie din care se pot naşte rezultate care să mulţumească pe toţi.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Intri într-o competiţie alături de rivali puternici, dar nu ţi-e deloc teamă de confruntare, pentru că eşti stăpân pe situaţie şi ai toate şansele să te impui.
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Iubirea este cel mai frumos dar pe care l-ai putea primi azi de la viaţă! De unde nici nu te aştepţi, se poate ivi şansa unei idile.
H HO OR RO OS SC CO OP P
8
www.zvj.ro miercuri, 15 septembrie 2021
DIVERSE
7
8
EDILITARE
Vulcan
Intervenţia primarului a făcut ca pericolul încetării lucrărilor să fie înlăturat
modificărilor intervenite la devizul general al investiției. Respectiv, așa cum a amintit primarul Cristian Merișanu în ședința de consiliu local de la sfârșitul lunii iulie, diferențe între ceea ce se stabilise în iulie 2020 și iulie 2021 la valoare totală, valoare eligibilă, cofinanțare de 2 la sută și valoare neeligibilă.
Aprobarea noii sume
de bani a cheltuielilor neeligibile reprezintă „condiția obligatorie pentru continuarea investiției”, se spune în referatul proiectului. Lucru care s-a înfăptuit prin votul celor șaptesprezece consilieri locali prezenți la ședința ordinară din 30 iulie. Investiția ar urma să fie finalizată până la finele acestui an. Constructorul face treabă bună, numai că există mari nemulțumiri ale locuitorilor din Crividia legate de modul în care a fost realizat proiectul: trotuare exagerat de largi pe una
În iulie 2020 situația
Li s-a urât oamenilor de atâta așteptare, dar, până la urmă, au început și lucrările de „reabilitate infrastructură rutieră zona Crividia, zona de acces auto și pietonal, str. Crividia, str. Teodora Lucaciu – municipiul Vulcan, județul Hunedoara – Grup de Acțiune Locală municipiul Vulcan”.
Data începerii
lucrărilor este luna martie 2021, după ce, cu un an înainte, se semnase contractul de finanțare. Puțină lume știe, însă, că a existat un moment în care a fost cât pe ce să se lase totul baltă. Asta din cauza
facebook.com/ziarulvaiijiului
era următoarea: „valoare totală 4.101.558,93 lei (inclusiv TVA) din care valoare eligibilă 2.850.900,00 lei, inclusiv TVA, (600.000 euro la curs infoeuro octombrie 2019=4,7515 lei/euro), cofinanțarea de 2 la sută din valoarea cheltuielilor eligibile, respectiv suma de 57.018,00 lei și diferența dintre 4.101.558,93 și 2.850.900,00 lei reprezintă cheltuielile neeligibile, respectiv 1.250.658,93 lei”. Un an mai târziu situația era alta: ”deviz actualizat, valoare totală 4.593.636,45 lei (inclus TVA), din care valoare eligibilă 2.850.900,00 lei, inclusiv TVA (600.000 euro la curs infoeuro octombrie 2019=4,7515 lei/euro, cofinanțare de 2 la sută din valoarea cheltuielilor eligibile, respectiv suma de 37.018,00 și diferența dintre 4.593.636,45 lei și 2.830.900 lei reprezintă cheltuielile neeligibile, respectiv 1.742.736,43 lei”.
din părți, montarea de borduri pe traseul subteran urmat de rețeaua de canalizare și carosabil îngustat în unele zone. Aceste aspecte îi face pe locuitorii de aici să creadă că proiectantul nici nu a călcat în zonă și că și-a făcut treaba de pe Google Earth. Gheorghe OLTEANU
miercuri, 15 septembrie 2021