3133 fri 30 iul 2021

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Director:

Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 4,9194 lei 1$ = 4,1766 lei 1₤ = 5,7550 lei

vineri, 30 iulie 2021

Anul XIV • nr. 3133 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

În ciclul „Viețile Văii Jiului”

Prima carte din seria „Petroșaniul în timpul primarilor săi de la 1919 și până-n prezent”

Marian Boboc, Cetățean de Onoare al Petroșaniului și al județului Hunedoara, este autorul unui inedit ciclu documentaristic, „Viețile Văii Jiului”, din care, până în prezent, au apărut 40 de cărți, grupate în serii cu tematici diferite catastrofele miniere, viața comercială și publicitatea, viața politică, istoria clădirilor și presei, mișcările sociale ale minerilor, monografii ale minelor și societăților comerciale, vizite de documentare ale inginerilor mineri în Europa. Scormonitor neostenit în praful istoriei, Marian Boboc ne propune acum o altă incursiune în viața Văii Jiului, inaugurând cu acest volum o

nouă serie - „Petroșaniul în timpul primarilor săi de la 1919 și până-n prezent”, care debutează cu volumul de față. Onoarea de a deschide această serie din „Viețile Văii Jiului” îi revine primarului Petru Iacob, cel care a condus Petroșaniul în anii deloc ușori de după 1918 și care a participat activ la transformarea sa în oraș. Capitolul „Petru Iacob - singurul primar al Petroșaniului care a primit un rege al României și care și-a donat averea comunității” este lămuritor în conturarea personalității primului primar după realizarea Marii Uniri. După un consistent capitol dedicat sfârșitului anului 1918, Marian Boboc se apleacă cu acribie asupra anilor cât Petroșaniul a fost condus de primarul Iacob, nescăpându-i aproape nici un amănunt din

tumultoasa viață a localității noastre miniere. În capitolele „1918”, „1919”, „1920”, „1921”, „1922”, „1923”, „1924”, autorul reconstituie toate momentele importante pentru comunitatea locală petroșeneană, dar și cele mai mărunte. Ca și cum bogăția acestor capitole nu ar fi fost suficientă, Marian Boboc adaugă alte capitole interesante centrate pe un singur subiect: „De la Republica diamantelor negre la conurbația Valea Jiului/ Dosarul unei alipiri care nu a mai avut loc”, „Povestea edificării Casinoului Muncitoresc din Colonia de Jos a Petroșaniului”, „Scene din viața coloniilor miniere”, „Jiul Cultural S.A. Petroșani. Institut de arte grafice, librărie, papetărie, liniatură și legătorie de cărți”, „Din lumea comercianților petroșeneni”, „Ziare apărute în timpul primariatului lui Petru Iacob”, „Reînhumarea osemintelor preotului Avram Stanca”, „Emigranți din Valea Jiului”, „I. Winklehner iredentist veritabil sau de serviciu?/ Siguranța vs. flintele găsite la Soc. Petroșani”. Un capitol aparte îl reprezintă „Administrație cu miros de vin și iz de drojdie. O sagă de jumătate de secol:/ Povestea palatului administrativ al Primăriei Petroșani, o edificare care n-a fost să fie…”. Această poveste, cu iz balcanic, pare izvorâtă din „Legenda Meșterului Manole”. Din păcate, nu s-a ivit nicio o Ană, care să se sacrifice pentru construcția sediului primăriei. Așa că până în anii comunismului, când a fost edificat actualul sediu al primăriei (care a avut la început altă destinație), clădirea primăriei a rămas la stadiul de proiect. În afara vieții „la zi”, autorul conturează și schița unui Petroșani subteran, de mult dispărut, acela al minelor Est, Vest, Dâlja. Un Petroșani tragic, dacă îl vedem prin prisma accidentelor miniere. Cititorul are impresia că participă la un adevărat „carnaval edilitar-politic-cultural-sportiv”, în care, în loc de confetti, e bombardat cu informații, știri, documentare, povești captivante. Cu această carte care dă seama de primii ani ai Petroșaniului din România Mare și de activitatea primarului Petru Iacob, zestrea istorică a Petroșaniului sporește. Îi doresc autorului, care este și muzeograf la Muzeul Mineritului, recent reabilitat, să aibă puterea de a duce la capăt această serie despre primarii noștri și despre Petroșani nostru iubit. DR.ING. TIBERIU IACOB-RIDZI, PRIMARUL MUNICIPIULUI PETROȘANI

2

SPORT

CSM Jiul merge mai departe în cupă După un meci bun, CSM Jiul Petroșani s-a calificat în faza următoare a cupei.

Minerul Costești – CSM Jiul Petroșani 1-3 (0-1). Marcatori pentru Jiul: Cocină (min. 10), Cuibari (min. 84) și Tuță (min. 89). „Felicitări jucătorilor și antrenorilor!”, se arătă pe site-ul suporterilor.

Surprize, surprize

Surprize peste surprize în acest tur în care trei jocuri n-au mai avut loc. În acest tur au participat 82 de echipe, 34 de cluburi calificate din faza pe județ şi 48 din Liga 3, rezultând astfel 41 de partide stabilite de FRF pe criteriu geografic. CS Hunedoara, CSM Deva, Progresul Ezeriș, CSC Ghiroda şi Giarmata Vii, Lotus Băile Felix, Foresta Tileagd, Someşul Dej, Sănătatea Cluj, Progresul Şomcuta Mare, CSM Satu Mare, Sportul Şimleu Silvaniei, Voinţa Stremţ, Industria Galda, Kids Tâmpa Braşov, FC Avrig, Unirea Ungheni, AFC Odorheiu Secuiesc, FC Pucioasa, Asalt Bucureşti, Viitorul Curiţa, Dante Botoşani, Huşana Huşi, Şomuz Fălticeni, Sporting Juniorul Vaslui, Viitorul Ianca, Sportul Chiscani, CS Năvodari, Sporting Lieşti, CSO Plopeni, Inizio Focşani, Dunărea Ciocăneşti, Agricola Borcea, CS Tunari, Flacăra Moreni, CS Cârcea, Gilortul Târgu Cărbuneşti, Flacăra Horezu și CSM Jiul Petroşani au obținut, conform liga2.ro, calificarea în turul II după ce au obținut victorii pe teren, în timp ce Recolta Gheorghe Doja, CSM Alexandria și Avântul

)

Ziarul Vaii Jiului

Periam s-au calificat cu victorii la ”masa verde”. Foresta Tileagd, Voinţa Stremţ, Industria Galda, FC Avrig, Asalt București, Viitorul Curița, CS Năvodari, Inizio Focşani, Dunărea Ciocăneşti și CS Cârcea sunt echipele care au produs surpriza și au eliminat formații favorite în acest tur: Luceafărul Oradea, CS Ocna Mureș, AFC Unirea 1924, Olimpic Cetate Râșnov, CSM Oltenița, CSM Bacău, Gloria Albești, KSE Târgu Secuiesc, Înainte Modelu, respectiv pe Petrolul Potcoava. CSM Deva și Sănătatea Cluj au avut nevoie de prelungiri pentru a trece de ACS Poli, respectiv ACS Florești, în timp ce Dunărea Ciocăneşti, Agricola Borcea și Flacăra Moreni au ajuns la lovituri de departajare pentru a învinge Înainte Modelu, CS Făurei, respectiv ASCS Petrolul 95. Avântul Periam, prima echipă calificată din faza I în faza a II-a a Cupei României, fără să joace Unul dintre cele 41 de meciuri stabilite în acest tur nu se dispută, fiindcă echipa gazdă, fosta formație de Liga 3, Fortuna Becicherecu Mic, a anunțat federația că nu poate organiza această partidă, deoarece încă nu și-a reluat pregătirea. În aceste condiții, adversara care ia fost atribuită, Avântul Periam, fostă colegă în Liga 3 în sezonul trecut, s-a calificat mai departe în Cupa României, în faza a II-a. Câștigătoarele acestor meciuri se vor califica în următoarea fază a competiției KO, care este stabilită pentru ziua de 11 august 2021. În acel tur vor participa 76 de echipe, 41 calificate din faza I, şi altele 35 din Liga 3. Atunci se vor disputa 38 de meciuri. În total, în etapa națională a Cupei României vor juca 153 de echipe: doar 34 câștigătoare în aceast an ale etapei pe județ (dintr-un total de 42), 83 din campionatul Liga 3, 20 din campionatul Liga 2și 16 din campionatul Liga 1.

Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Un vulcănean - director naţional al ISKA Alin Huiu, un fost coleg de breaslă al Mirunei Mălăuță, născut la Vulcan, a făcut un anunț onorant pentru sportul de contact. „Voi continua și în următorul an ca director național al ISKA, unul dintre cele mai mari organisme internaționale din lumea sporturilor de contact". Cu sediul în Statele Unite ale Americii, organizația care are filiale în peste 80 de țări de pe toate continentele, a avut, sub egida sa, campioni precum Ernesto Hoost, Alexey Ignashov, Jerome Le Banner, Rob Kaman sau Don „The Dragon” Wilson. „Deși ultimul an și jumătate a fost foarte dificil pentru întreg sportul, vom continua să dezvoltăm această disciplină în România, dar vom căuta să oferim și soluții. E posibil să aducem o centură mondială ISKA până în decembrie. Mulțumesc, Paul Hennessy și ISKA Europe, pentru încredere! Totodată, îmi doresc ca până la finalul anului să punem în scenă Cupa Tellur, singura competiție dedicată copiilor și juniorilor, unde totul este gratuit, iar campionii vor primi burse de merit", a menționat Alin Huiu.

Karate

Invitaţie onorată

Karatista de la CSM Jiul Petroșani, Miruna Malauță a onorat o invitație a unei sportive de renume. „Mulțumim încă o dată Elena Quirici pentru invitație! Miruna a avut toate costurile (cazare hotel 4*, Insulele Canare, 3 mese pe zi, fizioterapeut la dispoziție, spa) asigurate de către clubul sportiv elvețian de care aparține sportiva din Elveția”, a scris pe contul său de Facebook, antrenorul Radu Polifronie. Miruna s-a bucurat de 10 zile cu antrenamente în compania unor sportivi foarte buni din 12 țări. Cantonamentul a fost condus de antrenorul marocan Driss.

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

vineri, 30 iulie 2021

Oare poliția locală din Vulcan chiar nu îi vede și nu le aude nechezatul?

Caii din Sohodol pasc la intrarea în Lupeni

Se vede treaba că administrația publică locală vulcăneană, în speță Poliția Locală și cei de la vârful primăriei, de atâta și atâta treabă nu mai au timp și de animalele cu stăpân lăsate în voia sorții pe marginea DN 66A, printre mașini, punând în pericol zilnic siguranța șoferilor, așa cum semnalam și vă arătam și imagini din zona Sohodol doar acum câteva zile, probabil un subiect absolut neinteresant și neimportant pentru edilii vulcăneni. Imaginile alăturate au fost realizate de ZVJ miercuri, 28 iulie, de data aceasta caii din Sohodol s-au mutat înspre intrarea în Lupeni, dându-le se pare de furcă de-acum și autorităților din Lupeni, de parcă nu ajungea doar celor din Vulcan. Cert e că acești cai bântuie peste tot prin zonă, dar numai unde nu trebuie, adică pe marginea sau pe mijlocul carosabilului, în loc să pască în pajiștile de pe dealuri cum ar trebui. Atragem atenția încă o dată Poliției Locale Vulcan și primarului Cristian Merișanu, care a declarat public că va rezolva problema animalelor cu stăpân lăsate liber prin localitate, dar nu se știe când, că nu-i normal ce se întâmplă și dacă va exista vreun accident grav din cauza acestor animale sau altora să nu spună că nu au știut și s-o dea după cireș. De asemenea, o parte din responsabilitate intră și în

sectorul poliției rutiere. Nu se poate să se stea toată ziua cu radarul, să se patruleze toată ziua în sus și în jos și să nu vezi ditamai calul, să nu vezi nervozitatea șoferilor dată de faptul că nu se știe ce reacție poate avea animalul în momentul când se trece cu mașina

pe lângă el. Credem că și cei de la rutieră pot solicita primăriei, prin poliția locală, să rezolve acest gen de probleme, nu să stea impasibili și să tot aștepte resemnați până se petrece grozăvia. Cum Lupeniul a rezolvat de ceva vreme problema acelor vaci care colindau orașul toată ziua, massmedia scriind și prezentând imagini de foarte multe ori atunci, și Vulcanul trebuie să rezolve problemele legate de caii și vacile ce provoacă nesiguranță

8

www.zvj.ro vineri, 30 iulie 2021

șoferilor și perturbă traficul. Pare a fi, domnule primar, un subiect minuscul, printre atâtea și atâtea probleme ale Vulcanului, pe care le rezolvați sau nu,

sau pe care până acum le-ați rezolvat ori care v-au trecut pe lângă ureche, dar să știți că viața unui om este mai importantă decât orice. Ori aceste animale pot produce accidente auto, decese și necazuri. Dacă se dorește, în câteva ceasuri se poate rezolva problema stând de vorbă cu proprietarii acestor animale și dându-li-se un ultim avertisment. Sunt convins că cei mai mulți proprietari de animale ar înțelege. E foarte simplu, totul e să se și vrea acest lucru și să se facă rapid ceea ce trebuie. Nu e mai simplu să preîntâmpinăm evenimentul nedorit decât să avem pe conștiință niște oameni nevinovați? Corneliu BRAN

ACTUALITATE

3

4

prăvălia cu istorii

CĂLĂTORIILE CONTINUĂ!

23 DE CĂLĂTORII

În primul volum „Din Valea Jiului în Europa/ Călătoriile de studii ale inginerilor interbelici” am reunit în capitole distincte următoarele călătorii: „1927. Minele Tatabánya. Obiectivele călătoriilor: metoda de abataj și sistemul mărcilor”; „1928. Minele din Pécs. Obiectivele călătoriei: metode de abataj cu aplicarea mașinilor de havat și organizarea lucrului în diferitele faze ale exploatării”; „1929. Minele de cărbuni de lângă Kattowice (Polonia). Obiectivul călătoriei: vizitarea instalațiunilor automate pentru transportarea lemnelor de mine în puțurilor verticale”; „1929. Minele Wittkowitzer SteikohlenGewerkschaft, Salamon-Schacht, Tiefbauschacht, Doubrava bei Orlova, Scfienschacht, Lazy bei Orlova Neubaauscht und Gesellschacht Wilczek JohannMaraschacht și Berg und Hätte Gabriela (Cehoslovacia) și Dorog (Ungaria). Obiectivul călătoriei: sistemele de abataj”; „Martie 1929. Minele din Ostrau și Silezia de Sus. Obiectivul călătoriei: rambleiajul hidraulic”; „822 mai 1929. Călătoria de studii în Germania a inginerilor Hermann Klein și Hellmuth Schmidt. Obiectivele călătoriei: rambleul pneumatic de la mașinile Torkret și transportul cu schip și instalații anexe din Essen - scocuri oscilante”; „12 octombrie 10 noiembrie 1929. Călătorie de studii în Cehoslovacia și Polonia. Obiectivele călătoriei: rambleuri hidraulice, scheme generale de transport exploatări cu scocuri”; „17 mai - 21 iunie 1930. Minele din Anglia. Obiectul călătoriei: stâlpi de susținere și sisteme de abataj”; „Mai-iunie 1930. Anglia și Franța. Obiectul călătoriei de studii: cărbuni fără fum - pag. 180”; „Vara 1930. Westfalia (Germania). Obiectivele călătoriei: pregătirea lemnului de mină și transportul lui, organizarea atelierului central pentru pregătirea lemnului, întreținerea uneltelor pneumatice, în special perforatoare și ciocane de abataj”; „1-16 iunie 1931. Germania și Franța. Obiectivele: vizitarea expoziției de construcții din Berlin și instalațiilor moderne de suprafață la mine din Westfalia și Sarre et Moselle”; „20 August 1931. Vizitarea unor instalațiuni moderne de suprafață în industria minieră din Westfalia”; „10 ianuarie 1935. Mina Vàrpalota. Obiectivul: metode de exploatare”; „11-12 ianuarie 1935. Mina Brennberg. Obiectul călătoriei: metode de exploatare”. Călătoriile continuă în acest volum. Celor 14 călătorii le adaug alte 9: - călătoria inginerului I. Lengyel din 1930 la minele din Polonia și Ungaria, în chestiunea exploatării stratelor groase cu înclinare mare; - călătoria inginerului E. Colev în Austria și Germania, din noiembrie-decembrie 1930, în chestiunea adoptării procedeului Fohr-Kleinschmidt la uzina de brichete Vulcan; - călătoria de studii în Franța și Germania, din septembrie-octombrie 1932; scopul: urmarea cursurilor la Ecole de Chauffe industrielle; - călătoria inginerilor I.E. Bujoi și a lui Schileru la Paris, 4-16 septembrie 1933; scopul: aplicatibilitatea procedeului de autoaglomerare Honnay la cărbunii de Lupeni, metode cercetare a cărbunelui, tratative pentru AUTOCALOR și anemostat; - călătoria de studii la Saint-Etienne (Franța), 27-30 octombrie 1935; scopul: aplicatibilitatea procedeului de autoaglomerare Honnay la cărbunii de Lupeni, metode de cercetare a cărbunilor; informații și tratative pentru aparatele Autocalor și Anemostat; - Călătoria de studii a inginerului Ștefan GeorgescuGorjan, în 20 decembrie 1934 - 5 februarie 1935, în

facebook.com/ziarulvaiijiului

Franța, Belgia și Germania. Obiectivul: „Autocalor”, cubiloul și fonta maleabilă, mașini unelte, matrițe, cromaj; - Călătoria inginerului A. Buttu, în 1934-1935, în Franța, Belgia și Germania; chestiunile cercetate: instalația de autoaglomerare, spălătorii, flotații, cuptor, evacuarea și alimen¬tarea presei Wilkebrock, laboratoare; - Călătoria inginerului în Austria și Paris, 1-20 ianuarie 1935, Scopul: Chestiuni: „Autocalor” și valorificarea cărbunelui; - Călătoria inginerului Grigore Schileru în Franța, în 20 noiem-brie - 19 decembrie 1937; chestiunea aparatelor de ardere și gazeificare de cărbuni. Deci, în ambele volume am reunit 23 de călătorii și, cu siguranță, vor exista resurse documentaristice și pentru un al treilea volum.

PRIMA CĂLĂTORIE DE DOCUMENTARE. 1869?

Vorbind despre minerit, e aproape imposibil de aflat și datat unele informații, cum ar fi cine a fost primul miner din Valea Jiului, când a avut loc primul accident de muncă, care a fost prima victimă a mineritului… De aceea și răspunsul la întrebarea cine a fost primul inginer minier din Valea Jiului care a efectuat o călătorie de studii în străinătate, trebuie luat în

limitele unei toleranțe istorice. Probabil primul inginer trimis la studiu în străinătate din Valea Jiului a fost Jószef Veress. Acesta era funcționar superior la Oficiul provizoriu al minelor, înființat în Valea Jiului în noiembrie 1968. În iarna anului următor, 1869, inginerul Veress este trimis de Direcțiunea Minieră Maghiară Regală din Cluj într-o călătorie de studii la minele din Cehia și Westfalia.

CÂT COSTĂ O CĂLĂTORIE DE DOCUMENTARE?

Date fiind durata și locurile cercetate în timpul unei călătorii de studii, se naște o întrebarea legitimă: cât costau acestea? Rapoartele inginerilor călători nu fac referire la costurile călătoriei, prețul unei călătorii constituind, probabil, un secret de serviciu. Răspunsul îl aflăm nu din documente, ci dintr-o carte („Am lucrat cu Brâncuși” - Ed. „Universalia”, București,

2004), de la un obișnuit al călătoriilor în străinătate, inginerul Ștefan Georgescu-Gorjan: „(…) Pe atunci călătoriile erau foarte scumpe. Știu din propria mea experiență că o deplasare de serviciu de 30 zile în străinătate costa minimum 60.000 lei (transportul, cazarea și întreținerea)”. Ca să înțelegem mai bine cât însemnau cei 60.000 lei, amintim câteva salarii ale angajaților Soc. Lupeni, subdirector clasa I - 7.000 lei; șef serviciu - 5.000 lei; prim miner - 1.600 lei; maestru minier șef - 2.750 lei; prim maestru mecanic șef - 3.000 lei; prim topograf 3.200 lei; prim maestru minier - 3.200 lei”. Deci, o călătorie costă cam 16-17 salarii de prim maestru minier, vreo 12 salarii de șef de serviciu, aproape 40 de salarii de prim miner.

ATITUDINI, REACȚII, OPORTUNITĂȚI…

În călătoria de studii de la Saint-Etienne din 27-30 octombrie 1935, pe care o luăm spre exemplificare, inginerii Văii Jiului nu uită pentru ce sunt trimiși: „Ceea ce a fost interesant pentru noi, formând chiar scopul vizitei noastre, a fost sistemul de asigurare al tavanului prin benzi”. Cercetând mai în amănunt sistemul, cad chiar într-un fel de admirație tehnică: „Ceea ce a fost atrăgător pentru mine, ca și pentru ceilalți colegi, era felul armării”. Uneori inginerii par niște agenți de schimb valutar,

având știință permanent de cursul valutar, de raportul franc/ leu: „În raport cu aceasta, au scăzut cu cca. 20% și cheltuielile pentru lemn de mină, deoarece lemnul în Franța este scump, 70/ 80 fra/ mᵌ, echivalent cu 500-600 lei/ mᵌ”. Ei calculează tot, chiar și… aerul: „De notat că metrul cub de aer aspirat costă 0,02 fra (cca. 16 bani)”. Nu mereu minele din Occident dau ora exactă în tehnică. Iată un exemplu referitor la încercările cu armare prealabilă prin așezarea grinzilor în vatră de la minele Roche la Moliere et Firminy: „Aceste încercări s-au făcut în Valea Jiului încă în 1926-1928”. Inginerii sunt preocupați nu doar de metodele de exploatare, de echipamentele și mașinile miniere, ci și de siguranța locului de muncă: „La puțul Combes (de la Minele de Roche la Moliere et Firminy), pe care l-am descris, există un serviciu special al accidentelor. Un corp de funcționari superiori și inferiori tot din cadrul exploatării se ocupă în mod amănunțit de

vineri, 30 iulie 2021

fiecare accident, se examinează din punct de vedere psihotehnic cauzele lui, se țin conferințe 1-2 ori pe lună în vederea reducerii accidentelor la minim posibil”. Și condiția inginerilor (mai ales a celor stagiari), condițiile de locuit, asistența medicală, școlarizarea muncito¬rilor francezi sunt cercetate cu atenție. Scopul final este acela al implementării modelului francez și la societatea minieră din Petroșani, bineînțeles ținând cont de specificul local. Unii ingineri, cum este și Ștefan Georgescu-Gorjan, sunt adevărați reporteri de teren, fiind dotați cu carnet de notițe, atenție!, pentru a „reproduce convorbirile, notele și observațiu-nile din carnetul zilnic”. De aceea unele observații, deși au răceala cifrelor și tehnicii, sunt scrise și sub imperiul fierbinte al relatării diurne. Din discuție în discuție apar și oportunitățile de afaceri. Aflat în biroul unui patron francez, inginerul Gorjan primește pe loc o ofertă: „Tot dânsul m-a întrebat dacă Atelierele Petroșani nu pot confecționa o parte din piesele unui cuptor electric Béroult-Stein, pentru oțel, cu șarje de 3 tone”. Ajuns la Parfumerie Monpelas, Gorjan este impresionat de timpul de funcționare neîntreruptă a motorului unui ventilator: „Aparatul funcționează de un an fără pană, timp de circa 10 ore zilnic”. La Atelierele Stein la Le Bourget Gorjan este preocupat de implementarea cutiilor de viteză în fluxul tehnologic al Atelierelor Centrale Petroșani. Se comportă ca un spion versat, folosindu-și cu sânge rece întregul „armament” din dotare: „Pentru a ne echipa și noi, în vederea fabricării în Atelierele Petroșani, am schițat toate dispozitivele de prelucrare, iar pe cele mai interesante le-am și fotografiat”. Cercetând în Franța la Mines de la Saare chestiunea Distilație la temperatură joasă, inginerul român se recunoaște învins. Chiar dacă află multe amănunte referitoare la distilație, nu poate afla secretul tehnologic, care este ecranat corespunzător.

ȘCOLARIZAȚI LA PARIS

Inginerii Văii nu sunt trimiși în Europa să învețe din experiența altora doar la obiectivele industriale, ci și la școlarizare la școli de prestigiu. Unul dintre aceștia, rămas din păcate anonim, numele lui nefiind amintit în documente, urmează la Paris, în 1932, cursurile unei școli renumite în materie de încălziri industriale, „Ecole de Chauffe industrielle” (înființată de „Ecole de Chauffe rationnelle”). Chiar dacă cursurile au fost concentrate doar în două luni, acestea au fost cât se poate de serioase, inginerul plecat din Vale învățând la Paris nu doar teorie, ci și practică. La final susține și un examen, pe care îl promovează, intrând astfel în posesia unei diplome care-i atestă competențele în încălziri industriale. Este un inginer care a cercetat cu atenție mai multe chestiuni industriale, cum ar fi sobele, și în alte țări, de exemplu Germania și Austria. Astfel, el poate compara în deplină cunoștință de cauză performanțele și datele tehnice ale sobelor, achiziționând chiar un model de sobă pe care, după probele tehnologice, dorește să o implementeze în Valea Jiului. Un fragment din raportul său referitor la sobe este edificator asupra gândirii sale inginerești „comparate”: „În materie de sobe, în Franța, afară de sobele de gen Salamandre, Codin etc., o sobă Rose-Marie executată de Soc. Faunus este făcută pentru a arde combustibil cu procent mare de materii volatile. În general, însă, mai toate sobele în Franța sunt construite pentru a arde artificiale (semi-cocs). Sobele se întrebuințează însă din ce în ce mai puțin, fiind înlocuite de calorifere și mai cu seamă de calorifere de apartament cu cuisiniere. În Germania și Austria, în schimb, sobele sunt încă foarte mult întrebuințate, de acolo marea varietate

8

www.zvj.ro vineri, 30 iulie 2021

de construcții, în care se disting două tipuri bine definite: ceea ce se numește sobă americană și sobă irlandeză. Primul tip este construit pentru a arde cărbuni antracitoși în ardere lentă, iar al doilea pentru cărbuni cu un procent mare în materii volatile, în care caz combustiunea se face în două perioade, prima de ardere a materiilor volatile, și a doua a cocsului rămas. În sensul acestor tipuri există o serie de construcții care se găsesc în reclamele și descripțiile pe care le-am adus. În Germania și Austria se întrebuințează foarte mult focare din fier sau fontă, ce se zidesc în sobele de teracotă. Acestea sunt tot de două tipuri ca și sobele: sunt însă destul de scumpe, costând cca. 4.000 lei loco la detail, la care se adaugă reconstrucția completă a sobei. În Austria se mai întrebuințează, din ce în ce mai puțin de altfel, sobe mici ce se pun în fața sobei de teracotă, servind de focar de cărbuni, soba jucând un simplu rol de acumulator. Am adus o astfel de sobă, cu care se vor face încercări în Valea Jiului. Dacă aceste experiențe reușesc, aceste sobe de o construcție extrem de simplă și ocupând un spațiu foarte mic, ar putea ușor fi vulgarizate, mai cu seamă în casele cu bugete restrânse”.

BĂTĂLIA PENTRU „AUTOCALOR” O prioritate

În contextul în care, în anii crizei, bătălia dintre combustibili, dintre petrol și cărbune, pare câștigată de petrol, comenzile clientului celui mai important, Căile Ferate Române, către societățile miniere scad dramatic. În Valea Jiului are loc în anii 1929-1933 acțiunea „Raționalizarea și concentrarea”. Mai multe mine sunt închise, activitatea minieră concentrânduse în jurul minei și preparației Petrila și a minei și preparației Lupeni. Însă această acțiune de salvare a industriei miniere nu este de ajuns. Ea este dublată de alte inițiative tehnice, menite a găsi noi piețe și modalități de debușee pentru cărbunele extras în Valea Jiului, mai ales a celui de calitate mai slabă, cum este cărbunele mărunțit. Una dintre aceste inițiative este proiectarea aparatului Autocalor de către inginerii Atelierelor Centrale Petroșani. Prin urmare, o temă predilectă ale călătoriilor de documentare efectuate în anii crizei și de după de inginerii Văii Jiului o reprezintă construcția și comercializarea aparatului Autocalor, o sobă/ mașină de încălzit, echivalentul întrucâtva a centralei termice din zilele noastre, dar și căutarea de noi clienți care să suplinească împuținarea comenzilor Căilor Ferate Române.

Memoriu către minister

Într-un memoriu întocmit la începutul anului 1935 de Societatea Petroșani către Ministerul Finanțelor este explicat noul context concurențial dintre petrolcărbune, dintre mașinile de încălzit pe cărbuni românești și cele străine pe petrol, solicitându-se intervenția statului prin degrevarea de anumite taxe: „În ultimul timp, fiind dat conjunctura pieței mondiale a petrolului, prețurile pentru produsele petrolifere au scăzut considerabil. Din această cauză, industriile carbonifere au avut de suferit o mare pierdere de debușeuri, întrucât cărbunele ce se exploatează mult mai greu decât țițeiul, prin urmare în funcția directă cu mâna de lucru, nu a mai putut face față concurenței produselor petrolifere, prețul lui ajungând la minimum. Pe de altă parte, industria cărbunelui din România, din ce în ce mai puțin susținută de Stat, principalul ei client fiind Căile Ferate, ce au înlocuit, treptat, cărbunii cu păcură, nu a avut nici avantajele de compensație, după cum procedează Polonia, de exemplu, pentru a-și permite prețuri sub prețul de cost. Industria carboniferă s-a văzut atunci pe pragul unui dezastru ce ar fi putut chiar să ajungă la dispariția

ei. A început să lupte prin ameliorarea calității și prin diferite mijloace care să poată aduce clientelei maximum de satisfacție cu un minimum de preț într-o concurență loială cu produsele lichide. Această luptă a cerut imense investiții, care sub diferite forme încep a-și da roadele, pentru moment cel puțin prin asigurarea existenței industriei carbonifere. În programul ameliorării calității s-a pus o chestiune extrem de importantă, aceea a mărunților, care micșorează calitatea din punct de vedere al grăunțării cărbunelui. Pentru rezolvarea acestei probleme, s-a recurs la studierea și fabricarea a o serie de aparate, care să poată arde acești mărunți în condițiuni de randament și de confort cât mai mari. O realizare practică și incontestabil perfectă s-a obținut prin automatul de ars cărbune Autocalor, care consumă cărbunii mărunți în condițiuni de automatism, fumiveritate și randament perfecte, prezentând din punct de vedere economic un mare avantaj asupra aparatelor automate cu combustibil lichid. Aparatul Autocalor se construiește în țară. Construcția și funcționarea lui, extrem de simple și practice, îi dau o superioritate incontestabilă automatului cu combustibil lichid, care se importă din U.S.A., Germania sau Austria. Prețul lui, pe de altă parte, este inferior automatelor cu aparat lichid, iar față de cele din urmă cheltuiala în combustibil este cu 20% mai ieftină. În aceste condiții, este injust ca un teren cel poate câștiga cărbunele gratis grație eforturilor ce le-am depus, să-i fie reluat printr-o degrevare de taxe a combustibilului special pentru automatele de combustibil lichid. Această degrevare de taxe ar scădea veniturile statului pentru a proteja un articol de import străin, față de aparatul Autocalor construit în țară, și nu industria petroliferă, care poate exporta produsele sale și care în loc să facă investițiile necesare pentru a obține prin cracaj produsele albe cerute la export, ar dori ajutorul și, în detrimentul statului, să-și păstreze păcura, care, de altfel, nu mai prezintă o problemă pentru întrebuințarea ei, probă fiind faptul că în cursul acestei ierni s-a simțit lipsa acestui produs pe piață. În consecință, Vă rugăm Domnule Ministru, să binevoiți a se aproba degrevarea de taxe la motorină și păcură, pentru a obține combustibilul special pentru automatele de ars combustibil lichid”.

Publicitatea - sufletul „Autocalorului”

Inginerii care călătoresc în străinătate încearcă să implementeze la Soc. Petroșani nu doar modelele tehnice ale sobei pe cărbuni, în forma ei autohtonă „Autocalor”, ci și marketingul. Cum două dintre componentele importante ale marketingului sunt publicitatea și reclama, directorul general al Soc. Petroșani primește un „Referat asupra chestiunii publicității și reclamei pentru brichete și Autocalor”. Un document comercial întocmit de inginerul Panaitescu, care arată o deplină cunoștință asupra rostului și resortului publicității în promovarea unui produs industrial, un veritabil document al gândirii de marketing al unor ingineri. Într-un desen umoristic, Panaitescu este surprins ca un tip preocupat permanent de ritmul vânzărilor, un tip impunător ca un Everest, în fața căruia subalternii par niște pigmei, care abia de ajung la muchia biroului, foarte ocupat vorbește permanent la telefon, cu o cafea aburindă la îndemână. Preocuparea sa pentru publicitatea „Autocalorului” reiese și din faptul că pe laterala biroului său este aplicată o imagine a acestui aparat industrial. Până în momentul întocmirii referatului, marketingul este întreprins în principal de agenți comerciali și de angajații serviciului de specialitate ai societății. Agenții comerciali cutreieră țara în lung și-n lat în căutarea debușeelor pentru produsele societății miniere, cărbune și soba „Autocalor”. (va urma)

prăvălia cu istorii

5

6

din judeţ

Ziua Imnului Naţional

În „Piața Tricolorului” din Deva s-a desfășurat joi, 29 iulie, ceremonialul public organizat cu ocazia sărbătoririi „ZILEI IMNULUI NAȚIONAL”.

Ședinţa funciară de la prefectură

Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor – Hunedoara, în ședința condusă de prefectul Călin Petru Marian, a validat 78 solicitări în baza Legii nr. 231/2018, pentru modificarea și completarea Legii nr.18/1991. La ședința comisiei a participat și Oana Andreea

Prefectul județului Hunedoara, Călin Petru Marian, a prezentat în alocuțiunea sa semnificația acestei zile dedicată imnului „Deșteaptă-te române”, simbol al unității și identității naționale: „...Generația noastră și cele viitoare au datoria să păstreze viu spiritul patriotic al mesajului transmis de imnul „Deșteaptă-te române”, să facă cinste României și să apere valorile, tradițiile și moștenirea cultural – istorică a poporului român. Sunt convins că fiecare dintre noi, atunci când ascultăm imnul național, suntem emoționați și mândri. De fiecare dată, ne gândim atât la românii care au luptat pentru libertatea și unitatea țării dar și la copiii noștri cărora trebuie să le transmitem dragostea de țară. La mulți ani, români, la mulți ani, România, respect și considerație Imnului național al României!”– a transmis celor prezenți la ceremonial, prefectul Călin Petru Marian. BIROUL DE PRESĂ AL PREFECTURII HUNEDOARA

facebook.com/ziarulvaiijiului

Funciar.

Biriș, subprefect al județului Hunedoara. Membrii comisiei de fond funciar au analizat cererile locuitorilor din 6 comune și orașe hunedorene și au stabilit drepturile de proprietate privată pentru aceștia, în suprafață totală de aproximativ 24 hectare. Conform ordinii de zi a ședinței, au fost analizate și contestațiile depuse pe Legea nr. 231/2018. În următoarea perioadă, 29 iulie–28 august, Comisia județeană de fond funciar va verifica în teritoriu finalizarea întocmirii dosarelor pentru validare și modul în care își desfășoară activitatea Comisiile Locale de Fond

BIROUL DE PRESĂ AL PREFECTURII HUNEDOARA

vineri, 30 iulie 2021

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Te confrunţi cu tot felul de mărunţişuri pe care ar fi trebuit să le ignori, dar te cramponezi de ele şi le dai mai multă importanţă decât s-ar cuveni.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Ai un dialog foarte stimulativ cu o persoană care te completează de minune, dar, mai ales, îţi amplifică ţie creativitatea. Are darul de a te ambiţiona să arăţi ce poţi.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Veştile bune vin în toate părţile şi cum să nu te bucuri şi tu de ceea ce auzi? Cei dragi simt nevoia să împărtăşească şi cu tine tot ce li se întâmplă.

angajări

mica publicitate

s.c. METaLproD WEsT s.r.L. angajează: inginer constructor specialist în apă-canal, instalator apă - canal și contabil (contabilitate primară). relații la telefon : 0739.012543.

conVocaTor

mica publicitate

Comitetul executiv al Asociației de Proprietari 1 Avram Iancu, reconvoacă pentru data de 08.08.2021 (joi), ora 18:00, la Primăria Petroșani în Sala de Marmură, Adunarea Generală a Proprietarilor. Intrarea se face pe usa principală a Primăriei Petroșani. Ordinea de zi cuprinde: 1. Alegerea președintelui asociației și a comitetului executiv 2. Prezentarea raportului de activitate al administratorului 3. Propuneri și discuții comitet executiv

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Uneori, succesul e mult mai accesibil decât ai putea crede, e nevoie doar să-ţi pui un pic în joc energia, ambiţia şi cheful de muncă şi ai ajunge rapid acolo unde îţi doreşti.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Ai toate motivele de bucurie când vezi ce frumos au evoluat unele proiecte care au ajuns, în acest moment, la un nivel cât se poate de clar. Ştii mai bine pe ce te bazezi.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Opreşte-te puţin din iureşul în care îţi desfăşori activitatea, pentru că această grabă continuă, tot acest stres în care eşti captiv te fac să nu vezi lucrurile frumoase care te înconjoară.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Se apropie un moment culminant în activitatea profesională, cum ar fi un interviu de angajare, un concurs pentru obţinerea unui job sau a unei funcţii superioare, un examen în urma căruia vei putea trece la un nivel superior în carieră.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Oricât ai vrea să programezi totul dinainte, timpul tot cum vrea el înaintează. Azi vei înţelege, pentru a câta oară, că unele lucruri nu se întâmplă atunci când ai vrea tu, ci atunci când le este dat de sus să apară!

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Adevărul poate reveni la lumină după o luptă întreagă cu minciuna. Parcă se face lumină, se reaşează lucrurile pe făgaş normal şi te linişteşti şi tu, pentru că neregulile nu pot dura la nesfârşit!

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Fii foarte atent la oamenii pe care îi atragi astăzi alături de tine într-un plan comun, pentru că s-ar putea să nu fie cei mai potriviţi tovarăşi pentru ceea ce ţi-ai propus.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Stai cu urechile pâlnie la tot ce auzi azi, pentru că ai putea primi o informaţie de milioane care te poate scoate din impas.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Amintirile neplăcute pe care le tot cari după tine nu te ajută să evoluezi, ca atare, ca să te poţi rupe, e nevoie mai întâi să ierţi.

Horoscop

8

www.zvj.ro vineri, 30 iulie 2021

DIVERSE

7

8

PERSPECTIVE rând CEH-ul, din punctul meu de vedere, a lipsit cu desăvârșire din toată această dezbatere legată de Strategia pe care o face PwC). E o discuție aici, în primul rând legată de Planul județean de dezvoltare pe următorii 7 ani de zile. Din păcate, nu-i o acuză. Trebuie să recunoaștem că acest plan, foarte important pentru Just Transition, în primul rând, este în apanajul consiliului județean. Din păcate, nu am avut o colaborare atât de bună și încă nu o avem cu cei de la consiliul județean pe elaborarea acestui Plan județean de Dezvoltare, care trebuie să integreze toate planurile de dezvoltare locală din localitățile din județ și, sigur, pe ceea ce înseamnă dezvoltare și finanțare pe aceste fonduri. Ei au luat consultanță o firmă de la București care face această strategie județeană, dar, din păcate, consultarea cu autoritățile locale pe această temă importantă aproape că lipsește cu desăvârșire (…). De la început au fost în vedere 6 județe (nota red. - nu 2 câte am semnalat în întrebare, subliniind faptul că acum banii pe proiecte europene se vor împărți la 6 și nu la două, Gorj și Hunedoara cum se punea problema la început, dacă vă aduceți aminte, noi da, fără să vrem să contrazicem primarul Petroșaniului!), dar e mai puțin important ce se împarte și cum se împarte. Noi, vorbesc de Valea Jiului, eram cei mai avansați din punct de vedere al Strategiei și așa mai departe. Însă, între timp, sunt județe ca Gorjul sau Doljul care au luat foarte în serios aceste lucruri și se pare că sunt destul de înaintați cu aceste Strategii județene (…). Noi am avut niște discuții și cu ministrul Fondurilor Europene, prin Asociația Municipiilor din România (AMR) și voi dori ca în luna august să am întâlniri directe cu cei din Ministerul Fondurilor Europene și cu cei care fac Strategia de Dezvoltare (…). Eu zic că trebuie să ajungem din urmă aceste județe, documentele trebuie făcute, nu putem să rămânem pe loc!”, a răspuns Tiberiu Iacob-Ridzi.

Realismul primarului Iacob-Ridzi

Din ce ne-a spus primarul Tiberiu Iacob-Ridzi legat de Strategia de Dezvoltare a Văii Jiului, personal am tras concluzia, printre rânduri cum se zice, că nici edilul șef petroșenean nu este foarte mulțumit de cum s-a întocmit acest document pentru a fi transmis ulterior la Bruxelles, în vederea atragerii de viitoare fonduri europene pe proiecte ce ar urma să dezvolte Valea Jiului până spre sfârșitul deceniului acesta, ca o alternativă la închiderea sectorului minier.

Și alți vinovați…

Este pentru prima dată când și primarul din Petroșani ne dă dreptate, chiar dacă nu pe față, la cele constatate de noi și trecute în analiza de douăzeci de episoade publicate de ZVJ, despre cum au scris Strategia cei de la PwC. Citiți răspunsurile primarului din Petroșani, Tiberiu Iacob-Ridzi, venite în urma întrebărilor puse de jurnaliști, marțea trecută, undeva în aer liber în Colonia Petroșani, unde edilul a mers în inspecție și vă veți lămuri că am dreptate. Pe de altă parte, tot edilul șef petroșenean atrage atenția faptului că cei care se ocupă de Strategia de Dezvoltare Județeană pe viitorii 7 ani, în speță consiliul județean, sunt cam în urmă cu aceasta față de județele Gorj și Dolj, date ca exemplu, în condițiile în care din 2022 ar trebui să înceapă să se dea drumul la finanțările europene pe proiecte, pentru dezvoltarea acestor zone foste miniere, după cum au stabilit cei de la Comisia Europeană și pentru țara noastră. Tiberiu Iacob-Ridzi vede această rămânere în urmă și din cauză că, pe acest subiect, cei de la consiliul județean au o ruptură de comunicare cu autoritățile locale din cele 69 de UAT-uri. „Nu neapărat că a fost făcută pe genunchi (nota red. – Strategia de Dezvoltare a Văii Jiului), dar nu s-a făcut, asta e drept poate și din cauza pandemiei, cu o consultare reală în teren a tuturor factorilor implicați - și aici mă refer la ONG-uri, la sindicate, la CEH (în primul

facebook.com/ziarulvaiijiului

Trei concluzii (din minim 6) Pentru prima dată un oficial din Valea Jiului, de la vârful

unei primării de municipiu, ridică aceste probleme legate de viitoarea strategie județeană, un semnal cât se poate de îngrijorător am zice. Că dacă recapitulăm puțin rezultă: 1. Strategia de Dezvoltare a Văii Jiului, zonă fostă minieră și pentru care europenii alocă în primul rând bani pentru dezvoltare (restul zonelor din județ cam ciupind partea leului cum se zice, că n-au prea avut mine de exploatat cu câteva excepții) a fost făcută pe brânci, cum bine spunea o colegă și cum foloseam acest termen și noi la concluziile analizei din ZVJ, cu date neactualizate, incomplete sau eronate, cu puține și clare soluții de redresare și dezvoltare; 2. Din două județe ce trebuiau să ia „cașcavalul” pus la bătaie de europeni, grație politicii de partid și de stat, s-au făcut acum 6, deci se va împărți „roata” la 6 (și nu la două), ceea ce înseamnă că pe proiectele din Vale vor veni mai puțini bani; 3. Situația nu e roză nici la nivel de Strategie de județ. Consiliul Județean Hunedoara, aflăm de la primarul de Petroșani, că lălăiește treaba, că și acolo Strategia întârzie și e făcută de niște profesioniști, dar care, împreună cu șefii de la vârful instituției județene au comunicarea ruptă cu autoritățile locale din localitățile județului pe această temă. Ca atare, sunt șanse să iasă un mare fâs, cu litera „F” mare. Și ar mai fi vreo 3 concluzii la această recapitulare, dar ne oprim deocamdată aici. Și ne mai mirăm atunci că treburile stagnează, că termenele sunt la limită sau chiar depășite, că europenii nu alocă întotdeauna fonduri, că suntem arătați cu degetul pe la Bruxelles, că parlamentarii noștri europeni, care și așa dorm în papuci sau umblă după alți cai verzi pe pereți, sunt depășiți de situație și, la fel, nu mai au comunicare cu autoritățile românești din teritoriu? Nu. Toate astea și altele fac din România, pe nemerit, o țară cu oameni înceți, fricoși, lași și incompetenți. Ceea ce nu-i adevărat pentru marea majoritate a românilor, dar cine să le mai spună vesteuropenilor, că omul de rând n-are cum, iar politicienii n-au timp și chef. Corneliu BRAN

vineri, 30 iulie 2021