Issuu

Ziarul Vaii Jiului

La Lupeni schimbare de strategie în lupta cu pericolul canin

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Director:

Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 4,9279 lei 1$ = 4,0872 lei 1₤ = 5,7162 lei

miercuri, 21 aprilie 2021

Anul XIV • nr. 3069 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Uricani

Îngrijorare în privinţa modului în care este tratat mediul de afaceri local

Primarul Dănuț Buhăescu este nemulțumit, ca să nu zic dezamăgit, de modul lent în care avansează discuțiile și dezbaterile autorităților publice locale și ale societății civile care vizează procesul de pregătire și de realizare a strategiei de dezvoltare a Văii Jiului pentru intervalul 2020-2027 și a planului de acțiune aferent acestuia.

Nemulțumirea primarului

din Uricani este generată de faptul că „nici astăzi, după mai bine de un an de discuții, nu s-a ajuns la o formulă prin care Valea Jiului să poată, cu adevărat, să atragă fonduri europene pe cel puțin două planuri”, așa cum a precizat el. Prima dintre cele două direcții menționate de Dănuț Buhăescu se referă la mediul local de afaceri. În care, conform spuselor sale, „nici până acum nu s-a

identificat vreo facilitate pentru dezvoltarea specifică a acestuia”.

Asta cu toate că,

așa cum își amintește primarul, „am cerut Ministerului Fondurilor Europene, și chiar am insistat foarte mult pe asta, să se identifice soluții, astfel încât mediul de afaceri local din Valea Jiului să beneficieze de facilități fiscale”. În mod deosebit, a insistat Dănuț Buhăescu, „pentru o contribuție foarte mică la investițiile pe fonduri europene ale IMMurilor locale”. Într-un alt articol voi reveni cu cealaltă chestiune importante a cărei nerezolvare îl îngrijorează pe Dănuț Buhăescu: dezinteresul arătat în modul de identificare a programului de dezvoltare a infrastructurii locale. Gheorghe OLTEANU

Anul acesta primăria nu mai dă cu miliardele după câinii vagabonzi

Primarul Lupeniului, Lucian Resmeriță, a făcut un calcul simplu, raportat și la situația de pe teren, și a ajuns la concluzia că cei de la ADI Animale fără Stăpân nu-și fac bine treaba și jecmănesc primăria de bani. Nemulțumită de activitatea ADI Animale fără Stăpân, Primăria Lupeni nu i-a mai plătit anul acesta niciun ban.

40.000 lei pentru 140 de câini capturați

Primarul Lucian Resmeriță a luat decizia ca Primăria Lupeni să părăsească asociația. Urmează să fie căutată o firmă care să execute această activitate în municipiul Lupeni și la care primăria să plătească mult mai puțin decât la acel ADI Animale fără Stăpâni și care, în ultimii doi ani, după „reorganizare”, cam trăgea câinii de coadă prin Valea Jiului. Marți am stat de vorbă cu primarul Lucian Resmeriță pe această temă. L-am întrebat în mod direct dacă e nemulțumit de activitatea acestui ADI. Ne-a spus direct că da, că e foarte nemulțumit, deoarece Lupeniul plătea aproape 4 miliarde de lei vechi pe an și câini pe străzi tot erau, și nu puțini. Plus că patrupedele ridicate și duse la adăpostul de la Uricani, aveai ocazia după un timp să le vezi din nou pe străzile Lupeniului! „Anul trecut am plătit aproape 400.000 lei și dumnealor nu erau eficienți, numărul câinilor parcă era și mai mare pe străzi. Îi ridicau și îi duceau apoi dintrun oraș în celălalt. Da, asta făceau. La 140 de câini capturați de pe străzi, dar care unii au reapărut pe străzi cum vă spuneam, am plătit aproape 400.000 lei! Vă dați seama? Anul acesta iar au venit să ceară bani, dar nu am mai plătit nimic. Am preferat să ne lipsim de astfel de servicii de proastă calitate și scumpe și să ne retragem din acest ADI. Vom căuta o firmă. Am vorbit cu cei de la Petrila și mi-au spus că sunt mulțumiți de firma din Vâlcea care se ocupă de câinii fără stăpân. Vom analiza mai atent și dacă lucrurile stau așa, vom apela și noi la această firmă. Am înțeles că prețul la ei este undeva la 500 lei pe fiecare câine ridicat de pe străzi. Facem un calcul și vedem că la 100 de câini ar veni un preț cu mult mai mic decât plăteam la acest ADI!”, ne-a spus primarul Lucian Resmeriță.

De peste 5 ori mai scump

Într-adevăr, ceea ce spune primarul e corect. Dacă înmulțim cele 140 de capete de căței ridicați anul trecut de ADI la Lupeni, cu 500, cât cere firma din Vâlcea rezultatul este de 70.000. Păi, de la 70.000 lei la 380.000 lei e cale lungă, e de peste 5 ori mai puțin! E halucinant! Și asta la o primărie. Dar să fim corecți, socotelile nu puteau fi făcute în momentul când Lupeniul a intrat în acest ADI, din motivul simplu că firma vâlceană nu alerga atunci după câini în Valea Jiului.În această lună consilierii locali au aprobat proiectul de ieșire din ADI Animale fără Stăpân . Bani risipiți de-a dreptul, asta însemna acest ADI în ultimii doi ani! Păcat de ce a fost înainte, când această asociație de dezvoltare intercomunitară mergea bine și ieftin. Apoi lucrurile s-au schimbat în cel mai pur stil românesc… „Ultima factură emisă la plată anul trecut am refuzat să o mai plătim, iar anul acesta nu am mai plătit nici un leu până în aprilie, când am ieșit din ADI. Cum să facem o asemenea risipă, mai ales că problema câinilor nu era rezolvată în Lupeni? Acum, foarte repede, vom aduna câte 20-30 de câini de pe străzi, și în mai multe serii din astea vom scăpa de ei și îi vom mulțumi pe cetățenii noștri, care ne sesizează această problemă. Vom rezolva problema mult mai bine și mult mai ieftin, asta e clar!”, ne-a mai transmis primarul lupenean. Corneliu BRAN

SPORT

Pandemia a închis trei centre de pregătire ale panterelor

În perioada 11-18 aprilie, Alexandru Molnar, Elena Șamotă și Anemona Nagy, sportivi ai clubului „Pantera Neagră” Petroșani, au fost în pregătire cu Lotul Național al României de Taekwon-do itf.

Scopul pregătirii a fost acela de a ajunge la o capacitate cât mai bună fizică și tehnică a sportivilor de lot național, înaintea Campionatului Național de Juniori și Seniori, care se va desfășura în luna mai la Timișoara. Pentru a fi într-o formă cât mai bună și a omogeniza echipa pentru Campionatul European din toamna acestui an, antrenorul Ionuț Lascău muncește cot la cot cu elevii săi. Ceilalți sportivi juniori de la clubul „Pantera Neagră” Petroșani s-au pregătit acasă sau la centrul de pregătire al clubului în condiții foarte bune pentru înalta performanță. „Din păcate, din cauza pandemiei am fost nevoiți să închidem 3 centre de pregătire, care erau situate în orașele din Valea Jiului, iar numărul sportivilor a fost mult diminuat. Clubul nostru a pierdut în jur de 150

Dan Voicu a răbufnit:

„Îmi e jenă de tot ceea ce se întâmplă”

Sistemul de desfășurare a meciurilor din liga a patra, dar și arbitrajul l-au scos din sărite pe antrenorul lui CSM Vulcan, Dan Voicu.

abonați, mulți dintre aceștia neavând posibilitatea de a face naveta la Petroșani. La antrenamentele organizate de către clubul nostru sunt prezenți în jur de 50 sportivi repartizați în mai multe grupe de vârstă și grad. La acest Campionat Național clubul nostru va deplasa 10 juniori și doi antrenori. Chiar dacă a fost pandemie și o perioadă a trebuit să închidem centrul de pregătire, sportivii noștri sunt într-o formă bună fizică si tehnică. De-a lungul anului trecut, cu toate că nu am avut competiții, am organizat și am participat la mai multe În doar șapte zile echipa sa a avut în program patru meciuri. Până la ora asta, Vulcanul a jucat trei meciuri, două le-a pierdut, iar într-unul a remizat. Supărarea lui Dan Voicu nu mai are bariere. Tehnicianul a răbufnit din nou în „Ziarul Văii Jiului”: „Îmi e jenă de toate hoțiile, de tot ceea ce se spune. Am avut două penaltiuri la meciul de la Deva. Pe lângă asta, programul meciurilor este o bătaie de joc la adresa noastră. Nu înțeleg de ce nu am jucat de

CSM Vulcan - Inter Petrila

Un meci pentru Final Four

Astăzi este programată integral etapa cu numărul VI restantă din tur care se va iercuri, 21 aprilie, dis¬puta de la ora 17:30.

)

Ziarul Vaii Jiului

Programul este următorul: CSM Vulcan- CS Inter Petrila; ACS Minerul Uricani- CSM Deva; CSO Retezatul Haţeg – ACS Şoimul Băiţa; C.S. ,,Gloria” Geoagiu- CSM Dacia Orăştie 2010; CSA Aurul Brad – AS Victoria Călan. Meciul care va atrage toate privirile în Valea Jiului este cel de la Vulcan, dintre CSM Vulcan și Inter Petrila. Ambele formații se bat pentru un loc în Final Four. „Șanse la Final Four avem în cazul în care vom câștiga, miercuri, la Vulcan și cei de la Geoagiu vor câștiga meciul cu Orăștie cum ar fi normal, acum fotbalul îți oferă multe surprize. Dacă vom merita vom fi acolo în primele 4, dacă nu înseamnă că nu merităm lucrul acesta", a declarat, pe zvj.ro, Adi Câmpean. Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

seminarii de pregătire cu echipa tehnică a Federației Române de Taekwon-do itf. Cei care doresc să se alăture echipei noastre îi așteptăm la clubul nostru începând de la vârsta de 4 ani în sus. Înscrierile se pot face la nr de telefon 0768387715, antrenor Lăscău Ionuț", a declarat pe zvj.ro, Ionuț Lascău.

luni, de ce ne-a îngrămădit să jucăm de miercuri. Jucătorii mei nu pot face față acestui ritm infernal”. Despre meciul cu Inter Petrila, tehnicianul a afirmat: „Meciul e greu pentru ambele echipe. Pentru noi este și mai greu. Venim la acest meci după trei jocuri disputate în cinci zile", a conchis tehnicianul.

Rugby

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

Din nou despre victoria Știinţei

În cele patru partide programate, etapa a doua din Divizia Națională de Seniori (D.N.S.) a consemnat două victorii ale gazdelor, Știința Petroșani și RC Gura Humorului, precum și două ale echipelor vizitatoare, CSM Galați, respectiv RC Bârlad. Derbyul etapei, între campioana și vicecampioana în exercițiu a celui de-al doilea eșalon valoric, a revenit Științei Petroșani, care a trecut, după cum se știe, de CS Năvodari cu scorul de 16-8. Echipa de la malul mării a început ceva mai bine jocul și a condus până aproape de finalul primei reprize, chiar dacă petroșenenii au forțat constant, eseul venind cu trei minute înainte de pauză. În partea secundă gazdele s-au desprins, pentru ca pe final să-și asigure victoria prin efortul colectiv, care a trebuit să facă față inferiorității numerice din cauza unui cartonaș galben. Au marcat pentru CS Știința Petroșani: Răzvan Barbu (1 eseu și 2 lovituri de pedeapsă), George Croitoru (un eseu), respectiv Marian Niță (1 eseu) și Codrin Bercu (1 lovitură de pedeapsă) pentru CS Năvodari. COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

miercuri, 21 aprilie 2021

Petroșani

Primăria a plătit bursele școlare

Marți, 20 aprilie, Primăria municipiului Petroșani a virat banii pentru plata celor 555 de burse școlare din învățământul preuniversitar de stat pe lunile februarie și martie 2021.

„Am virat astăzi (marți – n.r.) în contul unităților de învățământ din localitate sumele necesare pentru plata burselor școlare pe lunile februarie și martie, urmând ca banii să ajungă în cel mai scurt timp pe cardurile beneficiarilor. Nu mai puțin de 555 de burse pentru elevii din învățământul preuniversitar de stat de pe raza municipiului Petroșani sunt acordate în semestrul II al anului 2020-2021, potrivit hotărârii adoptate de consiliul local. Dintre

cele 555 burse școlare, 194 sunt burse de merit, 52 sunt burse de studiu, iar 309 sunt burse de ajutor social. Toate categoriile de burse școlare au valoarea de 100 lei/ lună. Numărul total al burselor a fost stabilit în conformitate cu propunerile venite din partea unităților de învățământ din Petroșani, aprobate de către consiliile de administrație și de Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara. Educația a fost, este și va fi un domeniu extrem de important pentru mine. Este obligația noastră să asigurăm copiilor condițiile necesare unui învățământ de calitate, să încurajăm actul educațional, inclusiv prin acordarea acestor burse școlare”, a precizat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi. Corneliu BRAN

www.zvj.ro miercuri, 21 aprilie 2021

Vulcan

Chestiune sesizată, dar rămasă nerezolvată

Planul de Ordine și Siguranță Publică al Poliției Locale a municipiului Vulcan este un document care se elaborează până la data de 15 aprilie a fiecărui an sau de câte ori survin modificări în evoluția situației operative. Ținând seama că

modul de întocmire a acestui plan al unității/ subunității administrativ teritoriale se reglementează prin Ordinul Ministrului Administrației și Internelor, în baza dispozițiilor art.24 din HGO nr.1332/2010 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a poliției locale, este de la sine înțeles că elaborarea respectivului document se face în toate UAT-urile din țară în cadrul cărora funcționează astfel de structuri. Odată pus la punct, se mai spune în raportul de specialitate, raportul este supus spre aprobare autorității deliberative, în speță consiliului local. După care planul, împreună cu hotărârea de consiliu local, ajunge la poliția locală, „pentru prevenirea și combaterea infracționalității de către

asupra cuprinsului său, destul de întins, acasă, stând comod în fotoliu. La ședință toți s-au mulțumit cu cele spuse de Cristian Merișanu, cum că documentul „a apărut și în raportul primarului, fiind, de fapt, planul lor pe zone, pe căi de comunicații etc”. Ca atare, nu s-a înregistrat nicio intervenție care să pună în discuție mai profundă conținutul raportului.

Singurul care s-a

înscris la cuvânt a fost pesedistul Dan Petre Petculescu, cel mai vârstnic consilier local vulcănean. Nu s-a referit la niciuna dintre anexele planului, ci doar a avut o rugăminte. Aceea ca poliția locală să intervină în cazul copiilor „care se plimbă cu bicicletele pe trotuarul pietonal”. De notat că nu este pentru prima dată când veteranul consilier local a făcut această sesizare, căreia, s-a văzut mai apoi, nu i s-a dat nici cea mai mică atenție.

De la „Unic” la CAP,

structurile cu atribuții în domeniul de referință”.

La Vulcan

aprobarea planului despre care am vorbit s-a făcut în ședința de îndată din dimineața zilei de vineri, 16 aprilie. Consilierii locali nu au zăbovit prea mult asupra documentului atunci când i-a venit rândul. Este posibil ca unii dintre ei să se fi aplecat cu atenție

copii de toate vârstele continuă să pedaleze pe trotuarul nordic al bulevardului, dedicat exclusiv circulației pietonale. Asta deși, pe cel sudic, există pistă rezervată strict bicicliștilor. Câte doi sau chiar mai mulți, uneori unul lângă altul, ei pedalează cu viteză printre cetățenii care se cred în siguranță. Și, nu de puține ori, asta o pot mărturisi cei pățiți, au fost cazuri în care bicicliștii copii care, uneori, în teribilismul lor își conduc vehiculul numai pe roata din spate, au dat peste oameni care-și vedeau în liniște de drumul lor. Dacă polițiștilor locali le e greu să se avânte pe teren, pentru a-i mai liniști, poate că ei vor fi mai atenți la imaginile de pe camerele de luat vederi în care bicicliștii, cam aceiași, de fapt, pot fi identificați cu ușurință. Gheorghe OLTEANU

ACTUALITATE

prăvălia cu istorii

Fascinanta şi puţin cunoscuta poveste a Văii Jiului, de la 1840 până la 1926, scrisă după noţile repausatului inginer minier Gustav Polyak de Samson, prelucrate şi completate de Arpad Schreiber - conductor principal minier (IV) La Petrila. O exploatare la zi. Greşeli de minerit

Statul ungar, precum am amintit mai sus, socotea partea cea mai însemnată a producţiei sale din exploatarea cărbunelui la zi, în Petrila. Când abatajul la suprafaţă nu se mai putea exploata din cauza cantităţii mari de pământ ce acoperea cărbunele. Astfel, s-a construit o galerie transverală spre stratul principal. După ce s-a ajuns la acest strat, au început pregătirile pentru exploatarea lui. Cunoştinţele speciale pentru exploatarea a astfel de straturi lipseau, fireşte, şi aici ca şi peste tot în Valea Jiului. În loc să fi început abatajul de sus, adică de acolo unde încetaseră cu abatajul de la suprafaţă, au început la nivelul galerial de extragere, precum şi la diferitele alte niveluri ale înălţimii de 30 de metri. Au întârziat şi cu lucrările de rambleiaj fiindcă, întâi, terminau lucrările de abataj şi numai după aceea se apucau de suişurile necesare la rambleiaj. Între timp, fireşte, galeria de abataj nu putea rezista presiunii, şi se surpau pe ici pe colo. Afară de acestea şi conductele de aerisire erau imperfecte şi, în consecinţă, minele erau pline de gaz metan, care, aprinzându-se, a dat foc piloţilor.

Mină în flăcări. Clădiri dărâmate...

Urmarea a fost că toată mina a ajuns pradă focului imens, care a dus, apoi, la închiderea minei. Toţi lucrătorii de aici au fost transferaţi la Societatea Braşoveană. După închiderea minei, galeria principală a fost rambleiată. Tot acolo s-au mai ridicat mai multe diguri. Tot aşa au fost rambleiate şi suşurile de la suprafaţă. După acestea, pe malul Jiului a fost montat o pompă cu scopul de a împinge apa până la abatajul de la suprafaţă şi de a inunda toată mina, astfel stingând focul. Pompa lucra ziua şi noaptea, însă fără nici un rezultat, deoarece apa - ajunsă în focul uriaş din mină - se transforma în aburi, care, cu o putere

facebook.com/ziarulvaiijiului

imensă, cautau să să iasă la suprafaţă. Din această cauză, s-au înregistrat erupţii atât de puternice, încât toate clădirile din apropiere s-au dărâmat. Aşa stând lucrurile, statul a încetat toate lucrările miniere din Petrila. Tot aşa s-a întâmplat şi cu exploatările de la Defor şi din Jieţ, care nu dădeau rezultatele scontate de stat. În afară de aceasta mai erau şi cheltuieli enorme, ocazionate de construcţiile şi, în general, de lucrările miniere. Toate acestea au dus la încetarea lucrărilor miniere de către stat. În 1873, concesiunile miniere ale statului au fost date în arendă Societăţii Braşovene.

Vine Denes. Pleacă Geodike Ing. Rudolf. Dr. Bottenstein

În 1871, a fost angajat de Societatea Braşoveană ca director inginerul Denes, în locul administratorului Geodike. Directorul Denes a fost acela care a finalizat arendarea minelor statului. Societatea Braşoveană nu a avut alt scop cu această luare în arendă a minelor statului, decât să scoată din toate părţile accesibile cărbuni ieftini. Şi, fireşte, astfel a scăpat de concurenţă. Această tendinţă se vedea clar chiar din lucrările efectuate după arendarea minelor de mai sus. De altfel, nici nu a continuat lucrările oprite la diferitele mine, ci doar acolo unde se putea lucra şi scoate uşor cărbunele. După preluarea exploatărilor statului, Societatea Braşoveană a pus în fruntea exploatării din Petrila pe inginerul Rudolf. Pe vremea directorului Denes s-a construit în Petroşani, colonia de sus şi, peste drum de gară, locuinţa de director. Actualul cazinou al suboficianţilor era atunci spitalul întreprinderii. După luarea în arendă a minelor statului, acest spital s-a unit cu spitalul de pe atunci al minelor statului, care era în Livezeni, iar din spitalul de până atunci s-a făcut un cazinou pentru funcţionari. Primul medic societar a fost dr. Samuil Bottenstein.

Bande de tâlhari mai mari ori mai mici. Lt. Popvits

Dezvoltarea treptată a Văii Jiului, dar mai cu seamă creşterea rapidă a traficului în urma construcţiilor şi a diferitelor lucrări au atras atenţia asupra Văii Jiului şi a bandiţilor. Deceniul 1870 - 1880 e unul edificator în această privinţă. S-au format bande mai mari sau mai mici de hoţi, care jefuiau comunele, una după alta, şi nu se dădeau în lături nici de la omoruri. Autorităţile, văzând că invaziile şi omorurile acestor bande devin sistematice şi că jandarmeria din Valea Jiului nu le poate stopa fiindcă şi bandele erau înarmate cu puşti regulate, au concentrat în Valea Jiului o parte a jandarmeriei din judeţul Hunedoara, iar din Orăştie a sosit în zonă, sub conducerea locotenentului Popvits, o companie de soldaţi. Jandarmeria şi compania de soldaţi au înconjurat, apoi, bandele de hoţi din munţii Parângului, împuşcându-i pe cei mai mulţi dintre hoţi.

Tâlhari prinşi. Se declară statariul. Călăul Kozarek din Budapesta

Pe trei dintre ei i-au prins, între aceştia fiind şi şeful bandei. Totodată, s-a declarat statariul (adică starea de urgenţă –n.a.) în toată Valea Jiului. Însă aceşti hoţi n-au fost osândiţi statarial, fiindcă publicarea statariului întârziase. În acelaşi timp, trei lucrători au spart casa unui ţăran din Dîlja, de unde au furat haine în cantităţi mari. Şi aceştia au fost prinşi şi daţi pe mâna tribunalului statarial, care i-a osândit la moarte prin strangulare. Cei trei indivizi au fost ştrangulaţi pe malul drept al Maleei, peste drum de fabrica de piele de astăzi, de către călăul Kozarek, anume adus din Budapesta. Aceste măsuri drastice n-au rămas fără efect. De aici încolo, Valea Jiului nu a mai avut de a face cu astfel de bande. (va urma)

miercuri, 21 aprilie 2021

În Deva se va deschide primul centru de vaccinare de tip „Drive thru”

Vaccinare direct din mașină

Prefectul județului Hunedoara, Călin Petru Marian, a susținut ieri o conferință de presă alături de Sebastian Mezei, directorul Direcției de Sănătate Publică Hunedoara, pe parcursul căreia au fost prezentate informații referitoare la deschiderea în Deva, sâmbătă 24 aprilie, a centrului de vaccinare de tip „Drive thru” – vaccinare direct din mașină. Pentru vaccinarea la centrul care își va desfășura activitatea zilnic între orele 10.00 și 19.00, în parcarea Centrului Comercial „Deva Shopping City”,

nu este nevoie de programare. Persoanele pot veni doar cu mijloacele de transport, fie personale – autoturisme cu capacitate maximă de patru plus unu persoane – sau mijloace de transport în comun gen taxi sau alte tipuri similare de transport. În zona de triaj este nevoie să prezinte un document de identitate și este recomandat să se prezinte cu chestionarul de triaj și cu cel de consimțământ completate.

Acestea pot fi descărcate accesând site-ul DSP, la următoarele link-uri: https://asphd.ro/wpcontent/uploads/2021/04/chestionar_triaj_vaccinare _adulti.pdf https://asphd.ro/wpcontent/uploads/2021/04/Formular-consimtamant-inf ormat.pdf Dacă persoanele nu se prezintă cu documentele completate, acestea se primesc de la organizatori, se completează sub supravegherea medicului, se evaluează criteriile medicale, se efectuează vaccinarea fără ca persoana să coboare din autoturism apoi se face înscrierea în Registrul electronic de naţional al vaccinărilor”. Tipul de vaccin folosit este „Pfizer BionTech”,

www.zvj.ro miercuri, 21 aprilie 2021

organizatorii fiind pregătiți pentru vaccinarea a peste 500 persoane zilnic. Prefectul Călin Petru Marian recomandă persoanelor care doresc să se vaccineze, să se prezinte în număr cât mai mare la acest centru și mulțumește instituțiilor implicate în această acțiune: DSP, Primăria Deva, Crucea Roșie, STS și Inspectoratele de Jandarmi, Poliție și Situații de Urgență. În județul Hunedoara sunt funcționale 15 centre fixe de vaccinare, până astăzi, 20 aprilie 2021, fiind administrate 78.350 doze de vaccin anti COVID 19. (49.701- prima doză și 28.649 – a doua doză) În centrele mobile, organizate săptămânal în zonele rurale, au fost folosite 4.464 doze de vaccin la care se adaugă alte 1.561 doze administrate în Centre rezidențiale și la persoane nedeplasabile. BIROUL DE PRESĂ AL PREFECTURII HUNEDOARA

din judeţ

DIVERSE

Se vede când se implică SHI Petroșani:

Albiile apelor sunt mai curate

După seria de anchete jurnalistice de acum trei și doi ani de pe strada Primăverii din Colonia Petroșani, luni, 19 aprilie am ajuns din nou pe această stradă. Două aspecte vreau să le semnalez, ca să arăt că și presa locală mai face lucruri bune pentru comunitate, în cazul de față fiind vorba de comunitatea din zona respectivă.

tare, cum s-a tot întâmplat până atunci. Relatând atunci ceea ce ne-au spus oamenii de la casele deacolo, SHI Petroșani a intervenit imediat. A făcut în avalul străzii și a cursului apei și câteva lucrări de consolidări de maluri și de acumulare de pământ și piatră, niște lucrări foarte bune, care au stăvilit furia

Urmează o nouă ecologizare zdravănă pe Maleia

Două aspecte la care și ZVJ a pus umărul

Numărul unu: nu mai sunt gunoaie la intrarea pe stradă. Acum există două containere, care sunt golite de cei de la Super Com de cel puțin două ori pe săptămână. Civilizația și reîntoarcerea la normalitate au reapărut din acest punct de vedere. Ceea ce ne dă o oarecare satisfacție că și noi am contribuit la treaba asta. Numărul doi: În urma celor relatate de ZVJ, Apele Române, SHI Petroșani, prin șeful acestei instituții, inginerul Sorin Corici, s-a autosesizat și a purces la o ecologizare a albiei Maleii zdravănă de tot. A fost tăiată toată vegetația care obtura apa Maleii și care inunda în acest fel gospodăriile oamenilor când ploua

au trecut peste doi ani. Semn că lucrările au fost executate bine, inclusiv lucrările de tăiere a cioatelor și vegetației uscate care obturau Maleia. Cursul de apă e curat, albia e largă acum, totul pare în regulă. Bine, mai sunt pe-acolo, aruncate de nesimțiți, câteun cauciuc uzat de mașină sau câteun carton. Dar, în general totul e OK, practic 95% din problemele sesizate de cetățenii de-acolo au fost rezolvate și au și rezistat în timp. Semn clar că se poate când se fac lucrurile bine și cu cap!

apelor în ultimii doi ani. Plus alte câteva lucrări de decolmatare și de sistematizare.

Lucrările de acum doi ani au ținut

Ei bine, aflându-ne pe Primăverii am vrut să vedem cum se prezintă Maleia în acea zonă și cum au rezistat lucrările efectuate. Totul e normal și acum, după ce

Și dacă tot am vorbit de SHI Petroșani, am aflat din surse sigure că urmează pe Maleia, între Florii și Sfintele Paști, în funcție și de vreme (că dacă plouă va fi după Înviere) o nouă acțiune de ecologizare. Vor fi mobilizați zeci de lucrători ai SHI, care vor strânge toate gunoaiele aduse din amonte, sau care au fost aruncate cu inconștiență chiar de anumiți proprietari de case din zonă. Iată o formă de respect față de comunitatea locală a celor de la SHI Petroșani și de la Apele Române. Între noi fie vorba, SHI Petroșani, conform sarcinilor de lucru, are obligația să păstreze curate și să se ocupe de Jiul de Vest și de Jiul de Vest, celelalte ape curgătoare fiind în sarcina administrațiilor locale pe unde acestea trec. Totuși, nu de puține ori în ultimii ani SHI Petroșani a avut acțiuni ample de ecologizare atât pe Maleia, Staicului sau Sălătruc, în Petroșani, cât și pe Jieț la Petrila sau pe Pârâul Tusu la Lupeni, ori în alte zone. Să fim corecți, jos pălăria! Corneliu BRAN

Trista realitate a anului 2021 ambalată într-un document oficial ce va ajunge la Bruxelles (XII)

Ce își propune noua Strategie a Văii Jiului sub aspectul valoriﬁcării speciﬁcului local?

Chestiuni importante pentru dezvoltarea turismului Văii Jiului au fost uitate

Este evident că au fost trecute chestiuni foarte bune, cele mai multe idei preluate din alte zone ale

facebook.com/ziarulvaiijiului

țării, unde turismul dă cât, decât roade (gen RucărBran, zona Alba, Cluj, Sibiu etc.), într-o formă sau alta, numai că Valea Jiului are specificul ei și nu se cam ține cont de asta. Nu s-a vorbit deloc, dar deloc, de agroturism, de faptul că anumite sate ale noastre, din Petrila sau Uricani, ba chiar Vulcan, pot fi transformate în adevărate micro-stațiuni, cu case momârlănești. Se tot bate moneda pe pensiuni turistice. Bun. Asta nu e rău. Dar de ce satele acestea, cu sprijin acordat proprietarilor-localnici prin diverse Programe, nu pot fi transformate în sate agroturistice, ca fiecare gospodărie să poată prelua câte una-două-trei familii de turiști, așa cum se întâmplă prin alte părți? Nu s-a vorbit deloc de impactul pe care l-ar putea avea unele dintre cele mai frumoase chei din județ, Cheile Jiețului, și cum s-ar putea exploata chestia asta. Nici de introducerea lacurilor din Retezat în acest lanț turistic zonal. Cum s-a uitat și de salba de lacuri din Parâng, de cascade, inclusiv de cea mai cunoscută peșteră hunedoreană, Peștera Bolii, care nu e menționată niciunde mai sus (se vorbește de peșteri, în general, dar de Peștera Bolii nu se spune un cuvânt măcar!). N-am văzut în strategie nimic „revoluționar”. Se vorbește de „Aqua-park” la Uricani, dar, așa, după ce va fi o „analiză” care să constate necesitatea lui. Ce atâta analiză, domnilor, dacă se dorește deschiderea cu adevărat a zonei Uricani-Câmpu lui Neag spre un turism adevărat, atunci un astfel de obiectiv trebuia deja să fie gata! Se vorbește de concerte gen celor de la Cluj, ceea ce e foarte bine, dar se uită faptul

că în Vale există câteva manifestări tradiționale, nedeile (care nu sunt defel puține) sau de măsuratul oilor, pițărăii și brunduși iarna, unele unice în țară și care cu o bună organizare și o promovare adecvată ar putea, an de an, să atragă zeci de mii, dacă nu și mai mulți, de turiști dornici de spirit de aventură în Parâng, Retezat, Șureanu sau Vâlcan, pe aceste plaiuri fără egal ca și frumusețe și diversitate în România. În fine, niciun cuvânt despre Valea de Pești și despre cum ar putea fi exploatate frumusețea și pitorescul zonei de-acolo. La fel nimic, despre drumul istoric ce leagă județele Gorj și Hunedoara în zona de vest a Văii Jiului. Tot nimic despre refacerea cetății dacice de la Peștera Bolii și trecerea ei în circuitul istoric, despre punerea în valoare a zborului cu parapanta, la acest capitol Valea Jiului având de departe unii dintre cei mai buni parapantiști din România. Se uită, de asemenea, din lipsă de mers pe jos în documentare și nu făcută doar din discuții sau din informații luate de pe internet sau la telefon, de faptul că odată unite – NU se scrie defel în document, se scrie doar de mărirea lor! – domeniile schiabile Straja cu Pasul Vâlcan, prin crearea unei telegondole și montarea unor instalații pe cablu, ar rezulta CEL MAI MARE DOMENIU SCHIABIL DIN ROMÂNIA! În fine, nici măcar nu s-a vorbit aici de necesitatea unei telegondole în Parâng, cum există prevăzut în proiectul integrat (despre care nu se vorbește deloc într-un asemenea document important!). Dar mă opresc aici… Corneliu BRAN

miercuri, 21 aprilie 2021

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Trebuie să lupţi azi cu stările emoţionale negative care îţi tot dau târcoale, deşi nu sunt deloc stilul tău. Spune nu gândurilor negative, capul sus şi pune mâna pe unelte ca să repari ceea ce nu merge bine!

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Dacă cel mai mare vis al tău, la ora actuală, este să cucereşti inima cuiva, fă un pas în faţă şi arată cine eşti. Te va remarca într-o aură specială, încât s-ar putea îndrăgosti pe loc de tine!

AUTO

mica publicitate

• Logan Prestige 1.0 SCE, înmatriculat 2018, alb, 119.000 km, 6500 euro sau predare leasing (mai sunt 24 rate) Telefon: 0761756839

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Fii exigent când descoperi ceva ce se abate de la lege sau morală, pentru că, dacă tot treci cu vederea iar şi iar, ceea ce acum e o eroare, mâine ar putea deveni o regulă firească.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Nu sta retras într-o astfel de zi, pentru că cele mai frumoase lucruri se întâmplă afară, printre oameni, în spaţii cât mai numeroase, căci acolo te vei simţi în largul tău.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Eşti obligat să pui aici punct unei acţiuni care nu mai poate continua în acelaşi mod. Dar nu te poţi apuca de ceva nou cât timp trecutul nu e aşezat la locul lui!

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Ascultă nu numai cu urechile, ci şi cu inima şi mintea larg deschise, pentru că azi vin spre tine o mulţime de informaţii extrem de utile pe care le vei folosi într-o zi într-un moment capital.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Atmosfera este cam apăsătoare în jurul tău, dar problema nu pare să fie la tine, ci la oamenii din anturaj.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

greutăţile!

Gata, trecutul e trecut şi e bine să te detaşezi odată de el, cu lecţiile asumate. Adu-ţi aminte ce a fost bun înainte, nu doar

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Veştile bune curg din toate părţile, poate chiar apare şi un prilej de sărbătoare în familie, cum ar fi o logodnă, un botez sau alte evenimente care te aşază pe tine în centrul atenţiei şi te încântă.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Joci un rol important în sarcinile zilei. Dai randament în activităţi în care trebuie să-i împingi de la spate pe alţii

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Verdictul pe care îl primeşti azi în urma unui conflict puternic te favorizează şi e normal să fii mulţumit de rezultate.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Felul în care ţi se adresează unii este nedrept, pentru că te critică, te judecă, te atacă agresivi cu vorbe dure, pe care e şi normal să le pui la inimă şi să suferi. Ei sunt proba ta majoră de încercare, dar de care poţi trece cu brio!

HOROSCOP

www.zvj.ro miercuri, 21 aprilie 2021

DIVERSE

prăvălia cu istorii

Ceva mai vechi ca vinul de soi:

TRĂDAREA SINDICATELOR MINIERE

Trădarea sindicatelor miniere din care cauză s-au închis și se închid azi mine și nu există nici o perspectivă în Valea Jiului, zona depopulându-se zi de zi, iar capitalul de speranță a secat vizibil - nu e ceva nou, specific zilelor noastre. Am descoperit că în Valea Jiului trădarea sindicaliștilor are vechime. O vechime consistentă, care, dacă ar fi o băutură de soi ar costa ceva: peste o sută de ani!

În vara anului 1929 la București are loc o întâlnire între sindicate și mai marii cărbunelui, unde se discută despre salariile minerilor. La întâlnirea participă și filiala vulcăneană a Uniunii Muncitorilor Mineri din România. La 9 august 1920 la Mina Vest din Vulcan are loc o întâlnire a celuilalt sindicat, Sindicat Național Român. Ioan Mihuț și alți sindicaliști de frunte vulcăneni urlă în gura mare că ceilalți sindicaliști au trădat. Nu au

facebook.com/ziarulvaiijiului

făcut-o moca, ci pentru avantaje clare adică pentru bani. Sindicaliștii trădători ai zilelor noastre înțeleg foarte bine mecanismul. Auzind ce afront li se aduce, sindicaliștii internaționaliști fac o informare bilingvă, româno-maghiară, către Inspectoratul general minier: „Noi, subscrișii, ca martori adeverim, cum că Ioan Mihuț și tovarășii săi, în ancheta ținută în loc public cu ziua de 9 august 1920 la Mina de vest din Vulcan au declarat, cum că cu ocaziunea pertractării memorandumului de plată de la București, delegația care a fost încredințată în scopul acela nu s-a reprezentat în interesul muncitorilor și s-au lăsat cumpărați cu bani, iar în interesul muncitorilor nu au isprăvit nimic”. Inspectoratul General Minier se adresează Direcțiunii Soc. Salgó-Tarjáni. Aceasta, la rândul ei, îi cere explicații lui Ștefan Lugoși, șeful exploatării Vulcan. Care lămurește întrucâtva, la 24 august, situația: „Vă aduc la cunoștință că procesul verbal nu l-am crezut necesar să-l mai continui, pe de-o parte, în interesul societății, n-am voi să se agraveze divergențele, pe de altă parte am crezut mai potrivit că în locul proceselor verbale să pot afla adevărul printr-o

declarație luată și iscălită în comun”. Deși nu spune explicit, declarația directorului Lugosi dă dreptate, printre rânduri, Sindicatului Național Român. Probabil, Lugosi știe și prețul trădării sindicaliștilor internaționaliști. Marian BOBOC

miercuri, 21 aprilie 2021