Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani
Director:
Cătălin DOCEA
Curs valutar:
1€ = 4,9261 lei 1$ = 4,0937 lei
1₤ = 5,6851 lei
marţi, 20 aprilie 2021
Anul XIV • nr. 3068 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
În urma unui apel de la un cititor,
ZVJ a prins în flagrant un poluator pe strada Primăverii din Colonia Petroșani, un angajat al unei firme de curierat
• În urma unui telefon m-am deplasat pe strada Primăverii din Cartierul Colonie
„Unul aruncă dintr-o roabă, de ceva timp, deșeuri din construcții…”
Persoana care m-a sunat mi-a zis să merg să văd cum un bărbat cu o roabă plină cu deșeuri din construcții, de la o firmă de curierat cu sediul în apropiere, le aruncă pe marginea Maleii, în spatele a două containere. „Abia ce au mai curățat și acum iar se întâmplă grozăvia… Dacă vreți să-l prindeți asupra faptului trebuie să ajungeți repede”, a spus cel care mă sunase. Sincer, am crezut la început că umblu după cai verzi pe pereți, în condițiile în care respectivul domn n-a vrut să-și decline identitatea, mi-a spus că e doar un cititor fidel al ziarului. Dar pe de altă parte, eram conștient că poate fi și adevărat, deoarece nu e prima dată când oamenii mă sesizează ori sună la ZVJ să reclame astfel de poluări, în condițiile în care ziarul nostru a tratat și tratează, nu de puține ori, astfel de cazuri.
Sesizarea telefonică a fost reală
Ajuns la intrarea pe strada Primăverii, ce să vezi? Întradevăr, un morman de deșeuri din construcții. Mai exact, gudron ce se pune pe acoperișuri, zăcea exact cum mi s-a spus, pe malul de sus al Maleii. „Dar pe respectivul nu l-am prins. Asta este, rămâne ca Mediul din primărie să-l verifice”, mi-am zis. Numai că, n-au trecut nici trei minute, timp în care am făcut poze, ca să ilustrez cu dovezi materialul, și pe drum, agale, venea un bărbat cu… roaba plină de deșeuri! Ajuns în dreptul mormanului de deșeuri, aruncate tot de el mai înainte, omul răstoarnă cu seninătate roaba. „Domnule, nu vă supărați, dar cine vă dă dreptul să aruncați deșeurile astea aici, în condițiile în care nu demult cei de la primărie tocmai au făcut curat. Și asta nu ar fi chestiunea principală, și dacă nu curățau, dumneavoastră nu aveți voie să aruncați aici aceste deșeuri din construcții și nici altele asemenea. În cele două containere puteți arunca, dar doar deșeuri menajere. Ori astea sunt deșeuri din construcții!”. „Păi, cei care ridică gunoiul mi-au spus că pot să le pun aici, jos, nu în container, ei mi-au spus când am
vorbit cu ei. De asta arunc aici. Nici n-am știut că nu am voie. Dar așa mi-au zis… Noi am reparat un acoperiș la firmă și trebuia să aruncăm aceste materiale, că n-aveam unde. Că ăia de la firma de salubritate nu vin să ridice gunoiul nici joia, când ar trebui, doar dacă le fac semn opresc să ridice gunoiul”, a venit răspunsul. „Domnule, acolo e vorba de deșeuri menajere, aici e vorba de poluare cu deșeuri provenite din construcții. Ce nu se înțelege? E cu totul altă treabă. Noi am făcut anchetă pe strada asta de vreo patru ori, mereu aici vin unii și alții și aruncă cu de toate. Nu-i normal, trebuie înțeles că așa ceva NU se face!”.
Inspectorii de mediu au ajuns pe Primăverii în viteză!
L-am rugat pe respectivul domn să aștepte puțin până ce vin cei de la Mediu. Oricum, și dacă nu o făcea, știam unde lucrează și de unde aduce deșeurile. Dar, corect, omul a stat să aștepte, ceea ce mă face să cred că omul respectiv chiar e un om de treabă, dar a greșit, poate și din comoditate, dar poate vina e și a celor de la firmă, care trebuiau să aconteze un container de la primărie, unde plătea o taxă și cu asta era rezolvată problema. Așa, l-au lăsat pe om să răspundă singur cum ar veni. Nu e prima oară, din păcate, când o firmă își lasă angajatul sau colaboratorul „desculț”, să răspundă pentru o vină care, în fond, nu e a lui. Că dacă știau că au de făcut renovări, cei de la firma în cauză trebuiau să știe că rezultă și deșeuri industriale, și atunci un container de la primărie și o taxă rezolva problema. „În 10 minute suntem acolo”, mi-a spus Artur Ambruș, șeful inspectorilor de mediu din primărie. Zis și făcut… Chiar mai repede, în 7 minute Ambruș și cu un inspector de mediu din cadrul biroului erau la fața locului. A urmat un schimb de replici. Inspectorii l-au mustrat, politicos, pe respectivul angajat al firmei de
curierat, explicându-i de ce nu are voie să arunce astfel de deșeuri, nici pe jos nici în containerele de deșeuri menajere. „Se plătește o taxă de 80 lei pe mc de gunoi din construcții, apoi, noi venim cu un container special, la final firma de salubritate îl ridică. Dar nu așa, aruncat peste tot. Veți primi sancțiune, să știți, ne pare rău, dar așa ceva trebuia să știți că nu e voie. Iar noi nu credem că cineva de la salubritate v-a putut spune că puteți să aruncați aici gunoiul provenit din construcții. Dacă cineva v-a dat un astfel de sfat fie a greșit, fie a făcut-o în bătaie de joc. Dar mai degrabă credem că ne spuneți așa doar ca să aveți o scuză. Oricum, n-are nicio treabă una cu alta, dumneavoastră trebuia să fiți conștient că așa ceva nu se face. Ne pare rău, dar nu veți scăpa de sancțiune. Acum haideți să mergem la firmă, să vedem dacă cu recomandarea celor de-acolo ați venit să aruncați deșeurile aici”. „Nu, ei nu au nicio vină, nimeni nu mia zis, eu am venit aici de capul meu”, a răspuns bărbatul.
Primăverii - un „cartof” fierbinte
După plecarea unuia dintre inspectori cu respectivul domn surprins în flagrant că arunca deșeuri industriale pe marginea apei, am stat de vorbă cu Artur Ambruș. „Din păcate, astfel de lucruri se tot întâmplă. Ne bucurăm când presa ne ajută, precum ați făcut și dumneavoastră azi, la fel ne bucurăm când există cetățeni responsabili care ne sună să ne anunțe că într-o zonă sau alta există cazuri asemănătoare celui de azi. Numai așa putem stopa acest fenomen. Domnul acesta va primi o amendă și poate data viitoare se va gândi de două ori când aruncă astfel de deșeuri industriale pe unde apucă. Aici, pe strada Primăverii, noi am mai surprins și în acest an, dar mai ales anul trecut și în 2019 și alți cetățeni care poluau. Din păcate, deși au fost puse containere aici, în urma anchetei jurnalistice făcute de dumneavoastră în ZVJ în 2018, unii cetățeni din zonă tot nu aruncă mizeriile în aceste containere, ci pe lângă ele, iar alții cu plasa direct lângă linia ferată sau pe marginea apei. Aici este o zonă pe care noi o monitorizăm, o zonă unde se întâmplă astfel de lucruri, cum mai sunt destule în Colonie, dar și pe Saturn în Aeroport și altele”, a declarat pentru ZVJ, Artur Ambruș.
O mică speranță
Finalul a fost simplu. Domnul în cauză a fost invitat la sediul poliției local, de către cei de la Mediu, pentru a da o declarație. Cum spunea Artur Ambruș, va urma amenda. Din păcate, aceste amenzi nu stopează decât foarte puțin fenomenul. Totul pornește de la educație și civilizație, de la cei șapte ani de-acasă, în primul rând. Aici, ca să schimbi mentalitatea unora e greu. Ce mi-a plăcut în acest caz este că bărbatul respectiv a recunoscut că a greșit și a spus că nu va mai face niciodată acest lucru. Asta denotă că la unii mai sunt șanse de îndreptare, mai sunt șanse să-și revină și să-și dea seama că orașul unde trăiești nu e cocina ta de gunoi. De aici și un mic licăr de speranță că se poate!
P.S. Nici n-am apucat să termin articolul și Artur Ambruș mi-a și trimis procesul-verbal cu amenda de 500 lei dată omului cu roaba. Semn că inspectorii de mediu s-au mișcat foarte repede. Bine ar fi să o țină tot așa! Corneliu BRAN
sport
2
Adi Câmpean (antrenor Inter Petrila):
„Demult nu am văzut Interul făcând un meci atât de slab”
• Inter Petrila a început cu stângul restanța de la Băița
Inter Petrila a pierdut cu scorul de 3-2 partida din deplasare, cu Șoimul Băița. Antrenorul Adi Câmpeanu a spus lucrurilor pe nume și a analizat jocul elevilor săi.
„A fost un joc slab din partea ambelor echipe, din care echipa din Băița a ieșit câștigătoare.Referitor la echipa mea, de mult timp nu am văzut Inter Petrila să facă un joc așa slab, cu reproșuri aduse arbitrilor și cartonașe galbene și roșii luate fără nicio legătură cu fotbalul. Sper să fi fost un accident, și la meciul cu Vulcan sa vedem altceva”, a declarat pentru zvj ro, antrenorul Adi Câmpean. Șansele că o echipa din Vale să fie în Final Four sunt din ce în ce mai puține. „Șanse la Final Four avem în cazul în care vom câștiga miercuri la Vulcan și cei de la Geoagiu vor câștiga meciul cu Orăștie, cum ar fi normal. Acum fotbalul îți oferă multe surprize! Dacă vom merita vom fi acolo în primele 4, dacă nu, înseamnă că nu merităm lucrul acesta. Toată graba aceasta cu terminarea campionatelor până pe data de 8 mai, pe noi ne-a afectat. După două luni de pregătire să joci doar un singur joc pe propriul teren nu mi se pare normal. Anul trecut am plecat la meciul cu Băița și am fost întorși din drum că nu se mai joacă. De atunci am pierdut jucători importanți, sunt multe lucruri care fac ca fotbalul din ziua de azi sa nu își desfășoare cursul său normal", a încheiat tehnicianul. La Băița, unul dintre cele două goluri marcate de petrileni a fost reușit chiar de antrenorul jucător, Adi Câmpean.
Anunţ Primăria Oraşului Petrila, prin Compartimentul Corp Control Comercial si Autorizare Transport Public Local, va procedura la atribuirea si eliberare unui număr de 40 autorizații taxi, autorizațiile sunt stabilite prin Regulamentul de organizare şi desfăşurare a activităţii de transport public în regim de taxi pe raza teritorială a oraşului Petrila. Autorizaţiile taxi vor avea urmatoarele numere de atribuire : 1/11, 7, 8, 11,12, 13/6, 13/8, 13/9, 13/10, 14,16, 17, 18, 19, 20, 21, 26, 27, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 57, 58, 62, 65, 66, 68, 73, 74, 75. În acest scop persoanele fizice autorizate sau operatorii de transport interesaţi, vor depune o cerere şi documentele necesare la Registratura Primăriei oraşului Petrila, până la data de 15.06. 2021, orele 15,30. Documentele necesare pentru participarea la procedura de atribuire sunt următoarele: - Dovada îndeplinirii condiţiei de capacitate profesională, respectiv: copie de pe certificatul de competenţă profesională a persoanei desemnate, pentru transportatorul persoană juridică sau întreprindere familială; - Dovada îndeplinirii condiţiei de onorabilitate, respectiv: cazierul judiciar al persoanei desemnate,
)
Ziarul Vaii Jiului
Rugby
Portretul unui campion
Alexandru Lupu este un personaj aparte în rugbyul de la noi. Antrenor, jucător, Lupu este motorul formației petroșenene.
„Eram obișnuiți să-l vedem în teren. A venit prima dată la Știința în 1997 după ce promovase cu echipa din Giurgiu în primul eșalon și chiar evoluase în 5 partide. S-a reîntors în anul 2008 și a găsit-o pe Știința în eșalonul secund, dar la finalul sezonului 2008-2009 reușea promovarea, alături de un alt veteran al echipei noastre, Daniel Ivan. Am putea enumera toate reușitele sale, dar cel mai important e că a rămas cu sufletul alături de Știința și că Știința merge mai departe. Când nu îți vei dori să fii cel mai bun, nu vei fi nici măcar bun, era citatul preferat al lui Dandu. Așa e Dandu Lupu, alături de care viața e o aventură și o luptă continuă. Și ce frumos, că toate acestea sunt in numele Florii de Colț", este portretul lui Dandu care poate fi citit pe site-ul oficial al clubului.
din care să că acesta: nu a fost condamnată pentru infracţiuni de natură comercială; nu a fost condamnată pentru infracţiuni privind condiţiile de plată şi de angajare, perioadele de conducere şi de odihnă ale conducătorilor auto, siguranţă rutieră, siguranţa vehiculului rutier sau a persoanelor transportate, protecţia mediului ; - Avizul medico – psihologic care atestă că persoana desemnată este aptă pentru a ocupa o funcţie care concură la siguranţa circulaţiei; - Cazierul fiscal al transportatorului, dacă acesta este operator economic; - Declaraţie pe propria răspundere privind perioadele în care transportatorul a executat servicii de transport în regim de taxi , cu menţionarea intervalelor când a avut interdicţii şi motivul acestora; - Dovada îndeplinirii capacităţii financiare, respectiv:declaraţie pe propria răspundere a transportatorului că poate asigura spaţiile necesare pentru parcarea tuturor autovehiculelor cu care va desfăşura activitatea de taxi, spaţii deţinute în proprietate sau prin contracte de închiriere; declaraţie pe propria răspundere a transportatorului că deţine sau are capacitatea financiară de a deţine un număr de autovehicule, pe tipuri, în proprietate sau în temeiul contractelor de leasing ; - cererea transportatorului pentru eliberarea tipului de autorizaţie de transport, stabilit prin prezenta
Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN
Lupte libere
Rezultate excelente pentru CSȘ Petroșani
13 țări au fost prezente la Turneul Internațional de la Cluj. Luptătorii de la CSȘ Petroșani, pregătiți de profesorul Cristian Popa, s-au comportat onorabil. România a ocupat locul 2, la fete, pe națiuni.
„A fost cea de-a patra ediție, o ediție cu restricții, cu mască, doar pe suprafața de luptă nu s-au purtat măști. Vreau să subliniez faptul că și pe timp de pandemie am reușit să scoatem rezultate bune”, a declarat pentru zvj.ro Cristian Popa. Revenind la competiția de la Cluj, luptătorii de la CSȘ Petroșani au obținut următoarele rezultate: Locul I: Florentina Manțog - 58 kg; Locul III: Andreea Chiriac - 46 kg; Daniela Chiriac - 46 kg;Locul V: Denis Ungureanu- 62 kg; Locul Vll: Darius Pop - 48 de kg .
Tenis de câmp
Valea – pe podium
Echipa CSM Petroșani a fost din nou pe podium la Cupa „Giroc”, ediția a 10-a.
Întrecerea a avut loc la Timișoara și a adunat sportivi cu rezultate bune. Sofia Tutunaru s-a situat pe locul 1. Tătar Carolina a obținut locul 3, iar Carla Cioara s-a clasat tot pe locul 3. De pregătirea fetelor se ocupă antrenorii Gabriel și Codruț Băluș. Pagină realizată de Loredana JUGLEA
lege; - copie de pe Certificatul de înregistrare la registrul comerţului ca transportator, respectiv persoană fizică autorizată, asociaţie familială autorizată sau persoană juridică, după caz.; - copie de pe certificatul de agreeare pentru utilizarea autovehiculului în regim de taxi eliberat de R.A.R.; - copie de pe certificatul de înmatriculare, carnet de identitate ale autovehiculului din care să rezulte că acesta este deţinut de către transportatorul autorizat respectiv în proprietate sau în temeiul unui contract de leasing şi talonul anexă la certificatul de înmatriculare, cu inspecţia tehnică periodică valabilă; - copie de pe poliţa de asigurare a pasagerilor şi a bagajelor pentru riscurile acestora ; - autorizatia de transport. Documentele cu privire la criteriile de departajare şi punctajul acordat, data la care va fi demarată procedura de eliberare a autorizaţiilor taxi, data anunţării rezultatului atribuirii cât şi lista solicitanţilor înscrişi în lista de aşteptare, vor fi afişate la afişierul instituţiei noastre. Alte informaţii referitoare la documentele necesare participării la obţinerea autorizaţiilor taxi se obţin la sediul Primăriei Oraşului Petrila, respectiv la Compartimentul Corp Control Comercial si Autorizare Transport Public.
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
marţi, 20 aprilie 2021
Vulcan
Uricani
Poliţist local reclamat pentru postările lui
a intrat deja în firea lucrurilor și continuă cu succes obiceiul pe care Cristian Merișanu l-a instituit de când e primar. acela ca, la orice fel de ședință, consilierii locali să aducă în discuție problemele care-i frământă.
acestei comisii din cauza naturii postărilor sale pe Face Book, ci„pentru abateri disciplinare legate de serviciu”. Mai mult, chestiunea ridicată de el a fost ridicată în balon de primarul Cristian Merișanu. „O să-i spun că a deranjat guvernul, i-a promis el lui Dan Constantin Marinescu. Că el a provocat o criză de guvern!”.
și la sfârșitul celei de îndată care a avut loc vinerea trecută. Singura intervenție în afara celor discutate după epuizarea ordinii de zi a fost cea a consilierului local Dan Constantin Marinescu. Sesizarea lui a avut, totuși, o oarecare legătură cu ultimul punct al ordinii de zi, în care s-a discutat și aprobat Planul de Ordine și Siguranță Publică al Poliției Locale Vulcan. Asta, fiindcă intervenția sa l-a vizat pe un polițist local.
consideră, însă, că are și el partea sa de adevăr. Conținutul postărilor polițistului local
așa a fost
Consilierul local
În privința acestui
din urmă aspect treaba s-a lămurit rapid. Octavian Damian „Tavy” nu a ajuns în fața
8
www.zvj.ro marţi, 20 aprilie 2021
La primărie, din orice localitate ar fi ea, oamenii vin să-și plătească taxele și impozitele, să lase cereri la registratură sau să-și scoată dovezile trebuincioase necesare la alte instituții ale statului.
La Uricani,
oraș în componența căruia intră două așezări rurale, serviciile Urbanism și Agricol sunt cele mai solicitate de către locuitorii satelor în care ocupațiile de căpătâi au rămas creșterea animalelor și agricultura. Asta pentru că, mi-a explicat viceprimarul Corneliu Braia, „oamenii vor să se pună la punct cu situația cadastrală a proprietăților în raport cu cele ale vecinilor”. Lămurirea am primito după ce din biroul său a ieșit cetățeanul Ionică Romanesc din Câmpu lui Neag, venit la vice pentru o astfel de problemă.
Problema consilierul local
nu este legată de ceea ce Octavian Damian face la locul de muncă, ci de postările sale antiguvernamentale de pe pagina sa de Face Book. Postări pe care Dan Constantin Marinescu le-a asemănat cu cele pe care același polițist local le-a fi scris pe internet și când la putere era PSD. Lucru pentru care, a menționat el, respectivul polițist local ar fi fost pus în discuția comisiei de disciplină.
Momârlanii vor să se știe în regulă cu situaţia cadastrală
vulcănean reclamat depășește, uneori, îndatoririle pe care el ar trebui să le aibă ca lider de sindicat al colegilor săi din Vulcan. Nu o dată, s-a văzut că el se erijează în avocatul tuturor polițiștilor locali din țară. Mai mult, așa cum a observat și consilierul local indignat, prestația sa feibucistă tinde să devină un fel de critică, mult sau mai puțin voalată, la adresa măsurilor antipandemie luate de guvern. Gheorghe OLteanU
La primăria uricăneană
sunt înregistrate, zilnic, cinci-șase solicitări legate de clarificarea unor aspecte legate de moșie, cum le zic momârlanii terenurilor lor, sau de construcțiile de pe ele. Și acestea nu vin numai de la Câmp, cum a fost cazul domnului numit mai sus, ci și din Valea de Brazi, Mailat sau Valomir. Cererile de acest gen, cunoscute, de altfel de primarul Dănuț Buhăescu și de viceprimarul Corneliu Braia, sunt studiate cu atenție de funcționarii de la serviciile de specialitate și, așa cum am aflat, nu au existat cazuri în care solicitanții să fie nemulțumiți de modul în care ele au fost rezolvate. Gheorghe OLteanU
actualitate
3
4
prăvălia cu istorii
Fascinanta şi puţin cunoscuta poveste a Văii Jiului, de la 1840 până la 1926, scrisă după noţile repausatului inginer minier Gustav Polyak de Samson, prelucrate şi completate de Arpad Schreiber - conductor principal minier (IV) Galerii la Jieţ şi Defor. Locuinţe la Petrila. Colonia Livezeni
câte o sală de apel în părţile de est şi de vest, magaziile necesare şi vreo câteva locuinţe pentru funcţionari. Lângă locuinţa administratorului se afla un parc frumos, foarte întins. Pe terenul acestui parc, s-a construit, în 1910, atelierul central.
Tot în această vreme, a început şi construirea principalelor galerii din Jieţ şi de la Defor. Şefii de exploatare a minelor statului erau, în afară de inginerul şef, Veres Szentgyorgyi şi Stepfan. În anul 1871, la minele statului, a venit din Toked, ca arpentor, inginerul minier Francisc Tallaschek. Odată cu lucrările miniere, statul a început şi construcţiile. Astfel, a clădit, la Petrila, mai multe case ca locuinţe pentru oficianţi, suboficianţi şi lucrători. Tot atunci, a fost ridicată şi colonia din Livezeni. Construirea caselor acestei colonii a fost dată în antrepriză lui Arpad Barcsay şi arhitectului Strausz, aceştia finalizând lucrarea într-un termen foarte scurt, de necrezut pentru acele timpuri.
Dezvoltare în stil american. Contele M. Lonyai. Colonia Lonya (Lonea)
Pe vremea aceea, ministrul de finanţe era contele M. Lonyai, proprietar particular de mine şi el, care impulsiona dezvoltarea minelor statului în Valea Jiului şi, în consecinţă, era gata de orice sacrificiu. Prin urmare, bani fiind destui, deschiderea minelor şi construirea clădirilor mergeau în stil american. După numele ministrului ungur, colonia clădită în partea de răsărit a comunei Petrila s-a numit Lonya (Lonea). E foarte probabil ca lucrările de dezvoltare a minelor din Valea Jiului să fi întârziat mai mult, dacă n-ar fi fost în acea vreme ministrul de finanţe al Ungariei, contele Lonyai.
Ortaci made in Balanbanya, Ştiria&Carniolia
Cu toate că Societatea Braşoveană a început lucrările de pregătire, în mod mai hotărât, numai după 1869, totuşi, explorarea şi deschiderea unor straturi a
facebook.com/ziarulvaiijiului
Hotelierul Grausam din Braşov
În 1869, s-a început construirea coloniei de jos; aceasta se întindea atunci numai în jurul Biroului central de astăzi. Tot aici a fost clădit restaurantul şi cazinoul societăţii, care deveniseră deja foarte necesare, funcţionarii nu prea având unde să ia masa. La acest restaurant al societăţii, a fost chemat ca hotelier şi administrator al cazinoului Grausam, hotelier originar din Banat. început-o deja în 1867. Lucrările miniere din Valea Jiului, crescând treptat, oamenii de meserie cam lipseau. La început de tot, minerii au fost aduşi din jurul Abrudului, Roşiei Montana şi a altor mine din munţii Apuseni. Minele statului ungar au adus foarte mulţi mineri nemţi din Bucovina şi, de asemenea, un număr considerabil de mineri secui din Balanbanya. Cum lucrările în cărbune cereau din ce în mai mulţi oameni cu cunoştinţe speciale, care nu puteau fi aduşi din interiorul ţării, foarte mulţi specialişti au fost chemaţi şi aduşi în Valea Jiului din Ştiria şi Carniolia. Aceşti mineri ştirieni şi carniolieni au rămas în cea mai parte aici, în Valea Jiului, iar urmaşii lor trăiesc şi astăzi aici.
Vagonete&şine de la Călan
Obiectele necesare pentru începerea exploatării minelor, ca vagonete, şine, diferite unelte miniere, erau aduse toate din Călan, transportul acestora fiind făcut cu căruţele. În anul 1868, în partea Minei Est, Societatea Braşoveană a clădit locuinţa administratorului minelor. Tot în acest an a ridicat pentru cancelarii o clădire separată,
Galeriile Gustav, Gluck auf şi Ferdinand
În partea vestică din Petroşani, pe locul Minei Vest, Societatea Braşoveană a pregătit trei galerii. Şi anume: galeria Gustav - adică galeria principală (la nivelul Petroşaniului), galeria Gluck auf şi galeria Ferdinand. Însă, galeria principală a braşovenilor nu se afla acolo unde în 1926, se găsea galeria principală a Minei Vest, ea fiind în dreapta pârâului de acolo. Galeria Gustav comunica cu galeria Gluck auf cu ajutorul unui puţ de legătură, prin care ajungeau produsele miniere din galeriile Gluck auf şi Ferdinand în galeria principală, de unde, apoi, se scoteau de râznaşi la lumină. Galeria Carol. În partea estică, braşovenii au săpat două galerii: galeria principală de extragere şi galeria Carol. Nivelul galeriei principale comunica cu suprafaţa, în partea de la Ferro, printr-un puţ de 90 de metri. Câtă vreme braşovenii înaintaseră cu galeria principală din partea de vest până la vreo 400-500 de metri, în partea de est, galeria principală a ajuns la o lungime de 1200 de metri. Prima producţie de cărbune, Societatea Braşoveană a scos-o din aceste exploatări.
marţi, 20 aprilie 2021
1871. Câteva vagoane de cărbune. 1872-1873. 30 de vagoane/ zi sărbătoarea ortacilor
În 1871, producţia zilnică abia de trecea de câteva vagoane; treptat, a crescut, astfel încât în anii 1872 - 1873 atingea, adesori, cifra de 30 de vagoane pe zi, care era o producţie record şi care era sărbătorită, întotdeauna în mod deosebit. Paralel cu minele Societăţii Braşovene, se dezvoltau şi minele statului maghiar. Mai cu seamă, abatajul la zi din Petrila producea cantităţi importante de cărbuni. Stratul principal din Petrila atingea şi la suprafaţă, acolo unde era abatajul la zi, o grosime de 40 de metri. Statul maghiar lucra nu doar la Petrila, ci, paralel cu lucrările de aici, şi la Jieţ şi Defor începuse exploatarea cărbunilor.
Exploatări pe Sălătruc. Colonia de la Livezeni
De altfel, statul ungar a mai lucrat, în afară de locurile amintite deja, şi la Sălătruc (partea de dincolo de Petroşani, spre Pasul Surduc). Pe lângă pârâul Sălătruc a deschis mai multe exploatări, care au avut rezultat descoperirea mai multor straturi mai subţiri de cărbune. Statul plănuise să ridice şi aici o colonie, materialul pietros necesar construcţiei fiind adunat la un loc deja, de construirea clădirilor nu s-a mai apucat însă fiindcă precum vom vedea mai târziu - exploatările statului au fost date în arendă pe 50 de ani Societăţii Braşovene, încetându-se aici lucrările. Colonia statului de la Livezeni nu a fost dată în folosinţă. Pe vremea aceea toţi funcţionarii de la minele statului locuiau în Petroşani şi Petrila. Clădirea, care, în prezent, serveşte de local oficial al Inspectoratului minier, era locuinţa şefului exploatărilor statului. Peste drum de această casă se aflau birourile diferitelor servicii.
Sondări la Livezeni. Zsigmondy, Karafiath& Kronberger
Tot în această vreme, statul a început sondările la Livezeni. Sondarea a fost dată de stat în antrepriză vestitului antreprenor de sondaje Zsigmondy. Însă, lucrările au fost executate de către inginerul minier Karafiath şi de maistrul de sondaj Kronberger. La
8
www.zvj.ro marţi, 20 aprilie 2021
început, s-a sondat în două locuri. Prima sondă era peste drum de actuala primărie, în apropierea vechii biserici ortodoxe. Curând, această sondă a fost părăsită şi s-a forat, apoi, doar sondarul de sub cimitir, lângă şosea. Această sondă există şi astăzi. Străpunsese la o adâncime de 600 - 700 de metri toate straturile de cărbuni din Valea Jiului. Îndată ce s-a dat în folosinţă calea ferată, Valea Jiului a devenit destul de cunoscută. Această împrejurare se datorează nu doar cercurilor miniere din ţară, ci şi celor din străinătate, care au început să se intereseze de Valea Jiului.
1871. Vin belgienii în Valea Jiului de Sus. Inginerul Amadeu Kaigear, secretarul Împăratului Mexicului!
În anul 1871, un grup financiar belgian a început tratative cu proprietarii Văii Jiului de Sus, Rafael Hoffmann şi Societatea Anonimă Transilvania. Drept rezultat al negocierlor, acest grup a trimis, pentru cercetarea şi observarea terenului din Valea Jiului, o comisie, al cărui conducător a fost inginerul minier Amadeu Kaigear, expert minier. Din această comisie făcea parte şi secretarul fostului împărat al Mexicului, Maximilian. Comisia a cercetat toate terenurile Văii Jiului de Sus. După aceea, a plecat pentru a-şi face raportul. După vreo câteva luni, expertul belgian Kalgear a venit în Valea Jiului de Sus, unde a stat o vreme mai îndelungată, cercetând şi studiind temeinic tot terenul.
Arvună de 70.000 de fiorini
În baza acestor observaţii şi studii, expertul Kalgear pare să fi făcut un raport foarte favorabil grupului financiar interesat, deoarece acesta a pornit imediat tratativele cu proprietarii Societăţii Transilvania şi cu Rafael Hofmann. Aceste tratative au şi dus la rezultate, întrucât aceste terenuri au fost cumpărate de grupul belgian, care i-a plătit drept arvună 30.000 de fiorini lui Hofmann, iar societăţii Transilvania - 40.000 de fiorini.
O afacere... belgiană. Cum se pierde o arvună...
Pe parcursul acestor tratative, grupul financiar belgian a început tratative şi cu guvernul maghiar. I-a
cerut acestuia ca una dintre liniile ferate ce erau în construcţie spre vechiul regat - întrucât în acea vreme, nu exista către acesta nici un drum de fier - să treacă prin Pasul Surduc. Această cerere era motivată prin faptul că belgienii se orientau spre vechiul regat, pentru desfacerea cărbunilor. În urma promisiunilor făcute de către guvernul ungar în această privinţă, belgienii au perfectat cumpărarea minelor. Însă, Parlamentul ungar nu a votat decât construirea liniilor ferate către Predeal şi Orşova, respingând proiectul căii ferate prin Surduc. Din această cauză, belgienii au reziliat contractul de cumpărare, pierzând arvuna dată, în sumă de 70.000 de fiorini.
O pădure la Cîmpu lui Neag pentru 24.000 de florini
Acest grup financiar, prin mijlocirea lui Rafael Hofmann, a cumpărat, apoi, de la Francisc Grausam, pentru suma de 24.000 fiorini, o pădure de brazi foarte întinsă. Aceasta se afla în hotarul comunei Cîmpu lui Neag cu teritoriul vechiului regat. Belgienii nu au exploatat, însă, această pădure, care, mai târziu, a fost cumpărată foarte ieftin de Victor Maderspach senior, care a exploatato şi a prelucrat-o în fabrica sa de cherestea din Iscroni.
Un fost ofiţer de informaţii. Evreul cămătar
Proprietarii concesiunilor Societăţii Transilvania erau Alexandru Mara, dr. Schmidt şi Janossy -moşieri. Mara, ca fost ofiţer de informaţii, avea serviciul la Budapesta, unde a ajuns la mâna unui evreu cămătar galiţian, cu numele, de Lazăr Blau, de la care, într-un moment de nevoie financiară, a împrumutat nişte bani, semnându-i pentru 1.000 de fiorini poliţe în valoare de 3.000 - 4.000 de fiorini. În 1869, când Societatea Transilvania a obţinut concesiunea a 6 perimetre, Blau, vrând să le cumpere ieftin, a trimis un expert, cu care era înţeles, a subevaluat aceste perimetre. Dr. Schmidt şi Janossy, în loc să fi apelat la un expert de încredere, au fost păcăliţi, vânzându-i lui Blau pentru un preţ derizoriu. Aşa a devenit Blau proprietarul a jumătate din părţile Societăţii Transilvania, Mara având cealaltă jumătate. Cu aceasta din urmă, Blau a isprăvit repede, Mara fiindu-i dator. În scurt timp, Blau a devenit şi proprietarul părţii lui Mara. (va urma
prăvălia cu istorii
5
6
diverse
Trista realitate a anului 2021 ambalată într-un document oficial ce va ajunge la Bruxelles (XI)
Ce își propune noua Strategie a Văii Jiului sub aspectul valorificării specificului local?
Din punct vedere al patrimoniului cultural, este necesară acreditarea (acolo unde cazul), susținerea funcționării și punerea în valoare a muzeelor existente în Valea Jiului (Muzeul Mineritului, Muzeul I.D. Sârbu, Muzeul Mamei, Muzeul Salvatorului Minier, Muzeul Instalatorului, Muzeul Momârlanului etc.). Pe termen mediu, este nevoie de crearea unei rețele de spații muzeale în întreaga zonă a Văii Jiului, în special în cadrul fostelor situri industriale, care să pună în valoare istoria multi-etnică a zonei, precum și evoluția exploatărilor miniere și a dezvoltării economice a regiunii. Dezvoltarea unor noi structuri de primire turistice cu funcțiuni de agrement va contribui substanțial la creșterea atractivității zonei. Un exemplu l-ar putea constitui crearea unui „Aqua Park” la Câmpu lui Neag, în măsura în care o analiză cost-beneficiu îi va confirma viabilitatea financiară. Amenajarea unor parcuri de aventuri tematice și a unor trasee de bob pe șină și de mocăniță vor avea, de asemenea, un puternic impact pentru dezvoltarea turistică a zonei. Pentru consolidarea turismului pe timp de iarnă, se propune extinderea domeniului schiabil și a duratei sezonului de schi prin creșterea numărului de pârtii și de kilometri de pârtie existenți în zonele Straja, Parâng-Petroșani și Pasul Vâlcan (coordonată cu realizarea noilor PUZ-uri ale zonelor), prin conectarea zonelor schiabile din Straja și Pasul Vâlcan, prin realizarea de instalații și amenajări pentru producerea de zăpadă artificială și prin realizarea de noi instalații de transport pe cablu. Pentru folosirea infrastructurii specifice schiului pe întreaga durată a anului, se propunere amenajarea, pe același amplasament cu cel al unei din părți din domeniul schiabil din Valea Jiului, de trasee de mountain-bike, atât pentru adulți, cât și pentru copii. De asemenea, prin dezvoltarea infrastructurii de transport ecologic, se va realiza conectarea domeniului schiabil din Valea Jiului cu cele din Masivul Șureanu și Transalpina, ceea ce va determina
facebook.com/ziarulvaiijiului
creșterea numărului de turiști în zonă și a medie de înnoptări în unitățile de cazare locale. Pentru susținerea investițiilor în infrastructura turistică, demersurilor, autoritățile locale, cu sprijinul Asociației „Valea Jiului”, vor întreprinde demersuri pentru clasificarea a cât mai multor UATuri și zone din Valea Jiului ca stațiuni turistice de interes național sau local. Printre altele, zona Șureanu (Munții Sebeșului) – Petrila, municipiul Uricani și zonele munții Vâlcan – Vulcan și Retezat – Aninoasa au potențialul de a fi clasificate ca stațiuni turistice de interes național sau local.
Sprijinirea și dezvoltarea turismului familial, cultural și școlar și consolidarea turismului activ
Pentru dezvoltarea turistică a zonei se impune creșterea și diversificarea ofertei de cazare, prin susținerea renovării unităților existente și prin construirea de noi unități de primire turistice cu funcțiuni de cazare turistică. Pentru transformarea zonei într-un atractivă pentru turismul familial, se impune sprijinirea înființării de pensiuni turistice cu funcțiuni de alimentație publică bazată pe produse locale. Pentru dezvoltarea turismului școlar, se impune sprijinirea renovării infrastructurii de tabere existentă (inclusiv a taberelor de schi de pe masivul Parâng) și a dezvoltării de noi facilități de cazare. Se impune implementarea și susținerea unui program extensiv de tabere școlare, derulate de-a lungul tuturor vacanțelor școlare anuale, operate atât de autoritățile statului, cât și de operatori privați. Taberele particulare „Viața” (din stațiunea Straja) și „Adeona” (implementate, printre altele, în munții Parâng și Vâlcan) pot constitui exemple de bune practici în acest sens. Pe termen lung, urmare a dezvoltării susținute a ofertei de obiective, circuite, atracții turistice și de agrement, ca și a ofertei de evenimente culturalsportive din Valea Jiului, se anticipează realizarea unei mari investiții hoteliere în zonă. Atragerea unui mare investitor va fi și o consecință a dezvoltării infrastructurii de transport menite să conecteze Valea Jiului de Domeniile schiabile Transalpina și Șureanu, dezvoltare ce va transforma Valea Jiului într-un hub de cazare zonal, deservind, din punct de vedere al structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare și alimentație publică, atât propriile stațiuni turistice, cât și domeniile schiabile învecinate. Pentru sprijinirea dezvoltării turismului activ, se va înființa un Program pentru renovarea și înființarea de noi structuri de primire turistice în zonele din arealul montan și submontan: spații de camping, cabane, refugii montane. În același timp, calendarul de evenimente sportive ce se desfășoară deja în zonă (schi, snowboard, alergare, ciclism, skateboard, longboard etc.) va fi consolidat și diversificat prin crearea de evenimente sportive dedicate familiei, copiilor, vârstnicilor și persoanelor cu dizabilități. Pentru încurajarea turismului cultural, va fi elaborat un calendar predictibil și intens promovat de evenimente. Organizarea unui mare festival internațional de muzică în aer liber (zeci de mii de spectatori pe seară), urmând modelul festivalului „Electric Castle” de la Bonțida (Cluj), va mări notorietatea zonei. De asemenea, programarea unui festival muzical de dimensiuni medii (între
1.000 și 10.000 de spectatori pe seară), de tipul festivalului de jazz de la Gărâna (Caraș-Severin) sau al celui de blues de la Brezoi (Vâlcea), va contribui la creșterea atractivității regiunii. Similar, se va organiza un festival de film de dimensiuni medii (mii de spectatori zilnic), parțial indoor și parțial în aer liber, urmând modelul festivalului Lună Plină din Biertan (Sibiu). Se va avea în vedere și organizarea unui festival de teatru, coordonat de Teatrul Dramatic I.D. Sârbu din Petroșani Organizarea de apeluri anuale de proiecte va permite finanțarea unor rezidențe și tabere de creație dedicate artiștilor plastici, vizuali, scriitorilor, arhitecților, urbaniștilor.
Inițiative complementare, ce pot contribui la creșterea atractivității zonei
Realizarea unui brand turistic, coordonată de departamentul cu responsabilități în domeniul turismului din cadrul viitoarei Asociații Valea Jiului, va permite promovarea coerentă a regiunii, atât la nivel național, cât și internațional. Elaborarea unui plan de marketing al zonei va viza atât canalele clasice de comunicare, cât și pe cele online și va fi implementată prin implicarea activă a Centrelor Naționale de Informare și Promovare Turistică de la Petroșani și din stațiunea Straja (Lupeni). Întocmirea unui calendar coerent unitar a evenimentelor sportive și culturale va permite transformarea Văii Jiului într-o destinație atractivă de-a lungul întregului an, în acord cu unul dintre principalele obiective ale prezentei Strategii. Coordonarea calendarului de evenimente al Văii cu cel al zonelor turistice învecinate va conduce la creșterea numărului de turiști în zonă și la scăderea costului de organizare al evenimentelor. Includerea evenimentelor sportive în calendarul federațiilor și asociațiilor de profil, precum și promovarea evenimentelor culturale prin intermediul festivalurilor de profil cu renume organizate în România (TIFF, Gărâna Jazz Festival, Festivalul Național de Teatru etc.) va crește notorietatea zonei. Crearea unui brand agroalimentar al Văii Jiului, complementar celui turistic, va facilita promovarea și comercializarea produselor locale, inclusiv prin soluții de e-commerce. Dezvoltarea unei rețele de distribuție va fi instrument esențial pentru sprijinirea fermierii, crescătorii de animale și producătorii locali de produse agroalimentare și meșteșugărești. În același timp, înființarea unui centru de colectare și procesare a laptelui, a unui abator și a unui centru de colectare, spălare și procesare primară de lână și piei va contribui la comercializarea produselor alimentare din zonă Proprietarii structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare și de alimentație publică, precum și organizatorii de evenimente culturalsportive din zonă pot fi stimulați, prin scutiri de taxe sau alte instrumente financiare, să comercializeze produse agroalimentare și meșteșugărești din zonă, achiziționate fie direct de la producătorii locali, fie de la centrul de colectare și procesare a laptelui sau de la abatorul ce vor fi construite în zonă. Înregistrarea în Catalogul Produselor Alimentare Certificate și obținerea etichetei de produs protejat la nivel european pentru produse alimentare din Valea Jiului vor reprezenta o confirmare la nivel continental a calității și unicității produselor locale”. Corneliu BRAN
marţi, 20 aprilie 2021
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
Iei taurul de coarne şi îţi exprimi deschis o părere deşi toată lumea se aşteaptă de la tine la o reacţie timidă sau la un accept tacit, fără a avea curajul răspunderii. De data aceasta îi uimeşti pe toţi cu atitudinea ta fermă.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Ai mare noroc astăzi! Deşi te cam joci cu riscul - dar de obicei, n-o faci - urmările propriilor tale neglijenţe nu se văd, de parcă ai fi protejat de o aripă nevăzută.
auto
• Logan Prestige 1.0 SCE, înmatriculat 2018, alb, 119.000 km, 6500 euro sau predare leasing (mai sunt 24 rate) Telefon: 0761756839
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
mica publicitate
angajare
mica publicitate
pierdere
mica publicitate
• asociația caritas angajează psiholog la centrul de consiliere sfânta Varvara petroșani. dosarul de candidatură se poate depune până în data de 23 aprilie 2021, pe mailul jobs@caritas-ab.ro și conține: scrisoare de intenție și curriculum Vitae. informații suplimentare la telefon 0722.337983.
• Pierdut certificat constatator de la punct de lucru din Tg Jiu, str. Ecaterina Teodoroiu nr.64, jud. Gorj aparținând firmei S.C. TED INTERNATIONAL 2000 S.R.L cu sediul în Petroșani, str. Livezeni nr.5, jud. Hunedoara, înregistrată la ORC sub nr. J20/89/2000, CUI 12774587. Se declară nul.
Nu ai mai avut parte demult de o zi atât de bună şi de energică, de parcă s-au adunat în acelaşi timp mai multe forţe care vor conlucra în favoarea ta.
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Chiar dacă vii acasă nervos după o zi încărcată la serviciu, prezenţa celor din familie are rol benefic asupra psihicului tău. Alinare găseşti numai acasă!
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Eşti în faţa unui nou proiect, dar porneşti totul cu o oarecare nesiguranţă, pentru că se ivesc o mulţime de oponenţi care nu sunt de acord cu tine. Înarmează-te cu multă răbdare, dar mai ales cu mult calm.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
Chiar dacă un plan pe care ţi l-ai făcut pentru azi pică în ultimul moment, asta nu te ia prin surprindere, pentru că ai altceva şi mai bun de făcut în schimb.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Priveşti cu o claritate de invidiat situaţia în care eşti implicat, că nici ţie nu-ţi vine a crede cât de limpede vezi lucrurile. Se pare că ai înţeles perfect pe ce nivel de afli.
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
Începi ziua cu sobrietate, de parcă ai devenit mai înţelept peste noapte. Eşti mult mai preocupat de cele sfinte, încât ţi s-ar potrivi de minune o vizită la biserică.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Ai la cine apela la nevoie pentru a te îmbărbăta şi stimula într-un moment în care nu găseşti energie în interiorul tău. Ai pe cineva mai puternic aproape, cineva care devine o sursă suplimentară de ambiţie, de motivaţie.
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Ai nevoie de un stimulent, pentru că tu ai ajuns pe un nivel cam tern în care nimic nu se mai mişcă, ca atare apariţia unui colaborator isteţ poate fi exact scânteia pe care o aşteptai pentru a reintra din nou în circuit.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Integrează-te în mediul care se deschide în faţa ta, pentru că te vei simţi excelent printre acei oameni. De tine depinde să te faci plăcut de aceştia.
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Se deschide în faţa ta o etapă nouă şi interesantă. îţi dai seama că există şi unele riscuri, pe ici, pe colo, dar eşti gata să ţi le asumi, deşi nu eşti, din fire, stilul aventuros.
Horoscop
8
www.zvj.ro marţi, 20 aprilie 2021
DIVERSE
7
8 Afacerea „Extinctorul”
actualitate
Află entităţile publice din Vale şi judeţ care ar fi „beneficiat” de mentenanţa fictivă a extinctoarelor
Val de consecinţe după ce, săptămâna trecută, într-un dosar instrumentat de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş, poliţiştii au demarat perchezițiile într-un dosar penal care vizează o firmă din București (Fire&Rescue Services SRL), societate profilată pe mentenanța extinctoarelor și hidranților în 28 de județe și Capitală. Firma, înregistrată în sectorul 3 al Capitalei, a obţinut contracte şi de la instituţii publice din judeţul nostru, dosarul penal vizând comiterea infracțiunilor de înşelăciune, evaziune fiscală, spălare a banilor, complicitate la spălare a banilor, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals. Deşi firma avea obligaţia să presteze servicii de mentenanţă (verificare, încărcare, reparare) a echipamentelor de protecţie (extinctoare, hidranţi), procurorii bănuiesc că aceste servicii s-au realizat fictiv, nefiind verificată funcționarea echipamentelor, fiind doar înlocuite sigilii și etichete de conformitate/ valabilitate. Administratorul
facebook.com/ziarulvaiijiului
firmei este suspectat şi că, pentru maximizarea profitului şi evitarea taxelor, nu a înregistrat toate veniturile realizate. În ultimii 5 ani, la nivelul judeţului Hunedoara, Fire & Rescue SRL a fost furnizor/ prestator pentru entităţi precum Şcoala Gimnazială Densuş, Comuna Densuş, Spitalul Orăşenesc Haţeg, Comuna Sântămăria Orlea, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Hunedoara, Oraşul Haţeg (primărie, capelă, hală agroalimentară), Spitalul Orăşenesc Haţeg, UM 01420 Haţeg, Centrul de Formare Iniţială şi Continuă al M.A.I. Orăştie, Comuna Sarmizegetusa, Şcoala Gimnazială „I.G. Duca” Petroşani şi UM 0451 Deva. Evident că, având în vedere acuzaţiile procurorilor, anume că verificarea efectivă a extinctoarelor şi hidranţilor nu s-a făcut, fiind înlocuite doar sigiliile şi etichetele de conformitate/ valabilitate, se impune ca instituţiile din lista anterioară, care au beneficiat de serviciile Fire & Rescue Services SRL, să treacă de urgenţă la reverificarea extinctoarelor şi a hidranţilor din inventar. Cătălin DOCEA
Popice
Bronz preţios pentru petrileni
Din nou rezultate bune pentru popicarii de la Inter Petrila, care mențin constantă linia performanțelor.
Elevii lui Marcel Dobrică au luat parte la finala Campionatului Național de Popice U23. Finala s-a desfășurat la Ploiești, unde popicarii petrileni au obținut un loc pe podiumul finalei. Este vorba despre locul III și bronzul național pe echipe. Felicitări tuturor, felicitări antrenorului emerit al petrilenilor, Marcel Dobrică! Loredana JUGLEA
marţi, 20 aprilie 2021