Issuu

Ziarul Vaii Jiului

O CARTE VIE A LOREDANEI JUGLEA

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

SPORT PE TOCURI!

Director:

Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 4,9212 lei 1$ = 4,1382 lei

1₤ = 5,6712 lei

luni, 12 aprilie 2021

Anul XIV • nr. 3062 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

După cele 8 anunțate,

Alte 19 străzi din Petroșani, trecute pe lista scurtă a Companiei Naţionale de Investiţii

Primăria municipiului Petroșani pare să fie marea câștigătoare a ceea ce înseamnă reabilitarea străzilor ce până acum n-au putut fi asfaltate și modernizate pe fonduri de la bugetul local sau prin programe guvernamentale. Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi se ține de cuvânt.

La finalul săptămânii trecute, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a lansat un anunț mai mult decât important pentru cetățenii ce locuiesc pe 19 străzi, rămase până azi nereabilitate. Vestea bună este aceea că aceste 19 străzi se află de-acum pe lista sinteză a subprogramului “Drumuri de interes local și drumuri de interes județean”, întocmită de Companiea Națională de Investiții, spre a fi reabilitate în perioada următoare. Asta va face ca, într-un timp relativ scurt, aceste străzi să fie modernizate. Petroșaniul ar fi astfel prima localitate din Valea Jiului ce ar avea toate străzile asfaltate și modernizate, ceea ce nu-i puțin lucru. De altfel, acesta este un obiectiv al actualului primar. „Încă 19 străzi din Petroșani au fost prinse pe lista sinteză a Companiei Naționale de Investiții pentru a fi reabilitate. Este vorba despre străzile Digului, Boțoni, Mândra, Nouă, Sirenei, 1 Mai, Dr. ing. Căprar I. Nicolae, Măgurii, Căprioarei, Salcâmilor, Voievodului, Cerbului, Lunca, Anton Pann, Cuza Vodă, Uzinei,

Volumul poate fi achiziţionat, cu rezervare telefonică prealabilă, de la Redacţia Ziarul Văii Jiului.

Pomilor, Mărășești și Poienilor. Pentru toate aceste străzi am înaintat solicitările oficiale către Compania Națională de Investiții. Așa cum am mai precizat, mi-am propus ca absolut toate străzile din municipiul Petroșani să fie cuprinse în Programul investițional de reabilitare și asfaltare derulat cu fonduri de la bugetul local sau din alte

surse de finanțare”, a precizat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi. Vă reamintim faptul că, în prima etapă, pe lista de sinteză a CNI au mai fost incluse proiectele de reabilitare ale altor 8 străzi, despre care ZVJ și subsemnatul au mai notat în două rânduri. Este vorba de General Vasile Milea, Maleia, Slătinioara, Sarmizegetusa, Jiului, Pompierilor, Miorița și Aurel Vlaicu. Cu aceste străzi și cu cele 19 anunțate de primarul Petroșaniului, iată că un total de 27 de străzi, mai mari sau mai mici, din zone diverse ale Petroșaniului, vor primi „botezul” asfaltului, și nu doar atât, vor avea podețe reparate și se vor amenaja rigole din beton pentru colectare, astfel încât apa de ploaie să nu mai scurgă direct pe mijlocul drumului, cum pe multe din aceste drumuri se întâmplă în prezent. Corneliu BRAN

SPORT

Înfrângere Codrea Silip, pe podium la drastică pentru Maratonul Argonauţilor Jiul Atletul din Valea Jiului,

Echipa de fotbal CSM Jiul Petroșani a avut șansa să facă un salt important în clasamentul seriei a șaptea cu condiția să fi câștigat partida de la Viitorul Dăești. Cu toate că jiuliștii au fost cei care au deschis scorul prin reușita lui Moise Bădărău, gazdele s-au impus la

final. Din păcate, gruparea din liga a treia a fost învinsă cu scorul de 4-1. Jiul nu a putut conta, în acest meci, pe serviciile lui Tuță, Mazilu și Haring. "Am pierdut la Dăești după un meci slab al minerilor. CS Dăeşti 4 - 1 Jiul Petroșani. Mergem înainte", au scris suporterii pe pagina lor de Facebook.

)

Ziarul Vaii Jiului

Codrea Silip, a luat parte la primul maraton din acest an. Alegătorul din Petroșani a reușit sa fie din nou pe podium. "Pentru mine, o cursă făină la care mi-am dorit foarte mult să ajung pentru că nu mai alergasem niciodată în zonă. Am rămas plăcut încântat de frumusețea locurilor de pe traseul cursei, un traseu care ne-a purtat prin cheile Dobrogei sau pe vârfuri care chiar dacă sunt cu sute de metri sub cota locuinței mele au o particularitate aparte, dată de vechimea acestor munți. Felicitări organizatorilor pentru reușita evenimentului și tuturor voluntarilor pentru treaba la care au contribuit, de la trasarea perfectă a traseului la amenajarea punctelor de control/revitalizare, la fotografii sau încurajarea concurenților din cursă. Din punctul meu de vedere, a fost o cursă pe care am alergat-o aproape în totalitate, iar la final am parcurs cei 42,5km/1550m cu timpul de 4 ore 3 min, reușind o clasare pe locul 2 în clasamentul general", a dezvăluit sportivul.

Editor: SC Aldo Detail Direct Srl Petroşani rO 32719137 n J20/82/2014

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

Schimbare de plan în Liga 4 Hunedoara

Se mai joacă doar meciurile restanţă plus două etape

AJF Hunedoara își făcuse planuri ca în Liga a 4 să se mai joace meciurile restanță și două miniturnee cu câte cinci meciuri fiecare. Testele PCR au fost înlocuite de cele rapide, astfel ca sau redus considerabil și cheltuielile cluburilor.

Planurile au fost date peste cap de FrF. Ordinul de la FrF a fost unul destul de clar. AJF-urile, respectiv AMFB-ul au timp o lună de zile să organizeze un campionat de liga 4 pentru a-și desemna reprezentanta la primul baraj. Această decizie a dus și la modificarea sistemului competițional al campionatului liga 3, ediția 2020/2021, cu doar patru etape înainte de finalul sezonului regular! Nicio echipă nu mai retrogradează direct. În schimb, teoretic, celor mai slabe 21 de cluburi li se dă șansa să mai joace încă două meciuri de baraj pentru a se menține într-o competiție în care au arătat până acum că nu au ce căuta. Sunt cluburi care au adunat, în 14 meciuri în acest sezon, șase puncte, cinci, patru sau chiar un singur punct.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDrAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIrGHIDUŞ, Sonia lIBErESCU, Alin rUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FlEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

luni, 12 aprilie 2021

Primăria vrea să rupă din nou toate recordurile

100 noi locuri de parcare create în doar câteva săptămâni la Lupeni Raportat la celelalte localități din Valea Jiului, probabil că Lupeniul are în ultimii trei ani de zile cele mai multe noi locuri de parcare amenajate în cartiere, iar aici vorbim de peste 1.500 de locuri de parcare asfaltate și foarte clar delimitate. Acest fapt se reflectă cel mai bine la ceea ce vedem acum la artera principală, acolo unde se pot întâlni în aceste zile, pe segmente lungi de drum, tot mai puține autovehicule parcate, ceea ce face ca traficul rutier să fie tot mai fluidizat, relaxant, pentru șoferi de la lună la lună, inclusiv în orele de vârf.

După începerea lucrărilor la parcarea de la blocul 200 din Cartierul Parângului, imobil aflat în apropiere de șoseaua de centură a Lupeniului, acolo unde primăria dorește să finalizeze în scurtă vreme circa 40 de

delimitate. Primăria s-a gândit la varianta a treia, la o parcare, și cred că bine a făcut, deoarece în zonă mașinile stăteau parcate precum ciorchinii de struguri la strada principală, unele lângă altele, încurcând la greu traficul. Cel mai greu era pe timp de iarnă, când veneau turiștii în Straja, parcarea supermarketului de peste drum de blocul 76 și toate zonele laterale ale drumului principal practic nu mai făceau față în anumite perioade. Să nu mai zicem ce se întâmpla când afară mai și ningea. O revenire la normalitate se impunea fără discuție, iar această parcare, ca și altele din cartier realizate (sau care vor fi realizate), sunt soluția cea mai clară (poate pe viitor și o parcare subterană sau supraterană în zona pieței ar fi necesară, nu zicem nu, și știm că primăria are în vedere și astfel de proiecte). „O dată cu sosirea primăverii am reluat, după cum probabil se știe de către cetățenii din Lupeni, munca la amenajarea de noi parcări în cartierele municipiului. De două săptămâni lucrăm la parcarea de la blocul 200, acolo lucrările fiind în grafic și deja destul de avansate, iar de la finalul acestei săptămâni am deschis un nou șantier în zona blocului 76 din

Cartierul Braia, de pe strada Tudor Vladimirescu. Aici vrem să facem în scurt timp 60 de locuri de parcare. Mai mult, lucrările vor cuprinde inclusiv asfaltarea unui drum de legătură, din spatele blocului 76, cu strada Spiru Haret. Trebuie de asemenea să subliniez faptul că programul de identificare și realizare a noi locuri de parcare în cartierele Lupeniului va continua și după finalizarea acestor două mari lucrări de care vorbim. Îi asigur pe cetățeni că vom găsi noi locuri unde se vor putea amenaja parcări, astfel încât să ajungem să fluidizăm traficul rutier de pe artera principală a Lupeniului, prin eliberarea cel puțin a unei benzi de circulație din cele patru. O dată realizat acest lucru, în Lupeni nu vor mai fi probleme de trafic la ore de vârf, ceea ce va însemna timp mai puțin pierdut de toată lumea, dar și un anume grad de siguranță rutieră și confort pentru șoferi”, a declarat, pentru ZVJ, primarul Lucian Resmeriță. Corneliu BRAN

locuri de parcare, startul lucrărilor fiind dat acum două săptămâni, vineri, 9 aprilie primarul Lucian Resmeriță a fost din nou prezent să dea startul lucrărilor unei noi mari parcări, aflată într-o cu totul altă zonă a orașului, mai exact în Cartierul Braia, în

zona blocului 76. Acolo, primarul vrea să pună bazele unei parcări moderne ce va avea nici mai mult nici mai puțin decât 60 de locuri, dorința edilului fiind ca lucrarea să fie una de calitate și să se deruleze cât mai rapid. Despre acest loc de parcare ales de primărie vă pot spune, ca un fost locatar al acestui bloc pe vremea când eram copil (unul care se juca pe acest teren viran cu bășica toată ziulica, alături de alți zeci de copii și tineri din cartier), că se impunea a fi făcut ceva acolo: fie un teren de sport, fie un parc, fie o parcare spațioasă, cu stâlpi de iluminat și locuri bine

www.zvj.ro luni, 12 aprilie 2021

ACTUALITATE

DIVERSE

Trista realitate a anului 2021, ambalată într-un document oﬁcial care va ajunge la Bruxelles (IX)

Turismul Văii Jiului

Continuăm dezbaterea draft-ului Strategiei de Dezvoltare a Văii Jiului, creat de specialiștii de la PwC, firma de consultanță agreată de Uniunea Europeană și Comisia Europeană, un document care va ajunge pe masa celor de la Bruxelles, foarte important pentru viitorul proiectelor finanțate cu bani europeni în actualul exercițiu bugetar european. Cititorii care au urmărit celelalte episoade știu că Pilonul de dezvoltare III vizează, în opinia celor de la PwC, „valorificarea durabilă a specificului local”. Să vedem cum văd specialiștii situația actuală a Văii Jiului din punctul de vedere al turismului, dar și al patrimoniului natural și antropic al zonei, precum și al monumentelor și obiectivelor culturale din cele șase localități ale Văii Jiului. Să recunoaștem, un capitol foarte important pentru potențialul zonei noastre. Din păcate, și aici specialiștii au lucrat nu de puține ori cu date și informații statistice din 2018, iar noi ne aflăm în 2021, fapt ce poate crea anumite discordanțe în ceea ce privește analiza „situației la zi”. Ceea ce nu e normal la un asemenea document de mare importantă, ce se vrea a fi „cartea de căpătâi” și linia după care Valea Jiului se va dezvolta.

Situația actuală a turismului în viziunea celor de la PwC

„În prezent, activitățile turistice din Valea Jiului sunt fragmentare și sezoniere, desfășurându-se cu preponderență iarna. Cea mai mare parte dintre ele se bazează pe cadrul natural al zonei, înscriindu-se în zona turismului activ. Cele trei zone de schi, Stațiunea Straja, zona Parâng-Petroșani și zona Pasul Vâlcan, beneficiind de peste 30 de kilometri de domeniu schiabil, atrag, de-a lungul iernii, un număr de turiști în creștere, în timp ce, în restul anului, zona este vizitată de iubitori ai mersului pe munte, ai ciclismului, skateboard-ului, long-board-ului și alergării montane. În afara activităților sportive, turiștii au însă la dispoziție un număr limitat de opțiuni pentru petrecerea timpului liber. Turismul cultural și cel dedicat familiei nu sunt încurajate. Conform versiunii în vigoare a Anexei 5 a HG 852 / 2008, doar două zone din Valea Jiului sunt prezente pe Lista localităţilor atestate ca staţiuni turistice de interes naţional, respectiv local: Zona Parâng Petroşani (stațiune turistică de interes național) și stațiunea Straja (stațiune turistică de interes local). Din punctul de vedere al duratei sejurului în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, Valea Jiului se află mult sub media regiunilor turistice din țară. Conform datelor din 2018 ale Institutului Național de Statistică, unitățile de cazare din zonă au avut o medie a înnoptărilor de 1,4 zile, sub media națională (2,2 zile) și sub cea a Regiunii Vest (2,3 zile). Diferența este și mai mare prin comparație cu alte zone turistice din țară. Numărul mediu de zile de cazare pe litoralul românesc, la nivelul județului Constanța, a fost, în 2018, de 3,8 zile. Pe Valea Prahovei, în localitățile Azuga, Breaza, Bușteni, Comarnic și Sinaia, durata medie a sejurului a fost, în 2018, de 2,2 de zile. Valea Jiului are o capacitate limitată de cazare a turiștilor. Conform Institutului Național de Statistică, în Valea Jiului funcționau, în 2018, 6 hoteluri (nici unul de 4 sau 5 stele), 3 hosteluri (nota autorului: hotel ieftin pentru tineri, cu dormitoare și băi comune), 13 vile turistice, 37 de cabane turistice, 31 pensiuni turistice și nicio pensiune agroturistică. Conform listei Structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare clasificate, publicată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului în ianuarie 2021, în cele 6 UAT-uri din Valea Jiului se aflau 128 de structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare, dintre care un hotel, două vile turistice erau clasificate la 4 stele, iar o pensiune turistică era clasificată la 4 flori. Opțiunile de cazare și petrecere a timpului liber pentru familii care doresc să își petreacă sejururi de câteva zile în Vale sunt limitate. Spațiile de cazare pentru turiști veniți pentru sezonul de schi și pentru participanții la competițiile sportive care au loc anual în zonele montane ale regiunii sunt insuficiente. La nivelul anului 2019, nici una dintre taberele pentru copii și tineret înscrise în Calendarul Taberelor Naționale nu a fost amplasată în Valea Jiului.

facebook.com/ziarulvaiijiului

O altă problemă cu care se confruntă, în prezent, Valea Jiului este insuficienta punere in valoare a patrimoniului natural și antropic al zonei. Valea Jiului este parte din Regiunea de dezvoltare Vest, care include 5 parcuri naționale și 4 parcuri naturale, ce totalizează 40,2% din suprafața totală a parcurilor naționale și naturale din România. Dintre acestea, două parcuri naționale cuprind porțiuni din UAT-uri din Valea Jiului (Parcul Național Retezat se întinde și pe raza UAT-ului Uricani, Parcul Național Valea Jiului include, parțial, UAT-urile Aninoasa, Petroșani și Vulcan), în timp ce Parcul Național Domogled – Valea Cernei, al doilea ca mărime din țară, se află în imediata vecinătate a regiunii. În același timp, Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina, amplasat în Munții Șureanu, ce cuprinde, printre altele, zona principală a cetăților dacice, include și porțiuni din UAT-ul Petroșani, în timp ce Parcul Natural „Geoparcul Dinozaurilor” din Țara Hațegului se întinde și în zona UATurilor Lupeni și Uricani. Conform Listei consolidată a ariilor naturale protejate din România, pe suprafața celor 6 UAT-uri care formează Valea Jiului, se află 6 rezervații naturale: Rezervația naturală de tip mixt Cheile Tăii și Rezervația naturală de tip mixt Cheile Jiețului (UAT Petrila), Rezervația naturală de tip mixt Dealul și Peștera Bolii și Rezervația naturală de tip botanic Piatra Crinului (UAT Petroșani), Rezervația naturală de tip speologic Peştera cu Corali și Rezervația naturală de tip speologic Peştera Zeicului (Uricani). În același timp, Rezervația Biosferei Retezat include și zone din UAT Uricani. De asemenea, 9 arii naturale protejate de importanță comunitară (situri „Natura 2000”) cuprind și zone din cele 6 UAT-uri din Valea Jiului. Dintre acestea, 7 sunt situri de importanță comunitară (SCI): Defileul Jiului (UAT-uri din Valea Jiului: Aninoasa, Petroșani, Vulcan), Grădiștea Muncelului – Cioclovina (Petroșani, Petrila), Parâng (Petroșani, Petrila), Nordul Gorjului de Est (Petroșani), Nordul Gorjului de Vest (Uricani), Retezat (Uricani) și Strei – Hațeg (Lupeni, Uricani). Alte 2 sunt arii de protecție speciala avifaunistică (SPA): Grădiştea Muncelului Cioclovina (Petroșani) și Munţii Retezat (Uricani). În ciuda acestei poziționări geografice favorabile, multe dintre din obiectivele naturale din zonă sunt insuficient amenajate și slab promovate (accesul către ele fiind, cel mai adesea, foarte dificil) și, din cauza exploatării incorecte și a lipsei intervențiilor pentru protejare, sunt supuse degradării. 5 dintre cele 6 cetăți dacice din Munții Orăștiei, ce formează ansamblul inclus în 1999 în patrimoniul cultural mondial UNESCO, se află în proximitatea Văii Jiului: Bănița (aflată lângă Petrila și Petroșani), Sarmisegetuza Regia, Luncani – Piatra Roșie, Costești – Cetățuie și Costești – Blidariu (toate 4 aflate de asemenea în județul Hunedoara). Din păcate, nu există în acest moment circuite care să permită vizitarea coerentă a celor 5 monumente. La nivelul orașelor Petrila și Petroșani, Valea Jiului beneficiază de câteva muzee remarcabile, insuficient promovate și puse în valoare. În prezent, 13 monumente incluse pe Lista Monumentelor Istorice se regăsesc, integral sau parțial, pe suprafața UAT-urilor din Valea Jiului. 8 dintre acestea se află pe raza municipiului Petroșani (Cartierul de locuințe muncitorești „Colonia”, Centrul istoric al orașului, Dispensarul „Principele Mircea” (azi Casa de Cultură a Studenților), primul sediu al SAR Petrosani (azi Muzeul Mineritului), fostul sediu al Sindicatului Minier, Cazinoul Muncitoresc, Biserica de lemn „Sf. Arhangheli” (a Sânonilor) și Cazinoul Funcționarilor (azi Teatrul I.D. Sârbu – nota autorului: să treci Sîrbu cu „â” și nu cu „î”, într-un document de asemenea importanță, denotă nu doar o lipsă crasă de documentare, ci și un gol imens de cultură generală!), două se află în orașul Petrila (Casa natală I.D. Sârbu și ansamblul din cadrul fostei Exploatări Miniere Petrila) și unul în municipiul Lupeni (Biserica de lemn „Pogorârea Sf. Duh”). De asemenea, 2 monumente (Castrul roman de pământ 2 de pe înălțimea Comărnicel și Situl arheologic de la Baru) sunt înregistrate atât pe raza municipiului Petroșani, cât și pe cea a comunei Orăștioara de Sus. Valea Jiului beneficiază, de asemenea, de numeroase

situri industriale, cele mai multe dintre ele aparținând celor 11 exploatări miniere închise. Din păcate, exploatarea turistică a acestora este aproape inexistentă, cu excepția câtorva eforturi punctuale, făcute de societatea civilă, în cazul fostei exploatări miniere de la Petrila. Reconversia funcțională a unora dintre fostele mine, atât a celor deja închise, cât și a celor ce vor fi închise în următoarea perioadă, realizată ca obiectiv prioritar în timpul tranziției juste de la cărbune, are potențialul de reprezenta o axă majoră de dezvoltare a turismului în zonă. Aceasta se poate realiza doar după clarificarea aspectelor juridice privind drepturile de proprietate asupra activelor fostelor exploatări miniere. În prezent, doar două zone din Valea Jiului sunt incluse pe Lista localităţilor atestate ca staţiuni turistice de interes naţional, respectiv local: Zona Parâng - Petroşani (stațiune turistică de interes național) și stațiunea Straja (stațiune turistică de interes local)”.

Câteva precizări la ceea ce s-a scris

Așa cum am mai spus, nu vrem să facem o analiză la o analiză, dar nici nu putem trece cu vederea unele inadvertențe, astfel că în continuare trasăm doar patru puncte care nu ni s-au părut în regulă, deși numărul lor ar fi poate dublu (dar vorbim totuși și de un spațiu limitat în paginile unui ziar): 1. Dacă analizau mai concret și mai de pe teren, nu cu copy-paste de pe internet și din birouri, cei care au făcut această analiză și-ar fi dat seama că în momentul de față sunt în Vale, iarna, mai mult de 30 km de pârtii. Mult mai mult! Doar Stațiunea Straja din Lupeni însumează aproximativ 27 km de domeniu schiabil, 20 km fiind acoperiți cu zăpadă artificială la nevoie. Există 12 pârtii de schi, fiecare fiind echipată cu instalație de transport pe cablu, iar cinci pârtii beneficiază de instalație de nocturnă! Apoi, Stațiunea Parâng are pârtii de schi cu grade diferite de dificultate, cu o lungime totală de 9,42 km. Dacă mai adăugăm și cei 400 de metri de pârtii din Pasul Vâlcan, puțin, foarte puțin față de potențialul acestei stațiuni, rezultă un total de minim 37 de km de pârtii de schi, multe de calitate foarte bună, cum în puține locuri din țară găsești. Toate aceste aspecte și multe altele le-au „scăpat” celor ce au lucrat la această analiză, din pix dumnealor tăind vreo 7 km, ceea ce nu-i deloc puțin. Plus că nu au făcut referiri pozitive absolut de loc, într-o așa-zisă analiză ar fi trebuit scrise și bilele albe, nu doar cele negre. O analiză seacă, fără suflet… 2. E adevărat, nu avem în Vale nici măcar un hotel de 4 stele, ce să mai discutăm de 5. Asta este într-adevăr o problemă în a atrage turiști cu bani foarte mulți, sesizată de câteva ori, inclusiv la întâlnirile cu cei de la PwC de mai mulți oameni de afaceri și investitori în turismul din Vale. 3. În ultimii doi ani, în perioada de iarnă, unitățile de cazare din zonă au avut o medie a înnoptărilor de 1,8 zile, sub media națională (2,2 zile) și sub cea a Regiunii Vest (2,3 zile), dar mult peste ce au scris, cei de la PwC, adică de 1,4 zile (statistică veche deja!). Dacă nu era pandemia, restricțiile, se depășea lejer media de 2 zile. Repet, iarna, că vara deja e o altă problemă, deși taberele de vară pentru tineri din Straja au acoperit în ultimele veri, până la pandemie, un grad mulțumitor de turiști. Straja era și aici pe un drum ascendent. 4. Dacă tot au menționat expresia „muzee remarcabile”, autorii documentului puteau menționa faptul că Muzeul Mineritului a fost reabilitat printr-un proiect european cu suma de 1 milion de euro, și că acesta ar putea fi redat în circuitul național turistic, ba chiar european, alături de Peștera Bolii, la fel reabilitată de către cei care o administrează, sufletiștii de la „Petro Aqua” Petroșani și, de ce nu, mina-muzeu Petrila, acolo unde cei care se ocupă, în frunte cu tânărul arhitect Mihai Danciu și fostul brigadier Cătălin Cenușă, fac de câțiva ani generoase eforturi în a crea acolo un adevărat centru cultural al mineritului clădit pe o mină reală. Ceva unic în țară în orice caz! Se trece prea repede de toate acestea, iar asta face să se diminueze eforturile acestor minunați oameni și ale celor din administrațiile locale, cum e cazul Muzeului Mineritului din Petroșani. Și mai face ceva dăunător această analiză: slăbește, voit, importanța acestor puncte importante de pe harta turistică și culturală a Văii Jiului. Păi, la o analiză, nu se scot în evidență și părțile bune, stimabililor? Corneliu BRAN

luni, 12 aprilie 2021

Vulcan

Of-ul lui nea Nelu

De când îl cunosc, și asta nu-i de azi, de ieri, m-am convins de un lucru: pe lângă faptul că e un om corect, nea Nelu Chirculescu, proprietarul chioșcului de presă din Piața Agroalimentară Vulcan, este pătruns și de un adânc spirit civic. Nu o dată,

dumnealui mi-a vorbit despre stări de lucruri nelalocul lor constatate în Vulcan. Ghiță, vezi că acolo am văzut

aia, dincolo ailaltă, îmi spunea dumnealui, sugestia fiind cât se poate de limpede. Să trec și eu pe acolo și să scriu ceva despre asta. Și, spre satisfacția domniei sale, întotdeauna am procedat așa. Cum, de fapt, am făcut și acum câteva zile după ce mi-a vorbit despre canalul înfundat aflat lângă latura sudică a clădirii fostului CAP.

O lună comprimată

AJF-urile au primit timp o lună de zile să organizeze un așa-zis campionat în care să desemneze o campioană. Aceste reprezentante județene vor juca în primă fază un prim baraj într-o singură manșă, iar învingătoarele vor merge la al doilea baraj, în dublă manșă, contra celor mai slabe echipe din Liga 3. Două baraje pentru a se desemna ultimele echipe care joacă în Liga 3 în ediția 2021/2022

Menţinerea/promovarea în Liga 3, ediţia 2021/2022, se va desfăşura în două etape: Etapa I: tur preliminar pentru desemnarea campioanelor judeţene care vor participa la baraj (etapa a II-a). Data de desfăşurare este 12 mai 2021. Etapa a II-a: baraj pentru menţinerea/promovarea în Liga 3, între echipele calificate din turul preliminar (etapa I) şi cele 21 de echipe care vor ocupa locurile retrogradabile (locurile 9-10 din fiecare serie plus cel mai slab loc 8 din cele zece serii) la finalul sezonului regular al competiţiei Liga 3, sezonul 2020-2021. Datele de desfăşurare ale celor două manşe sunt 16 şi 23 mai 2021. AJF-urile și AMFB-ul au timp o lună să organizeze un mini-campionat în care echipele să joace minimum șapte meciuri pentru că cea mai bună să fie acceptată de FRF la primul baraj Pe baza noului regulament, AJF-urile și AMFB-ul vor trebui însă să își anunțe reprezentanta la ”etapa I” până în data de 8 mai, la ora 24:00. Astfel, până la data de 8 mai, acestea trebuie să se organizeze într-un mod ultra-rapid și, dacă se poate, să înceapă campionatul. Câștigătoarea va fi recunoscută de FRF și acceptată la baraj doar dacă va participa într-o competiție cu minimum 4 echipe în componență și să aibă șapte jocuri disputate în 30 de zile, adică un meci la aproximativ patru zile distanță.

FRF vrea ca 42 de campioane județene să fie cunoscute la data de 9 mai

Conform liga2.ro, împerecherea lor la baraj nu se va mai face prin tragere la sorți pe bază de criteriu geografic, ci direct, urmând să se joace pe teren neutru, la o distanță aproximativ egală între adversare. Cele 21 de câștigătoare vor merge apoi în ”Etapa a II-a” a barajului, unde vor întâlni echipele cele mai slabe din Liga 3.

Imobil care găzduiește, acum, spații de firme și pe cel al unui cunoscut supermarket.

Cu gura de canal

din acest loc povestea e mai veche. Acum doi-trei ani tot inginerul pensionar, acum distribuitor de presă, a observat cum apa mizerabilă se scurge pe alee. Și, vizibil deranjat de mirosul deloc plăcut care ajungea până la blocul său, m-a rugat să fac ceva. Nu a fost cine știe ce intervenție miraculoasă. L-am sunat pe șeful de la Apă-Canal și problema s-a rezolvat rapid. Gura aceea de canal aparține de firma lor, așa că era de datoria meseriașilor săi să intervină. Cred că la fel se va rezolva și de data asta, chiar și fără telefon. Șeful secției este om de treabă, din câte îl cunosc pe când era și consilier local, așa că negreșit îi va soluționa of-ul lui nea Nelu. Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro luni, 12 aprilie 2021

AJF Arad a dat deja drumul Ligii a 4-a cu un număr de 9 echipe, iar competiția trebuia să se încheie la data de 26 mai. Acum se află în situația ingrată de a face în așa fel încât să o încheie la 8 mai, așa cum dorește FRF! AJF Hunedoara este pe punctul să reia campionatul ”înghețat” în toamnă, care are în componență 10 echipe și care nu se poate termina, în mod normal, până la 8 mai. Astfel, forul din județul nostru a decis sa se mai joace doar meciurile restanță dintre tur și două etape din retur.

Etapa I – procedură de desfăşurare, explicată de FRF:

”Dreptul de participare al echipelor din Liga a 4-a la barajul de menţinere/promovare se poate obține doar în situația în care cluburile respective vor participa la un sistem competițional de tip campionat cu un format de minim 4 echipe (care să înceapă şi să termine competiţia) şi un număr de

minim 7 jocuri disputate de echipa calificată/desemnată din partea judeţului respectiv. Asociaţiile judeţene de fotbal, respectiv, AMFB, sunt obligate să comunice către Departamentul Competiţii al FRF, în scris, până la data de 8 mai 2021, ora 24:00, echipele calificate pentru a participa la jocurile de baraj şi să transmită copia Certificatului de Identitate Sportivă al acestora eliberat de Ministerul Tineretului şi Sportului. Cele 42 de echipe desemnate de AJF/AMFB vor fi împerecheate prin tragere la sorţi, fără a se ţine cont de criteriul geografic, pentru a disputa un tur preliminar constând într-un singur joc pe teren neutru (la o distanţă aproximativ egală între cele două echipe). Vor rezulta astfel 21 de echipe care se vor califica în Etapa a II-a. În situaţia în care vor fi judeţe care nu vor putea îndeplini condiţiile minime de mai sus (minim patru echipe participante şi minim şapte meciuri disputate de echipa calificată/desemnată) şi implicit nu vor putea desemna o participantă la Etapa I a barajului de menţinere/promovare, numărul meciurilor din această etapă se va reduce conform următoarelor principii: a) dacă numărul de echipe desemnate de AJF/AMFB va fi mai mic sau egal cu 21, atunci turul preliminar

nu se va mai disputa, urmând ca echipele desemnate să se califice direct în Etapa a II-a b) dacă numărul de echipe desemnate de AJF/AMFB va fi mai mare de 21, dar mai mic de 42, prin tragere la sorţi se va stabili un număr de jocuri astfel încât să rezulte un număr de 21 de echipe calificate în Etapa a II-a. De exemplu: dacă vor fi 32 de echipe, atunci se vor trage la sorţi 11 meciuri (22 de echipe vor fi împerecheate fără a se ţine cont de criteriul geografic), iar cele 10 echipe rămase în urnă se vor califica direct în Etapa a II-a, alături de cele 11 câştigătoare ale turului preliminar.”

Etapa a II-a – procedură de desfăşurare, explicată de FRF:

”Prin tragere la sorţi, echipele calificate din turul preliminar vor întâlni în dublă manşă echipele de pe locurile retrogradabile din Liga 3, sezonul 20202021. Dacă numărul echipelor calificate din turul preliminar este mai mic de 21, acestea vor întâlni, în dublă manşă, acelaşi număr de echipe de pe locurile retrogradabile din Liga 3, sezonul 20202021. În Etapa I nu vor putea participa structurile sportive care nu dețin personalitate juridică și/sau Certificat de Identitate Sportivă eliberat de MTS.” Din acest nou regulament, reiese că sezonul viitor al Ligii 3, ediția 2021/2022, va avea tot 100 de echipe în componență, însă modul său de desfășurare încă nu este cunoscut. Cărțile sunt la FRF. Loredana JUGLEA

ACTUALITATE

prăvălia cu istorii

Evoluţia condiţiilor miniere la minele de cărbuni din Ardeal şi Banat (V) Spitale şi băi pentru minerii secolelor XIII – XV

Pentru îngrijirea sănătăţii lucrătorilor minieri s-au înfiinţat încă din secolele XIII - XV spitale, iar pentru convalescenţi chiar şi băi. Mai târziu, casele frăţeşti sau îngrijit de înfiinţarea a astfel de instituţii. În 1927, abia dacă mai există exploatare minieră mai însemnată, în jurul căreia să lipsească instituţiile igienice necesare cultivării sănătăţii muncitorilor. Casele frăţeşti, înfiinţate în sânul întreprinderilor mari, mai aveau spitale ţinute la nivelul timpului modern cu medici şi îngrijitori bine retribuiţi.

Băile din coloniile miniere

În timpurile mai recente, prin coloniile mai însemnate ale minelor de cărbuni a prins rădăcini instituţia băilor muncitoreşti. Aceasta înseamnă un pas important făcut pentru igiena muncitorilor. Aceste băi se construiesc, de obicei, în apropierea coloniilor miniere. Cu aceste băi sunt în legătură, adeseori, şi restaurante, unde lucrătorul, după ieşirea din baie, se poate alimenta cu mâncăruri calde şi nutritoare, ce le primeşte gata pentru consumaţie şi pe preţuri ieftine. De pildă, noua baie şi noul cazinou al societăţii Petroşani. Cu toate acestea, ar trebui să ne îngrijim mai mult, prin educaţie corespunzătoare, ca să pregătim şi să obişnuim lucrătorii la aplicarea măsurilor de prevenire a diferitelor boli. Noţiunile fundamentale ale igienei ar trebui să fie explicate copiilor încă de la şcoala primară, ceea ce ar fi o măsură foarte oportună şi îmbucurătoare.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Gratuităţile minerilor - o poveste veche şi cu tâlc. Bande de muzică pentru distracţie.

Unele întreprinderi se străduiesc să asigure traiul mai uşor şi stabilitatea muncitorilor mineri şi prin alte diferite măsuri. Astfel de avantaje speciale se consideră a fi combustibilul gratuit, locuinţa liberă, la saline - sarea gratuită, păşunea pusă la dispoziţie în condiţii avantajoase şi toate înlesnirile date în scopul creşterii şi ţinerii de animale domestice. Toate aceste avantaje au ca scop formarea şi menţinerea stabilă a unui efectiv de lucrători, dovedindu-se a fi un mijloc foarte eficace atingerii acestui ţel. Pentru divertismentul minerilor şi membrilor lor de familie se mai organizează, de obicei, şi bande de muzică.

Din evul mediu exista obligaţia mai marilor zilei să inspecteze mina

În vremurile de demult, nu prea putea fi vorba despre amestecul statului în măsurile de prezervarea integrităţii şi vieţii lucrătorilor, cu atât mai puţin despre vreo acţiune imperativă de apărare. Unele statute medievale prescriau, ce e drept, ca juraţii să inspecteze minele zilnic, săptămânal ori din două în două săptămâni şi să ia măsuri ca viaţa şi integritatea corporală a lucrătorilor să nu fie primejduită; aceste prescrieri, însă, nu erau potrivite pentru apărarea eficace a intereselor legate de viaţă. Aceste statute prevedeau mai mult apărarea averii, ci nu a muncitorilor. Despre apărarea acestora, în înţelesul modern al cuvântului, putem vorbi numai de la o vreme, de când dorinţele sociale mai recente şi schimbarea şi dezvoltarea grandioasă a producţiei a produs între capital şi muncitor antagonismul, care, în interesul ordinei publice, al păcii sociale şi al armoniei neturburate a vieţii economice, reclama amestecul statului în scopul apărării dreptului şi ocrotirii muncii. Efectul acestui amestec este că muncitorul şi capitalul se întâlnesc în ideea unei comunităţi etatice. În conformitate cu această idee, se constituie la noi

apărarea muncitorimii, exprimându-se în ordonanţele date de autorităţile miniere, precum şi în regulamentele diferitelor exploatări miniere aprobate de autoritatea minieră. Apărarea muncitorimii se extinde asupra reglementării timpului de lucru, asupra angajării copiilor şi femeilor şi asupra instituţiilor de asistenţă publică.

Autoritatea minieră începe, încetîncet, să se implice

În timpurile mai recente, au devenit necesare unele dispoziţii speciale de apărare în urma accidentelor catastrofale întâmplate la unele exploatări miniere de cărbuni. Autoritatea minieră a dat ordonanţe speciale, care, în general, se referă la reducerea, pe cât posibilă, a periculozităţii gazului metan, a prafului de cărbune şi a focurilor de mină. Se poate afirma că autorităţile miniere sunt mult mai atente faţă de exploatările de cărbuni, decât faţă de alte exploatări.

Protestele timpurii ale minerilor

Chiar şi în timpurile vechi, minerii s-au străduit să obţină o îmbunătăţire a stării lor, protestând prin încetarea colectivă a muncii, nevrând a relua lucrul înainte de satisfacerea pretenţiilor lor. Această încetare a muncii implica, de obicei, o rezistenţă armată şi, de multe ori, minerii reluau munca doar după intervenţia în forţă a autorităţilor. Vechile mişcări ale muncitorilor minieri aveau nu doar caracterul unei rezistenţe sporadice şi instantanee (cum s-ar spune azi, greve spontane - n.a.) şi, prin urmare, n-aveau nici din punct de vedere social, nici din punct de vedere economic, vreo importanţă prea mare. N-aveau tendinţă subversivă, ci erau mai mult o reacţie contra abuzurilor într-adevăr întâmplate. Nemulţumirea o stârneau, mai mereu, tratamentul insuportabil, exploatarea fizică a lucrătorilor, ori, mai târziu, împrejurarea că patronii îi sileau pe muncitori să cumpere de la ei alimente şi băuturi scumpe, ori se amestecau în viaţa lor socială. Îi sileau să le dea atenţii (adică şpăgi n.r.), superiorii lor nu administrau cinstit minele, plata nu o primeau regulat ori li se făcea doar în valută slabă, alimentele li se socoteau foarte scump, iar în locul muncitorilor adulţi (care primeau salarii mai mari - n.a.) erau angajaţi copii (care erau retribuiţi cu mai puţini bani - n.a.). În evul mediu şi mai târziu, până în vremurile din urmă, mişcările cu caracter de grevă se pedepseau riguros, fiind considerate ca tulburând ordinea existentă şi pacea socială şi lovind greu în principiul disciplinei obligatorii. (va urma)

luni, 12 aprilie 2021

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

De dragul prietenilor faci de multe ori concesii şi la fel eşti nevoit să faci şi azi dacă nu vrei să-l pierzi pe cel de lângă tine. Laşi garda jos azi şi-l laşi pe celălalt să învingă.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Ar fi bine să faci totul în secret, deocamdată, chiar dacă ai un mare plan în minte. Uneori discreţia este mai bună decât să faci tam-tam pe seama unei dorinţe la care vrei neapărat să ajungi.

AUTO

• Logan Prestige 1.0 SCE, înmatriculat 2018, alb, 119.000 km, 6500 euro sau predare leasing (mai sunt 24 rate) Telefon: 0761756839

mica publicitate

CONVOCARE

mica publicitate

• A.C.A.R.P. VARVARA PETRILA convoacă adunareag a reprezentanților membrilor la Adunarea Generală de dare de seamă pe data de 27.04.2021, ora 12.00 la sediul din Petrila, str. N. Bălcescu, nr. 4.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Nu te simţi bine în societate, azi, de parcă ai nimeri într-un mediu agitat, în care planează tensiunea şi ostilitatea. Eşti prins la mijloc în războiul unor oameni care au ceva de împărţit, dar nu are nicio legătură cu tine.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

În familie au loc acum evenimentele cele mai plăcute ce devin sursa ta de energie pentru a merge mai departe.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Se ştie că eşti o fire optimistă care vede totul cu câţiva paşi înaintea semenilor săi. La fel faci şi astăzi, vorbeşti despre viitor cu mult patos, cu încredere absolută că va fi bine, şi depui toate eforturile ca planurile tale să evolueze în direcţia visată.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Dacă eşti susţinut de cei dragi, ai mai mult curaj să te implici într-o acţiune ce necesită un mare consum de energie.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

fel.

Se aud veşti bune care adună lumea în jurul unui punct de atracţie de care poate beneficia fiecare în parte într-un anumit

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Nu ţine cont de ceilalţi astăzi, pentru că ai libertate totală de mişcare şi de decizie. Poţi deveni un exemplu de reuşită în ochii tuturor prin originalitatea de care dai dovadă.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Nu-ţi displace deloc starea de linişte care s-a lăsat peste unele planuri ce nu mai aduceau nimic nou în peisaj. Seamănă cu o zi de totală relaxare.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Nu reuşeşti să te integrezi în atmosfera pozitivă din jurul tău, de parcă n-ai prea fi în apele tale. Ceilalţi sărbătoresc un eveniment frumos, dar tu nu-ţi găseşti locul printre ei.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Lucrurile frumoase sunt trecătoare, ca atare azi te vei despărţi de un loc de care eşti legat sentimental, de o persoană importantă pentru sufletul tău sau doar de o stare interioară care te-a făcut să te simţi bine o perioadă.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Ţi-e puţin teamă să spui lumii ce simţi, ca nu cumva să arate că ai şi tu o latură sensibilă pe care de cele mai multe ori o disimulezi în spatele unei măşti raţionale.

HOROSCOP

www.zvj.ro luni, 12 aprilie 2021

DIVERSE

ACTUALITATE

Vulcan

Chestiune lămurită

Vineri dimineață, m-a sunat consilierul liberal Dănuț Anghel. Finuț de tot, el a ținut să mă atenționeze că, la finalul articolului în care l-am menționat pe el când a luat cuvântul în ședința ordinară de consiliu local vulcănean din martie, s-a strecurat o eroare.

primarul, „acest salariu nu a fost prins în organigramă”. E adevărat, până acum doamna Rodica Anghel ocupa și postul de șef serviciu voluntar pentru situații de urgență, dar fără a fi remunerată. Așadar, în sensul acesta a apreciat consilierul local liberal că

Soția dumnealui

nu ocupă ambele funcții despre care am scris în articolul apărut acum câteva zile, ci numai una. Cea de inspector Protecția Civilă, funcție aflată în subordinea primarului. Funcția nou înființată de șef Serviciu pentru Situații de Urgență, subordonată Consiliului Local Vulcan, a fost scoasă la concurs și, în urma punctajului acumulat, ea i-a fost atribuită doamnei Delia Sigheartău.

În ceea ce privește

salarizarea acestei funcții contractuale, Cristian Merișanu a precizat că „am ales între doi coeficienți și am mers la jumătate”. Asta, fiindcă, a justificat

facebook.com/ziarulvaiijiului

s-a lămurit o situația cunoscută încă din vechiul mandat. Soția dumnealui nu mai trebuie să facă muncă voluntară, postul contractual fiind, acum, ocupat de altcineva. Gheorghe OLTEANU

luni, 12 aprilie 2021