Issuu

Ziarul Vaii Jiului

O CARTE VIE A LOREDANEI JUGLEA

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Vulcan

SPORT PE TOCURI!

Director:

Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 4,8846 lei 1$ = 4,0942 lei 1₤ = 5,7040 lei

marţi, 16 martie 2021

Anul XIV • nr. 3043 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Cazuri izolate, dar încă prezente

Vorbim despre necesitatea colectării selective a deșeurilor menajere, în vederea reducerii costurilor pe care le implică tot ce este legat de ele, vorbim despre necesitatea informării și educării, în acest sens, a populației, dar, din păcate, aspectele ce se mai întâlnesc în realitate arată că încă suntem departe de acest deziderat.

Volumul poate fi achiziţionat, cu rezervare telefonică prealabilă, de la Redacţia Ziarul Văii Jiului.

În partea vestică

a curții Școlii Gimnaziale nr.4 din Vulcan există un grup gospodăresc destinat exclusiv colectării deșeurilor provenite de la această instituție de învățământ. Este îngrădit corespunzător și sub cheie. Asta nu-i împiedică, însă, pe unii locuitori din această zona a străzii Vasile Alecsandri să-și lase pungile cu gunoi chiar lângă gărdulețul din sârmă. Asta, deși pe panou scrie clar că punctul gospodăresc este destinat numai și numai școlii.

S-a întâmplat la Petroșani…

P. 3 3 MISTERUL p. 5 DISPARIȚIILOR DIN COLONIA „N. THEODORESCU”

Nu e prima dată

când se mai găsesc cetățeni cărora le este greu, ca să nu zic lene, ca să meargă până-n capătul sudic al

străzii în care se află containerele de gunoi ale cartierului. Au mai fost cazuri în care s-a procedat în acest fel. Numai că, atunci, făptuitorul a fost găsit. Era o femeie care, din greșeală sau nu, aruncase la gunoi o factură. Pe baza acestui indiciu, polițiștii locali i-au bătut la ușă și au îmbucurat-o cu o amendă contravențională. În cazul pe care-l relatez acum, un astfel de indiciu lipsește. Și, cum nu-l poți identifica pe făptuitor după resturi de legume, e clar că el nu va fi găsit în veci.

Pe partea cealaltă a

străzi, se află punctul gospodăresc folosit de locatarii primelor blocuri de pe Aleea Crizantemelor, de cei din cvartalul B-ului și C-ului, și de o parte a celor care locuiesc lângă poștă. Și de grădiniță, să nu uit. Nu e prima dată când indivizi care vor rămâne pentru eternitate în negura anonimatului le dau foc containerelor din material plastic de aici. Înaintea acestuia, ultimul care și-a găsit sfârșitul în foc, încât a fost nevoie de prezența pompierilor, pentru ca incendiul să nu se extindă, a fost unul galben. Mare, de vreo două-trei ori mai încăpător, decât un butoi obișnuit. Nici în acest caz nu se cunoaște persoana care a făcut gluma respectivă. Gheorghe OLTEANU

diverse

Trista realitate a anului 2021 ambalată într-un document oﬁcial ce va ajunge la Bruxelles (VI)

„Pilonul de dezvoltare II. Diversificarea economică, inovarea și antreprenoriatul”

Iată-ne ajunși cu materialul nostru legat de draft-ul viitoarei Strategii de dezvoltare a Văii Jiului, realizat de specialiștii de la firma de consultanță agreată de Uniunea Europeană, PwC, la capitolul „Pilonul de dezvoltare II. Diversificarea economică, inovarea și antreprenoriatul”. Un capitol foarte important, însă vă avertizăm, din start, că nimic nu se schimbă în ceea ce înseamnă analiza situației actuale, realizate de specialiști, negativ și iar negativ cam totul. La fel și aici, mai trebuie umblat la actualizări de date și cifre, deoarece multe nu mai corespund, deși sunt date oficiale, dar unele cam vechi, de trei, patru, cinci ani. Ori, un astfel de document important, pe urma căruia europenii ne pot aproba ulterior proiecte integrate pentru Valea Jiului, până în anul 2027 cel puțin, nu poate fi încropit cu date neactualizate. Dar e un draft și ele se pot schimba până ajung la Bruxelles.

Cum e văzută situația actuală a Văii Jiului?

Consultanții de la PwC își încep expunerea aici cu un rezumat la ce s-a întâmplat, în opinia lor, în ultimii 20 de ani în minerit. Să vedem ce spun și apoi voi comenta și eu. „Valea Jiului este o zonă cu tradiție industrială în domeniul minier. Exploatarea cărbunelui și producția de energie electrică și termică au reprezentat de-a lungul timpului principalul motor al economiei locale, Valea Jiului cunoscând o expansiune economică importantă înainte de 1989, dezvoltare susținută de

)

Ziarul Vaii Jiului

politica de asigurare a independenței energetice a țării din acea perioadă. În ultimii 20 de ani, însă, acest sector a fost expus unor schimbări rapide, disponibilizările și restructurarea industriei miniere contribuind la un declin demografic susținut în Valea Jiului (în scădere de la aproximativ 170.000 locuitori în anul 1997 la circa 133.000 locuitori în 2019). Cea mai mare scădere a populației a fost înregistrată de orașul Uricani (o scădere de 26% între 1997 și 2019, de la peste 12.500 de locuitori la circa 9.400 locuitori în 2019), urmat de municipiul Lupeni (-24%), municipiul Vulcan (-22%), municipiul Petroșani (-20%) și orașul Petrila (-20%), în timp ce orașul Aninoasa, localitatea cu cel mai mic număr de locuitori (4.508 locuitori în 2019), înregistrează o scădere de 19% în perioada de referință. Procesul de restructurare se continuă în prezent, în linie cu evoluțiile aferente tranziției carbonifere la nivel european, cu perspectiva închiderii celor 4 mine (EM Lonea și EM Lupeni aflate în program de închidere, respectiv EM Livezeni și EM Vulcan, închidere condiţionată de măsurile pe care statul român le va implementa). Programele de restructurare au dus la pierderea a peste 40.000 de locuri de muncă dintre cele peste 45.000 existente în industria minieră, numărul persoanelor apte de muncă dar neangajate (circa 73.500 din totalul de aproximativ 98.500 persoane cu vârste cuprinse între 15 și 65 de ani) depășind cu mult numărul șomerilor înregistrați în cele 6 municipii și orașe din Valea Jiului (1.373 șomeri în anul 2019). Analiza evoluției istorice a zonei monoindustriale

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani 24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

Valea Jiului și a profilului actual evidențiază disparități semnificative de dezvoltare în raport cu restul Regiunii Vest (regiune încadrată alături de București Ilfov în categoria regiunilor dezvoltate) și la nivel de țară, atât din punct de vedere al facilităților teritoriale și de infrastructură (inclusiv a celei rutiere, prin prisma situării geografice a teritoriului în afara drumurilor de interes național și european), cât mai ales al situației populației apte de muncă dar neangajate și al oportunităților economice și a serviciilor oferite în diferite domenii. În plus, perspectiva închiderii minelor și necesitatea reconfigurării energetice a zonei pentru valorificarea altor surse de energie în locul cărbunelui prezintă provocări adiționale care nu trebuie neglijate și care pot fi transformate în oportunități. Structura actuală a economiei Văii Jiului reflectă rezultatele atât ale inițiativelor de transformare care vizează eliminarea treptată a activității miniere dominante, cât și ale tentativelor de diversificare implementate în regiune. Acestea din urmă s-au concentrat în principal pe sectoare caracterizate de un grad de tehnologizare scăzut, abilități tehnice reduse și capital de investiții limitat. În consecință, profilul economic actual al Văii Jiului este dominat de sectorul serviciilor – în special comerțul, peste 40% din numărul total de companii active în mediul privat din Valea Jiului operând în acest sector. Comerțul este, de asemenea, cel mai mare sector și din perspectiva veniturilor generate, contribuind cu aproximativ 30% la cifra de afaceri totală generată în Valea Jiului și angajând aproximativ 20% din totalul populației salariate din mediul privat.

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

marţi, 16 martie 2021

Al doilea sector ca mărime din perspectiva cifrei de afaceri este industria prelucrătoare, urmată de transport, construcții și industria hotelieră. Din perspectiva cifrei de afaceri realizate, industria prelucrătoare contribuie la aproximativ 22% din totalul cifrei de afaceri generate în Valea Jiului, cu un număr de circa 2.200 angajați (aproximativ 16% din totalul angajaților din mediul privat), axându-se în principal pe activități din industria alimentară, fabricarea textilelor, prelucrarea lemnului și producția de mobilă. Pe locul trei, din perspectiva cifrei de afaceri, se situează sectorul producției și furnizării de energie electrică și termică (17%), rămânând sectorul cu cel mai mare număr de angajați din Valea Jiului, efectivul de personal al Complexului Energetic Hunedoara la finele anului 2019 fiind de 4.130 persoane, cele mai multe locuri de muncă fiind ocupate cu activitățile miniere. La nivelul municipiilor și orașelor din Valea Jiului, cele mai mari companii din perspectiva numărului de angajați sunt localizate în Petroșani (Complexul Energetic Hunedoara, Societatea Națională de Închideri Mine Valea Jiului, Apa Serv Valea Jiului) cu un efectiv de personal de 4.863 persoane. Tot în municipiul Petroșani, se regăsește și Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitatea Minieră și Protecție Antiexplozivă INSEMEX, cu un efectiv de angajați de 121 persoane în anul 2019. Al patrulea angajator din regiune se regăsește în Lupeni, cu un efectiv de personal de 356 angajați în 2019, desfășurând activități în fabricarea de articole confecționate din textile, fiind în prezent cel mai mare angajator al municipiului Lupeni. La nivelul municipiului Vulcan, cel mai mare angajator are ca obiect de activitate fabricarea de mobilă, cu 196 de angajați în anul 2019. La nivelul celorlalte 3 orașe, cei mai mari angajatori din Petrila au ca obiect de activitate fabricarea de mobilă (125 angajați în 2019) și panificație (101 angajați în 2019), în timp ce în Uricani cei mai mari angajatori, cu o medie de 50-60 de persoane angajate la nivel de companie se regăsesc în comerț. Cei mai mari angajatori din Aninoasa sunt companii care desfășoară activități în fabricarea de mobilă (147 angajați în 2019) și fabricarea de articole confecționate din textile (67 angajați). Din perspectiva inițiativei antreprenoriale, evoluțiile înregistrate sunt relativ modeste, în perioada 2017-2019 fiind înființate peste 600 de companii în Valea Jiului, majoritatea cu unul sau maxim doi 2 angajați. Cele mai multe companii au fost înființate în Petroșani, urmat de Lupeni, Vulcan, Petrila, Uricani și Aninoasa. Din totalul companiilor, majoritatea au fost înființate în anul 2017, în timp ce în anul 2019 au fost înființate un număr de 100 de noi companii. Domeniile de activitate preponderente sunt comerțul, lucrările de construcții, transportul rutier de mărfuri, întreținerea și repararea autovehiculelor, fabricarea pâinii și restaurantele, în funcțiune la nivelul anului 2019 regăsindu-se aproximativ jumătate din companiile înființate în perioada 2017-2019. Companiile nou înființate cu un număr mediu de peste 10 angajați au ca domenii de activitate comerțul, lucrările de construcții, restaurantele și turismul, cu venituri dependente într-o mare măsură de profilul de consum și posibilitățile financiare ale populației din zonă, în detrimentul activităților economice cu valoare adăugată mare. Valea Jiului este caracterizată de o piață de consum limitată (număr mic de locuitori, putere de cumpărare redusă), cu acces dificil (infrastructura rutieră care necesită reparații majore și lărgire pentru a ușura transportul și livrarea mărfurilor la timp și cu costuri eficiente) precum și un număr

www.zvj.ro marţi, 16 martie 2021

redus de lucrători calificați, dintre care foarte mulți au emigrat în alte regiuni sau țări (și nu sunt dispuși să se întoarcă în absența unor dovezi constante că Valea Jiului se află pe traiectoria unei creșteri durabile). Demersurile întreprinse în vederea promovării Văii Jiului ca o destinație propice pentru investitorii din afara microregiunii (de exemplu, inițiativa „Invest in Jiu Valley”) nu au dat rezultate până în prezent. Deși au existat în trecut inițiative pentru valorificarea activelor și a terenurilor existente în Valea Jiului (de exemplu, înființarea unor parcuri industriale care să faciliteze atât atragerea de investiții cât și susținerea dezvoltării companiilor locale), acestea nu s-au concretizat. Având în vedere închiderea minelor în Valea Jiului și scăderea semnificativă a activității celor rămase, mai multe parcele de teren au devenit disponibile pentru noi investiții (de exemplu, peste 7 hectare de teren în incinta exploatării miniere Uricani). Principalele avantaje ale acestor zone constau în faptul că sunt bine conectate la infrastructura locală de transport rutier (acces auto DN 66A) și feroviar, unele dintre ele având inclusiv utilitățile la fața locului (apă, canalizare, electricitate), unele foste perimetre miniere având încă hale industriale, transformatoare de putere și macarale grele. În ceea ce privește asigurarea unei infrastructuri suport pentru antreprenori și susținerea dezvoltării companiilor locale (de exemplu, prin intermediul centrelor de afaceri), a existat o inițiativă la nivelul Văii Jiului demarată în încercarea de reconstrucție a zonei, fiind înființate două centre gândite ca și incubatoare de afaceri (la Lonea și Lupeni), acestea nereușind însă să își susțină financiar activitatea ulterior încetării finanțării. În ciuda tuturor inițiativelor de revitalizare a zonei, azi avem o Vale neatractivă pentru investitori, aceștia fiind reticenți să înființeze întreprinderi în Valea Jiului în detrimentul altor zone mai accesibile și mai bine conectate economic precum și un mediu antreprenorial local cu abilitățile antreprenoriale și “cultură” managerială relativ scăzute, companiile care activează în prezent în regiune având fie un avantaj competitiv specific locului, cum ar fi pârtiile de schi, sau sunt conduse de oameni de afaceri locali cu „investiții sentimentale” în zonă”, se specifică la acest capitol din viitorul document ce va ajunge pe masa de lucru la Comisia Europeană.

Cifre îngrijorătoare… Industria minieră sare din schemă, comerțul fiind „regele” acum!

Să le luăm pe rând și pe scurt, deoarece nu vreau să fac o analiză la analiză. Prima informație, legată de scăderea numărului de locuitori în Vale, este deja știută de toată lumea, pentru noi nu e o noutate. Cifra de 133.000 de locuitori în Vale va fi optimistă peste vreo doi-trei ani, dacă lucrurile mai continuă așa, vom ajunge la sub 100.000 de suflete. E păcat dar asta-i situația și să nu uităm că, preponderent, cei mai mulți sunt pensionari, părinți și bunici de-ai noștri, care, din păcate, se sting pe rând. Doar la aniversări sau sărbători ne dăm seama de la an la an că suntem tot mai puțini în familie sau între prieteni. A doua informație livrată mai sus de PwC e tristă și periculoasă pentru o comunitate locală: ni se spune că s-au pierdut peste 40.000 de locuri de muncă din cele 45.000 din sectorul minier, lucru pe care iar îl știm cu toții.

Dar, atenție, ni se dă cifra de 98.500 de persoane cu vârste între 15 și 65 de ani, apte de muncă dar neangajate, această cifră „depășind cu mult numărul șomerilor” din cele 6 localități ale noastre. O statistică înfiorătoare, iar administrațiile locale, Guvernul României, Consiliul Județean Hunedoara NU mai pot ascunde, ori cât și-ar dori, aceste cifre și date, iată, publicate într-un document ce va deveni oficial și va ajunge la UE! Un document creat de specialiștii celei mai mari firme de consultanță, PwC, deci nu de un ziarist sau sociolog, care ar putea fi contestați dacă ar scrie aceste lucruri. Da, gunoiul a fost băgat sub preș de 20 de ani cel puțin, acum el începe să pută din păcate. ASTEA SUNT, FĂRĂ SUPĂRARE, REALIZĂRILE POLITICIENILOR HUNEDORENI ȘI ALE GUVERNANȚILOR DIN CAPITALĂ, INDIFERENT DE CULOARE POLITICĂ, ÎN 31 DE ANI DE DEMOCRAȚIE! La această situație s-a ajuns! E trist, foarte trist… Despre ultima parte, legată de angajatorii din Vale, dar și de sectoarele de activitate care mai sunt și care s-au dezvoltat în ultimii ani, ar fi multe de spus. Dar le citiți singuri și de aceea am și subliniat unde mi s-a părut foarte important. Spun doar atât aici: mineritul nu mai e demult cea mai importantă ramură de activitate a Văii Jiului din punct de vedere al veniturilor generate. Conform datelor statistice ale celor de la PwC, comerțul e pe primul loc, contribuind cu aproximativ 30% la cifra de afaceri totală generată în Valea Jiului. Pe locul al doilea și al treilea din perspectiva cifrei de afaceri este industria prelucrătoare (22%), urmată abia pe locul al treilea de sectorul producției și furnizării de energie electrică și termică (17%) – acest sector fiind încă sectorul cu cei mai mulți angajați, e vorba de CEH cu peste 4.100! Da, asta e realitatea, comerțul bate mineritul în momentul de față la cifra de afaceri. Și distanța e uriașă! Asta s-a vrut la nivel de regiune, dându-se în cap unui sector de producție? Asta avem! Trist, ce să zic… Noroc că ne mai saltă industria prelucrătoare, altfel cu producția de orice am fi în Vale la pământ. Nu e departe nici țara din acest punct de vedere, ajungem o țară de consumatori, că de produs producem în orice domeniu tot mai puțin. Urmează cu procente mici sectoarele transport, construcții și industria hotelieră. După cum se vede din cifrele pe care cei de la PwC le-au analizat, cel mai mare potențial pentru Vale, turismul, prin industria hotelieră nu este nici măcar în primele patru sectoare de activitate. Poate doar Lupeniul mai are ceva putere turistică prin Straja, urmat de Petroșani prin Parâng, dar celelalte localități sunt către procente mici spre zero la acest capitol! Aici poate UE să ajute Valea, prin proiecte integrate bine punctate. Vom vedea. În următorul episod vom vedea împreună „ce își propune noua Strategie a Văii Jiului sub aspectul dezvoltării economice?”. Puțintică răbdare… Corneliu BRAN

diverse

sport

Încă un jucător din Vale sub tricolor

Oaidă ridică ștacheta pentru fotbalul din Vale

Răzvan Oaidă, jucătorul descoperit de Jiul a fost inclus în lotul echipei naționale a României pentru Campionatul European U21. Tricolorii vor înfrunta naționalele Țării de Jos, Ungariei și Germaniei, turneu ce are loc în perioada 24-30 martie.

rămas până în 2017, când a ajuns la Botoşani. În campionatul Primavera a evoluat în 16 partide, a marcat două goluri şi a livrat o pasă decisivă. Şi la echipa de tineret a Bresciei a avut alături câţiva fotbalişti despre care vom mai auzi probabil în fotbalul mare. Printre ei, noua senzaţie Sandro Tonali sau puştiul miunune al albanezilor, Brijan Ibrahimi.

alternativă de viitor la Mihai Pintilii, un alt jucător descoperit de Jiul. A câștigat cu FCSB Cupa României, scor 4-3 la penalty-uri în meciul cu CFR Cluj.

Obișnuit al loturilor naționale

Până să ajungă să joace în Liga 1, Oaidă impresionase, într-adevăr, la loturile naţionale. 6 selecţii a adunat Răzvan la naţionala Under 17 a României şi alte 10 la echipele Under 19 şi Under 21. Fotbalistul în vârstă de 20 de ani se remarcă prin versatilitatea sa. Cu precădere însă, Oaidă evoluează ca mijlocaş central, chiar dacă de multe ori poate trece în rol de mijlocaş ofensiv, datorită abilităţilor sale tehnice.

Înlocuitorul lui Pintilii

Cine este Razvan Oaidă?

Mijlocaşul Răzvan Oaidă a ajuns la FCSB pentru suma de 700.000 de euro. Becali a plătit o sumă importantă pentru unul dintre jucătorii pe care acum îi vom vedea la Campionatul European de tineret. Oaidă este puştiul surpriză pe care patronul FCSB îl consideră „o super investiţie de viitor”.

Născut la Petroşani, crescut în fotbalul din Anglia şi Italia

Răzvan Constantin Oaidă s-a născut pe 2 martie 1998 la Petroşani, fiind descoperit de Jiul, primul lui antrenor fiind Tâlvescu. A trecut mai apoi pe la Arad, acolo de unde a plecat în 2014 cu destinaţia Anglia. A trecut probele de joc la Wolverhampton Wanderers, formaţie care în prezent evoluează în prima ligă din Anglia. La Wolves, Oaidă a jucat la echipa Under 18 alături de câţiva fotbalişti foarte interesanţi, precum Bright Enobakhare, Daniel McKenna sau Austin Samuels. După doi ani, s-a transferat în Italia la Brescia, unde a

facebook.com/ziarulvaiijiului

Atât la Wolves, cât şi la FC Botoşani, Oaidă a evoluat de câteva ori în faţa apărării, poziţie de unde poate dicta tempo-ul jocului, dar şi întrerupe atacurile adverse. Îi place, însă, să urce în jumătatea adversă, să creeze superioritate şi, de multe ori, pericol. La înălţimea sa (1.82 cm), Oaidă posedă o tehnică bună, are un drept excelent, un şut foarte bun şi de multe ori se impune în duelurile unu contra unu, în aer sau la firul ierbii. Teoretic, ar putea fi o

Accidentare teribilă

Pe finalul anului 2019, Răzvan Oaidă s-a accidentat grav într-un meci disputat în octombrie contra formaţiei FC Viitorul Constanţa. Mijlocaşul de 20 de ani a părăsit terenul de joc cu un verdict crunt: fractură de maleolă peronieră dreapta, fără deplasare. Provocarea pentru internaţionalul român de tineret abia acum începe. Loredana JUGLEA

marţi, 16 martie 2021

S-a întâmplat la Petroșani…

MISTERUL DISPARIŢIILOR DIN COLONIA „N. THEODORESCU”

Colonia „N. Theodorescu” situată azi pe str. Decebal (pe malul drept al Maleii, în spatele pieței centrale) și pe str. Timișoara, de o parte și alta a drumului care duce la barieră, a fost o stradă „în oglindă”. Clădirile, și de pe o parte a drumului și de pe cealaltă, au fost simetrice (ca pe celebra stradă Iuliu Maniu din Cluj-Napoca, respectând proporțiile, bineînțeles). Din păcate, această caracteristică arhitectonică, care dădea farmec și personalitate coloniei, nu s-a păstrat, fiind alterată de intervenții utile, dar neinspirate din punct de vedere patrimonial.

Colonia a purtat numele inginerului Nicolae V. Thedorescu nu pentru că acesta ar fi fost proprietarul, ci pentru că el a fost, vreme de vreo 7 ani, între 1921-1927, directorul general al Soc. Petroșani. Care societate a edificat colonia „N. Theodorescu”, în timp ce acesta se afla la conducerea societății miniere. În momentul edificării coloniei, Thedorescu era un bărbat în puterea vârstei, în 1921 avea 37 de ani. Până atunci, s-a aflat, ca director, în fruntea Manufacturii de Tutun București, și ca director general al Regiei Monopolurilor Statului - R.M.S. În afară de funcția de director general al Soc. Petroșani, care a făcut din el unul dintre cei mai puternici oameni ai Văii Jiului și județului Hunedoara (deși el conducea societate de la București), Theodorescu a mai ocupat și alte funcții de conducere: președinte și administrator-delegat al Valea Jiului de Sus SAR pentru Exploatarea Minelor de Cărbuni; vicepreședinte și administrator-delegat al Soc. Lonea; vicepreședinte al Consiliului de Administrație

www.zvj.ro marţi, 16 martie 2021

al Soc. Lupeni; director general CFR (1927). Pentru o perioadă scurtă, 26 februarie - 1 octombrie 1934, Theodorescu a fost și ministrul al Industriei și Comerțului, în cabinetul lui Gheorghe Tătărescu. Comunitatea locală petroșeneană i-a răsplătit implicarea sa în treburile localității, conferindu-i în martie 1926 titlul de Cetățean de Onoare al Petroșaniului. A mai fost și membru de onoare al Reuniunii Comercianților, Industriașilor și Meseriașilor Români din Valea Jiului.

Casele din această colonie erau de două tipuri - cu etaj și fără -, fiind destinate, în principal funcționarilor Societății Petroșani (care era proprietara caselor coloniei). Unul dintre acești proprietari este (de fapt, a fost…) și eroul poveștii noastre: domnul Puinache. Acesta a ocupat o funcție importantă, contabil șef al Consumului Muncitorilor din Valea Jiului, funcție care i-a conferit dreptul de a locui la o casă confortabilă de colonie tip „C” (cu etaj). Conform uzanței, în momentul în care chiriașul elibera locuința, aceasta trebuia predată serviciului de încuartiruire al societății. Renunțând la serviciu de contabil șef, dl. Puinache anunță, pe 30 mai 1924, că va preda locuința pe 31 mai. Însă, surpriză! Pe 31 mai, oamenii încartuirii găsesc casa goală-goluță. Fire economicoasă, de contabil cu mânecuțe, dl. Puinache adună tot ce găsește prin casă și le pune în vagonul pe care-l tocmise în gara Petroșaniului. Numai că, în afara efectelor personale, înghesuie în vagon și obiectele care nu- aparțin lui, ci sunt proprietatea societății miniere petroșenene: una bucată candelabru; două lăzi de cameră pentru lemne; una bucată sobă pentru coridor; două bucăți rulouri de pânză la ferestre; două bucăți table de fier, care erau montate pe zidul bucătăriei lângă mașina de gătit pentru protejarea vopselei de ulei contra focului; o bucată stelaj simplu pentru bucătărie; una bucată cuier pentru vasele de bucătărie. Angajații serviciului administrativ al coloniilor nu se lasă păcăliți și dau buzna în vagon, în prezența poliției și altor autorități locale (dl. Puinache nu a fost de față la această percheziție, ștergând-o pe 30 mai cu

bagajele de mână). La apelul inventarului, ies lipsă două bucăți rulouri de pânză și un candelabru. Cu toate sforțările încartuitorilor, rulourile de pânză nu au putut fi găsite, se bănuiește că le-ar fi luat fostul contabil șef cu el în bagajele de mână. În schimb, candelabrul a fost recuperat din locuința d-lui Andrecocu, și el funcționar al Consumului Muncitoresc Valea Jiului. Și uite așa, s-a mai scris o poveste dintr-o colonie istorică a Petroșaniului… Marian BOBOC

prăvălia cu istorii

6 Primarul Petroșaniului

proiecte

A participat la dezbatere pe tema fondurilor europene alocate prin Planul Naţional de Redresare și Reziliere de UE

Așa cum v-am informat în ediția noastră de ieri, Sâmbătă, 13 martie, fostul Primministru și actualul președinte a Camerei Deputaților, liberalul Ludovic Orban a fost prezent la Deva la o dezbatere importantă legată de tema fondurilor europene, alocate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. Pentru că ne interesează pe toți aceste fonduri europene, ce țin de dezvoltarea localităților noastre în viitorii ani, dar și de dezvoltarea afacerilor și antreprenoriatului în județul nostru, revenim asupra acestui subiect.

Liberalii au ajuns în număr mare la dezbatere

La discuții, suntem anunțați de primarul liberal al Petroșaniului, Tiberiu Iacob-Ridzi, a fost prezentă toată „floarea” liberală din județ: Lucian Heiuș, actualmente secretar de stat în Ministerul Finanțelor, parlamentarii hunedoreni Vetuța Stănescu, Lucica Muntean și Vasilică Potecă, prefectul județului Hunedoara, Petru Călin Marian. Alături de premier a sosit și parlamentarul european Siegfried Mureșan, actualmente raportor PNRR în Parlamentul Europei. De asemenea, nu au lipsit nici o bună parte din primarii din județ, nu doar cei liberali. Primarul din Petroșani a

fost prezent la dezbatere

Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi - o sinteză la ceea ce s-a spus în sală

„România va beneficia de o alocare de aproximativ 30,5 miliarde euro, suma totală fiind împărțită în sprijin sub formă de granturi. E vorba de 13,9 miliarde de euro sub formă de granturi și de 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi., ca urmare a adoptării Mecanismului European de Redresare și Reziliență. Județul Hunedoara va beneficia de sume importante de bani pentru dezvoltare, urmând ca în următoarea perioadă să fie întocmite proiecte pentru cele șase direcții prioritare de finanțare: digitalizare, ecologizare, sprijin pentru IMM – antreprenori – industrie, coeziune socială și teritorială, întărirea instituțiilor publice (inclusiv modernizarea și creșterea capacității spitalelor) și proiecte pentru tineret”, ne-a informat după întoarcerea de la dezbatere primarul Tiberiu IacobRidzi.

Se transmite muncitorilor Văii Jiului „protecție” din partea UE și a Statului Român și locuri de muncă

La finalul dezbaterii, raportorul european pentru Programul de Redresare și Reziliență, europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan a făcut o sinteză a ceea ce a zis legat de Valea Jiului: „Am discutat despre PNRR, dar am avut o serie de discuții și cu reprezentanții angajaților de la Complexul Energetic Hunedoara

facebook.com/ziarulvaiijiului

despre situația mineritului din Valea Jiului și oportunitățile de dezvoltare a regiunii acesteia din fonduri europene. Am explicat că există fonduri europene special destinate Văii Jiului, atât din bugetul tradițional al Uniunii Europene, cât și din Mecanismul de Redresare și Reziliență. Aceste fonduri vor sprijini regiunea în tranziția spre o economie verde. Am mai spus că orice tranziție se va face protejând, în primul rând, muncitorii și locurile de muncă din Valea Jiului”.

Cetățenii din Vale așteaptă ca promisiunile europenilor și a guvernanților țării să fie onorate Vorbele frumoase legate de „protecția” muncitorilor și a locurilor de muncă în Valea Jiului sunt frumoase.

Poate așa va fi pe viitor, că sincer, suntem din 2007 în UE, dar de-atunci încoace cetățenii europeni, români, din Valea Jiului n-au prea fost protejați, iar locurile de muncă au dispărut - și cele care mai erau, iar acum vreo 90.000 de persoane, apte de muncă, cu vârste între 15 și 65 de ani, conform datelor înscrise recent de consultanții de la PwC (firmă agreată de UE și care are în lucru Strategia de dezvoltare a Văii Jiului pe perioada următoare), NU au un loc de muncă și nu mai sunt nici măcar în șomaj! Așa zic specialiștii, nu noi. Dar, speranța moare ultima, să sperăm că de-acum se va schimba stilul de lucru și oamenii nu vor mai fi mințiți de politicieni, urmând să fie protejați ca niște europeni adevărați de UE și de Guvernul României, prin crearea de noi locuri de muncă și prin dezvoltarea Văii Jiului. Vom fi pe fază! Corneliu BRAN

marţi, 16 martie 2021

AUTO

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Fii discret în privinţa planurilor tale viitoare, învăluie-le într-o undă de mister, ca nu cumva să ţi le fure altul mai iute în reacţii. Ai idei foarte bune, dar ai şi inamici puternici.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Deşi ar fi suficiente motive de bucurie în jurul tău, anturajul e cel care strică atmosfera. Nimereşti printre oameni care caută nod în papură chiar şi la cele mai frumoase veşti.

mica publicitate

• Logan Prestige 1.0 SCE, înmatriculat 2018, alb, 119.000 km, 6500 euro sau predare leasing (mai sunt 24 rate) Telefon: 0761756839

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

A venit vremea să recunoşti intervenţia salvatoare a unor prieteni în rezolvarea problemelor tale actuale. Totul s-a aşezat cu bine şi răsufli uşurat.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Îţi place să laşi copilul din tine să se manifeste liber, mai ales când în preajma ta se află o persoană care îţi inspiră autoritate, protecţie şi putere.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Familia e alături de tine trup şi suflet într-un moment ca de sărbătoare. Aveţi ceva de celebrat împreună şi cei dragi ţi se alătură cu bucurie, cu entuziasm, cu energie pozitivă, îndreptând spre tine toată dragostea lor!

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Eşti pe drumul cel bun spre un succes total şi eşti mândru de ceea ce clădeşti prin forţe proprii, dar ai grijă să nu scazi ritmul tocmai acum, pe ultima sută de metri. Nu fi încă atât de sigur pe succes, până ce nu pui şi ultimul punct la această acţiune.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Emoţiile tale cresc la cote maxime pentru că trăieşti un eveniment intim care are un efect major asupra stării tale psihice. Dacă începi să spui la toată lumea, magia se risipeşte!

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Nu eşti în cea mai bună formă, laşi gândurile negative să te conducă, deşi ai în jurul tău suficiente motive de bucurie. Ascultă-i pe cei care îţi prezintă viitorul în lumini optimiste, nu te lăsa copleşit de temeri.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Îţi iese în cale exact persoana de care aveai nevoie, care îţi va face ziua luminoasă, ca atare ieşi în lume, cunoaşte oameni, dă un telefon, pentru că nici nu ştii de unde sare iepurele!

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Ai alături de tine oameni care te îndrăgesc, care te susţin, care te încurajează cu vorbe frumoase, şi faci tot posibilul ca să nu-i dezamăgeşti.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Ceva îţi spune să nu cheltuieşti acum suma pe care ai reuşit să o aduni într-un cont de economii, pentru că, mai devreme sau mai târziu, vei avea nevoie exact de acea sumă.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Entuziasmul zilei e imens, energia la cote maxime, doar inima e slabă şi nu te susţine în demersurile curajoase spre care ai vrea să porneşti. Ba poţi, deci şi tu, inimă, hai!

H HO OR RO OS SC CO OP P

www.zvj.ro marţi, 16 martie 2021

DIVERSE

8 Uricani

actualitate

Lucruri simple pentru care Dănuţ Buhăescu este apreciat

Din toate cele pe care le-am relatat până acum este posibil ca unii să creadă că amabilitatea lui Dănuț Buhăescu este una de formă, regizată. Complet fals. De acest aspect al modului de a fi al primarului din Uricani pot să depună mărturie toți cei care au venit la el și care, mai apoi, le-au vorbit și altora despre asta.

Joi, bunăoară,

când am intrat pe nepusă masă în biroul său, l-am găsit pe Dănuț Buhăescu discutând cu o doamnă. Femeia fusese, înainte de asta, la biroul de taxe și impozite locale, își plătise dările la stat, dar plecase de acolo cu o nedumerire legată de garajul pe care, împreună cu soțul dumneaei, îl cumpărase în luna august a anului trecut. Treaba asta o făcuse să urce la etaj și să solicite să-l vadă pe primar.

Și, cum la Uricani,

audiențele la primar sunt zilnice, nu i-a fost deloc greu. Doamna Luxița Iancovescu i-a arătat documentele trebuincioase, primarul le-a examinat, a sunat la biroul la care femeia fusese înainte și a rugat-o pe funcționară să vină la el. „Este vorba de un demers la notar, dar nu dus până la capăt, mi-a spus el, mai apoi. Doamna și soțul au cumpărat garajul, dar a mai rămas chestiunea terenului, a modului în care acesta poate fi trecut pe numele noilor proprietari”. A venit funcționara și a luat-o pe doamna Luxița

facebook.com/ziarulvaiijiului

Iancovescu, ca să scrie cererea necesară, în vederea rezolvării problemei.

Dănuț Buhăescu a rămas

vizibil mulțumit, că a putut să mai ajute un concitadin. Bucuria care se putea citi pe chipul lui nu a durat mult. S-a stins imediat după ce Oana secretara a intrat, ca să-i spună că așteaptă să intre la el reprezentantul SNÎMVJ și cel de la Inspectoratul Teritorial de Muncă. Cu cei doi problema care urma să fie dezbătută era ceva mai complicată. Gheorghe OLTEANU

marţi, 16 martie 2021