Issuu

Ziarul Vaii Jiului

O CARTE VIE A LOREDANEI JUGLEA

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

SPORT PE TOCURI!

Director:

Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 4,8838 lei 1$ = 4,1118 lei

1₤ = 5,6917 lei

marţi, 9 martie 2021

Anul XIV • nr. 3038 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Deși peste 10% din cetățenii apți de muncă trăiesc la limita sărăciei,

Petrila nu mai e demult orașul asistaţilor social

Spunea cineva că Petrila este în prezent orașul cu cele mai multe beneficii acordate de primărie, prin DAS Petrila din Valea Jiului, raportat la numărul de locuitori. Nimic mai fals, conform datelor și informațiilor pe care le deținem la nivelul anului 2020. 138 de petrileni au beneficiat în 2020 de „venitul minim garantat”. Restul, până la 3.000-4.000, s-au uitat lung, Statul Român oferindu-le carantină

Să începem cu Legea nr. 416 din 2001 prin care se dau ajutoarele sociale. La nivelul anului 2020, numărul mediu lunar de dosare de ajutor social aflate în plată era de 70, beneficiari al acestor dosare fiind 138 de persoane. Față de acum zece ani, numărul dosarelor s-a redus cu peste 350, iar numărul de persoane cu peste 500. Raportat la cifra locuitorilor Petrilei, procentul este absolut irelevant. Șomajul este la modul neoficial de circa 40% și în Petrila, însă cu mult mai puțin decât în Aninoasa sau Uricani, să nu mai vorbim și de alte localități din județ, Călan de exemplu. La modul oficial procentul șomerilor este cu o cifră. Aici e marea problemă și aici trebuie ca Statul Român să intervină, să încerce în aceste zone, precum și Valea Jiului, dar și Călan, Hațeg și altele să vină cu alternative economice, cu atragere de investitori, astfel încât cetățenii să nu ajungă ca nici măcar să nu mai beneficieze de șomaj, dar să mai aibă și un loc de muncă decent! Am demonstrat prin cifre clare că Petrila nu mai e demult un oraș al „vemegiștilor”, cum nici Petroșaniul, Lupeniul sau Vulcanul nu mai sunt. Dar aceasta nu înseamnă că nu există, în medie, în unele dintre localități și un procent trecut bine de 50% de cetățeni care nu au serviciu stabil de peste trei-patru ani. Și cei care lucrează la strategia de dezvoltare au punctat și ei treaba asta, iar noi, la rândul nostru, am scris nu demult chestia asta. Mai spunem o dată, poate se mai și sesizează cineva, din guvern, la prefectură, din consiliul județean, din primării, că se cam uită, nu de altceva…

56 de persoane „vemegiste” sunt apte de muncă și prestează munci prin oraș unde e nevoie

Continuând să demonstrăm pe cifre că Petrila nu „sare calul” la capitolul celor susținuți la „venitul minim garantat”, față de alte localități, nu doar din Vale, ci și din județ sau județe limitrofe, vă spunem și ce ne-a spus S. Heljiu, directorul executiv DAS Petrila: „Lunar, în 2020, un număr mediu de 56 persoane apte de muncă, beneficiare de ajutor social, au fost propuse pentru efectuarea unor acțiuni sau lucrări de interes

local. Totodată, au fost 31 persoane singure sau familii, beneficiare de ajutor social, care au beneficiat de ajutor de încălzire, suma totală plătită de administrația locală fiind de 8.932 lei. Au mai existat tot la nivelul anului 2020 un număr de 15 solicitări de ajutor de urgență, toate aprobate, suma totală plătită de administrația locală fiind de 13.869 lei. Aceste ajutoare de urgență oferite prin DAS Petrila de către autoritățile locale au fost pentru situațiile următoare: două ajutoare în vederea depășirii unor situații de dificultate generate de starea precară de sănătate, pentru 2 familii, suma totală fiind de 1.474 lei; 5 ajutoare pentru 5 familii cu ajutor social, în vederea înmormântării unor persoane din familiile respective, suma totală fiind de 7.205 lei; 6 ajutoare de urgență pentru plata chiriei sau unor facturi la utilități și depășirea momentului greu pentru aceste familii, valoarea totală fiind 3.590 lei;

alte 2 ajutoare de urgență pentru 2 persoane tinere, provenite din centre de plasament sau care au efectuat o pedeapsă privativă de libertate, suma totală fiind aici de 1.600 lei”.

Din 3.000 nici 300 n-au fost ajutați de Statul Român

Deci, 13.869 lei au fost la nivelul anului 2020 toate ajutoarele de urgență. O sumă de-a dreptul infimă, să nu zicem îngrijorătoare chiar, în condițiile în care cel puțin 3.000 de petrileni sunt sub pragul de existență zilnică! Din cei minim 3.000, doar 15 au beneficiat cât de cât de un mic ajutor! Faptul că numărul e foarte mic, devine îngrijorător, în condițiile în care 90% dintre acești oameni nu mai beneficiază nici de șomaj, dar nici de venit minim garantat! Asta da, protecție socială, guvernanți și politicieni români! Să nu mai vorbim că anul 2020 a fost unul pandemic, cu stări de urgență și tot tacâmul. Oamenii au fost obligați să stea în case, n-au putut nici măcar să lucreze, luni bune, nici măcar ca zilieri! Condamnare

Volumul poate fi achiziţionat, cu rezervare telefonică prealabilă, de la Redacţia Ziarul Văii Jiului.

voită la suferință! Protecție zero!

Cifre reale

Mai redăm câteva cifre pe linie socială din anul 2020. Astfel, numărul mediu lunar de persoane beneficiare de cantina socială a fost de 40, cu maximul în luna noiembrie, când la cantina socială s-au pus la dispoziție 75 de porții, minimul fiind în luna ianuarie 2020, când au beneficiat de cantina socială doar 30 de persoane. Apoi, ajutoarele de încălzire au fost în număr de 60. Iar o cifră nesemnificativă raportându-ne la 10% din populația orașului care nu are în prezent nicio sursă de venit și n-a avut nici iarna ce a trecut! Doamne, vă dați seama ce tragedii sunt prin unele case de petrileni! Și pe nimeni nu mai interesează! 286 familii au beneficiat la Petrila, anul trecut, de achitarea de către primărie a unei contravalori la consumul de apă, suma totală fiind de peste 5.100 lei, iar alte 36 de familii de achitarea unei contravalori la consumul de energie electrică, achitându-se de către primărie suma de 1.380 lei. De asemenea, 60 de familii beneficiază de alocații pentru susținere familiară pe lună, iar 102 persoane au beneficiat de carduri pentru tot atâtea mese calde, conform OUG/2020.

Viitorul?

În mare cam acesta este „tabloul social oficial” al Petrilei. În amănunt, discuțiile sunt grele și dureroase. Odată și cu închiderea definitivă a Minei Lonea, situația din Petrila va fi și mai grea. Deocamdată, guvernanții nu vin cu nimic în loc nici la Petrila, ca în toată Valea Jiului. Au închis și închid mine, nu pun nimic la loc, deși s-a tot promis și s-au tot făcut strategii și propus „gubernatori”. Tot felul de povești. Nici măcar turismul, o latură economică importantă ținând cont de frumusețile și potențialul zonei, n-a fost sprijinit. Primarul și viceprimarul nici acum nu știu, dacă sunt întrebați repede, ce este cu viitoarea stațiune din Munții Șureanu? E drept că nici aleșii nu sau prea omorât în mandatul trecut, așteptând… nici ei nu știau ce… Astfel, Petrila și oamenii ei suferă. Vom reveni pentru că subiectul e dureros, în timp ce alții scriu fără să vină să vadă situația. Corneliu BRAN

prăvălia cu istorii

În sprijinul inițiativei Patriarhiei Române:

Monumentul-mausoleu de la Lonea – ridicat în cinstea Eroilor Neamului

Patriarhia Română a demarat „desfășurarea unei acțiuni de inventariere și evidențiere a tuturor monumentelor înălțate în cinstea Eroilor Neamului, dar și a mormintelor sau construcțiilor funerare dedicate unor eroi sau personalități marcante, care se află în proprietatea sau administrarea unităților de cult de pe cuprinsul Patriarhiei Române sau a autorităților publice locale”. „Ziarul Văii Jiului” încearcă să sprijine această inițiativă nobilă, prin inventarierea câtorva monumente.

La 1 iunie

ziarul local pe prima pagina articolul „O vrednică pomenire”. De menţionat că semnatarul articolului, preotul greco-catolic Virgil Pop, a fost şi un membru de frunte al redacţiei „Gazeta Jiului”, o prezenţă activă în viaţa culturală a Văii Jiului, autor a numeroase articole cu tematică religioasă, didactică, de moralitate ş.a.m.d. În „O vrednică pomenire”, Virgil Pop subliniază efortul făcut pentru ridicarea acestui monument-mausoleu şi importanţa acestuia pentru comunitatea locală: „Coloniile miniere erariale, aparţinătoare Direcţiunii minelor statului din Lonea, sunt în pregătirea unei serbări naţionale de cea mai mare importanţă sufletească: pomenirea vrednică a Zilei Eroilor, ce se va prăznui la sărbătoarea Înălţării Domnului. Prin îngrijirea

vrednică de laudă a Direcţiunii minelor se construieşte un monument-mausoleu al Eroilor, un monument de toată frumuseţea, sub care vor avea să zacă osemintele Eroului Necunoscut. Cu acest prilej se vor exhuma osemintele a lor doi soldaţi eroi, necunoscuţi, soldaţi din vechiul regat, şi înmormântaţi provizor lângă fabrica de cărămidă, osemintele lor scumpe se vor conduce cu procesiune religioasă la Cimitirul Eroilor şi între mari serbări, aranjate cu chor vocal, cu orchestra minieră şi cu un prohod mare bisericesc şi, pre lângă onorul dat de o trupă de soldaţi, se vor aşeza spre vecinică odihnă în cripta mausoleului. Se vor rosti cuvântări ocazionale, pentru preamărirea acestor eroi, din partea autorităţilor bisericeşti şi civile din localitate, şi astfel se va inaugura o nouă eră de cultul eroilor şi a patriei în aceste colonii miniere, atât de mult încercate în trecut de valuri şi curente distrugătoare de suflete. Este aceasta în coloniile miniere erariale din Lonea un început bun şi foarte îmbucurător pentru lucrarea de progres moral şi cultural ce se aşteaptă acolo. Şi suntem în ferma nădejde că în curând se va putea pune şi baza clădirilor bisericeşti, care de atâta vreme se aşteaptă, şi faţă de care dl. Ministru al Industriei şi Comerţului Tancred Constantinescu, precum şi dl. ministru Ghe. Tătărescu arată cel mai viu interes. Dea Dumnezeu ca toţi oamenii de bine (…) să se concentreze în jurul realizării celei mai ardente chestii a muncitorilor din aceste colonii: ridicarea morală şi culturală prin clădirea de biserici corespunzătoare şi prin şcoli de model. Ziua realizării acestui program moral şi cultural va fi cu adevărat o zi de vecinică pomenire, prin care se va pune o temelie neclintită consolidării patriei în această Vale a Jiului”. După această avanpremieră, aflăm

Programul manifestărilor

)

Ziarul Vaii Jiului

Sub titlul „Lonea/ Întru pomenirea eroilor”, publicul este înştiinţat: „Direcţiunea Minelor Statului din Lonea va arangea în 5 VI crt. (Ziua Eroilor) începutul la oara 9 ¾ î.d.m. serbările de dezvălire a Monumentului Eroilor împreunată cu eshumarea eroului necunoscut, observând următorul program: 1. La oara 9 ½ plecarea din gara Lonea la Fabrica de cărămidă pentru ridicarea osemintelor; 2. Reîntoarcerea cu acelaşi tren la gara Lonea; 3. Plecarea de la gara Lonea la mausoleu; 4. Serviciul religios; 5. Discursurile, punctele de orchestră, cor şi producţiunea elevilor şcoalelor primare din loc; Circulaţia trenurilor Dir. minelor: 1. Din Petroşeni spre Lonea, la oarele 7 ½, 9 ½, 11

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani 24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

½ î.d.m. 2. De la Lonea spre Petroşeni, la oarele 1, 3, 4 ½ şi 6 ½ d.m.” Direcţiunea minelor statului Lonea, în afara invitaţiei publicate la ziar, lansează invitaţii scrise şi către instituţiile Statului (vezi facsimilul 1). În sfârşit soseşte şi mult aşteptata zi. Sub titlul

„O importantă prăznuire la Lonea”

ziarul local publică, sub semnătură aceluiaşi Virgil Pop, în două ediţii consecutive relatarea pe larg a evenimentului: „Ziua Eroilor din acest an la Lonea s-a sărbătorit cu un fast deosebit de mare, ce a întrecut mult cadrele festivităţilor obicinuite până acum. În faţa palatului Direcţiunii Minelor s-a ridicat un grandios mausoleu în cinstea eroilor necunoscuţi morţi pentru patrie în războiul pentru întregirea neamului. În cripta acestui mausoleu avea să se aşeze spre vicinică pomenire osămintele a lor doi soldaţi necunoscuţi morţi aici în primele zile ale lunei Septembrie din anul 1916, şi îngropaţi atunci în mod provizoriu lângă fabrica de cărămidă.

Epopee tragică În focul luptelor grele din luna Septembrie 1916 urmate pre Jiu doi soldaţi din armata română fură transportaţi şi aşezaţi la o casă din apropierea fabricii de cărămidă Lonea. Unul era deja mort, iar celălalt grav rănit. Pe lângă toată străduinţa a unor locuitori vecini, de a-l nutri, îngriji şi de a-l mântui baremi pe acesta pentru viaţă, a treia zi a decedat şi al doilea soldat. Dar se începură luptele grele, cari au durat săptămâni de zile. Armata română, fiind sub foc şi în retragere, n-a avut timp să-i transporte de aici ori baremi să-i îngroape, ci aproape 3 săptămâni de zile au stat aceşti soldaţi eroi neîngropaţi, şi dând peste ei, jandarmii maghiari au constrâns pe sătenii Ineăşel Lepădat şi Chir Petru să-i îngroape, punându-le în vedere o plată oarecare, ceea ce nicicând nu li s-a dat.

Exhumarea În dimineaţa zilei Eroilor din acest an (1924 – n.a.), la oarele 6’15’’ s-a început exhumarea eroilor necunoscuţi prin asistenţa medicului Dr. Şandor, delegat al medicului de circumscripţie, şi Traian Bârsan, funcţionar, ca delegat al Direcţiunii Minelor din localitate, însoţit de Gh. Marcuş, funcţionar auxiliar. Abia s-a început săpătura şi la cap s-a dat de o piatră, care probabil a fost pusă de semn mormântului, dar cu vremea fu îngropată sub pământ. La o adâncime de abia 80 cm, s-au aflat oasele antebraţelor celor doi soldaţi, apoi două bucăţi cranii cu părul în putrefacţie, apoi s-au aflat, rând pe rând, şi celelalte osăminte, toate în poziţie culcată naturală. La adâncimea de un metru s-a dat deja de vatra mormântului aşternută cu fân pornit în putrezire.

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

marţi, 9 martie 2021

Cine sunt eroii? Comisia de exhumare a cercat cu cea mai mare atenţie după obiecte de pe care să poată constata identitatea eroilor. Dar s-au găsit numai nişte resturi de haine militare, în care au fost învăluiţi şi înmormântaţi (fără sicriu). S-au aflat nasturi, parte de palton militar, parte de la vreo pânză de cort militar: s-a mai aflat o tabacheră de tinichea, ruginită, dar goală, şi o cutie cu chibrite, care erau, ce e drept, umede şi pălite, dar încă în stare bună. S-a mai aflat ceva obiect de metal, de pe care nu s-a putut constata sigur ce a fost anume: se dă cu socoteala că a putut fi o parte constituantă din o puşcă militară. În sfârşit, s-a aflat o bucăţică de lumină colorată, dar în stare bună; se vede că aceşti eroi au avut aproape vreun vecin bun şi evlavios care le-a aprins o lumină, cu care s-au şi îngropat. Aşadară, nu s-a putut afla nici un obiect de pe care să se poată stabili identitatea soldaţilor eroi”. Eroii pe catafalc Osămintele scumpilor noştri eroi le-a aşezat comisia într-un sac de pânză albă; oasele aveau încă un conţinut considerabil de unsoare, căci pânza albă îndată s-a pătruns peste tot de unsoarea lor, deci oasele încă nau ajuns în stadiul dizolvării. Pentru a se evita eventuala infecţie au fost vărsate cu acid carbolic crud, şi apoi învăluindu-se sacul cu osemintele într-o pantă treicoloră s-au aşezat în sicriul anume pregătit, iar sicriul asemenea fu învăluit cu pânză treiculoră. Lângă mormânt s-a improvizat un cort de frunză verde şi acolo s-au aşezat eroii noştri pe catafalc, străjuiţi de câte doi soldaţi ai garnizoanei Petroşeni. Sicriul fu împodobit cu numeroase cununi făcute şi dăruite de personalul fabricii de cărămidă. Serbarea înhumării eroilor Între oarele 8-10 a.m. s-au ţinut servicii divine la toate bisericile. Deja de pe la oarele 8 începe să se adune muncitorimea din toate coloniile, parte la biserici, parte pe platoul din faţa gării, parte în apropierea monumentului eroilor. Pe peronul gării se postează orchestra minieră, mai apoi soseşte şi o trupă de soldaţi ai garnizoanei Petroşeni, sub comanda dl. locotenent Lavric, şi mulţimea oamenilor distinşi din Petroşeni şi jur.

Serbarea închinării eroilor Între oaspeţi am putut remarca pe dl. Popescu, şeful Siguranţei Petroşeni, Pănoiu, judecător de ocol Petroşeni, ing. Ioan (Petroşeni), ing. Sibila (Petroşeni), Emil Pop, mare comerciant (Petroşeni), prof. Boga (Petroşeni), ing. Szécsey (Petrila) etc. După oarele 10 a.m. cortegiul stătător din 6 preoţi în ornate, precum şi autorităţile civile urmate de o parte din popor au plecat din gara Lonea spre Fabrica de cărămidă, unde s-a ţinut un scurt serviciu divin, iar la oarele 10 ¾ ridicându-se osămintele s-a plecat spre locul destinaţiunii. La sosirea în gara Lonea miliţia garnizoanei Petroşeni, sub comanda d-lui locotenent Lavric, a prezentat onorurile militare, iar muzica a intonat „La rugăciune”, în vreme ce toată lumea, ca la 4.000-5.000 de oameni, sta cu capetele descoperite în cinstea eroilor. Niciodată nu s-a văzut la Lonea o aşa mulţime de oameni la un loc. După acestea s-a format cortegiul în ordinea: orchestra minieră, miliţia, preoţimea, sicriul purtat pre umeri de 4 soldaţi, oaspeţii, membrii Direcţiunii Minelor şi autorităţile locale, poporul. Sub acordurile unui marş funebru a pornit cortegiul impozant (era o mare de capete şi drapele) parcurgând strada Regina Maria, şi oprindu-se în faţa grandiosului monument al eroilor, sicriul fu depus în faţa mausoleului, urmând a se face slujba bisericească după ritul fiecărei confesiuni.

www.zvj.ro marţi, 9 martie 2021

Prima oară ia cuvântul dl. director al minelor Statului din loc, ing. Valer Socol, vorbind despre însemnătatea zilei, apreciază virtuţile eroilor morţi în războiul pentru reîntregirea neamului; apoi, prin o frumoasă alocuţiune se adresează către cei doi eroi necunoscuţi aşezaţi aici, ca un simbol sfânt al tuturor, îi asigură despre recunoştinţa noastră, a urmaşilor, şi promite ocrotirea văduvelor şi orfanilor. În sfârşit termină, predând autorităţilor bisericeşti osămintele spre binecuvântarea sacră. Încep serviciul divin împreunat cu parastas pentru odihna sufletelor eroilor morţi în război, după ritul fiecărei confesiuni, terminându-se cu sfinţirea monumentului, după care au urmat cuvântările preoţilor. Preotul ortodox român Coriolan Drăgan, printr-o însufleţită vorbire, face asemănare între trecutul de obidă al neamului şi prezentul fericit, arată cât de dezbinat şi cotropit de străini şi de duşmani fiind, a suportat cu adevărat suferinţele Golgotei, însă după acestea a urmat, prin jertfele neasemănat de mari ale eroilor, învierea, bucuria împlinirii visului de veacuri. Arată cum mamele şi soţiile, alături cu eroi neamului, au purtat calvarul suferinţelor. În sfârşit, se adresează către văduve şi orfani, cărora trebuie să le picure mângâiere în suflete conştiinţa că morţii lor sunt şi eroii neamului, şi că dacă la orice capodoperă (cum a fost de ex. şi clădirea Mănăstirii Argeş), s-au cerut totdeauna jertfe mari, cu atât mai vârtos a trebuit să reclame jertfe mari clădirea Românie Mari. Termină vorbirea cu o frumoasă pareneză către eroul necunoscut. Preotul greco-catolic român Virgil Pop (autorul acestei minuţioase relatări – n..r.) propune a se face pomenirea tuturor celor ce au murit în decursul veacurilor trecute pentru cauza românismului, şi în special evocă din morminte figurile mari ale istoriei: Mihai Viteazu, mort pentru cauza întregirii neamului, Horia, Cloşca şi Crişan, frânţi în roate pentru că au cerut drepturi poporului obidit, apoi martirii neamului din temniţele ungureşti etc. Preotul romano-catolic maghiar Karda şi cel reformat, L. Baczó, au arătat cum cultul eroilor poate duce popoarele fără deosebire de neam şi confesiune la înfrăţire şi cum datori suntem a ne insufla de spiritul de jertfă al acestor eroi şi de idealurile lor, ca să desăvârşim tot mai mult aceea ce ei au creat, împărăţia dragostei, înfrăţirii tuturor şi a păcii. Ia cuvântul comandantul militar Lavric arătând cum prin pomenirea eroilor ne împlinim o datorinţă sfântă. Propune ca pildă de idealism şi jertfă pentru patrie exemplul eroinei Gorjului, Ecaterina Teodoroiu; în sfârşit mulţămeşte Direcţiunii Minelor Statului că prin ridicarea acestui mausoleu grandios, ne-a pregătit o aşa frumoasă şi veşnică pomenire a eroilor. Directorul administrativ al minelor Statului, dl. N. Gavrilescu, prin o mişcătoare vorbire insuflată de cald naţionalism, predă spre îngrijire comunei politice Petrila monumentul împreună cu comoara scumpă, cu osămintele eroilor necunoscuţi, care cu strigătul ura mergând la atac au murit luptând sub comanda celui mai viteaz comandant, care este Regele Ferdinand. (La pomenirea Regelui urale îndelungate răsună din piepturile mulţimii din popor). Primarul Gheorghe Giorgică relevă datoria sfântă

faţă de eroii neamului, mulţumeşte Direcţiunii Minelor Statului pentru jertfa mare şi pentru prinosul adus eroilor prin acest frumos mausoleu, împlinindu-se o veche dorinţă a comunei Petrila, şi promite îngrijirea cea mai aleasă faţă de acest monument şi cimitir al eroilor. După rostirea discursurilor festive între onoruri militare date prin salve de puşti şi sub acordurile orchestrei miniere, care a executat bucăţi prea frumoase din „Faust”, fu slobozit sicriul în mormânt. Serbarea s-a încheiat prin drăgălaşe declamări ale elevilor şcolilor primare, cântece naţionale, urmate de corul Direcţiunii Minelor, alternate cu execuţii măestre ale orchestrei miniere. La orele 13 s-a ţinut un prânz festiv în onoarea oaspeţilor, în care s-au rostit câteva toasturi: V. Câmpian, funcţionar, a toastat pentru Rege şi înalta sa familie, directorul şcolar Bujorean pentru comandantul garnizoanei, înv. Simion pentru Direcţiunea Minelor, colonelul în rezervă Cecais pentru înfrăţirea popoarelor prin progresul culturii şi civilizaţiei; au vorbit plăcut şi emoţionant dl. locotenent Lavric, ca basarabean, despre suferinţele îndurate pentru naţiune sub dominaţia rusească, iar dl. Director al Minelor, Gavrilescu, despre întărirea sentimentului naţional prin progresul în cultură şi despre absurditatea teoriei internaţionalismului bazat pre ideea desfiinţării graniţelor etnice şi naţionale. Dl. Popescu, şeful Siguranţei Petroşani, a arătat că numai o politică democratică şi civilizatorică poate duce la asimilarea şi înfrăţirea popoarelor, şi chiar aceasta e şi politica României, care, deşi nu-şi arată momentan efectele salutare, din cauza preocupărilor multe şi a iritaţiei ce domneşte în urma războiului în inima oamenilor de azi, dar urmaşii, nepoţii noştri, vor gusta, întradevăr, roadele binecuvântate ale acestei politici democratice şi civilizatorice, ce şi-a pus în program România, şi vor simţi cu adevărat, ce fericire este a trăi în România. Ca de încheiere închină în cinstea populaţiei, fără deosebire de neam şi confesiune, a României Mari. Prânzul festiv s-a încheiat cu cântece naţionale şi cu o vie animaţie şi manifestaţie pentru cauza naţională. Ziua Eroilor din anul 1924 va rămânea neştearsă în amintirea populaţiei muncitoreşti din Lonea şi se poate socoti ca un eveniment capital în viaţa moral-culturală şi naţională din Valea Jiului”. Relatarea preotului Virgil Pop impresionează şi astăzi prin concizie şi puterea de a reda atmosfera, putând constitui, alături de alte scrieri din epocă, un exemplu concret pentru lucrătorii din presa zilelor noastre. Marian BOBOC

prăvălia cu istorii

4 Vulcan

diverse roșie tuturor persoanelor de genul feminin prezente. A început în sala Apres-schi-ului și a continuat pe pârtie. L-a secondat în acest demers managerul public Marius Danci. Nu i-a scăpăt nicio femeie lui Cristian Merișanu. Atenției sale, vreau să zic. Și, chiar dacă s-

Cristian Merișanu a făcut ceea ce Ile nu a apucat vreodată

În mod sigur că, ieri, de 8 Martie, Cristian Merișanu le-a dat flori și le-a adresat felicitări colegelor sale din primărie. La fel cum, firește, proceda și predecesorul său, care, înainte de asta, făcea un tur de forță prin aproape toate localurile vulcănene care găzduiau chefuri de Ziua Femeii. Numai că

nu țin minte ca, în afara Elenei Udrea, Gheorghe Ile să le fi dat femeilor flori în vârf de munte. Adevărul e că nici nu se prea omora să meargă-n Pasul Vâlcan, deși acesta-i la o aruncătură de băț de vreo doi-trei kilometri de ranch-ul lui. Altcumva am observat că se pune problema de Ziua Femeii în cazul lui Cristian Merișanu. Nu se duce în Pas, ca să schieze, dar, de urcat, urcă des. E ceva când primul bărbat al Vulcanului promovează potențialul turistic al acestui

Hirotonia Arhiereului-vicar al Episcopiei Devei și Hunedoarei Duminică, 7 martie, începând cu ora 8.30, în Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Deva, a fost oficiată Sfânta Liturghie Arhierească, în cadrul căreia Preacuviosul Părinte Arhimandrit Nestor Dinculeană, ales de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în slujirea de Arhiereu-vicar al Episcopiei Devei și

facebook.com/ziarulvaiijiului

loc și-i capacitează și pe alții s-o facă. Poate că unii-mi vor sări în cap, dar să nu se uite că i-am recomandat ca, mai întâi de a face treabă-n munte, să dreagă tot ce-i necesar jos, în oraș. Și, din câte am observat ulterior, pare-se că recomandarea asta s-a prins de el.

Așadar, duminică,

în timp ce schiorii de felurite vârste alunecau pe pârtie, încurajați de către părinți, prieteni și rude, primarul Cristian Merișanu le-a dăruit câte o garoafă

ar fi întâmplat asta, în mod sigur că administratorul public îi atrăgea pe loc atenția. Fiindcă și el are ochi buni… Gheorghe OLTEANU Hunedoarei, a fost hirotonit în treapta de arhiereu.

Printre credincioșii invitați la acest important eveniment al Bisericii Ortodoxe Române s-a aflat și echipa de conducere a Instituției Prefectului Județul Hunedoara, reprezentată de prefectul Călin Petru Marian și de subprefecții Oana Andreea

Biriș și Szell Lorincz. De asemenea, a fost invitat și fostul subprefect al județului Hunedoara, Nicolae Marcel Morar. Sfânta Liturghie și Slujba de Hirotonie, care a durat aproape 4 ore, a fost urmărită și de pe platoul aflat la intrarea în biserică, de câteva zeci de credincioși ortodocși. BIROUL DE PRESĂ AL PREFECTURII HUNEDOARA

marţi, 9 martie 2021

Ca și concursurile precedente,

Mulţimea de copii participantă la ”Cupa Zamora” arată că schiul are continuitate în Pasul Vâlcan acolo cu câteva zile înainte, pentru a face pregătirile necesare și a se asigura că totul este aranjat așa cum trebuie. Eforturi care, s-a văzut duminică, nu au fost zadarnice. La ora la care a fost pusă în funcțiune, la telegondolă se formase deja un rând consistent de persoane dornice să ajungă în vârful muntelui.

Concursul propriuzis,

desfășurat pe categorii de vârstă. s-a derulat fără incidente, cu arbitri, cu toate alea, așa că, la final, nu au existat nemulțumiri. S-au înscris concurenți de la șase până la peste șaizeci de ani. În jur de o sută. Decan de vârstă a fost doamna Rodica Flaidăr, de optzeci și unul de ani. Vârstă pe care, însă, nu i-o dai, și care, la categoria la care a schiat, a ieșit pe locul I. Foarte, foarte mulți copii, așa cum am amintit și ceva mai sus.

De fapt,

A fost cald și plăcut, duminică, în Pasul Vâlcan, iar zăpadă a fost atât cât a trebuit, pentru desfășurarea de acum a tradiționalului concurs de schi „Cupa Zamora”, ajuns la a IX-a ediție.

e îmbucurător faptul că, la toate concursurile de schi de până acum, majoritatea celor înscriși a constituit-o copiii. De toate vârstele. Felicitări părinților care-i încurajează și care le procură tot ce este necesar practicării acestui sport de iarnă! Aceleași felicitări li se cuvin și

organizatorilor acestor concursuri. Fie că e vorba de administrația publică locală vulcăneană, de societăți comerciale sau, cum a fost în cazul Cupei Zamora, de o simplă persoană fizică. Care, de fiecare dată, a făcut totul pe propria-i cheltuială. Gheorghe OLTEANU

Și asta mulțumită

ninsorii căzute vineri și sâmbătă, după cum anunțase, din timp, organizatorul Virgil Dănuț

Stan „Zamora”, într-o postare pe Face Book. Postare prin care-i invita pe iubitorii schiului și ai muntelui să urce la cota 1300 a Pasului Vâlcan. El însuși, împreună cu câțiva apropiați, printre care a fost și Ghi Czimbalmoș, a ajuns

www.zvj.ro marţi, 9 martie 2021

eveniment

sport

Andrei Fodor, arbitrul care a făcut pasul spre Liga 3, se destăinuie:

„Am avut meciuri frumoase în Valea Jiului”

Noul val de arbitri tineri vine tare din urmă. Andrei Fodor este unul dintre cavalerii fluierului care promite.

A început cariera de arbitraj în anul 2013 și de când a arbitrat primul meci de fotbal a început să aibă o pasiune pentru arbitraj. „Sacrificiile sunt enorm de mari și multă lume nu știe ce se ascunde în spatele acestui fenomen numit arbitraj. Sunt sute de ore de antrenamente la intensitate maximă, vizionări cu faze video pentru a lua în teren cea mai bună decizie, învățarea tuturor legilor jocului, nu este un lucru ușor și multă lume crede că arbitrajul este doar să te trezești și să te schimbi în echipamentul de arbitru și sa arbitrezi. După mulți ani de muncă pot spune că sunt foarte mulțumit de ceea ce am realizat până în momentul de față. Atât eu cât și colegii mei am promovat toate testele fizice, teoretice și video din cadrul programului Cavalerii viitorului 3 organizat de CCA! Mai este un pas de făcut și sunt convins că atât eu, cât și colegii mei vom da tot ce ne stă în putință să intrăm în lotul divizionar C!”, a declarat, pentru „Ziarul Văii Jiului”, tânărul arbitru.

Virusul a stricat planurile

Arbitrul spune că pandemia a venit exact în momentul nepotrivit și a îngreunat avansarea sa pe plan

Hunedoara merge în sferturi!

Județul Hunedoara a câștigat duelul virtual cu județul Prahova, în Cupa României

profesional. „Pentru că ceea ce se întâmplă acum trebuia să se întâmple înaintea pandemiei și toți am pierdut un an, dar eu tind să cred că așa a vrut Dumnezeu să se întâmple! Trebuie să recunosc că eu unul după apariția pandemiei mi-am pierdut puțin speranța, m-am întrebat de ce acum, când era momentul să arbitrez la liga 3, de ce mi se întâmplă mie și am avut o perioadă în care mi-am pierdut puțin dorința și pasiunea. Cu ajutorul persoanelor din jurul meu - iar pentru asta trebuie să îi mulțumesc d-lui Cristian Petrean (președintele AJF Hunedoara) și d-lui Cosmin Danciu (președintele CJA Hd) -, am reușit să depășesc acel moment și să mă pregătesc din nou pentru ceea ce mi-am dorit mereu, să ajung cât mai sus în arbitraj și să fac tot

ceea ce depinde de mine pentru visul meu”, spune Andrei.

Amintiri faine în Vale

De Valea Jiului pe Andrei îl leagă multe meciuri și amintiri plăcute. „Am avut foarte multe meciuri arbitrate în Valea Jiului, meciuri frumoase, dueluri interesante, fotbalul se trăiește la intensitate maximă acolo și lumea este pasionată de fotbal. Mă bucur că activez și arbitrez într-un județ ca Hunedoara unde există tradiție și echipe renumite", a conchis arbitrul hunedorean.

„Mulțumim celor 984 de persoane care au votat județul Hunedoara în proiectul inițiat de FRF pentru promovarea performanțelor realizate în Cupa României. Ne revedem în sferturi pentru un nou duel împotriva câștigătoarei dintre județele DOLJ - GALAȚI", a venit anunțul

oficial din partea forului județean. Foști jucători de la Jiul și Inter Petrila au povestit în filmulețul viral despre clipele petrecute în meciurile din Cupa României.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

facebook.com/ziarulvaiijiului

marţi, 9 martie 2021

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Impasul care apare azi pe neaşteptate în planurile tale te dezarmează pe moment, dar nu pentru mult timp. Eşti conştient că nimic nu se va rezolva de la sine, lupţi cu aceste obstacole şi nu le laşi să pună stăpânire şi pe tine.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Încearcă să te descurci singur în proiectul la care lucrezi, pentru că nu e recomandabil să spui tuturor ce ai de gând să faci. Nu e bine să baţi toba prin sat...

AUTO

mica publicitate

• Logan Prestige 1.0 SCE, înmatriculat 2018, alb, 119.000 km, 6500 euro sau predare leasing (mai sunt 24 rate) Telefon: 0761756839

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Nimereşti într-un mediu în care îţi place cum eşti tratat. Simţi în tonul tuturor apreciere, respect, pentru că nimeni nu te judecă aici, nimeni nu-ţi pune etichete nemeritate, ci te vede exact aşa cum eşti tu cu adevărat.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Deşi tu ai o relaţie mai specială cu trecutul, de data aceasta contează doar ce te aşteaptă mâine! Trebuie mai întâi să faci ordine în etapele deja parcurse.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Decizia pe care o iei azi poate şoca pe multă lume tocmai pentru că schimbă complet lucrurile. Eşti pregătit de o mare răsturnare de situa-

ţie.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Faci totul ca la carte, chiar dacă cei din jur te ispitesc să încalci unele reguli. Intuiţia ta îţi spune că e mai bine să urmezi căile drepte decât să obţii ceva apelând la tertipuri necinstite.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Nu te aştepta ca relaţia dintre sexe opuse să se desfăşoare paşnic şi armonios, pentru că oricum ai privi lucrurile, bărbatul şi femeia nu pot fi la fel.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Eşti încă sub influenţa unei veşti care te-a pus într-o lumină defavorabilă şi e normal să suferi că ai fost tratat nedrept. Fă un efort să repari situaţia.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Fii un pic mai atent la ceea ce îţi transmite organismul, pentru că ai putea fi tentat să-i oferi mai mult decât are nevoie.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Călătoriile care erau programate pentru azi conţin o mare doză de agresivitate. Te întorci acasă frânt de oboseală şi stresat, fără prea multe treburi rezolvate pe parcursul zilei.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Simţi că cineva mult mai puternic decât tine, din alte dimensiuni, îţi ghidează paşii în direcţii noi, şi pentru că nu deţii tu controlul, aşa cum îţi place de obicei, eşti nesigur pe tine.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Încearcă să te eliberezi de acele gânduri despre care ştii şi tu că îţi blochează evoluţia. Sunt temeri inutile.

HOROSCOP

www.zvj.ro marţi, 9 martie 2021

DIVERSE

prăvălia cu istorii

În urmă cu 100 de ani un fost primar al Petroșaniului credea că

ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ TREBUIE SĂ FIE UN FAR, NU O MAȘINĂ DE AMENDAT

În 1922 Gheorghe Drăgan era prim pretorul preturii plășii Petroșani. Calitate în care susține la 17 decembrie la Petroșani, în cadrul unei șezători organizate de ASTRA, o conferință cu o temă actuală și astăzi: administrația publică. Drăgan a fost, din 1924-1925, și primarul orașului Petroșani. Am reținut din discursul extrem de bine articulat și frumos împachetat în cuvinte câteva fraze valabile și în ziua de azi.

„D-sa arată că sub administrație trebuie să înțelegem activitatea de stat pentru organizarea și conducerea manifestațiilor sociale și economice spre idealul Statului, care este bunăstarea morală și materială a cetățenilor. Dar această activitate atârnă, în primul rând, de felul de gândire al poporului, de caracterul lui național. Tot așa de importante sunt și celelalte condițiuni adică: mijloacele materiale ce stau la dispoziția administrației, pregătirea și puterea morală a corpului funcționăresc, materialul de legi și organizația administrației. O administrație bună

facebook.com/ziarulvaiijiului

trebuie să întrunească aceste condițiuni. Administrația astăzi e lipsită de mijloace materiale suficiente. Comunele și județele tind la reducerea cheltuielilor administrației. O administrație bună are lipsă de funcționari buni. Cei mai mulți funcționari administrativi din Ardeal, după dezrobire, au părăsit cariera, nevoind să depună jurământul de fidelitate. A fost un mare noroc, că intelectualii au intrat în serviciul public. Mulți au părăsit situații bune, cancelarii înfloritoare și au primit slujbe slab plătite,

numai ca să salveze situația. Legile încă sunt un factor însemnat pentru administrație. Respectarea lor este garanța puterii morale la o națiune. Administrația noastră, din cauza nesiguranței ordonanțelor, precum și din cauza nerecunoașterii atribuțiunilor din partea funcționarilor ei și a publicului încă suferă. Al patrulea factor însemnat este organizația. Idealul în această privință ar fi dacă Statul ar trece toate lucrările administrative asupra cetățenilor. Căci orașul, comuna, județul cunosc nemijlocit nevoile lor și mai ușor ar putea face față acestor nevoi, decât centrul. Atunci ar fi vioiciune și spirit în administrație. Războiul a arătat că ținta unei administrații bune trebuie să fie ridicarea materială și culturală a cetățenilor. Administrația nu trebuie să fie o mașină, care nu face altceva decât să stoarcă pedepse, amenzi, să facă urmărire, procese-verbale, ci să fie farul luminos, care luminează mințile și sufletele cetățenilor pe toate terenurile. Ea trebuie să fie reprezentarea îngrijirii părintești a Statului. Când vom avea drumuri bune, școli, biblioteci, băi, ambulatorii, cooperative, case igienice, cirezi de vite de soi, câmpuri frumoase, livezi de pomi și vii, popor mulțumit, vom putea zice cu drept cuvânt că administrația și-a făcut datoria”. Oare putem spune că, acum, la 100 de ani de la conferința lui Drăgan, administrația și-a făcut datoria? Marian BOBOC

marţi, 9 martie 2021