Ziarul Vaii Jiului
Hunedoreni, păziți-vă!
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani
Director:
Cătălin DOCEA
Curs valutar:
1€ = 4,8743 lei 1$ = 4,0100 lei
1₤ = 5,6714 lei
joi, 25 februarie 2021
Anul XIV • nr. 3030 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
C-o fi una, c-o fi alta…
Loredana Juglea ne asigură că, pe tocuri, sportul atrage cel mai mult... Marian Boboc crede că Loredana a executat cel mai senzual stop pe piept din lumea presei Văii Jiului
Ieri a ieșit din tipar, în condiții grafice deosebite, cartea colegei noastre Loredana Juglea. Suntem siguri că, după ce o vor avea în mână, și cei mai vlăguiți cititori vor ajunge la concluzia că e bine să faci și „Sport pe tocuri”… Redacția „Ziarul Văii Jiului” se bucură de această reușită a Loredanei și îi urează la mai multe! Dincolo de urale, citiți mai vale prefața lui Marian Boboc, redactorul șef al unui cotidian de peste 3.000 de numere. Pe Loredana am cunoscut-o prin 1998, când am lucrat împreună vreo 2 ani, la cotidianul „Matinal”. Nu am locuit în același birou, ci am concubinat în birouri separate. Separate, separate, dar alăturate, doar un perete despărțea crampoanele sportului de… catifeaua culturii. Pe atunci, Loredana era o fată nu doar înzestrată cu generozitate de natură, româncă get-beget din Livadia, ci și o pasionată de sport. Căci, în meseria de redactor sportiv nu poți presta corespunzător dacă nu ai, în primul rând, pasiune și, apoi, cultură, scriitură etc. Și Loredana avea și, din fericire, încă mai are pasiunea asta pentru sport. Pe atunci umbla pe stadioane, mai ales la meciurile de fotbal, unde veneau destui microbiști. Apariția ei pe orice arenă sportivă, cu decolteul… decoltat, pe tocuri până la nori, nu avea cum să nu fie salutată de galerie. Cum? Aștept să povestească chiar Loredana. Adevărul e că, la dotarea ei, Loredana putea să facă cel mai senzual stop pe piept din lume, fiind titulară de drept în orice echipă, fără probe de… joc. Din 2000 drumurile noastre s-au despărțit. După vreo 7-8 ani, ne-am reîntâlnit în redacția cotidianului „Ziarul Văii Jiului” (care anul acesta a sărit de 3.000 de ediții tipărite!). Am constatat că anii care au trecut nu iau răpit din entuziasmul meseriei, fapt destul de rar pentru un ziarist de cotidian. Care, de cele mai multe ori, înlocuiește entuziasmul cu rutina - cel mai mare dușman al ziaristului, pentru că ucide spontaneitatea, inventivitatea, făcând loc clișeului, plictisului, limbii de lemn și altor… limbi… Ca redactor șef, îi citesc cu creionul roșu, volens-nolens, zi de zi, de mai bine de 10 ani, toate producția sportivă. Astfel, fără voia mea, am
ajuns primul cititor al Loredanei. Și, fără să-mi fi dorit prea mult, cel mai informat în toate ramurile sportive din Valea Jiului (atâtea câte și cum mai sunt). Fără doar și poate, copilul de suflet al Loredanei este fotbalul. Dar nici cu celelalte sporturi (rugby, popice, tenis de câmp, gimnastică, tenis cu piciorul, handbal, atletism, lupte libere, karate, șah ș.a.) nu se comportă ca o mamă denaturată, ci ca o mamă grijulie, bună. Fără articolele Loredanei Juglea, cea mai mare parte a mișcării sportive din Valea Jiului ar fi fost sortită anonimatului, iar de mulți dintre actanții acesteia nu ar fi auzit decât coechiperii, adversarii și familiile lor. Pe cei mai mulți dintre ei Loredana i-a scos la lumină din umbra anonimatului. De aceea, sportivii și conducătorii de cluburi din Valea Jiului ar trebui să îi fie recunoscători singurei ziariste sportive care scrie, la zi, nu doar despre competițiile în care sunt angrenați, ci și despre ei, sportivii. Nu cred că mai există vreun ziar în provincie, unde să se fi scris atâta despre sportivi, la zi, ca în „Ziarul Văii Jiului”, așa cum a scris și scrie Loredana Juglea, indiferent că aceștia evoluează, de multe ori, în ligi de subsol. Când unii dintre aceștia mai sar gardul recunoștinței pe care ar trebui să o aibă față de Loredana, devenind nerecunoscători/ ingrați/ ipocriți, ea se înfurie și îi pune la punct. Recunosc, atunci îmi place cel mai mult de Loredana. Mi-aș dori să fie furioasă mereu când scrie, pentru că supărarea îi face scrisul acid, spumos. Căci Loredana nu e doar „femeia păcii”, ci și un războinic „șef de trib”. Când vrea, Loredana știe să scrie și „la caterincă”.
Incidenţa cazurilor e în creștere
• 605 hunedoreni au fost răpuşi de COVID 19 • 63 Localităţi cu incidenţa mai mare de 3/1.000 locuitori
Situația epidemiologică generală și a focarelor, înregistrată ieri dimineață este următoarea, fiind într-o creștere semnificativă față de raportările precedente:
Incidența în județul Hunedoara = 2,03/1.000 locuitori Cazuri noi în ultimele 24 de ore = 101 Persoane reconfirmate pozitiv la retestare = 20 • TOTAL POZITIVI = 1.808 • PERSOANE INTERNATE = 423 • PERSOANE ÎN IZOLARE = 1080 TOTAL DECESE = 605 (de la începutul pandemiei) TOTAL PERSOANE VINDECATE = 13.586 (de la începutul pandemiei) Număr vaccinuri administrate până în prezent = 23.759 Localități cu incidența sub 1,5/1.000 locuitori = 375 Localități cu incidența între 1,5- 3/1.000 locuitori = 36 Localități cu incidența mai mare de 3/1.000 locuitori = 63 Conform Direcției de Sănătate Publică, astăzi, 24 februarie 2021, în județul Hunedoara se înregistrează următoarele focare (număr cazuri active ultimele 14 zile): • Complexul Energetic Hunedoara-Suc. Mintia= 2 • Asociația Misionar Umanitară „Maranatha” Hunedoara = 15 • SC „Philips” Orăștie = 4 • SC „IDEEA RELAX LEATHER” Aninoasa = 4 • SC „Draxlmaier” Hunedoara = 2 • Spitalul Municipal „Dr. Alexandru Simionescu” Hunedoara = 2 BIROUL DE PRESĂ AL PREFECTURII HUNEDOARA E îndeobște împământenit că un ziar trăiește o zi, după care moare, apoi se naște altul și tot așa. Pentru a sfida acest dat al morții cotidiene și pentru a rămâne în posteritate, un ziarist adevărat, născut, ci nu făcut, trebuie să-și adune într-o carte cele mai importante „dări de seamă”, după o viață scrisă la ziar. Atunci ziaristul, fie el și sportiv, poate deveni „nemuritor”. Deși mai are mult până când, cu creionul chimic muiat în saliva-i de microbistă practicantă va trage linia vieții de cronicar sportiv, Loredana face primul pas pe gazonul „nemuririi” de jurnalist. Și aceasta, după o „încălzire” de câteva decenii. Acum Loredana Juglea își adună într-o carte (prima) câteva dintre articolele sale scrise la „zi”, sub presiunea „orei de închidere” când redactorul șef fluieră sfârșitul ediție, ca o echipă harnică punctele în clasament. Deși sunt rapidist, în meciul acesta țin cu Loredana. Și îi urez să dribleze cu aceeași naturalețe și inventivitate pe gazonul presei sportive și să marcheze cât mai multe goluri de generic (dacă se poate la vinclul presei, din voleu) cu capul, din lovitură liberă, din orice poziție… Și să paseze cât mai puțin cu portarul… Marian BOBOC
2
SPORT
Pentru a participa la cea mai dură competiție din lume
În Straja
Weekend plin cu Andi Moisescu
Coconea are din nou nevoie de ajutor
• Coconea e şeful comisiei pentru dezvoltare economico-socială, buget, finanţe, administrarea domeniului public şi privat a Consiliului Local Petroşani
Toma Coconea este singurul om din lume care din 2003 a participat la toate competițiile Red Bull X-Alps și unicul care a primit distincția X-Alps Man de la Prințul Albert de Monaco.
Sportivul are în palmares două titluri de vice-campion la XAlps (una dintre cele mai dificile competiții sportive la nivel mondial), obiectivul său în 2021 fiind acela de a face trecerea de la vice-campion la campion. Pentru a reuși o astfel de performanță, Coconea are nevoie de pregătire corespunzătoare în special în ultimele două luni dinaintea competiției, motiv pentru care este necesară recunoașterea traseului și suportul unei echipe. Pentru a-și atinge obiectivul, Toma a pus la bătaie toate resursele personale de bani și cunoștințe care deja au contribuit cât au putut pentru a-i fi alături, conform paginii de socializare a spiritului. Cu toate că situația financiară a lui Coconea, față de alți ani, s-a îmbunătățit, el fiind ales consilier local PNL la Petroșani (Coconea e șef al comisiei pentru dezvoltare economicosocială, buget, finanţe, administrarea domeniului public şi privat), el tot ar mai avea nevoie de ceva ajutor financiar. Asociația TOTUL ESTE POSIBIL, este numai un intermediar ce
)
Ziarul Vaii Jiului
La finele acestei săptămâni la Straja va avea loc un concurs de snowboard susținut de cunoscutul om de televiziune, Andi Moisescu. vrea să ajute în acest demers, toți banii strânși îi vor fi înmânați lui Coconea. „La un moment dat, un prieten foarte bun mi-a spus: Toma, cei de la Red Bull organizează o competiție care ți-ar veni mănușă, e pe stilul tău! Recunosc că mi-a surâs ideea. Pentru această competiție sunt aleși primii 17 de sportivi din toată lumea, iar CV-ul meu era doar unul de campion național, nu internațional, acest lucru fiind prea puțin pentru organizatori. În momentul acela m-a lovit un gând: dacă vrei cu adevărat ceva în viață, te duci și iei acel ceva. Asta am și făcut. Mi-am luat parapanta și am plecat în Garmisch-Partenkirchen, loc în care erau invitați numai profesioniști, pentru o reprezentație de zbor. Când am văzut momentul potrivit, am plecat dintre spectatori și am zburat. Am dat tot ce era mai bun în mine, mi-a ieșit totul perfect, așa că am decis să am și un final memorabil, aterizând fix pe masa organizatorilor. Așa a început participarea mea la Red Bull X-Alps, în 2003”, a povestit sportivul pe contul său de Facebook.
Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani 24348364 n J20/1310/2008
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Pagină realizată de Loredana JUGLEA
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN
Evenimentul va avea loc în data de 27 februarie și este susținut de Boarding Nation & H2O Shop și MC Andi Moisescu. „Un concept foarte ușor, combinând performanța atletică cu distracția în condiții de siguranță, fiecare participant are oportunitatea de a-și demonstra capacitatea de a progresa la nivel tehnic într-o atmosferă prietenoasă și competitivă", arată organizatorii. Evenimentul are puse la bătaie premii tentante în joc, iar taxa de înscriere este 50 de lei.
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
joi, 25 februarie 2021
Vulcan
Rezolvare care nu mai trebuie amânată
Accidentele rutiere petrecute la/ pe trecerile de pietoni sunt dese în Vulcan. Și pe strada Nicolae Titulescu, și pe Bulevardul Mihai Viteazul. Din fericire, majoritatea s-au soldat fără pierderi de vieți omenești. Însă, în cazuri de acest fel, și o spitalizare grea și îndelungată este îndeajuns pentru accidentatul a cărui „vină” a fost aceea de a fi traversat strada pe marcajul anume pus acolo. Ultimul accident
rutier a cărui victimă este un vârstnic de optzeci de ani a avut loc pe trecerea de pietoni din apropierea parcării de taximetre de pe bulevard. Cea de lângă blocul G3 sau, altfel, dintre blocurile E3 și D5. Este o trecere de pietoni cu cântec, să-i zic așa. Multe întâmplări regretabile și nedorite s-au petrecut aici de-a lungul anilor. Cu accidentați grav, mai puțin grav, dar și cu (cel puțin) o persoană decedată. Nu-mi dau seama, dar trecerea asta, și nu este doar părerea mea, parc-ar avea ceva malefic. Sper să greșesc.
Marți, unul dintre
cele trei ceasuri rele ale octogenarului care s-a angajat pe trecerea de pietoni, cu gândul să ajungă pe trotuarul nordic, pe care se află D-urile blocurile turn, a fost undeva aproape de miezul zilei. Bărbatul trece zilnic pe aici, dar, de data asta, a avut ghinion. După câțiva pași a fost
8
www.zvj.ro joi, 25 februarie 2021
lovit de către un autoturism Sandero la volanul căruia era un uricănean. A sosit ambulanța, au venit cei de la Rutieră și, înainte ca vârstnicul să fie preluat de către paramedici, pentru a fi dus, la Petroșani, în vederea unui control tomografic, subofițerul de poliție abia a de a putut să schimbe câteva cu cuvinte cu el.
Rezultatul testului
cu alcoolscopul făcut conducătorului auto, al cărui scop era să ajungă la Livezeni, a fost zero. Acesta a declarat, conform spuselor polițistului investigator, că, în fața lui, se afla o altă mașină și că, astfel, nu apucase să vadă dacă bătrânul s-a angajat pe trecere sau continua să stea pe trotuar. I s-a întocmit dosar penal și, cum se procedează în asemenea situații, mai apoi acesta va fi transmis, pentru soluționare, procurorului de caz.
În sfârșit!
Două centre pentru vaccinarea cadrelor didactice
La centrul de vaccinare de la Inspectoratul Școlar Județean a început de ieri vaccinarea împotriva „COVID-19” a cadrelor didactice hunedorene. O echipă mobilă de cadre medicale de la D.S.P. va vaccina în aceste zile, la Deva, aproape 400 de angajați din învățământ, înscriși până astăzi. Un al doilea centru de vaccinare este deschis la Universitatea din Petroșani, pentru cadrele didactice din zona Văii Jiului. Aici s-au înscris până acum 200 de angajați din sistemul de învățământ.
Nu știu cum va fi
mai departe, dar, am înțeles, este posibilă și împăcarea dintre părți. Oricum ar fi, marcajele pentru pietoni de pe bulevard rămân pe mai departe locuri în care cei care trec nu sunt feriți sută la sută de primejdii. Parcările auto aflate chiar lângă treceri îngreunează rău de tot vizibilitatea. Ce te faci, la volan fiind, când, într-un asemenea caz, parcarea e ocupată de o dubiță în spatele căreia un pieton s-a angajat deja în traversare?
Subofițerul de poliție
cu care am vorbit era de părere că trecerile de pietoni ar trebui să fie mult mai vizibile. Aceeași opinie am auzit-o și de la șoferii de taxiuri care se strâng în apropierea marcajului pe care s-a petrecut accidentul de marți. Apeluri în acest sens s-au mai făcut, numai că nu a existat nicio reacție a administrației publice locale vulcănene. Poate că, în fine, va fi sensibilizată după ceea ce s-a petrecut acum și va găsi rezolvarea necesară… Gheorghe OLTEANU
Vaccinarea cadrelor didactice este efectuată cu următoarele tipuri de vaccin: - Vaccin AstraZeneca - pentru persoanele în vârstă de până la 55 de ani (de la 18 la 55 ani inclusiv); - Vaccin BioNTech&Pfizer - pentru persoanele de 56 ani și peste. În cadrul centrelor de vaccinare nou deschise își desfășoară activitatea personal medical din cadrul DSP Hunedoara, medicină școlară și medicină de familie. BIROUL DE PRESĂ PREFECTURA HUNEDOARA
ACTUALITATE
3
4
ACTUALITATE
Uricani
Surpriză de milioane
La Uricani bătrânii sunt la mare cinste. Nu zic că vârstnicii nu ar fi prețuiți și de administrațiile publice locale ale celorlalte localități din Valea Jiului, dar desele vești care ne vin din această parte a văii ne fac să credem că, aici, dovezile de dragoste față de ei sunt mai dese.
Marți, bunăoară,
Dănuț Buhăescu a felicitat trei perechi, soț și soție, care au răzbit împreună de-a lungul a cincizeci de ani.
facebook.com/ziarulvaiijiului
Este deja o tradiție la Uricani ca, prin hotărâri ale consiliului local, perechile care au ajuns, la o jumătate de secol, după ce au stat alături și la bine, și la rău, să fie felicitate, să li se înmâneze o diplomă, iar doamna să primească flori. Tot femeia înhață prima și plicul în care se află suma de bani alocată anume evenimentului.
Alaltăieri,
în sala de ședințe cei care - îmbujorați ca acum cincizeci de ani când au spus „da” în fața ofițerului stării civile - au fost felicitați de către primar sunt soții Sandru Ioan și Ruja, Corcoz Sidor și Tasîica, Drudan Mircea și Elena. După ce a terminat aici, Dănuț Buhăescu, însoțit de vicele Corneliu Braia, a luat-o într-o altă direcție. Aceasta fusese stabilită dinainte, dar fără ca alții în afară de ei să fi știut de ea. Era vorba de o surpriză. Și chiar așa a fost.
Doamna Magdalena Chebac
a rămas fără cuvinte când a văzut cine vine la ziua ei de naștere. Dumneaei a împlinit o sută de ani chiar în ziua aceea, își aștepta copiii, nepoții și strănepoții, dar, în nici un caz, nu credea că-i vor intra în casă primii bărbați ai Uricaniului. După ce inima i-a mai venit la loc, le-a mulțumit celor
doi pentru felicitări, pentru tortul aniversar, pentru superbul buchet de flori primit, dar și pentru suma de zece milioane de lei vechi pe care consiliul local îi destinase special acestui scop. Mai apoi, la un pahar de șampanie, printre lacrimi de fericire, le-a mărturisit celor doi că venirea lor a fost ceva la care nu se aștepta. Cu alte cuvinte, surpriza lui Buhăescu și Braia a fost una de milioane. Și la propriu, dacă vreți… Gheorghe OLTEANU
joi, 25 februarie 2021
CUM A RĂMAS NEJUCATĂ MARIA BANUȘ LA CASINOUL MUNCITORESC DIN COLONIA DE JOS A PETROȘANIULUI
În august 1939 poeta Maria Banuș participă împreună cu familia Neguluci, la o petrecere la Casinoul Muncitoresc din Colonia de Jos, o perlă arhitecturală și un loc de divertisment prizat cu elan de muncitorime și nu doar. Grație notațiilor foarte pătrunzătoare ale Mariei Banuș („Însemnările mele/ 1927-1944”, Ed. „Cartea Românească”, 2014), pătrundem dincolo de zidurile groase ale casinoului, cunoscut din fotografiile de epocă mai mult de afară decât din interior. Astfel aflăm care era atmosfera unei petreceri petroșenene, ce se cântă, cine cu cine juca, cum se dansa, cum se bea, cum arăta
mobilierul. „La Casinoul Muncitoresc împreună cu Negulicii. Numai tineret între 15-25 ani dansează. Parcă oameni maturi nu există deloc. Mamele își păzesc fetele. Poartă basmale și șed împrejur pe scaune. Au figuri brăzdate de ani și munci, mâini tot așa. Ochi impresionant de inexpresivi. Lângă ele mai stau și copii. Unii din ei adorm. Mai toți sunt unguri. Se cântă hațegana, sârba și ei o dansează în ceardaș și-n dansuri fanteziste. Doamna Negulici îmi spune că asta (hațegana) se dansează întâi pe bătute, apoi pe învârtite. Fetele care dansează sunt toate în rochii de stambă și de marchizet ieftin, înflorat. Băieții au figuri buboase sau șterse, domnești; și aici expresia moartă, ca și-n dancingurile burgheze. În schimb, entuziasmul trupurilor e mare. Învârtiturile, înghesuiala, transpirația, sunt grozave. Se dansează mult vals. Obicei ardelenesc: orice cavaler poate despărți perechea care dansează și-și poate lua fata pentru el. Cavalerul celălalt, căruia i-a fost răpită partenera, rămâne cu brațele bălăngănite și se retrage. Cavalerii aceștia formează un corp, plantat în mijlocul sălii de dans, încercând dansatorii serioși. Sunt deosebit de gravi și ochii scurtează sala în căutarea prăzii. Doamna Negulici, când plecăm, spune: Ce bine am fi dansat dacă n-ar fost răsadurile alea în mijloc”, notează poeta celebrului volum „Țara fetelor”. Pentru că a venit la Petroșani din capitală, Maria Banuș are ghinion la băieți (sau nu are prea mult succes…). Prin urmare, rămâne nedansată: „Pe mine nu mă ia nimeni în mijlocul dansului. Sunt prea elegantă, suntem niște intruși”. Scriitoarea mută apoi „camera de luat vederi” de pe tineri, focalizând-o pe maturii societății petroșenenene: „La mesele grele
8
www.zvj.ro joi, 25 februarie 2021
de lemn, cu scaune înalte de vechi castel, bătrâni și bătrâne beau vin și bere. Scaunele sunt grele ca să nu și le poată arunca în cap. Un om stă în fața unei bătrâne și îi dă să bea dintr-o sticlă cu vin roșu. Bătrâna e la perete, între mame. Ține ochii pe jumătate închiși și bea. Ochii femeilor bătrâne sunt goi. Tineretul muncitoresc, îngrijit, de sărbătoare, cu fețe încinse, cu trăsături fragede, e aproape la fel cu cel burghez. Bătrânii sunt cu totul altfel. Viața a fost la mijloc”. Marian BOBOC
EDILITARE
5
6
PERSPECTIVE
Trista realitate a anului 2021 ambalată într-un document oficial ce va ajunge la Bruxelles:
După cum sunt trase concluziile în „Strategia pentru tranziţia de la cărbune a Văii Jiului de către cei de la PwC, zona noastră e praf și pulbere! (III)
Proiectul „Strategia pentru tranziția de la cărbune a Văii Jiului este finanțat de Comisia Europeană prin Programul de Sprijin pentru Reforme Structurale (DGREFORM) și realizat în colaborare cu „PricewaterhouseCoopers” (PwC), având beneficiar Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). „Direcțiile” în mineritul din Vale și în „combaterea sărăciei”
Am ajuns și la „direcțiile strategice” ale acestui document important pentru zona noastră, întocmit de cei de la PwC, după întâlnirile avute în Vale anul trecut. Și ce să vedem, apropo de ultima grevă a minerilor, prima „direcție strategică I.1 se intitulează sugestiv: „Calibrarea potențialului uman local pentru creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și combaterea excluziunii sociale”. Ea are ca obiectiv specific, printre altele, „crearea de oportunități diversificate de muncă la nivel performant pentru scăderea șomajului”. Să vedem împreună cum s-a analizat „situația actuală” a Văii Jiului din punct de vedere al mineritului și ce se dorește, totul fiind specificat, negru pe alb, în viitoarea „Strategie a Văii Jiului”. Primul paragraf e ușor de analizat. Din el aflăm care va fi situația după „procesul de restructurare a industriei miniere”, numărul real al persoanelor apte de muncă din Valea Jiului la nivelul anului 2019. Nu se spune nimic de anul 2020, ceea ce înseamnă că din nou au fost luate date vechi și trecute într-o Strategie ce ar trebui să fie „brici” la capitolul date reale și la zi, date după care Uniunea Europeană ar trebui să știe exact cum stă situația. Un an contează foarte mult, dar se pare că nu și pentru cei care analizează! Poate la următorul draft, dacă va mai fi, înainte de a fi trimis documentul la Bruxelles, va fi analizată și situația anului 2020 și 2021 până la momentul respectiv. Că nu poți lucra cu situații de acum doi ani când e vorba de peste 100.000 de suflete și viitorul lor! „Disponibilizările rezultate în procesul de restructurare a industriei miniere reprezintă principal factor generator de impact major în dinamica socială a regiunilor în tranziție carboniferă la nivel european. Creșterea ratei șomajului, corelată cu dificultățile de reconversie a competențelor profesionale în urma procesului de închidere a minelor, alimentează o paletă largă de probleme sociale cu efect negativ pentru viața locuitorilor și dezvoltarea comunităților locale. În anul 2019 Valea Jiului înregistra cca. 100.000 persoane apte de muncă dintre care doar un sfert beneficiau de loc de muncă stabil (nota red.: !!!). Deși statisticile naționale indică o scădere a ratei șomajului din anul 2010 până în prezent, numărul persoanelor apte de muncă dar neangajate (78.000) depășește cu mult numărul șomerilor din Valea Jiului (1.680). Menținerea unei rate ridicate a șomajului ar acutiza dificultățile financiare și gradul de sărăcie, tensiunile sociale și izolarea. Cele două unități miniere Lonea și Lupeni se află în program de închidere (în conformitate cu Decizia 2010/787/UE și Decizia C (2018) 1001 final de
facebook.com/ziarulvaiijiului
acordare a ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive). Societatea Complexul Energetic Hunedoara a făcut demersurile necesare către Ministerul Energiei în vederea notificării Comisiei Europene cu privire la aprobarea prelungirii termenului de realizare a lucrărilor de închidere la celor două mine până la finalul anului 2027. Potrivit documentaţiei de renotificare către Comisia Europeană, se estimează o eșalonare a personalului necesar la cele două unităţi miniere (pentru a implementa programul de închidere şi ecologizare în condiţii de siguranţă), conform datelor din tabelul următor, furnizate de S.C.E.H:
Pentru cele două exploatări miniere viabile E.M. Livezeni și E.M. Vulcan, perspectiva închiderii este condiţionată de măsurile pe care Statul Român le va implementa ca urmare a angajamentelor asumate în urma ratificării Acordului de la Paris şi a altor reglementări europene în domeniu (obligațiile la care România s-a angajat în conformitate cu Acordul de la Paris pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră au fost consemnate pentru orizontul 2030). În prezent, la Mina Livezeni activează 850 de salariați, la Vulcan 721 salariați, la care se adaugă „Prestserv” cu 197 salariați și Executiv CEH cu 186 salariați (un total de 1954 persoane). Situația lucrătorilor și întregului personal din aceste unități stă sub semnul întrebării în condițiile în care procesul de închidere a minelor nu se va derula simultan cu implementarea unor noi activități economice care să genereze noi locuri de muncă pentru compensarea celor care se vor desființa prin închiderea minelor. Angajații disponibilizați din sectorul de producere a cărbunelui și de procesare a acestuia, care nu îndeplinesc condițiile de pensionare, dar reprezintă o categorie de personal cu vârstă înaintată, nu vor putea fi reconvertiți profesional cu ușurință”.
Doar 25% din forța activă de muncă are un loc de muncă stabil în Valea Jiului
Am subliniat mai sus pasajele importante tocmai pentru a vedea mai bine multe din chestiunile ce rezultă de-acolo. Foarte grav este faptul că deși, an de an, ni se spune de către AJOFM că șomajul e în scădere în județul Hunedoara, ajungând la un procent cu o singură cifră, procentul celor care în Valea Jiului NU au un loc de muncă stabil este uriaș: se specifică clar că doar 25% din 100.000 de locuitori ai Văii au un loc stabil de muncă! Este clar că una-i situația pe hârtie și alta e realitatea. În fond, cei de la AJOFM nu păcălesc pe nimeni, ei prezintă situația din punctul lor de vedere. În sensul că doar atâtea persoane sunt
înscrise la șomaj, ori mai au dreptul la șomaj, dar asta e frecție la picior de lemn din punct de vedere al așazisei protecții sociale, zeci de mii de persoane din Vale neavând practic, în acest moment, nici un venit, nici măcar social! Iar această situație era la nivelul anului 2019, iar de-atunci nimeni n-a auzit ca să se creeze în Vale, de către un gigant industrial, măcar 500 de locuri de muncă, ba, din contră, din cauza pandemiei probabil că la nivel de final de an 2020 situația e mult mai dramatică! Practic, în afară de cei care lucrează în administrația locală, în Educație și Sănătate, în sistemul minier, în poliție și jandarmerie și în lanțurile de magazine publice și în sistemul privat alte vreo câteva mii de oameni, restul oamenilor apți de muncă NU AU UN SERVICIU STABIL! Vă dați seama ce realitate tragică? GUVERNANȚII își dau seama și dacă da, întrebăm, ce fac mai repede pentru acești oameni și Valea Jiului? Ce va fi în viitorul apropiat? În ceea ce privește „viitorul minelor de huilă din Valea Jiului”, credem că tabelul de mai sus e relevant, cel puțin pentru minele Lupeni și Lonea!
Nu mai mințiți minerii și prezentați-le, exact, realitatea!
Oamenii aceștia, ca și noi toți, trebuie să știe, trebuie să poată să aibă și ei un plan de viață, iar aici mă refer la cei tineri din sistemul minier care nu pot ieșii la pensie în următorii 2-3 ani, mai bine de jumătate din angajați fiind acum în această situație! Guvernul trebuie să pornească, rapid și gratuit, centre de reconversie, pentru ca acești oameni și mulți dintre cei ce nu au acum de lucru – mulți foști lucrători la minele noastre alții oameni cu meserii ce nu se caută pe piața muncii – iar în paralel, în maxim doi ani, trebuie să creeze minim 1.200 de locuri de muncă pentru fiecare localitate din cele șase orașe și municipii ale Văii Jiului. Nu o spun eu, o spun specialiștii economici care au analizat situația Văii Jiului, precum și primarii celor șase localități sau oameni de afaceri. Asta ar fi salvarea acestei zone.
Scădere semnificativă a numărului populației din Vale în doar 11 ani! Dar să continuăm cu ce se arată mai departe în document de către cei de la PwC: „În plus, Valea Jiului se confruntă cu un declin social semnificativ (134.000 persoane în 2019 față de 166.000 în 1998) pe fondul migrației pronunțate, cu o tendință estimată de scădere anuală a populației până în 2030 când numărul locuitorilor ar putea ajunge la cca 114.000 (conform Institutului Național de Statistică). De asemenea, analiza mișcării naturale a populației se înscrie în tendință negativă, marcată de scăderea numărului nașterilor și fluctuația deceselor în jurul valorii de 1.500/ an. Fluctuațiile semnificative în structura populației are un impact major față de forța de muncă, dar și în domeniile Educației, Sănătății și Serviciilor Sociale”. Corneliu BRAN
joi, 25 februarie 2021
auto
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
Bucură-te din plin de această zi, pentru că vine la pachet cu o mulţime de motive de fericire! Cele mai deosebite momente le poţi trăi în relaţie cu persoana iubită.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Iubirea nu înseamnă a-i cere celuilalt să se schimbe pentru a fi aşa cum îţi doreşti tu, ci să-l iubeşti aşa cum e. Vei vedea că vei primi mai mult decât te aştepţi dacă nu ridici ştacheta prea sus!
• Logan Prestige 1.0 SCE, înmatriculat 2018, alb, 119.000 km, 6500 euro sau predare leasing (mai sunt 24 rate) Telefon: 0761756839
mica publicitate
angajări
mica publicitate
S.C. MANTEX GENERAL RECYCLING S.R.L cu sediul în Lupeni, strada Viscozei, nr.1, caută economist. Se cer cunoştinte de contabilitate primară şi gestiune. Relaţii la telefon 0769.072501, 0744.594722 / 0254.512017.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
O veste cu tentă oficială îţi cam dă peste cap unele planuri, de parcă ţi se interzice să duci mai departe ce ai început în felul în care ţi l-ai propus înainte.
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Sumele de bani care îţi parvin azi pot fi mult sub aşteptări, încât s-ar putea să te trezeşti în faţa unei cheltuieli semnificative pe care nu o poţi onora din lipsă de fonduri.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Eşti de mare ajutor persoanei iubite sau celor dragi, în general, pentru că azi au mai mare nevoie de tine. Eşti alături de ei cu inima deschisă, preocupat de soarta lor.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
Cum să nu-ţi sară ţandăra dacă, la orice uşa ai bate, ţi se răspunde agresiv, nepoliticos, fără să găseşti nicăieri de un dram de amabilitate şi înţelegere. Nici tu nu eşti mai amabil, recunoaşte, dar e firească reacţia când eşti tratat aşa.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Nu poţi coopera eficient cu nişte persoane mai tinere decât tine, cu o atitudine mai modernă, dar cu care nu poţi fi de acord. Vei vedea la final că au avut idei constructive.
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
Dacă nu-ţi ţii sub control nervii, astăzi, rişti să rupi totul la primul impuls şi să porneşti într-o direcţie care nu va avea efectele dorite.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Azi apeşi pe butonul de pauză şi te bucuri din plin de lucrurile simple şi uşoare pe care viaţa ţi le oferă. Bine faci, e o decizie înţeleaptă de a te detaşa de miezul agitaţiei de zi cu zi.
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Fiecare problemă are o soluţie, ca atare nu merită să pierzi timp şi energie analizând-o pe toate părţile la nivel teoretic. E vremea să pui mâna pe unelte şi să faci ceva concret.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Simţi o mare apăsare pe inimă din cauza unei dezamăgiri profunde, poate din cauza iubirii. E o tristeţe trecătoare ce poate fi imediat compensată cu altceva.
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Cu ajutorul potrivit, totul îţi merge de minune, deci aici trebuie să faci cele mai mari eforturi, de a găsi tovarăşii cei mai buni pentru situaţia în care te afli, să le câştigi dorinţa de a-ţi sări în ajutor.
Horoscop
8
www.zvj.ro joi, 25 februarie 2021
DIVERSE
7
8
CENACLUL BOEMA
UN EXCELENT PRACTICANT AL BOEMEI PETROȘENENE:
Robert Humel
Practicant al boemei (cu rezultate notabile), expert în luptele de cafenea (unde se simte ca la el acasă), Robert Humel este artistul care a avut curajul să dea ochi în ochi cu personajele sale la deja celebrele expoziții de „caricaturi” în cafenelele unde își face veacul. Cum la prima expoziție, am făcut parte, alături de răposatul Dan Codrea, din „comitetul de organizare”, adică redacția „Scandal în Valea Jiului” (cel mai bun săptămânal din istoria presei Văii Jiului), îmi amintesc cu drag de expoziția de la Cafeneaua „La Varice”. O expoziție curajoasă, prima de acest gen din Valea Jiului. Vernisajul a avut loc în plină campanie electorală locală, iar personajele luate în otrava peniței erau chiar candidații, mulți dintre aceștia participând și la vernisaj. Unii, neobișnuiți cu arta… caricaturii, au protestat energic la vederea „tabloului” lor executat de Humel. Tot Robi a fost și gazdă bună a boemei, în apartamentul său cu vedere la Mina Livezeni, undeva în Aeroport… Acesta era deschis aproape non-stop. Când ușa era închisă, nu avea rost să mai insiști. Și nici să asculți la ușă, că nu era frumos pentru un boem cât de cât educat, cu „manere”… În spatele ușilor închise, artistul (care
facebook.com/ziarulvaiijiului
putea fi oricare dintre „musafiri”..) nu putea fi deranjat. De ce? Pentru că lucra cu muza sa… Aici ar fi de dezvoltat subiectul, însă mai am nevoie de… documentare… Neștiind dacă e „prescrisă”, păstrez pentru.... altădată o întâmplare colosală avându-i în rolurile principale pe doi pictori: Robert Humel și Adrian Cerchez. Într-o devălmășie colorată, în miros de vopsele și gips (apartamentul era și atelierul lui Humel), găseai întreaga faună a boemei, de la poeți-reptile la prozatori-amfibieni și sculptoriciclostomi și… bineînțeles... păsări de noapte, care spre ziua se transformau în… păsărici. O faună mereu însetată. O faună în fumul țigărilor când aristocrate, când mahorci, după ce bani aveau prin buzunare artiștii. Artiști care se simțeau bine între ei și știau să aprecieze orice licoare turnată în inimile lor de pâine. Bineînțeles, cheia era la Robi. Robert Humel, un practicant de excepție al boemei de altădată... Marian BOBOC
joi, 25 februarie 2021