Ziarul Vaii Jiului
Vulcan
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani
Director:
Cătălin DOCEA
Curs valutar:
1€ = 4,8746 lei 1$ = 4,0403 lei
1₤ = 5,6030 lei
joi, 18 februarie 2021
Anul XIV • nr. 3025 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
Viitorul mineritului – mai negru decât mina
„Ziarul Văii Jiului” a avertizat de nenumărate ori asupra pericolului în care se află mineritul atunci când este condus de un saxofonist și de un chelner, care, culmea, sunt și membri ai principalului partid de guvernământ. Din păcate, semnalele noastre au fost ignorate de mai marii zilei. Acum s-a ajuns la proteste și alte chestii triste. Minerii, atâția câți au mai rămas, au descoperit brusc că, pe lângă saxofoniștii și chelnerii care pus în cap CEH, nu are nici cine să se bată pentru viitorul lor, sindicaliștii fiind doar cu numele, decât cu realizările. În aceste condiții (politice, administrative și sindicale) viitorul mineritului e mai negru decât mina. „Prefectul județului Hunedoara, Călin Petru Marian, s-a aflat în Valea Jiului pentru a se întâlni cu minerii care au refuzat să înceapă lucrul, în această dimineață.
Ce nu s-a putut pe vremea lui Ile se poate, acum, cu Merișanu
Stabilirea taxei speciale de salubrizare pentru anul 2021 a revenit în atenția consilierilor locali din Vulcan la ședința de îndată din 11 februarie. Nu vă îngrijorați, nu-i deloc vorba de creșteri ale acesteia, ci – vă vine să credeți? – de o micșorare a ei. Într-un singur caz, e adevărat. Modificarea s-a făcut
la „art. 1 din Hotărârea Consiliului Local nr.2/2021 privind taxa de salubritate (corect: de salubrizare – n.a.) pentru anul 2021”. Taxa de salubrizare pentru persoanele fizice a rămas de 10 lei/ persoană/ lună, așa cum s-a stabilit anterior. Modificarea s-a efectuat la taxa pe care o achită persoanele juridice. Și asta, fiindcă, citim în referatul de
După discuțiile pe care le-a avut cu conducerea Complexului Energetic Hunedoara, prefectul a fost prezent la cele patru mine aflate în activitate, Livezeni, Lupeni, Vulcan și Lonea, unde s-a întâlnit cu minerii și liderii de sindicat. La mina Lupeni, prefectul Călin Petru Marian a intrat în subteran împreună cu un grup de mineri. Toate solicitările și problemele minerilor, discutate în aceste ore în Valea Jiului, vor fi
aprobare, „În urma calculelor efectuate în baza SR 13400/2016 pentru stabilirea taxei de salubrizare pentru persoanele juridice din municipiul Vulcan, s-a constatat faptul că, dintr-un număr total de 374 de persoane juridice, sunt 62 de persoane juridice care generează o cantitate de deșeu/ lună mai mică sau egală cu capacitatea unei pubele de 120 l”.
Sau, cum a precizat
primarul Cristian Merișanu, „se introduce o singură pubelă la 15 lei, prețul cel mai mic”. În hotărârea de consiliu anterioară, pubela de 120 l se ridica de două ori pe lună, iar prețul operațiunii era de 31 de lei. Sa făcut modificarea, ieftinirea, pentru ca, a menționat Cristian Merișanu, „să se ajungă la consumul (cantitatea de deșeuri acumulată – n.a.) de gunoi pe care-l aveau până acum”. Modificarea este un lucru bun și vine, negreșit, în sprijinul societăților comerciale la care, lunar, nu se strânge o cantitate de deșeuri care să intre în două pubele a câte 120 l fiecare.
Îmi amintesc că,
transmise chiar în această după-amiază guvernului României. Executivul va lua, într-un timp foarte scurt, cele mai bune soluții pentru rezolvarea situației. – a declarat Călin Petru Marian, prefectul județului Hunedoara”, se arată în comunicatul de presă al Prefecturii Hunedoara. Marian BOBOC
în legislatura trecută, Dănuț Anghel, consilier local liberal, administrator de societate comercială, încercase să explice, argumentat, această chestiune. Nu a avut cui. Primarul Gheorghe Ile o ținea pe a lui. Cum că sunt calcule științifice după care s-a hotărât cât să plătească fiecare patron de firmă. Acum, în 11 februarie, ca și consilier local, dumnealui a votat modificarea care le face dreptate firmelor care, în activitatea lor, nu generează cantități mari de gunoi. Nu cred, însă, că și-a amintit ceva referitor la împotrivirea de atunci. Gheorghe OLTEANU
2
EDILITARE
Continuă în acest început de an, în mod alert,
Lucrările de reabilitare a Cinematografului „Cultural”
• Primarul Lucian Resmeriţă - mulţumit Proiectul ce vizează reabilitarea Cinematografului „Cultural” Lupeni este în derulare și „în grafic” după cum ne spune primarul Lucian Resmeriță. Miercuri, 17 februarie, ne-am convins de asta mergând chiar la fața locului, alături de primar, acolo fiind prezent reprezentantul constructorului care a câștigat licitația. S-a trecut de lucrările grele de consolidarea clădirii
Proiectul de suflet al primarului Lucian Resmeriță, încă de la preluarea primului mandat, a fost reabilitarea cinematografului din localitate. La primul interviu în calitate de primar ne-a vorbit de acest proiect și ne-a spus și de ce este proiectul său de suflet: „Pentru că am copilărit aici, pentru că acest cinema era sufletul tinerilor din oraș, pentru că mama mea a lucrat aici și pentru că îmi plac filmele. Sunt destule argumente?”. În aceste zile, chiar dacă afară au fost zile geroase, peste limita acestei ierni, în cinematograf se lucrează de zor. Miercuri am găsit activitate intensă la etajul clădirii, unde lucrătorii firmei de construcții BRT din Valea Jiului trăgeau tare la lucrările interioare ale încăperilor, printre care și cea care va fi responsabilă cu derularea filmului. Alții lucrau pe schele și jos în sală, acolo unde proprietarul firmei de construcții, Becuș, ne spunea că lucrările grele au cam trecut, urmează partea de finisare și modelare a sălii propriuzise. „După cum vedeți, partea de consolidare la clădire a
)
Ziarul Vaii Jiului
fost cam în totalitate făcută, inclusiv aici în sala de cinema, unde ne aflăm acum. De asemenea, au fost montate geamurile și ușile, a fost refăcută în totalitate rețeaua electrică și celelalte rețele ce țin de utilitățile acestei clădiri. Mai e nevoie de montarea unor grinzi, aici, deasupra noastră, la tavan, care au fost comandate și vor ajunge într-un termen scurt de timp, și tot ce ține de partea asta a lucrării va fi cam gata, urmând să se treacă la o următoare etapă de lucrări. De asemenea, este gata și acoperișul clădirii și tot ce ține de partea de izolare superioară a clădirii. Și tot ce ține de izolarea exterioară a clădirii este gata, mai trebuie doar dat, ulterior, cu vopseaua decorativă, dar asta mai la final. Vom merge și la casa tehnică, unde veți vedea că o parte din încăperi sunt gata, la altele se mai lucrează. Se trage tare și acolo, după reabilitarea pereților urmează montarea de faianță și gresie pe anumite zone, în băi și așa mai departe… E încă mult de lucru, dar la cum se lucrează cred că vor termina
Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani 24348364 n J20/1310/2008
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
lucrarea mult mai repede de termen. Eu zic că prin iunie-iulie e cam gata! Bine, asta nu înseamnă că deatunci vom și da drumul la proiecțiile de filme, dar subliniez că vor fi gata lucrările, urmând ca până în toamnă, încolo să terminăm toate demersurile și tot ce ține pentru a putea începe activitatea. Exact, nu știm acum când va fi treaba asta, dar știm că lucrările se vor termina undeva în vară”, ne-a spus primarul Lucian Resmeriță.
Interiorul cinematografului nu-și va schimba prea mult forma de altădată
Celor care cunosc cinematograful, trebuie să le spunem că așezarea lui interioară nu se va schimba prea mult. Zidul ce delimitează partea de jos cu cea de sus a sălii, cu celebrul rând 9, dacă mai țineți
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
joi, 18 februarie 2021
minte, va fi tot acolo. La fel, și aranjamentul general al scaunelor va fi cam același. În schimb, totul va fi nou-nouț și, firește, culorile din sală vor fi altele, după cum ne-a obișnuit CNI, probabil tot roșu și negru
va fi pe fundal. Adică, exact culorile echipei de fotbal „Minerul” Lupeni, ca o coincidență plăcută! În fapt, culorile tradiționale ale Lupeniului.
Cam 10 milioane de lei va fi investiția totală
„Investiția este undeva la 6,9 milioane de lei, vorbesc de partea ce revine CNI, dar mai sunt și alte cheltuieli, cota parte a noastră, alte cheltuieli neprevăzute. Noi am plătit proiectul tehnic, am plătit SF-ul… Circa 3 milioane lei. Dar este o investiție necesară pentru Lupeni și banii investiți aici sunt investiți până la urmă pentru oraș și cetățeni, pentru comunitatea locală. Oricum, să știți, e un preț mic, mai mic de-atât nu se putea, Cinematograful Cultural e o clădire reprezentativă pentru Lupeni și e foarte bine că s-a reușit această investiție”, ne-a răspuns Lucian Resmeriță la întrebarea cât costă această reabilitare.
Ca și înainte, sala va putea fi folosită și pentru alte activități culturale
Trebuie să mai spunem că această clădire va putea fi folosită ulterior nu doar pentru proiecții de filme. Dacă vă aduceți aminte, până în 2008 clădirea a fost funcțională, se țineau spectacole pentru vârstnici de ziua lor, baluri ale bobocilor de la școli și licee, expoziții sau chiar festivaluri („Festivalul Crailor”, de exemplu, s-a ținut doi
8
www.zvj.ro joi, 18 februarie 2021
ani consecutivi la cinematograf). Situat în zona centrală a Lupeniului, cinematograful va fi foarte util lupenenilor pe linie de activități culturale, nu doar pentru proiecții de filme.
Constructorul e mulțumit de cum decurg lucrările. Susține că va termina lucrarea mai repede
Dar până atunci mai este. Și vrem să vă spunem mai jos și ce ne-a spus constructorul-șef, Bogdan Becuș, reprezentantul firmei BRT: „Suntem mulțumiți de cum decurg lucrările și suntem în grafic cu ele. În această perioadă montăm structura metalică pe tavan, lucrăm totodată la băi și la încăperile de la nivelul superior. Cele mai grele lucrări au cam fost, vorbim de cele ce au ținut de consolidarea clădirii. Anul acesta finalizăm lucrarea, fără nicio discuție, chiar mai repede decât e prognozat”. După un tur al cinematografului prin sală, apoi în zona intrării principale și urcarea la etaj, unde lucrau mai multe echipe de muncitori la încăperi și băi, am coborât alături de primar la subsolul clădirii, practic destinația finală a turului nostru prin acest edificiu cultural lupenean.
Din subsol, o centrală modernă, instalată deja, va asigura căldura
Și la subsol, totul schimbat de-acum, dar, foarte important, tot ce ține de sistemul de încălzire a clădirii este pus la punct. „Totul e montat, centrala asta va menține o temperatură plăcută în
clădire. Gata cu frigul în sala de cinema și în încăperile unde angajații își vor desfășura activitatea!”, ne spune primarul. Și are dreptate primarul cu frigul, țin minte că la ultima acțiune la care am fost la acest cinematograf, legată de Ziua Persoanelor Vârstnice, parcă în anul 2007, era în sală un frig de nedescris, toată lumea, inclusiv interpreții de muzică ușoară și populară stând cu paltoanele pe ei. Da, așa se ajunsese să stai în sală, după perioada înfloritoare a anilor 80-90 a acestui cinematograf, ani frumoși în care și subsemnatul era abonat la filmele ce rulau săptămânal. Să sperăm că tineretul din Lupeni va prinde iar gustul cinematografului după ce acesta va fi gata. Râdeți sau nu, credeți sau nu, unii dintre ei, azi, din păcate, n-au văzut niciodată un film la cinema! Un american ce locuiește la oraș, cu siguranță, n-ar putea crede treaba asta dacă i-ai spune. Corneliu BRAN
EDILITARE
3
4
DIVERSE
Anul Nou Chinezesc – Anul Bivolului de Metal
Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva este angrenată, așa cum se știe, într-un amplu proiect de cunoaștere și aprofundare a limbii, culturii și civilizației chineze. Cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în strânsă colaborare cu Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Institutul Confucius din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, precum și cu Clasa Confucius a Liceului de Arte „Sigismund Toduță” Deva, proiectul nostru s-a dezvoltat an de an și s-a bucurat de mult succes. De fiecare dată, la începutul primăverii, am fost alături de prietenii noștri chinezi și am sărbătorit împreună Anul Nou Chinezesc. Din păcate, anul acesta a trebuit să ne conformăm restricțiilor și am organizat sărbătorirea Anului Nou, Anul Bivolului de Metal, în condiții de distanțare, cu ajutorul platformei ZOOM. Distanța fizică, însă, nu a însemnat și distanțare sufletească, astfel încât am reușit să creăm momente plăcute, momente cum doar prietenii pot trăi atunci când se întâlnesc. Pentru a sărbători cum se cuvine Anul Bivolului de Metal, au fost prezenți în spațiul virtual domnul prof. univ. emerit dr. ing. Constantin Oprean, președintele Institutului Confucius din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu; doamna prof. univ. dr. Wang Jiong, directoarea Institutului Confucius din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu; doamna prof. Liu Qian de la Institutul Confucius din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu; domnul prof. Gheorghe Ioan Mihuț, președintele Clasei Confucius din cadrul Liceului de Arte „Sigismund Toduță” Deva; doamna prof. dr. Adela Ioana Mateș de la Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva; domnul Ioan Sebastian Bara, managerul Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, profesori și cursanți de limbă chineză. Reuniunea online a fost moderată în prima parte de Ioan Sebastian Bara, managerul Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, care, în cuvântul de salut, și-a exprimat bucuria de a fi alături de prietenii și colaboratorii chinezi cărora le-a transmis urări cu prilejul acestei importante sărbători. Sărbătoarea optimismului, a încrederii în forțele proprii, a atașamentului față de familie și față de tradiție aduce în inimile fiecărui chinez bucurie, o bucurie pe care o simțim și noi alături de ei. Proiectele pe care le înfăptuim cu partenerii chinezi ne reușesc pentru că ne simțim împreună ca într-o mare familie. În plus, în proiectele pe care le derulăm împreună am fost călăuziți de cuvintele marelui înțelept chinez Confucius: „Nu contează cât de încet
facebook.com/ziarulvaiijiului
mergi, important este să nu te oprești.” În continuare, domnul prof. univ. emerit dr. ing. Constantin Oprean a făcut o amplă și extrem de bine documentată trecere în revistă a tabloului economic al Chinei contemporane în condițiile noi și complexe prilejuite de pandemie. Schimbarea de paradigmă pe care a provocat-o această situație va impune pe viitor un comportament diferit în toate domeniile vieții, pentru că va trebui să trăim într-o „normalitate reinventată”. China a reușit să obțină rezultate economice remarcabile, creștere economică în ciuda pandemiei, cele două proiecte de anvergură inițiate de China - „O centură, un drum” și „Platforma 17+1” (cooperarea dintre China și 17 țări din Europa Centrală și de Est) – nemaifiind astăzi doar proiecte teoretice. Domnul președinte Constantin Oprean a făcut și o foarte aplicată prezentare a istoricului relațiilor româno-chineze, a subliniat importanța pe care ar trebui so aibă colaborarea României cu specialiști chinezi. Țara noastră are în China un prieten de nădejde care i-a fost alături în multe momente grele (cutremur, inundații), iar experiența specialiștilor chinezi ne-ar putea fi de mare folos pentru că „un sfat bun este mai scump ca aurul”. Anul 2020, a mai spus domnul președinte Constantin Oprean, a fost un an bun pentru Institutul Confucius din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, au fost obținute rezultate bune și, ce este foarte important, în luna mai 2020 a fost semnat un Memorandum între guvernele României și Chinei pentru recunoașterea reciprocă a diplomelor universitare, lucru care va deschide și mai larg porțile cooperării româno-chineze. După această prezentare extrem de binevenită, domnul președinte Constantin Oprean a felicitat prietenii chinezi cu prilejul Anului Nou, le-a dorit fericire, noroc, prosperitate și bucurii. A urmat cuvântul doamnei prof. univ. dr. Wang Jiong, directoarea Institutului Confucius din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, care s-a adresat celor prezenți astfel: „Noul An Chinezesc, Anul Bivolului, să vă aducă multă sănătate, prosperitate și
norocul să vă însoțească la tot pasul! Să sperăm la un viitor mai bun, care să ne permită să ne revedem cât mai curând, prieteni români și chinezi! La mulți ani tuturor! La mulți ani prieteniei românochineze!” La rândul său, domnul profesor Gheorghe Ioan Mihuț, președintele Clasei Confucius din cadrul Liceului de Arte „Sigismund Toduță” Deva, a adresat cuvinte de suflet prietenilor chinezi, la început de an, în numele lui personal, al cursanților elevi, precum și al colegilor profesori implicați în proiectele Clasei Confucius, urându-le un an nou plin de bucurii, cu împliniri și sănătate. Partea a doua a întâlnirii a fost moderată de doamna prof. dr. Adela Ioana Mateș care, după ce a urat un An Nou cu bucurii tuturor prietenilor chinezi, a prezentat programul artistic ce a urmat. În debutul acestuia, ne-am bucurat de un moment orchestral de înaltă ținută, susținut de instrumentiști chinezi foarte tineri, sub bagheta lui Hu Bingxu, care au interpretat o piesă clasică chinezească intitulată „Preludiul Festivalului Primăverii”. Apoi, studenți ai Universității de Limbă și Cultură Chineză din Beijing ne-au delectat cu dansul intitulat „Iubirea de nuferi”, în care coregrafia a redat perfect limbajul trupului, eleganța împletindu-se cu simplitatea, laitmotivul fiind clasica floare de lotus, care simbolizează puritatea, lumina,
renașterea, pentru că deși rădăcinile ei se află în nămol, ea dă naștere celei mai frumoase flori din lume. Cel de-al treilea moment a fost dedicat artelor marțiale, care ocupă un loc special în civilizația chineză. Secvența cu care s-au prezentat luptătorii a dorit să sugereze armonia dintre cer și pământ. A urmat un moment vocal-coregrafic în care artista Li Yugang a interpretat cu un talent remarcabil, cu sensibilitate și delicatețe piesa „Odă înfloririi părului”. Voce, mișcare, lumină, grație, toate sau îmbinat pentru a crea un moment de veritabilă gingășie. Nu au lipsit nici demonstrațiile de virtuozitate acrobatică, de măiestrie a trupului care, sub denumirea „Visând la fluturi”, au reușit să creeze un tablou viu în care trupul omenesc părea că plutește. Programul artistic a cuprins și participarea unor elevi de la Clasa Confucius a Liceului de Arte „Sigismund Toduță” Deva care au pus în scenă un minunat „Dans al evantaielor”, după care și elevi, și profesori au interpretat o melodie chinezească într-un stil modern. În final, profesoara Zhang Jiayi, de la Institutul Confucius din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, ne-a impresionat cu interpretarea plină de sensibilitate și căldură a melodiei „Îmi pasă doar de tine”.
Ioan Sebastian BARA
joi, 18 februarie 2021
Pinacoteca BOEMA În atelierul lui Adrian Cerchez au pășit, fără exagerare, aproape toți scritorii Cenaclului „Boema”, serie veche. Unii dintre aceștia au pășit vii și au ieșit... veșnici. Căci ce poate să fie un portret, executat și dăruit apoi cu generozitate de pictor modelului, dacă nu și un semn al veșniciei? Ședințele de pozat aveau farmecul lor. Era un fum gros în camera-atelier, de te mirai cum de mai vede pictorul pensula, șpaclul, pânza, modelul. Era un amestec usturător de licori menite să accelereze inspirația pictorului și să îmblânzească modelul și de uleiuri/ vopseluri. Poeții recitau cu patos, în timp ce Adu îi „executa” la șevaletul său. Inspirat de aerul boem pe care-l prizam cu nesaț, uneori scriam poezii pe loc într-un carnețel cu coperte maro, pe care le declamam în atelier sau, când inspirația se odihnea, recitam din marii poeți ai lumii. Cred că mai și acum carnețelul ăla. maro. Cu care sunt imortalizat și întrun tablou. Realizarea unui portret dura ceva timp. Pictorul era mai mereu nemulțumit de opera sa, pe care o ajusta, pe ici, pe colo, mai punea câte o umbră, mai regla comutatorul luminilor... Sunt portrete la care Cerches lucrează de decenii, mă refer aici la portretul poetului Constantin Cîmpeanu. Oare câte decenii se vor mai scurge până când portretul va fi gata. Fără îndoială, atelierul-cameră a lui Adu Cerchez a făcut parte din „școala boemă” a Petroșaniului, instituție plină de farmec, din păcate, nemaifrecventată în zilele noastre. „Absolvenții” ei nu primeau nici o diplomă ori act care să le ateste anii de studiu. Singura dovadă a absolvirii acesteia este doar prietenia între artiști, care dăuinește și acum. Aceasta era/ este, de fapt, cea mai importantă distincție boemă. Grație pensulei lui Adu Cerchez și datorită... modelului au ieșit câteva tablouri și „după chipul și înfățișarea mea”. Care, minune mare!, sau păstrat până în zilele noastre. Tablourile sunt și foarte rezistente fizic, din moment ce nu s-au deteriorat în urma deselor mutări ale bibliotecii mele, portretele înnobilând-o și conferindu-i un plus de luciu artistic. Ședințele în care am pozat au fost un dublu calvar, atât pentru mine, cât și pentru pictor. De ce? Pentru că, agitat, mă mișcam într-una, astfel că tare greu îi fu pictorului să îi surprindă expresivitatea neascultătorului și junelui model. Căci, am uita să vă spun, pe vremea aceea eram tânăr, aveam de unde... poza. Marian BOBOC
FUGĂREȘTE-MĂ măcar în seara asta nu mai pune mâna pe electrocasnice
știi cât e de periculos
mai bine fugărește-mă prin casă de sus în jos ca să vezi cât sunt de frumoasă
Marian BOBOC
8
www.zvj.ro joi, 18 februarie 2021
CENACLUL BOEMA
5
6 Alin Rus vă prezintă:
prăvălia cu istorii
Mineriadele între manipulare politică și solidaritate muncitorească (XIX)
Imaginea mineriadelor în presa locală din Valea Jiului
Dincolo de aerul anacronic și de terminologia similară presei comuniste a anilor ’45-’50, trei lucruri reies cu claritate din rândurile acestui articol: atașamentul minerilor față de Front, opoziția lor față de celelalte partide politice și frica față de capitalul străin care iar putea aduce, pasămite, într-o situație de sărăcie și disperare similară celei din timpul crizei economice din perioada interbelică, când a avut loc greva de la Lupeni, în 1929. Această idee este concomitent exprimată și prin intermediul unor articole de fond. Astfel, în articolul „Ora adevărului“ din același număr al ziarului, se invocă marile „nenorociri“ pe care le-au adus partidele istorice, PNL și PNȚ, neamului nostru, în perioada cât au fost la guvernare. Tonul și stilul sunt încă o dată identice celor din articolele comuniste din anii ’50, unde se invocau rezultatele catastrofalelor guvernări ale partidele istorice din perioada interbelică și viața degradantă a muncitorimii din acele vremuri. În același număr al ziarului, într-un articol intitulat „Minerii, în Forumul libertății și demnității“ se face o cronologie a evenimentelor din Valea Jiului și București, din perspectiva minerilor Văii Jiului. Această cronologie merită amintită în primul rând în scopul reconstituirii atmosferei momentului și în al doilea rând pentru a măsura distanța față de ideile vehicu- late la acea vreme. În mod cert, la acea vreme, cel puțin 90 la sută dintre mineri se identificau cu aceste idei: Noi Suntem Frontul! Luni, 29 ianuarie, ora 14.00. gara Petroșani. Minerii Văii Jiului, peste 5 000, se pregătesc de plecare spre București. Alături de ei,
facebook.com/ziarulvaiijiului
peste 7 000 de oamenii au umplut peroanele și pasarela gării. Se aud chemări emoționante: „Frontul suntem noi!, Jos vânzătorii de țară!, Vom munci și vom lupta, Frontul îl
(Din volumul „Mineriadele între manipulare și conștiință muncitorească”, Ed. „Curtea veche”, București, 2007)
vom apăra!“ Pe vagoanele celor două garnituri de tren care urmau să pornească spre București sunt scrise, alături de numele tuturor întreprinderilor miniere, cuvintele care exprimă consensul minerilor: „Nu vrem partide intrigante în Valea Jiului! Vrem pe Iliescu!, Iliescu este cu noi!, Minerii sunt cu Frontul!“ Stăm de vorbă cu participanții la această extraordinară manifestare a demnității: Ing. Viorel Rădulescu, IM Vulcan: „Frontul înseamnă poporul. Jos vânzătorii de țară! Jos cei ce vor destabilizarea țării! Manifestația exprimă atitudinea noastră de solidaritate față de Front! Ne pare rău că trecem peste cuvântul domnului Iliescu și mergem acum la București, în loc de a sta la muncă. Dar vom recupera producția în zilele noastre de odihnă. Mergem pentru că apreciem că este nevoie să ne spunem răspicat cuvântul!“ Marin Matei, Gheorghe Barbu, Nicolae Coteanu, mineri: „Coposu și Câmpeanu, pe banca acuzării pentru tentativa de destabilizare a țării! Nu au fost loiali Revoluției!“ Ion Mihai, electrician IM Aninoasa: „Vrem să fim liberi, nu să ne conducă străinii, nu să ne conducă cei care au mâncat carne, în timp ce noi mâncam salam cu soia.“ Victoria Diaconescu, AGCM Cluj — Brigada Petroșani: „Suntem cu Frontul. Vrem libertate. Nu vrem moșieri. Nu vrem monologuri. Nu vrem partide. Vrem demnitate. Susținem Frontul. Nu vă vrem, domnule Coposu, domnule Câmpeanu, domnule Puiu! Democrația o facem noi, poporul. Dumneavoastră trăiți-o pe aia din Franța! Democrația voastră nu ne convine. Chiar dacă nam făcut școli la care s-a predat democrația, cum spune Rațiu, noi avem democrația în sânge! Lăsați-ne să ne clădim singuri democrația noastră!“ Încă aproximativ 50 de mineri au susținut idei asemănătoare. Victorie! Marți, 30 ianuarie, ora 9. Cei peste 5 000 de mineri au revenit în Petroșani. Consemnăm noi opinii, exprimate în clipa coborârii din tren. Tricolorul flutură, în libertate. Fețele sunt obosite, dar glasurile sunt hotărâte iar privirile, luminoase. Au plecat la București oameni care deabia ieșiseră din subteran. Adevărați bărbați, adevărate conștiințe românești! Ovidiu Rușețu și Mihai Podea de la IM Aninoasa și IM Lonea: „Impresionant! Iar primirile din fiecare gară, primirea la București, cu lapte cald, pâine proaspătă, ceai și slănină ne-a făcut să lăcrimăm.“ Gh. Coman, IM Petrila: „Feroviarii au fost extraordinari. Le mulțumim! Cât despre demonstrația noastră, ea a fost sprijinită de toți cei care i-am întâlnit. Doresc din inimă succes domnilor Iliescu și Roman în marea lor luptă. Țara este alături de Front. Minerii sunt alături de Front. Mitingul minerilor a fost democratic, ordonat, perfect organizat.“
joi, 18 februarie 2021
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
Eşti decepţionat de faptul că descoperi, poate cam târziu, minciunile unui colaborator în care ţi-ai pus toată încrederea. Observi că totul a fost doar praf în ochi şi nu găseşti în tine forţa de a te rupe de eşec.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Dacă ai adunat o sumă de bani şi eşti mulţumit de nivelul pe care te afli, nu te avânta deja în cumpărături mai mult sau mai puţin necesare. Ar fi bine să dai dovadă de mai multă prudenţă în chestiuni financiare!
AuTo
mica publicitate
• Logan Prestige 1.0 SCE, înmatriculat 2018, alb, 119.000 km, 6500 euro sau predare leasing (mai sunt 24 rate) Telefon: 0761756839
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Cine este cu adevărat alături de tine dacă nu cei dragi din familie? Ajunge să le ceri ajutorul şi ei vor fi acolo lângă tine oricând, necondiţionat şi cu inima deschisă.
rac (22 Iun - 22 Iul)
Conflictele cu tentă financiară sunt la ordinea zilei azi, fie că e vorba de recuperarea unor bani, fie că e vorba de discuţii strict familiale cu privire la sumele pe care le manipulaţi fiecare acasă.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Încearcă să te concentrezi mai bine asupra acelor aspecte care par nesigure, pentru că superficialitatea te-ar putea face să greşeşti.
Fecioară (23 Aug - 21 sep)
Fii discret în privinţa planurilor tale viitoare, învăluie-le într-o undă de mister, ca nu cumva să ţi le fure altul mai iute în reacţii. Uneori e mai bine să taci şi să faci.
Balanţă (22 sep - 22 oct)
E o zi cu surprize, dar surprizele sunt mai mult de natură emoţională, ca şi cum primeşti o mare sperietură din cauza cuiva, iar mâine vei avea deja motive să râzi de fericire.
scorpion (23 oct - 21 Noi)
Deşi ar fi suficiente motive de bucurie în jurul tău, anturajul e cel care strică atmosfera. Nimereşti printre oameni care caută nod în papură chiar şi la cele mai frumoase veşti.
săgetător (22 Noi - 20 Dec)
E o plăcere să ţi se recunoască meritele, ceea ce te motivează şi mai tare să arăţi de ce eşti în stare! Este posibil chiar să fii nevoit să apari în faţa unei comisii pentru a-ţi face cunoscute opiniile şi o vei face cu talent.
capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Nu eşti de acord cu răspunsul pe care îl primeşti la o solicitare legală pe care ai făcut-o la o instituţie abilitată, dar unde-i lege nu-i tocmeală.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Ai mare grijă la cele mai banale tranzacţii financiare ale acestei zile, pentru că planează un oarecare pericol peste portofelul tău.
peşti (19 Feb - 20 Mar)
E posibil să dai piept cu greutăţi de netrecut, care te-ar putea obliga să-ţi schimbi radical modul de a privi unele lucrurile sau de a te comporta într-o anumită situaţie.
Horoscop
8
www.zvj.ro joi, 18 februarie 2021
DIVERSE
7
8
ACTULITATE
Uricani
Dănuţ Buhăescu - permanent deschis la nou
Săptămâna trecută, primarul Dănuț Buhăescu a primit vizita unui tânăr arhitect petrilean. Domnul Ioan Mirci activează în cadrul firmei AKA Arhitect din Petroșani și le vine în ajutor administrațiilor publice locale interesate de updatarea proiectelor incluse în Planul de Mobilitate Urbană în Valea Jiului. Este necesară,
în condițiile de acum, i-a explicat arhitectul, modificarea unor lucruri din 2018. Proiectele trebuie refăcute conform actualelor cereri, pentru ca să corespundă conceptului de smart city. Este vorba despre puncte de informare constând în panouri sinoptice amplasate pe străzi care să informeze despre proiectele aflate în derulare, supraveghere video, instalații de degivrare a arterelor de circulație pietonale și auto etc.
Dănuț Buhăescu
s-a arătat deschis unei astfel de abordări a problemelor actuale, mai ales că, din câte el constatase deja, în momentul de față în Planul de
facebook.com/ziarulvaiijiului
Mobilitate Urbană a Văii Jiului apare doar proiectul care vizează realizarea Liniei Green Line. Rețeaua de autobuze electrice care să străbată valea de la este la vest și invers. S-a convenit ca discuțiile la care a participat și doamna manager public Florena Markuș să continue, prima întâlnire fiind doar punctul de plecare al unei colaborări care se dorește avantajoasă și benefică pentru ambele părți. Gheorghe OLTEANU
joi, 18 februarie 2021