Ziarul Vaii Jiului
Vulcan
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani
La Vulcan
Director:
Cătălin DOCEA
Școala 5 rămâne lipită de liceu
Curs valutar:
1€ = 4,8747 lei 1$ = 4,0073 lei
1₤ = 5,5845 lei
miercuri, 17 februarie 2021
Anul XIV • nr. 3024 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
Conducere liberală nouă
Propunerea domnului Adrian David, coordonatorul activității liberalilor din Valea Jiului, a fost acceptată și validată, vineri, de către Biroul Politic al PNL Hunedoara. Ca urmare, în fruntea conducerii organizației PNL Vulcan a fost numit domnul ing. George Gheorghiu, în vale este sigur că ing. George Gheorghiu nu a prezent director al EM Vulcan. Argumentul pentru care
județul a acceptat numirea sa pe funcție mi-a fost prezentat chiar de către domnul Adrian David în convorbirea telefonică purtată luni. „Eu m-am săturat de experimente gen Dănuț Anghel și Dan Marinescu, mi-a relatat dumnealui. Am nevoie de un om serios. Dacă nu va da roade, va pleca și el cum au plecat și alții”. Coordonatorul activității liberale din
fost membru PSD, ci numai că „O fi fost pe la ședințe, l-o fi chemat Ile”.
La reproșul că
ședința din 9 februarie a fost una tainică, fără să fi fost convocați și membrii biroului politic, domnul Adrian David a răspuns că, la PNL Vulcan, nu mai exista birou politic. A fost alcătuit, însă, unul nou, în care „sunt membri vechi plus Gheorghiu și Aurora Istrate”, a precizat coordonatorul devean, odată cu
promisiunea că-mi va trimite lista cu membrii noului birou politic. Din scurta discuție purtată cu domnia sa am mai reținut că noul președinte al organizației PNL Vulcan a avut deja o întrevedere cu doamna președinte al organizației județene a PNL și că și-a luat angajamente în fața dumneaei. „Dacă nu se mișcă cum trebuie, lucrurile se schimbă așa cum a fost și înainte!”, a încheiat domnul Adrian David.
Gheorghe OLTEANU
2
HOBBY
Până pe 31 martie,
Prohibiţie la păstrăvi
Domnul Vasile Farcaș este un pescar cu vechi state din Valea Jiului. Pescarul, lupenean de origine, actualmente locuitor în estul Văii Jiului, pe nume Vasile, este un împătimit a tot ceea ce înseamnă natură, peisaje, ape de munte, iazuri. În această perioadă se bucură de zăpadă și drumeții, alături de nepoți și prieteni, pe zonele alpine accesibile. Luni, 15 februarie, a procedat la fel, iar la întoarcerea de la munte, întâlnindu-ne întâmplător, ne-a spus că-i lipsește enorm pescuitul în această perioadă și, în mod special, pescuitul la păstrăv. „Sunt câteva bălți unde se poate merge și acum, dar este foarte frig în această perioadă, astfel că prefer deocamdată drumețiile. Îmi lipsește enorm pescuitul la păstrăv, care-mi place cel mai mult și care mă relaxează cel mai tare. După părerea mea, nimic nu poate fi mai frumos decât pescuitul pe Jiu, sau pe o altă apă curgătoare, păstrăvul de râu (nu de
)
Ziarul Vaii Jiului
crescătorie) fiind, eu așa zic, și cel mai gustos pește. Din păcate, și spun asta în cunoștință de cauză, pe apele curgătoare sunt și destule situații unde omul inconștient și prost poluează. Poluează la greu. Cred că aici ar trebui să-și intre mai bine în rol cei de la garda de mediu și toți pădurarii, jandarmeria montană... Că nu se poate să treci și să nu vezi deșeuri aruncate în văile râurilor și pâraielor, sau să nu îți sară în ochi și miros în nas așa-zisele scurgeri și canalizări de tot rahatul al unor gospodării particulare, sau firme ce se scurg direct în Jiu, în Maleia, Brăița sau Strei și așa mai departe. Aici, cred eu, și primăriile, prin serviciile de specialitate, ar trebui să intervină mai des și unde e cazul, dacă nu se liniștesc, chiar să dea și amenzi usturătoare”. Referitor la pescuitul la păstrăv, dacă tot am adus vorba, în această perioadă este interzis. De altfel, chiar zilele trecute cei de la Garda Națională de Mediu, prin Comisariatul Județean, au reamintit pescarilor prevederile Ordinului nr. 43/310 din februarie 2020, emis în comun cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, dar și cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin care se interzice pescuitul comercial, recreativ/sportiv și familial la speciile: păstrăv indigen, păstrăv curcubeu și păstrăv fântânel până pe data de 31 martie. I-am spus treaba asta și lui Vasile Farcaș. Firește că știa și ne-a spus că, în general, pescarul care are acest hobby în sânge, „cunoaște toate regulile și știe că în această perioadă nu se poate da cu bățul la păstrăv”, dar admite că mai sunt și pescari „care au braconajul în sânge” și care se „simt mai bine
Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani 24348364 n J20/1310/2008
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN
atunci când calcă strâmb, le place să riște și să dea cu bățul la tot ce-i interzis, nu doar la păstrăv…”. „Eu pe ăștia nu-i înțeleg și sper să fie prinși până la unul, nu de altceva, dar unii ca măgarii ăștia, mulți braconieri din tată în fiu, pun în pericol fauna, natura în general. Unii merg la vânat de capre negre, deși e absolut ilegal, alții se ocupă cu adunatul florilor de colț, fac albume, tablouri, mânere de cuțite și cine mai știe ce cu ele și le vând apoi la negru, alții pescuiesc nevoie mare în perioadele când nu e voie… Aici, zic eu, trebuie ca organele statului să intervină și să-i oprească! Păi, aduceți-vă aminte ce se întâmpla acum câțiva ani pe Lacul Cinciș de lângă Hunedoara. Câte plase și porcării erau pe-acolo. Era dezastru. Apoi, nenorociții care omoară sistematic peștii prin electrocutare, sau cu carbid și cu altele… Ăștia sunt adevărați prădători și distrugători ai faunei și florei și trebuie prinși! Ca și ăia ce taie ilegal păduri și lasă munții goi, după care ne minunăm că vine muntele peste noi și că avem secete prelungite și ploi torențiale cum nu s-au mai văzut!”. Trebuie să recunoaștem că nea Vasile are perfectă dreptate în ceea ce ne-a spus și de aceea, de altfel, ZVJ insistă mereu pe aspectele de poluare și pe cazuri prezentate de jandarmerie privind tăierile ilegale de păduri. La primăvară, după 31 martie, vom fi alături la o partidă de pescuit păstrăv alături de nea Vasile, care ne-a invitat. „Îți pun și ție bățul în mână și te învăț câteva șmecherii. Sigur prinzi un păstrăv baban, cel puțin. Hai că-i fain, ce naiba!”. Până atunci, tuturor pescarilor, „fir întins”… dar deocamdată nu la păstrăv! Corneliu BRAN
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
miercuri, 17 februarie 2021
Vulcan
Școala 5 rămâne lipită de liceu
Comentariul făcut de primarul Cristian Merișanu la prezentarea ultimului proiect de hotărâre aflat la ordinea de zi a ședinței de îndată din 11 februarie a fost sec: „Școala 5 a dorit să devină independentă, s-a primit aviz nefavorabil și va rămâne pe vechea structură”. Mai multe
despre acest demers se spune în referatul de aprobare a proiectului de hotărâre. Din el aflăm, așadar, că, „prin adresa nr.4514/01.10.2020, înregistrată la Primăria municipiului Vulcan sub numărul 31334/02.10.2020”, administrația publică locală solicită” transmiterea Proiectului rețelei școlare de pe raza municipiului Vulcan pentru anul școlar 2021-2022”. Solicitarea, o parte a ei, mă rog, nu a fost agreată la județ. Se vorbește despre asta tot în referat: „Ca urmare a adresei Primăriei municipiului Vulcan nr.31334/20.11.2020 (bănuiesc că e o greșeală, fiindcă adresa a fost trimisă în octombrie – n.a.) către Inspectoratul Școlar al județului Hunedoara din data de 18.12.2020, s-au analizat propunerile de organizare a rețelei școlare a unităților de învățământ preuniversitar de pe raza municipiului Vulcan pentru anul școlar 2020-2021 (corect: 2021-2022 – n.a), iar prin adresa nr.5456/18.12.2020 înregistrată la Primăria municipiului Vulcan sub nr.38038/24.12.2020, se comunică că nu se acordă avizul conform propunerii noastre, pentru organizarea rețelei școlare a unităților de
8
www.zvj.ro miercuri, 17 februarie 2021
învățământ preuniversitar de stat de pe raza municipiului Vulcan pentru anul școlar 2021-2022”.
Nu se pomenește nimic
despre motivul pentru care Școala Gimnazială nr.5 a dorit să devină independentă, ci numai că noua organizare solicitată, dar refuzată, parțial, de IȘJ Hunedoara, s-a făcut „În conformitate cu prevederile art.61, alin.(2) din Legea Educației Naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ”. Aviz necesar pentru „aprobarea organizării rețelei școlare a unităților de învățământ preuniversitar de pe raza municipiului Vulcan pentru anul școlar 2021-2022 de către Consiliul local”. Prin urmare, structura rețelei școlilor din Vulcan este aceeași ca și în anii trecuți. Școala Gimnazială nr.4 face, pe mai departe, casă bună cu Grădinița cu program PN+PP nr.1, Școala Gimnazială nr.6 e tot singură, iar Școala Gimnazială nr.5 face corp comun, pe mai departe, cu Liceul Tehnologic „Mihai Viteazu”. Gheorghe OLTEANU
învăţământ
3
4
PERSPECTIVE
Trista realitate a anului 2021 ambalată într-un document oficial ce va ajunge la Bruxelles:
După cum sunt trase concluziile în „Strategia pentru tranziţia de la cărbune a Văii Jiului” de către cei de la PwC, zona noastră e praf și pulbere • Practic, imaginea e mult mai sumbră decât o văd administrațiile locale și localnicii
Proiectul „Strategia pentru tranziția de la cărbune a Văii Jiului” este finanțat de Comisia Europeană prin Programul de Sprijin pentru Reforme Structurale (DG-REFORM) și realizat în colaborare cu „PricewaterhouseCoopers (PwC)”, având drept beneficiar Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Totul despre noul „draft” al Strategiei de dezvoltare a Văii Jiului aflat pe site-ul MIPE!
Această strategie a fost întocmită de „PricewaterhouseCoopers Management Consultants” S.R.L. și reprezintă, conform informațiilor furnizate pe site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene „al patrulea livrabil al proiectului, fiind redactat cu scopul de a prezenta versiunea preliminară a strategiei de dezvoltare economică, socială și de mediu a Văii Jiului”. Este cum s-ar zice un draft revizuit, care a apărut în această lună, iar după numeroasele greșeli din „draftul” trecut, apărut și pe site-urile primăriilor, pentru așa-zisele „transparență” și „dezbatere publică”, să sperăm că acest document a fost redactat mai bine. Pentru câteva ediții de ziar, în mai multe episoade, ne vom apleca asupra documentului, iar asta o facem deoarece această strategie prevăzută pe perioada (2021-2030) s-ar putea să fie piatra de temelie a unui nou început pentru Valea Jiului. Un document mai mult decât important și e foarte bine să știm cu toții forma în care acesta va ajunge pe masa UE! Realizatorii acestui document, cei de la PwC ne spun încă de la început că „în identificarea și fundamentarea priorităților de dezvoltare și a acțiunilor propuse, au fost utilizate surse publice de informații, precum și informații obținute în urma consultărilor publice cu o gamă diversificată de autorități centrale și locale, precum și alte categorii de părți interesate, organizate de la începutul proiectului până în prezent, a interviurilor și atelierelor de lucru realizate de PwC cu părțile interesate în perioada martie – iunie 2020.
Reticența muncitorilor din industria minieră
Începutul Strategiei pentru Dezvoltarea Economică, Socială și de Mediu a Văii Jiului (2021-2030) are ca și consistență „situația actuală” a zonei noastre. Deci așa cum au văzut-o și o văd cei care s-au ocupat de conceperea acestui document important, ce va sta la baza proiectelor și finanțărilor europene până în anul 2030. De aceea, considerăm foarte importante concluziile trase de aceștia în urma discuțiilor cu reprezentanții autorităților locale, primarii, consilierii locali, sau cu reprezentanții oamenilor de afaceri, dar și tot ce a rezultat din analizele lor de pe teren, sau din datele statistice ale instituțiilor locale, județene și centrale referitoare la Valea Jiului, din 1990 și până în 2019-2020. Primul pasaj, prima concluzie: lucrătorii din industria minieră „sunt reticenți” față de „posibilitatea orientării spre alte activități”. Iată mai exact cum sună pasajul: „Realizarea tranziției de la cărbune în regiunile cu veche tradiție minieră este un proces complex, cu impact semnificativ asupra bunăstării comunităților locale și protecției mediului. Provocările sociale
sunt considerabile pe fondul concedierilor masive ce amplifică rata șomajului și a implicațiilor derivate din statutul dobândit de lucrătorii în industria minieră, reticenți față de posibilitatea orientării spre alte activități”. Legat de situația actuală a Văii Jiului, în continuarea textului se menționează următorul tablou, unul destul de negru din păcate, precum huila noastră cea de toate zilele, spunându-ni-se destul de clar și până când vor mai fi deschise minele Petrila și Lonea, anii 2026/2027. Măcar acum aflăm mai cu exactitate acest lucru, deoarece toți miniștri sau reprezentanții din minerit cu care presa a stat în ultimii doi ani de vorbă pe această temă, n-au dorit, n-au știut sau n-au vrut să spună un an, nici măcar cu aproximație! „Valea Jiului se distinge drept una dintre cele mai suferinde regiuni prin prisma acutelor probleme izvorâte din impactul negativ al disponibilizărilor în urma închiderii minelor începând din anul 1995, ce au generat șomaj ridicat, dislocarea tinerilor și adulților, sărăcie și excluziune. Procesul se continuă în prezent, în linie cu evoluțiile aferente tranziției carbonifere la nivel european, cu perspectiva închiderii minelor de la Lupeni și Lonea până în anul 2026/2027”, se arată în document.
Realizatorii documentului își declină responsabilitatea față de efectele acestei Strategii de dezvoltare! Nu și la încasare…
Totuși, înainte de prezentarea Strategiei de Dezvoltare se mai specifică ceva interesant și de ținut minte, mai ales de către administrațiile locale, și spunem asta să nu zică careva că n-a știut (!): „Persoana care citește acest raport este de acord că PwC, partenerii, directorii, angajații și agenții săi nu au și nu își asumă nicio responsabilitate față de acesta, fie că este stipulată în contract sau rezultată dintr-un prejudiciu (inclusiv limitare, neglijență și încălcarea responsabilității statutare), și nu sunt responsabili cu privire la nicio pierdere, daună sau cheltuială de niciun fel, cauzată de utilizarea acestui raport de către cititor, sau care este în alt mod consecința faptului că cititorul a primit acces la raport. Asta e mai ceva ca la producătorii de vaccinuri!
facebook.com/ziarulvaiijiului
miercuri, 17 februarie 2021
Lipsa acută a locurilor de muncă în Vale
În continuare și tot la situația actuală a Văii Jiului se vorbește despre lipsa locurilor de muncă pentru o mare parte din populația activă, fiind afectați aici, în general, foarte mulți tineri, fapt ce duce la adevărate drame sociale și la destrămări de familii. Să recunoaștem că acest „tablou” nu este cu nimic exagerat și până în acest an, după 31 de ani de democrație, nici un guvern nu au rezolvat aceste probleme, ba, din contră, unele guverne au adâncit criza prin care trece Valea Jiului, din 1997, de la „marile disponibilizări din minerit” făcute în perioada când Emil Constantinescu era președinte, și care, înainte de asta cu puține luni, venise în vizită la Mina Lupeni ca să-i liniștească pe mineri, zicândule „că va fi bine”, să nu uităm asta! Dar să vedem împreună ce spune documentul, legat de ce am spus mai sus: „Programele de restructurare au dus la pierderea a peste 40.000 de locuri de muncă dintre cele peste 45.000 existente în industria minieră, numărul persoanelor neangajate în rândul populației active depășind rata de 50% într-o perioadă scurtă de timp. Populația zonei este puternic afectată de declinul industriei miniere și expusă riscurilor severe pe dimensiunea socială din cauza unei scăzute dezvoltări economice ce nu a permis atragerea de investitori și a determinat lipsa unei evoluții pozitive pe toate palierele importante care contribuie la calitatea vieții, în special educație, servicii medicale și asistență socială. Aducerea în stare de șomaj a unor lucrători încă tineri și apți de muncă s-a răsfrânt negativ asupra situației multor familii din Valea Jiului: rămași fără un loc de muncă și nereușind să beneficieze de oportunități la nivel local, părinții și-au lăsat copiii în grija comunității sau a altor familii, alegând calea migrației în afara Văii sau chiar a țării. Efectele acestei destrămări familiale și distanțarea parentală au acutizat alarmant profilul copiilor rămași acasă: abandonul școlar, implicarea în acte anti-sociale, drog-adicția au devenit comportamente nocive larg răspândite, care prezintă provocări inclusiv pentru furnizorii de servicii sociale. Șomerii care au continuat să rămână în Vale și-au pierdut speranța în șansa unui viitor care să le confere posibilități de trai decent, devenind victime ale resemnării. În lipsa unei dezvoltări economice durabile, nu au putut fi create locuri de muncă pentru acoperirea nevoilor de ocupare profesională, astfel încât și „tinerii pensionari”, rămași șomeri la o vârstă ce încă le permitea implicare activă în muncă, și-au redus interesul pentru activități lucrative, situație valabilă mai ales pentru foștii lucrători din mine care beneficiază și de un nivel satisfăcător al pensiilor”.
Despre „situația precară” a sistemului de învățământ din Valea Jiului
Mergem mai departe și ajungem pe text la analiza privind pregătirea profesională a celor care nu au de lucru și ar dori să se angajeze. O problemă subliniată mereu și de antreprenorii din Valea Jiului, care nu de puține ori au ridicat în spațiul public treaba asta, aceștia susținând că ar angaja dar nu găsesc decât persoane necalificate, ori calificate pe alte meserii decât cele ce se cer în acest moment. Iată ce spun cei de la PwC față de această chestiune: „În plus, Valea Jiului dispune de posibilități modeste de pregătire profesională și dezvoltare de competențe, în pofida potențialului existent la nivelul Universității din Petroșani și centrelor de cercetare, precum INSEMEX. Sistemul de învățământ se află în situație precară: metodele de predare sunt neadaptate tendințelor actuale, dotarea unităților de învățământ se situează sub standardele actuale de modernizare, profesorii nu
8
www.zvj.ro miercuri, 17 februarie 2021
au beneficiat de posibilități de calificare pentru a se specializa în acordarea îndrumării profesionale necesare tinerilor aflați în căutarea unui drum în viață, în școlile tehnice lipsesc echipamentele performante, iar abandonul școlar timpuriu și lipsa unui mecanism coerent de formare profesională accentuează situația critică a sistemului. Aici, să vedem dacă și primarii noștri și directorii de școli sunt de acord întrutotul, toți, susținând, cel puțin în interviuri, ca și cei de la inspectoratul școlar județean, că elevii din Vale învață în cele mai bune condiții și prin cele mai bune metode de predare, adaptate șa școala modernă europeană. Ei bine, iată, niște persoane neutre de Valea Jiului, văd altcumva situația învățământului din Vale! O fi, n-o fi așa, vă lăsăm pe dumneavoastră să trageți concluziile.
„Calitatea vieții” omului din Valea Jiului – tablou de groază!
Ajungem încet pe text și la „calitatea vieții” actuale a cetățeanului din Valea Jiului. Iată cum văd acest lucru cei de la PwC: „Calitatea vieții oamenilor din Valea Jiului înregistrează dificultăți și pe fondul neajunsurilor din sistemul medical. Cu o populație majoritar îmbătrânită, nevoile de asistență medicală sunt semnificative. Spitalele și clinicile locale se confruntă cu un deficit de cadre medicale, cu insuficienta dezvoltare a unor specialități precum medicina de familie, cu dotare minimală pentru tratamente paliative și recuperatorii, cu un sistem greoi de acoperire a tuturor nevoilor cu operativitate în absența mecanismelor digitale și a unor echipamente medicale performante. În mod particular, o mare parte a populației Văii se înscrie în categoria vulnerabilă, necesitând servicii zilnice nu doar medicale, ci și de asistență socială. Cartierele marginalizate reclamă o atenție deosebită: sistemul de locuire și condițiile de trai sunt precare, sărăcia și delincvența juvenilă se acutizează, iar proliferarea fenomenelor sociale deviante umbrește mai mult viața separării copilului de familie și mai ales eforturile de reintegrare a copilului în familie sunt încă modeste pe fondul lipsei personalului de specialitate. În pofida eforturilor și sprijinului acordat de asociațiile de profil tuturor categoriilor de persoane vulnerabile, sistemul serviciilor sociale încă nu poate acoperi la standardele dorite nevoile populației suferinde, preponderent din cauza resurselor modeste de finanțare”. Observați că tot acest tablou „pictat” reflectă doar părți negative, practic altceva nimic bun nu este scos în evidență. De exagerat nu se exagerează prea mult, dar parcă ar trebui să fie arătate și lucrurile bune, că sunt și din astea destule. Revenind la descrierea calității vieții, ei bine, stimați cititori, când vreun ziarist local se apropie prin scris de imaginea asta, tristă, sumbră, fără nici un orizont în ceea ce privește viitorul, sar pe el să-l condamne unii și alții, cei mai mulți din tabere politice (în general tabere aflate în barca primarului din localitatea respectivă care susțin că jurnalistul are ceva cu primarul, de râsu-plânsu nu altceva!), spunând că n-are dreptate, că exagerează, că o face politic ca să discrediteze edilul și alte și alte acuzații… Oameni buni, acum, cele de mai sus le explică cei de la firma de consultanță, PwC, una dintre cele mai tari în domeniu din lume! Oameni neutri, care nu locuiesc în Vale și care nu au nici carnet de partid, indiferent de culoarea lui! Oameni care vor trimite acest document la Uniunea Europeană, iar în urma acestei Strategii de dezvoltare vor fi finanțate sau nu proiecte europene, proiecte care ar ajuta Valea Jiului să nu moară.
Despre poluare și închideri de mine ce afectează mediul și populația Văii
Concluziile celor de la PwC privind poluarea atnosferică ne-au surprins puțin și pe noi și de data asta nu putem spune că au dreptate 100%. De ce? Ei vorbesc de poluarea făcută de mine și de termocentrală. Care mine, domnilor? Astea patru? Hai să fim serioși. Care termocentrală, când sistemul de termoficare nu merge de două ierni? Să fim serioși din nou! Păi, poluare, era atunci când după o jumătate de zi gulerul la cămașă era negru, de nu mai ieșea funinginea aia nici la spălat. Dar asta era cam până prin 1997. Acum e liniște și pace, în condițiile în care s-au închis marea majoritate a minelor, dintre care amintim așa dintr-o clipă, în timp ce scriem, minele de huilă: Petrila, Uricani, Paroșeni, Dâlja, Aninoasa, Valea de Brazi, Bărbăteni, Iscroni… Dar să vedem cum se scrie la document: „Poluarea atmosferică specifică zonei are poate cel mai semnificativ impact asupra calității vieții populației pe fondul afectării sănătății. Incidența îmbolnăvirilor la nivelul aparatului respirator depășește în Valea Jiului valorile medii la nivel național, principalele victime fiind copiii. Poluarea aerului, determinată, în principal, de activitatea centralei termoelectrice și a stațiilor de ventilație ale minelor, dar și de apele uzate provenite din extracția și procesarea cărbunelui, modificările în configurația scoarței terestre care afectează regimul hidrologic regional, activitățile din sectorul industrial care generează deșeuri ce necesită depozitare definitivă pe terenuri degradate, prezentând și contaminare destul de pronunțată cu metale grele sau depozitarea deșeurilor municipale pe amplasamente care nu îndeplinesc condițiile de protecție a factorilor de mediu, inclusiv în apropierea locurilor de joacă pentru copii, sunt doar câteva semnale de alarmă. Survenirea unor inundații foarte abundente, precum cele din luna iunie 2020 (record istoric de 175 litri de apă pe metru pătrat – nota red. – De fapt au fost peste 200 l/mp!)), ce au distrus îndiguirile, au rupt drumul național 66A și au afectat masiv locuințele din Lupeni și Uricani, reclamă amenajări consolidate și unitare la nivelul râurilor din zonă. Înregistrarea unor incidente – precum cel de la fost Mină Dâlja, care a afectat calitatea aerului prin scurgeri nocive de fum – ridică semne de întrebare privind respectarea procedurilor de închidere a minelor din perspectiva asigurării protecției mediului. Pe fondul reliefului depresionar care reține masele de aer poluant, regimului pluvial activ și obiectivelor industriale existente, fauna și flora Văii Jiului sunt afectate de poluare (decolorarea sau pierderea completă a frunzișului unor arbori, scăderea populației acvatice și a efectivelor de vânat etc.), aspect cu impact semnificativ pentru perspectiva ecosistemului zonei și biodiversității”. Iată că în document se vorbește și de incidentul de la fosta Mină Dâlja, de anul trecut, când cei de la CEH ne spuneau că acolo toate sunt bune și frumoase și că închiderea galeriei s-a făcut în cel mai profesionist mod. Oare?
Printr-o frază cei de la PwC trag și concluzia finală la starea actuală a Văii Jiului:
„Azi în Valea Jiului mulți oameni și-au pierdut încrederea în ziua de mâine, nu mai speră să trăiască o schimbare în bine și percep cu scepticism pronunțat posibilitatea creării unor oportunități reale de dezvoltare ce ar modifica actualul status-quo”. (va urma)
PERSPECTIVE
Corneliu BRAN
5
6
din judeţ Tăierea voucherelor de vacanţă – în atenţia prefectului
Marți, 16 februarie, prefectul județului Hunedoara, Călin Petru Marian, l-a primit pe vicepreședintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc, Lucian Stanciu. Acesta i-a transmis reprezentantului guvernului în județul Hunedoara un memoriu referitor la
problemele actuale ale activităților din turism, unul dintre sectoarele economice puternic afectate de pandemia provocată de apariția virusului SARS-Cov2. În documentul semnat de Comitetul Director al F.P.T.R. se arată nemulțumirea față de intenția executivului de a nu mai acorda vouchere de vacanță, în anul 2021. Totodată, reprezentanții patronatelor din turism solicită operaționalizarea celorlalte măsuri dedicate turismului românesc pentru diminuarea impactului economic și social, ca urmare a reducerii activității operatorilor economici din acest domeniu. Prefectul județului, Călin Petru Marian, consideră că turismul în general, cel hunedorean în particular, trebuie sprijinit în continuare prin măsuri care pot fi luate în funcție de bugetul național pentru acest an.
„Voi transmite Guvernului României toate solicitările patronatelor din turism și sper ca, după o analiză economică și financiară atentă, să fie găsite soluții la nivel național, pentru rezolvarea problemelor semnalate.” – a declarat Călin Petru Marian. BIROUL DE PRESĂ AL PREFECTURII HUNEDOARA
facebook.com/ziarulvaiijiului
miercuri, 17 februarie 2021
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
AuTo
Porneşti cu încredere în sensul pe care tocmai l-ai ales, convins că ai făcut cea mai bună alegere şi că, la capăt, te aşteaptă adevărul.
mica publicitate
• Logan Prestige 1.0 SCE, înmatriculat 2018, alb, 119.000 km, 6500 euro sau predare leasing (mai sunt 24 rate) Telefon: 0761756839
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Nu te baza pe o singură sursă de bani în totalitate, pentru că nici nu ştii când izvorul respectiv seacă şi rămâi… lefter.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Primeşti o informaţie care are un rol stimulativ asupra ta. Îţi dă alt chef de acţiune, de implicare, îţi amplifică speranţele că nu mai e mult până ce vei ajunge la un anumit ţel.
rac (22 Iun - 22 Iul)
Nu eşti prea sigur pe sentimentele persoanei iubite, deşi ţi le arată cât poate de des şi cât mai vizibil, dar tu tot te îndoieşti.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Ai un sentiment ciudat cu care te-ai trezit de dimineaţă, cum că ceva urmează să se încheie în mod ciudat şi nedorit. Nu e o emoţie prea plăcută, e ca tracul de dinaintea unui eveniment căruia îi acorzi semnificaţii deosebite.
Fecioară (23 Aug - 21 sep)
Reuşeşti să intervii la timp într-o situaţie din care ai putea avea mult de pierdut, poate chiar din propriile greşeli.
Balanţă (22 sep - 22 oct)
Eşti încântat că ai reuşit să te mai achiţi de o serie de plăţi restante care-şi aşteptau rândul de ceva vreme.
scorpion (23 oct - 21 Noi)
partea ta.
Te înarmezi cu toată puterea pentru a te avânta într-un proiect nou de anvergură care va necesita resurse imense de energie din
săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Ai mari rezerve dacă să te implici într-o afacere care pare bună, la prima vedere, dar prea observi în jur reacţii de neîncredere, încât te influenţează şi pe tine.
capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Te bucură liniştea care s-a instalat peste unele probleme care te-au ţinut pe loc în ultima vreme. Nu se mai întâmplă nimic, ceea ce e pe placul tău, pentru că aşa mai poţi răsufla şi tu un pic…
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
opusă.
Indiferent din ce tabără faci parte, a celor tineri sau a celor mai maturi, te bucuri de o bună cooperare cu cei din generaţia diametral
peşti (19 Feb - 20 Mar)
Ceea ce ar fi trebuit să fie un ajutor în avantajul tău, va avea efecte exact contrarii, pentru că cel care vrea să te ajute azi mai degrabă strică.
Horoscop
8
www.zvj.ro miercuri, 17 februarie 2021
DIVERSE
7
8
REMEMBER
ÎNCREMENIREA ORELOR PENTRU SÂNGELE CELUI PLECAT
Într-un sfârșit de noiembrie am înţeles cel mai bine versul lui Mircea Andraş: „sângele celor plecaţi urcă în cei vii”, pentru că el s-a hotărât să plece în neunde. Am avut fericitul privilegiu să-l întâlnesc ca om şi scriitor. În el am văzut mereu două lumi: o lume a dăruirii, când se împărţea celorlalţi pentru a-i lumina cu bucuria cuvintelor; o altă lume aşezată în penumbrele unei vieţi, dincolo de lentilele care despart tăcerile. Serile petrecute la Cenaclul „Boema” au avut farmecul lor tocmai prin prezenţa acestui spirit deosebit. Era frumos în tot ceea ce spunea chiar dacă vorbele sale foloseau de cele mai multe ori cuţitul lucidităţii. A fost un neîntrecut spadasin al limbii, ştiind să amestece mierea şi otrava în cantităţi acceptabile, aducându-i pe convivi cu picioarele pe pământ. Întotdeauna a dovedit o cunoaştere temeinică a firii omeneşti, având pentru fiecare dintre noi mâna întinsă a prieteniei. Acesta a fost şi motivul pentru care nu cred că cineva s-ar fi supărat pentru epigramele mai puţin favorabile, dar îndreptăţite. M-am întrebat de multe ori ce se ascunde în spatele umorului debordant al acestui om deosebit. Râsul lui nu a fost niciodată un râs homeric, pentru că avea o
facebook.com/ziarulvaiijiului
fineţe de filigran şi mereu am crezut că este îmbinat cu o tainică tristeţe, greu perceptibilă pentru cei atât de puţin atenţi. Spada umorului său a fost, de fapt, o floare pe care a dăruit-o cu plăcere celor care au avut deschiderea să priceapă. Umorul a fost combustibilul ecologic al bucuriei pe care a voit să o reverse peste noi. Când am citit cărţile de poezie ale lui Mircea am înţeles că umorul lui este, paradoxal, mai mult o tristeţe metafizică, alta fiind chemarea misterioasă a fiinţei lui. Pentru că lucrurile stau aşa, acum când postumitatea lui a început, citez aici poemul „ORA – 4:05”, din volumul Noapte cu mesteceni albi, care este un sigiliu pus peste viaţă: „Martor cu limba tăiată în ploile oglinzii / lumină închipuită – lumină neîmplinită / ce cântec ţi-a înmugurit în fiecare palmă / şi în floarea-n care aerul nu doare / violet de seară se destramă la porţi / clopote de aramă lovind în ape târzii / solii florilor moarte vor evada din fiecare / iluzie şi ceasul care bate pentru orişicare-n parte / icoanele doar icoanele gravează pe cer / solemnul imn al trecerii noastre / rămân aşadar martor cu limba tăiată / şi nu voi ţine nici un discurs celor plecaţi să se / întoarcă în noi / (va trebui totuşi să vă iubesc pe toţi / sătul de
străinul din mine)”. Acum, Mircea este „un martor cu limba tăiată”, trecut de ultima vamă şi lăsat liber în câmpul literaturii româneşti. Probabil că vor face unii analize, clasificări şi ierarhii, dar cine se va încumeta să încorporeze în text bucuria şi prietenia pe care ne-a dăruit-o acest om deosebit? El însuşi este de acum un text, pe care fiecare îl va citi în cheie proprie. Aş vrea ca istoria literaturii să nu fie doar o afacere în care îngerii nu au loc. Îl văd pe Mircea trecând pe străzile din Petroşani. Este puţin înclinat spre partea stângă sau, poate, nu am văzut bine şi e înclinat spre dreapta… Între el şi lume există o pereche de lentile ca acelea şlefuite cândva de Spinoza. La patru metri de mine este adâncit în gândurile mersului. Privirea ocultată este inversă, ca aceea care i-a adus nenorocirea lui Orfeu. Este dorinţa de a stăpâni drumul care duce şi aduce în pendulare luminile mântuitoare ale iubirii. I-am atins de fiecare dată umărul drept sau stâng, după cum era de înclinat, şi miracolul s-a petrecut de fiecare dată. Apele şlefuite de Spinoza s-au luminat şi a apărut omul înotând spre mine din marea lui. Cuvintele erau doar martorii acestor întâlniri pentru că însoţeau sentimentul unei regăsiri. Voi privi de acum cu atenţie drumurile. Nu cred în dispariţia lui Mircea. El este prietenul drag care şi-a găsit sălaşul în apele amurgului, dar poate urca în cei vii. Ion HIRGHIDUŞ
miercuri, 17 februarie 2021