Ziarul Vaii Jiului
Vulcan
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
nu există lege
)
împotriva luI! aDeVĂRu
Cotidian regional * apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani
Director:
Cătălin DOCEA
Curs valutar:
1€ = 4,8744 lei 1$ = 4,0205 lei
1₤ = 5,5666 lei
joi, 11 februarie 2021
anul XIV • nr. 3020 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
Vulcan
Nu e sigur dacă sesizarea i-a fost luată în considerare
Cea ce a semnalat consilierul local Dan Petre Petculescu nu e o noutate. Cum noutate nu e nici faptul că, deși situații de acest gen pot fi văzute zi de zi, nu s-a făcut mai nimic, pentru ca ele să nu se mai petreacă. este vorba,
așa cum a amintit veteranul aleșilor locali din legislativul vulcănean, despre accidentele rutiere, mai mari sau mai mici, care se petrec pe Bulevardul
Mihai Viteazul din cauza modului defectuos în care unii conductori auto își parchează autovehiculele. Fie cu roțile prea aproape de trecerea de pietoni, fie chiar pe aceasta. Iar când în acest mod este parcată o dubiță, de exemplu, e clar că cei de la volanul autoturismelor aflate în mers nu au cum să-i vadă pe eventualii pietoni care se avântă pe trecere.
Dan Petre Petculescu
a dat ca exemplu ceea ce se petrece îndeosebi seara, în preajma unor localuri din Vulcan. La orele acelea se întâmplă ca autoturismele să fie parcate peste tot, inclusiv pe partea dinspre trotuar a trecerilor de pietoni. „Aș vrea să văd că se iau măsuri, pentru ca așa ceva să nu se mai petreacă”, a insistat consilierul local. Numai că, așa cum l-am putut „citi” după aceea, nici el nu este sigur că sesizarea i-a fost reținută și că se va rezolva ceva în acest sens. Gheorghe Olteanu
Ile se arată îngrijorat de lipsa fochiștilor
Proiectul de hotărâre privind aprobarea organigramei și a statutului de funcții ale Primăriei municipiului Vulcan apare la începutul fiecărui an, chiar în mapa primei ședințe ordinare, ca să fie dezbătut și aprobat de către consilierii locali. Mai mult,
ca să fie aprobat, fiindcă, de când particip la aceste ședințe, nu am auzit spunându-se că numărul de posturi de acolo sau de dincolo este prea mare sau să se deplângă faptul că un serviciu sau altul are un număr insuficient de lucrători. Așa, ca să vă faceți o idee cum se prezintă situația posturilor din Primăria Vulcan, am selectat câteva date din raportul la proiectul de hotărâre amintit. În aparatul de specialitate al primarului sunt 175 de posturi. În Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor sunt patru. Serviciul Public de Poliție Locală cuprinde 29 de posturi. Direcția de Asistență Socială are tot 29 de posturi, numai că, se precizează, „nu este condiționat de numărul de posturi stabilit și comunicat anual de Instituția Prefectului”. Cu alte cuvinte, aici se pot face angajări ori de câte ori este nevoie. În instituțiile publice subordonate Consiliului Local Vulcan există 53 de posturi, distribuite în felul următor: 12 la Clubul Sportiv Municipal Mihai Viteazu și 41 la Serviciul Public de Salubrizare Vulcan. Cu specificația că și la salubrizare: „Acest număr nefiind condiționat de numărul de posturi stabilit și comunicat anual de Instituția Prefectului”.
Și, fiindcă
am amintit de Instituția Prefectului, trebuie spus că, prin adresa nr.3694/ 15.04.2020, aceasta a comunicat că numărul maxim de posturi stabilit pentru Primăria municipiului Vulcan este de: 188 pentru aparatul de specialitate al primarului, precum și pentru instituțiile publice locale, 4 pentru Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor cu sau fără personalitate juridică și 29 pentru Serviciul Public de Poliție Locală. Numărul maxim total de posturi este de 221. Prezentarea proiectului de hotărâre nu a dat naștere la cine știe ce discuții. Doar consilierul local USR Dan Constantin Marinescu a amenințat cu un amendament intenția de a se majora numărul de posturi de la Serviciul Public de Salubrizare Vulcan. L-a domolit, însă, doamna jr. Mihaela Rogobete, secretarul municipiului, care i-a spus că posturile respective nu apar în această organigramă.
Singura nedumerire
a fost cea a consilierului local PSD Gheorghe Ile care ar fi vrut ca, în schema de angajare, să fi apărut și posturile de fochiști necesare bunei funcționări a celor patru centrale termice automate existente la blocurile sociale „G” de pe Traian și „C” de la Dincă. Solicitarea lui a fost să se înființeze un compartiment de întreținere și control al acestor centrale termice. Mai mult, consilierul local Gheorghe Ile a vrut ca persoanele să fie nominalizate. Pe el l-a liniștit Cristian Merișanu. Primarul i-a răspuns că problema centralelor termice a fost avută în vedere atunci când s-a pus chestiunea monitorizării și digitalizării întregului oraș. „Chiar și serviciul de iluminat va fi cu lămpi electrice acționate de la distanță”, a menționat el. Din respect, cred eu, nu i-a amintit că problema cu funcționarea defectuoasă a centralelor termice de la „G”-uri nu este de zi, de ieri. În urmă cu vreo doi-trei ani, locatarii din ele au vrut să intre buluc peste primar, din cauza frigului pe care-l făceau în calitate de chiriași în imobilele respective. Gheorghe Olteanu
2
EDILITARE
Pe strada Cărbunelui,
După ce locul a fost curăţat ca-n palmă, mormanul de gunoi e iar cât casa
Un adevărat dezastru ecologic și un focar imens de infecție - pe strada Cărbunelui din Colonia de Jos a Petroșaniului.
Urmare a unor sesizări, miercuri am mers pe str. Cărbunelui, să ne convingem cu ochii noștri de realitatea din teren. Dincolo de imagini, am reținut starea jalnică a zonei, unde nu demult s-a asfaltat. Numai că, acolo unde pe trotuar s-a oprit asfaltul, după ultima casă, străjuiesc acum bălți imense, adevărate iazuri, numai peștele lipsește la cât sunt de mari și de adânci. Ne-am lămurit și noi… Însă, ținând cont că este o zonă limitrofă, probabil că asfaltul de pe trotuar, până spre strada adiacentă nu va mai fi turnat. Dar măcar niște pietriș și zgură s-ar putea aduce și tasa, astfel încât să se astupe gropile și să nu mai existe iarna viitoare aceiași situație. Revenind la „cocina de gunoi” de pe strada Cărbunelui, acum un an și ceva, dacă vă mai aduceți aminte, ZVJ a sesizat că exact în același loc sunt mormane mari de gunoi. Cei de la Mediu din primărie s-au sesizat imediat, au mers pe teren și au amendat două familii, după ce au urmărit mai multe zile situația. Apoi, locul a fost curățat ca-n palmă. După un timp, situația se prezintă din nou după cum se poate vedea, iar
)
Ziarul Vaii Jiului
noi facem din nou apel către inspectorii de mediu să meargă să vadă din nou cine poluează zona cu deșeuri menajere. Poate nu sunt tot aceleași familii. Cineva ne spunea că au fost aruncate dintr-o căruță, iar vântul lea înșirat. Culmea, respectivul cetățean, când l-am întrebat de ce nu le-a spus să nu arunce acolo, s-au de ce nu a anunțat imediat la dispeceratul poliției locale, a ridicat din umeri, s-a întors și a plecat! Da, cam asta-i atitudinea unor concetățeni, din păcate. Și așa îi înțelegem și pe cei de la Mediu când ne spun că nimeni, nici un martor, nu
Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani 24348364 n J20/1310/2008
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN
vrea să semneze procesul-verbal, când se constată și se surprind chiar asupra faptului astfel de poluatori, să nu le zicem nesimțiți. „Patru mașini de gunoi au fost luate de-acolo din zonă vara trecută, de pe mai multe străzi. Avem mereu de furcă cu anumiți cetățeni din zona respectivă, care nu înțeleg că gunoiul nu se aruncă pe marginea drumului. Unii fost prinși, amendați, dar apar mereu alții și alții, iar cei care văd ce se întâmplă, oameni de bună credință, de altfel, nu vor să spună cine sunt făptașii, chiar dacă-i cunosc…”, ne-a spus Ciprian Preda, directorul SPADPP. Probabil că și în această zonă, ca și în alte vreo treipatru din Colonia Petroșani s-ar impune un sistem de monitorizare video, măcar temporar. Dar, până acolo, problema trebuie rezolvată și probabil se va strânge din nou gunoiul, iar după un timp unii vor arunca din nou gunoiul menajer acolo. O poveste, cum s-ar zice, fără sfârșit! Că așa e nesimțirea… Corneliu BRAN
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
joi, 11 februarie 2021
Un pas decisiv al distrugerii definitive HoReCa
Senatorul Cristian Resmeriţă - nemulţumit de decizia guvernului de a tăia cu cinism voucherele de vacanţă
Un nou mesaj de nemulțumire a fost transmis miercuri de senatorul PSD Cristian Resmeriță. De data aceasta senatorul este nemulțumit de decizia Guvernului Cîțu privind voucherele de vacanță pentru bugetari.
„La începutul acestei săptămâni, Guvernul României a luat decizia ca toți cei care beneficiază de vouchere de vacanță, începând cu acest an, să-și piardă acest drept. Cu surprindere am aflat despre această decizie a Guvernului
PNL-USR PLUS-UDMR, condus de domnul prim-ministru Cîțu. Consider că acesta este un pas decisiv pe care actuala guvernare îl face pentru a distruge definitiv domeniul HoReCa”, a transmis senatorul social-democrat lupenean. Corneliu BRAN
8
www.zvj.ro joi, 11 februarie 2021
Pe str. Ion Luca Caragiale,
Din cauza gropilor imense, a noroiului și a bălţilor enorme, drumul este necirculabil
Situație sub orice critică pe strada Ion Luca Caragiale din Colonia de Jos a Petroșaniului! Miercuri am dat curs și cererii unor cetățeni de pe această stradă, care ne-au chemat să vedem cum arată strada lor…
Într-adevăr, încă de la intrarea pe stradă, dinspre Cărbunelui, abia ce puteai să pășești. Noroaiele sunt mari, iar gropile adânci. Atât de adânci, încât după ce se umplu cu apa de ploaie depășesc serios câteva palme, apa trecând cu mult de gleznă. În dreptul uneia dintre case, am constatat că proprietarii de-acolo, ca să nu le intre apa în curte de pe drum, au făcut un fel de dig din zgura rezultată din teracotele din casă folosite acum iarna la încălzirea locuinței. Desigur, o protecție temporară, dar care-i scutește pe moment de năvala apei de pe drum. Puțin mai încolo, cineva ne-a spus că „atunci când plouă tare e dezastru, s-a ajuns chiar ca unii dintre proprietari să-și pună saci de nisip lângă gardul dinspre drum și la poarta de la intrare în curte”. Semnalăm toate astea în speranța că acești oameni vor fi ajutați de DPADPP cu ceva piatră
pe stradă. Știm, și le-am spus și cetățenilor deacolo, că strada va intra anul acesta în reabilitare. Sau cel puțin așa s-a spus din primărie. Până atunci însă este necesar, ca aerul, ceva piatră turnată pe stradă, astfel încât oamenii să nu mai meargă prin noroi până deasupra gleznei și nici să nu le mai intre apa prin curte. Este un apel de bun simț făcut nu numai de noi, ci chiar de oamenii ce locuiesc pe această stradă, plătitori și ei, ca toată lumea, de taxe și impozite. Corneliu BRAN
ACTUALITATE
3
4
SPORT
Fraţi de sânge și de fotbal Vlad și Alex Buțurcă sunt frați de sânge și au aceeași pasiune: fotbalul. Doar că au luat-o pe drumuri separate. Vlad spre liga a doua, iar Alex la liga a patra.
O întâlnire (ne)întâmplătoare
Vlad are 19 ani și a făcut deja pasul spre eșalonul al doilea superior. A plecat la Viitorul Târgu Jiu, grupare pregătită de Flavius Stoican. Jucătorul nu a uitat nicio clipă de unde a început fotbalul. „Am început să joc fotbal la vârsta de 9 ani. Am mers la stadion și, din întâmplare, mam întâlnit cu domnul Sorin Bejan. Acesta mi-a propus să merg la echipa sa. Așa a început totul. Îi mulțumesc pe această cale pentru ca am avut ce învăța de la dumnealui și m-a ajutat foarte mult în tot ceea ce înseamnă sport", spune fotbalistul pentru „Ziarul Văii Jiului”.
Navetă grea - ambiție mare
Jucătorul a făcut sacrificii o bună perioadă de timp pentru a-și urma visul.
„Am jucat câțiva ani buni la Lupeni, apoi am plecat la Jiul Petroșani. Gândindu-mă la mine și la viitorul meu, m-am consultat cu părinții mei și au fost de acord să mă duc la Jiul Petroșani. Mi-a fost foarte greu, fiindcă făceam liceul la Vulcan, și după ore aveam antrenament la Petroșani. După ore, trebuia să merg acasă, să mă schimb și să plec direct la antrenament. Nici nu mai aveam timp să mănânc. După 1 an, la Jiul Petroșani, am ales să mă transfer la Târgu Jiu și cu fotbalul și cu școala. M-am integrat foarte bine, am avut meciuri, turnee, unde am încercat pe cât posibil să câștig absolut orice, să ies în evidentă, eu gândindu-mă că poate mă vede cineva”, spune jucătorul. Și așa s-a și întâmplat, Vlad a fost remarcat a ajuns la liga a treia și de acolo spre liga a doua. „Am jucat mijlocaș lateral la orice echipă și cred că cea mai notabilă performanță a mea este pasul acesta la liga 2. Din păcate, nu am avut ocazia să joc alături sau contra fratelui meu, deși îmi doream asta foarte mult. Dar nu a fost să fie. Fratele meu a rămas să joace în liga a patra la CSM Vulcan. Eu vreau să dau tot ce am mai bun și să tind tot mai sus”, a concluzionat jucătorul, student la Facultatea de Educație Fizică și Sport din Târgu Jiu.
Veste bună pentru echipele din liga a patra:
Testele PCR ar putea fi înlocuite cu testele rapide antigen
• Mai ieftin, dar nu mai sigur
Dan Voicu, antrenorul echipei de fotbal din liga a patra, CSM Vulcan spune că dacă vor rămâne în continuare testele PCR, echipa sa nu va mai putea face față, dacă ținem cont de faptul că vulcănenii au de jucat patru restante.
„Avem patru restanțe, plus meciurile din campionat. Numai pentru restanțe am avea nevoie de 10.000 de lei pentru testele PCR, nu mai vorbim de campionat. E prea mult, cheltuieli mari pe care nu le permitem, mai ales că nici bugetul nu a fost aprobat”, a declarat, pentru „Ziarul Văii Jiului”, Dan Voicu. Cristian Petrean, președintele AJF Hunedoara este însă optimist: „Ministrul Sportului a anunțat deja că se fac demersuri pentru testele rapide al căror cost este mult scăzut. Așa că așteptam și protocolul. Dacă va fi pus în practică, până la finele lunii februarie, atunci restanțele vor începe conform programului”, a declarat oficialul. Costul unui test rapid este undeva între 20 și 40 de lei, în timp ce costul unui test PCR este la 250 de lei. Conform specialiștilor, testul cel mai sigur este cel PCR. „Decizia reluării campionatului va fi luată funcție de protocolul ce va ajunge la FRF. Repet, poate vom fi nevoiți să decalăm puțin. Oricum vestea este una bună", a mai precizat Petrean.
Viitorul copiilor la fotbal La 18 februarie, la Petroșani, va avea loc o întâlnire între oficialii AJF Hunedoara și reprezentanții cluburilor de copii și juniori.
Activitatea acestora a fost suspendată, firesc, anul trecut din cauza pandemiei. Antrenorii din Vale cer găsirea unei soluții pentru reluarea competițiilor, măcar sub forma unor turnee. Președintele AJF, Cristian Petrean, spune că întâlnirea are exact acest scop de a găsi soluții pentru ca cei mici să joace din nou fotbal. Din păcate, indicele de infectare la mia de locuitori are, în continuare, în Valea Jiului cote alarmante. Această chestiune de ordin epidemiologic reprezintă, de fapt, toată problema, dat fiind că România se află în stare de alertă. Ceea ce arată că pericolul nu a trecut. Pagină realizată de Loredana JUGLEA
facebook.com/ziarulvaiijiului
joi, 11 februarie 2021
Marian Boboc vă prezintă:
Odată cu edificarea de noi locuinţe, străzi, cartiere, făbricuţe, Primăria Petroşani se confruntă cu un nou tip de act administrativ: cererea de extindere/ reparare a apeductului/ conductei de apă/ canalizării. Aceste cereri ale cetăţenilor vorbesc de la sine de dezvoltarea urbei şi de dinamica investiţională a exploatării apei. În cele ce urmează ne vom ocupa de câteva dintre aceste cereri, arondate unor nevoi diferite. Gheaţa din Valea Jiului a reprezentat nu doar o sursă de venit pentru negustorii care exploatau această resursă naturală, devenită marfă căutată în lunile călduroase, ci şi o preocupare sanitară a adminis¬traţiei locale. La 21 februarie 1921 Primăria Petroşani îl atenţionează pe medicul de circumscripţie despre situaţia gheţii din bălţile Livezeni, exploatată de negustorul Scheffer: „(...) Bine¬voiţi a lua la cunoştinţă că mai multe plângeri a venit primăriei, din motivul acela că Dl. Scheffer şi ortacii au transportat ghiaţa din bălţile ce sunt pe câmpul Livezenilor, în care bălţi din partea oficiilor barometrice s-au trans¬por¬tat murdăriile din latrine. Vă rog binevoiţi a constata că acele bălţi din care sau transportat ghiaţa sunt curate adecă apa este limpede şi neinfectată prin murdării, ca ghiaţa adusă în gheţării să nu conţină microbi periculoşi pentru (...) în timp de vară”. (O cerere adresată peste…. 12 ani, tot în ianuarie, primarului Petroşa¬niu¬lui de Adolf Muller confir¬mă faptul că gheaţa reprezenta o marfă vandabilă şi în 1933, dar care necesita o autorizaţie din partea primăriei, care, după cum aţi citit mai înainte, gestiona alimentarea cu apă a oraşului: „Domnule Primar/ Subsemnatul Muller Adolf domiciliat în comuna Petrila-Lonea cu tot respectul Vă rog să binevoiţi a-mi da cuve¬nita autorizaţie, ca să pot folosi apa din conducta comunei Petroşani pentru fabricarea de gheaţă, care gheaţă se va folosi în marea majoritate de comună neavând comuna gheţari (sic!)!”. La 27 ianuarie, Comisia interimară a comu¬nei urbane Petroşani pune în discuţie cererea lui Adolf Muller. După citirea cererii, secretarul primăriei comunică faptul că „mecanicul conductei de apă nu a obiecţionat nimica contra aprobării cererii din motivul că este apă suficientă şi nu se va folosi o cantitate mai mare de apă”. Prin urmare, membrii comisiei interimare hotărăsc: „în unani¬mitate eliberarea autorizaţiei pentru folosinţa apei la fabricarea de gheaţă, pe lângă plata sumei ce se va stabili de secţia financiară”. La 31 martie 1933, se stabileşte că fabricantul de gheaţă Muller va consuma 100 de metri cubi de apă şi va plăti 800 lei. Deci, în 1933 metrul cub de apă costa doar 8 lei!)
File din cronica Petroșaniului de acum 100 de ani
Operațiunea „cărbuni contra făină”
Anul 1921 aduce, la 3 ianuarie, o veste bună pentru petroșeneni. Comisiunea de Aprovizionare a Jud. Timiș-Torontal informează că 4 vagoane pline cu făină sunt gata să ia drumul Petroșaniului, prin delegatul primăriei, Samson Pop. Însă, comisia pune o condiție primăriei: „ca mai întâi să trimiteți cărbuni pentru o valoare egală cu costul celor 4 vagoane făină”. În februarie sunt pregătite pentru a astâmpăra foamea petroșenenilor și 10 vagoane de porumb. Pentru ca transportul să fie autorizat, primăria nu trebuie să dea la schimb cărbuni ca în cazul făinei, ci să achite 840 lei.
Medici și farmaciști
La 10 ianuarie, primăria întocmește un tabel cu 11 medici și farmaciști din Petroșani: - Miksa Deutsch; gradul în Armata Austro-Ungară locotenent medic; titlu - la Regimentul de Infanterie Honved 1918;; ce funcțiune ocupă în prezent – la CFR medic; anul nașterii -1875. - Maximilian Jünger; gradul în Armata Austro-Ungară - locotenent medic; titlu – Spitalul Garnizoană nr. 25 Sarajevo; specialitate - general; ce funcțiune ocupă în prezent – medic la mine; anul nașterii -1883. - Bela Rotter; gradul în Armata Austro-Ungară căpitan medic; titlu – Spitalul Garnizoanei nr. 1 Viena; specialitate - general; ce funcțiune ocupă în prezent – l.c.m.l.; anul nașterii -1892. - Johann Katona; gradul în Armata Austro-Ungară locotenent medic; titlu – șef medic la direcția minelor; specialitate - chirurg; ce funcțiune ocupă în prezent – directorul spitalului societății minelor; anul nașterii - 1887. - Alfred Weiss; titlu - medic; specialitate – specialist în boli de femei; ce funcțiune ocupă în prezent – medic; anul nașterii -1893. - Iosif Veiss; gradul în Armata Austro-Ungară locotenent medic; titlu – medic de circumscripție rurală; specialitate - general; ce funcțiune ocupă în prezent – medic de circumscripție; anul nașterii 1865. - Andrei Haagh; gradul în Armata Austro-Ungară – medic veterinar; titlu – medic veterinar de Stat, plasa
Petroșani; ce funcțiune ocupă în prezent – medic veterinar de plasă; anul nașterii -1876. - Solomon Huttmann; gradul în Armata Austro-Ungară – nu a făcut armata; titlu – licențiat în farmacie, diriginte la Farmacia „Îngerul”; anul nașterii -1887. - Ioan Schvarcz; gradul în Armata Austro-Ungară stegar; titlu – licențiat în farmacie, diriginte la farmacia minelor; anul nașterii -1887. - Pavel Reisman; gradul în Armata Austro-Ungară sublocotenent farmacist; titlu – licențiat în farmacie; ce funcțiune ocupă în prezent – în farmacia minelor Petroșani; anul nașterii -1899. - Ionel Moga; gradul în Armata Austro-Ungară locotenent medic; titlu - șef medic; specialitate – general, medic univ.; ce funcțiune ocupă în prezent – șef medic al minelor de stat; anul nașterii -1891.
Petroșaniul – o comună fără… „ghețari”…
Salarii neîncasate de 3 luni de dascăli
Cu tot ajutorul dat de reprezentanța comunală în urmă cu un an, situația dascălilor petroșeneni nu doar că nu s-a îmbunătățit, ci s-a înrăutățit. Disperați că nu au mai fost plătiți de 3 luni și că la prăvălie nu li se mai dă nici pe datorie, dascălii cer, la 23 februarie 1921, ajutorul reprezentanței comunale: „Subscrișii, cu onoare Vă roagă să binevoiți a le anticipa în contul salariului pe care vor să-l primească ulterior un avans de 1.000 lei, având în vedere că subscrișii învățători nu și-au primit salariile de 3 luni, și prin urmare, nu au avut cu ce plăti costul și acesta le-a fost abzis, și că din 1 Martie nu v or mai primi deloc. Pentru a împiedica acest neajuns On. Reperezentanță comunală ne poate ajuta atât pe noi, cât și a încunjura ca din acest motiv să stagneze învățământul”. Cererea este semnată de D. Joandrea (învățător, director) și învățătorii Alexiu David și Ioan Albu.
8
www.zvj.ro joi, 11 februarie 2021
prăvălia cu istorii
5
6 Alin Rus vă prezintă:
prăvălia cu istorii
Mineriadele între manipulare politică și solidaritate muncitorească (XVII)
Imaginea mineriadelor în presa locală din Valea Jiului
În ultima parte a cărții sale Imaginarul violent al românilor, Ruxandra Cesereanu făcea o trecere în revistă amănunțită a imaginii mineriadelor, așa cum au fost surprinse acestea în presa centrală, atât de către ziarele opoziției, cât și de către cele ale puterii. Din această analiză lipsește presa locală din Valea Jiului și poziția ei față de fenomenele amintite. În rândurile ce urmează vom încerca să realizăm noi această analiză, plecând de la convingerea că informațiile din presa locală vor dezvălui o serie întreagă de date interesante despre originea mineriadelor în special, dar și despre acțiunile minerilor din timpul desfășurării acestor acțiuni. Considerăm că nu este deloc inutil a ne întreba: care a fost rolul presei locale în desfășurarea mineriadelor? A fost presa locală doar un factor pasiv sau a avut o contribuție activă la declanșarea mineriadelor? A păstrat presa locală obiectivitatea cu privire la evenimentele fierbinți din București sau Petroșani sau le-a prezentat sub filtrul subiectivității partizane? A păstrat presa locală aceeași linie la toate cele șase mineriade sau, în timp, au apărut elemente noi care au avut drept consecință schimbarea atitu- dinii față de acțiunile minerilor? În plus, găsim în presa locală multe informații inedite cu privire la originile mineriadelor, informații la care au avut acces în acele momente doar reporterii de aici, elemente privind mentalitatea, ideile și sentimentele oamenilor din Valea Jiului, în timpul mineriadelor, dar și despre
facebook.com/ziarulvaiijiului
mecanismele care au făcut posibile aceste eveni- mente. În continuare, ne-am propus o succintă trecere în revistă a punctelor de vedere exprimate în ziarul Zori Noi, de fapt singurul cotidian existent în Valea Jiului la vremea primelor mineriade. Înainte de a începe analiza propriu-zisă trebuie să menționăm că presa locală, prin statutul ei și publicul căruia i se adresa, trebuia oarecum să adopte o atitudine prominerească, ba chiar să se transforme în vocea lucrătorilor adâncurilor, atunci când situația o cerea, majoritatea cititorilor provenind din rândurile minerilor și ale muncitorilor celorlalte întreprinderi din Vale dependente și ele de minerit. Mai trebuie remarcat, anticipând cumva, că presa locală a discutat, mult mai mult și uneori mult mai amănunțit decât cea centrală, problemele create de mineriade. Această tendință este firească din două motive. În evenimentele respective era antrenată în mod efectiv o masă mare de oameni din Vale, iar restul (de fapt, aproape întreaga populație a Văii), erau implicit legați de evenimente, ca rude ale celor direct antrenați în mineriade sau ca salariați ai sectoarelor
(Din volumul „Mineriadele între manipulare și conștiință muncitorească”, Ed. „Curtea veche”, București, 2007)
de activitate dependente de minerit.
Prima mineriadă - 29 ianuarie 1990
Cu ocazia primei mineriade, atitudinea presei locale față de mineri a fost una laudativă și exaltată. Minerii au fost priviți ca niște eroi care au făcut posibilă supraviețuirea „noii democrații“, devenind astfel, într-un fel, continuatorii legitimi ai Revoluției din decembrie 1989. Încă din primele articole se desprinde ideea loialității necondiționate a minerilor față de Frontul Salvării Naționale, văzut ca singurul garant al democrației postdecembriste și singurul posibil protector al minerilor ca grup social. La o săptămână după declarația de participare la alegeri ca nou partid politic emisă de FSN în data de 23 ianuarie 1990, pe 30 ianuarie 1990, în numărul 31 al Zorilor Noi apare articolul cu titlul: „Minerii sunt cu Frontul Salvării Naționale“. În el se vorbește despre organizarea unui miting pașnic al minerilor care, indignați de evenimentele de la București, au hotărât să plece în capitală pentru a sprijini FSN-ul. Articolul mai specifică: „De la Ilie Torsan, unul din liderii sindicatului liber de la IM Aninoasa, aflăm că ideea acestui miting au avut-o minerii care urmau să intre în schimbul I. Aceștia au cerut să nu intre în mină, să li se pună mașini la dispoziție pentru a ajunge la Petroșani, iar aici să orga- nizeze o demonstrație (...) În timp ce soseau demonstranți și de la alte mine, am notat câteva dorințe scandate în cadrul mitingului: «Minerii sunt cu Frontul!», «Minerii sunt cu Iliescu și Roman!» Am reținut de asemenea câteva păreri venite din mulțime: «De ce să vină cei din afară să ne conducă?», «Cei care sunt plecați demult din țară să nu mai vină cu pretenții acum când noi am făcut Revoluția» sau «Dacă ei au avut tupeul să-l jignească pe domnul Iliescu, și noi avem curajul să cerem plecarea lor imediată».“ Se cuvine să menționăm aici faptul că în presa „liberă“ locală rămăseseră aceiași jurnaliști din perioada ceaușistă, care numai cu o lună în urmă făcuseră elogiul Partidului Comunist și al liderului său. Totuși, merită remarcat și că viziunea lor corespundea într-o proporție covârșitoare reprezentărilor colective ale populației Văii din acea vreme. Așa cum vedem, sprijinul necondiționat acordat Frontului de către mineri mergea mână în mână cu ura împotriva oricărei forme de opoziție politică, un sentiment cultivat din plin în timpul dictaturii comuniste, prin propaganda anticapitalistă, și speculat cu abilitate de către liderii Frontului, la 23 ianuarie 1990, când Frontul s-a declarat partid. (va urma)
joi, 11 februarie 2021
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
AuTo
Apare o schimbare de direcţie complet neaşteptată în planurile tale şi, deşi pe moment te cam derutează, după ce îţi vei recăpăta orientarea în spaţiu, vei descoperi cât de bine sună acest sens nou.
mica publicitate
• Logan Prestige 1.0 SCE, înmatriculat 2018, alb, 119.000 km, 6500 euro sau predare leasing (mai sunt 24 rate) Telefon: 0761756839
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Singurul instrument eficient în orice situaţie este munca, deci apucă-te serios de treabă fără a spera la vreun noroc picat din senin… că nu vine, cel puţin nu azi!
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Ai muncit enorm ca să ajungi cel care esti acum si ar trebui sa fii multumit de rezultate. Munca ta e recompensată pe merit, eşti apreciat sincer, deci ai motive să te iubeşti şi tu pe tine însuţi mai mult!
rac (22 Iun - 22 Iul)
Ai mari rezerve să pleci azi la drum, de parcă ai presimţi că la capăt nu te aşteaptă ceea ce ţi s-a promis. Ai dori să fii în cu totul alt loc, ocupându-te de altceva.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Ai chiar în mâna ta cel mai eficient instrument de a-ţi croi singur viitorul. E vorba de optimism, de care, cel puţin acum, te poţi bucura în cantităţi considerabile.
Fecioară (23 Aug - 21 sep)
Unii nu-şi dau seama că ai ceva pe suflet şi vor face de multe ori haz de slăbiciunile tale. Puţină veselie nu-ţi strică nici ţie, deci cel mai bine ar fi să faci ca ei, adică haz de necaz.
Balanţă (22 sep - 22 oct)
Ai mare grijă la informaţiile pe care le primeşti azi, pentru că unele din ele ascund multe piste false! Nu te baza pe o singură sursă de informaţie.
scorpion (23 oct - 21 Noi)
Nu te deranjează nimic în jurul tău, abordezi o atitudine relaxată indiferent ce ai auzi de la ceilalţi. Perfect, rămâi aşa de detaşat până la capăt ca să nu-ţi strici ziua din cauza nervilor altora.
săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Merită să intri în competiţia de idei care se naşte azi, pentru că vei descoperi o mulţime de păreri diferite de ale tale, dar de care te vei putea folosi la un moment dat.
capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Eşti cam obosit, parcă împovărat de nişte emoţii care nu te reprezintă, dar acum te copleşeşte o stare psihică apăsătoare. Se vede că s-au acumulat multe pe umerii tăi.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Fii preocupat pe problemele apărute, dar nu şi obsedat de ele, altfel te extenuezi psihic! Ia-le mai uşor, cu siguranţă lucrurile nu sunt aşa de negre pe cât crezi acum.
peşti (19 Feb - 20 Mar)
Nostalgiile te năpădesc mai mult ca oricând, poate şi pentru că apropierea primăverii te face mult mai sensibil decât eşti de obicei.
Horoscop
8
www.zvj.ro joi, 11 februarie 2021
DIVERSE
7
8
prăvălia cu istorii
O ÎNTREBARE ÎN CREMENII MUNȚILOR, LA CABANA STRAJA:
UNDE AU DISPĂRUT JURIZĂRILE?
Continui „literatura de mistere”, de disparații misterioase, începută cu „Și, totuși, unde a dispărut geaca de piele a lui Ioșca Naghiu?!” cu un alt „capitol”, „Unde au dispărut jurizările concursului AICI NE SUNT VISĂTORII la Cabana Straja”? Față de prima întrebare, care nu a aflat răspuns până în zilele noastre, această întrebare are răspuns. Care e acela, îl puteți afla mai la vale. Suntem în anul 1993. Primul concurs al primei ediții a Festivalului „Aici ne sunt visătorii”. Bucătăria concursului e una foarte elaborată. După ce am dat de știre în toată țara că organizam ditamai concursul de poezie, proză scurtă și eseu la Petroșani, am primit peste o sută de plicuri. Întâi și întâi, am șters datele de identificare ale concurenților, am întocmit o listă de identificare cu litere pe care o aveam doar eu („strict secret”), fiecare nume devenise o literă (de exemplu, Marian Boboc, poezie – A2; Cutărescu, proză scurtă – B1; Altulescu, eseu – C4), astfel ca membrii juriului să nu fie influențați de vreo amiciție sau chiar de… organizatori. După care am multiplicat în 6 exemplare (atâția erau membrii juriului) textele primite pentru concurs. Ce muncă au prestat doamnele secretare de la Liga Sindicatelor Miniere „Valea Jiului”! Apoi, eu cu Petre Braiț ne-am încărcat tolba cu texte și ne-am pus pe drum. Eu am dus textele la Brașov și ClujNapoca, Petre la București și Iași. Cu excepția lui Mihai Ursachi, toți membrii erau optzeciști. De ce? În primul rând că și eu și Petre Braiț aveam lecturi proaspete ale cărților lor, eram la curent cu scrierile lor, erau tineri, avuseseră o anumită atitudine în timpul regimului
facebook.com/ziarulvaiijiului
comunist. Suficiente motive pentru a încerca o altfel de jurizare, cu totul altfel decât tradiționalele jurizări de cumetrie de la cele mai multe concursuri literare. Eu am dus textele lui Vasile Gogea, la Brașov, și lui Alexandru Vlad, la Cluj-Napoca… Petre lui Florin Iaru și Bedros Horasangian, la București, și lui Liviu Antonesei și Mihai Ursachi, la Iași. Fiecare membru al juriului a putut să citească în liniștea căminului său textele concurenților. Apoi, au venit la Petroșani, fiecare cu lista sa de câștigători-indicative (A1, B4, C7 a.a.), din care sereiștii în misiune pe lângă noi nu înțelegeau nimic, decât că e ceva conspirație. Jurizarea a avut loc la Cabana „Straja”, prilej cu care scriitorii au aflat răspunsul la întrebarea seculară „Unde sunt zăpezile de altădată”? Au urcat la Straja 4 din cei 6 membri ai juriului (Florin Iaru, Vasile Gogea, Alexandru Vlad, Bedros Horasangian). Cu ei am mai urcat eu care aveam tabcelul cu decriptarea câștigătorilor, nea Dorin Gheța – cel care răspundea de presă la Ligă și un sindicalist de Sindicatul minei Lupeni. Juriul s-a retras spre deliberare într-o cameră. În cele din urmă, după discuții, cu textele pe masă, se stabilește clasamentul final. Care se scrie pe o hârtie. După atâta muncă intelectuală, urmează puțină relaxare. Cu cei 4 scriitori, cu toți excepționali povestitori, paharele intrau ușor, ușor… La un moment dat, Vasile Gogea se ridică și declară cu un aer marțial: „A dispărut lista cu premianți! E clar că a fost furată”. Ceilalți încearcă să-l liniștească pe Vasile care, ca un om
care a avut de suferit de pe urma Securității, avea motivele sale de îngrijorare. „Nu-i nimic, Vasile, dacă nu o mai găsim, o facem din nou, că doar știm fiecare ce am jurizat”. Vasile, nu și nu, că el în condițiile astea nu mai și că pleacă. Doar că era vreo 6 seara (de fapt, era beznă, că era luna ianuarie…), telescaunul nu mai funcționa, zăpada era cam peste un metru. Când l-am auzit pe Vasile că pleacă, am intrat în dispozitiv de reținere… Eu eram sub o scară, să-l interceptez pe Vasile dacă voia să o ia peste munți și văi… Nea Dorin Gheța, un tip destul de bine trasat, îl ridică pe Vasile în semn de simpatie. Din păcate, un gest menit să îndulcească atmosfera și să-l facă pe Vasile să se răzgândească, l-a întărâtat și mai tare. De ce? Pentru că nea Dorin nu a apreciat corect kilogramele lu Vasile, un om subțire în acea vreme, și l-a ridicat cu forța, ca și cum ar fi ridicat o piramidă. De aceea, impactul cu tavanul (foarte jos) a fost, conform legilor fizicii, pe măsura forței aplicate. Asta ca asta, dar la câțiva centimetri, se afla un cui. Am încremenit cu toții când am văzut ce nenorocire era să se întâmple… Văzând pe lângă ce a trecut, sentimentul (in)securității s-a accelerat. Iese afară, eu după el. Iese și Sandu Vlad și ceilalți membrii ai juriului. În cele din urmă, reușesc să-l convingă să nu coboare… Intrăm în cabană. Se reia căutarea jurizării. Unul spune: „Vasile, dar în buzunare te-ai căutat?!”. Întâi, Vasile refuză, apoi se caută în buzunare și, surpriză!, găsește jurizarea la locul ei. Și astfel, jurizarea se încheie cu bine. Cu Vasile Gogea, un caracter extraordinar, am rămas prieten, el venind de mai multe ori în Valea Jiului, fiind alături de începuturile redacției „Abataj”. Dar astea-s deja alte amintiri!
joi, 11 februarie 2021