Ziarul Vaii Jiului
stradală, întreținerea zonelor verzi etc - n.a.) nu au fost generatoare de pierderi”, i-a replicat, pe un ton tăios și vizibil deranjat, managerul public.
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani
Atac dur în Consiliul Local Vulcan:
Marinescu s-a dat la Danci
La discutarea proiectului de hotărâre privind aprobarea organigramei și a statutului de funcții ale Serviciului Public de Salubrizare –Vulcan, cei prezenți, în dimineața zilei de 28 ianuarie, în sala de ședințe a Consiliului Local al municipiului Vulcan au asistat și la un dur atac la persoană.
Director:
Cătălin DOCEA
Curs valutar:
1€ = 4,8745 lei 1$ = 4,0247 lei
1₤ = 5,5449 lei
miercuri, 10 februarie 2021
Anul XIV • nr. 3019 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
Cel care l-a
inițiat a fost consilierul local USR Dan Constantin Marinescu, iar persoana luată în vizor a fost managerul public Marius Danci. Asta s-a petrecut după ce, venind cu argumente economice irefutabile, administratorul public al municipiului Vulcan a explicat că e mai util să-ți creezi, în cadrul acestui serviciu, propriul corp de muncitori, pentru a-l folosi peste tot unde-i nevoie, decât să le dai unor terți lucrările inițiate de primărie. Punct de vedere contrar celui al lui Dan Constantin Marinescu. Acesta a fost, de la început și până la capăt, pentru delegarea serviciilor către societăți comerciale terțe.
Punctul culminant
a fost atunci când consilierul local USR a sugerat că, ajungând la un număr supradimensionat de angajați, Serviciul Public de Salubrizare – Vulcan ar putea să aibă soarta SC Pregoterm SA Vulcan. Societate comercială înghițită de faliment chiar sub mandatul de director general al ing. Marius Danci. „Nu cred că Pregoterm-ul nu a făcut treabă. Aceste activități (colectare și transport al deșeurilor menajere, salubrizarea
Ing. Marius Danci
a ținut să-i facă cunoscut celui care-l atacase că „falimentul Pregoterm-ului s-a datorat sistemului de alimentare cu energie termică și cetățenilor care nu au mai plătit facturile la acest serviciu”. La data intrării în faliment, fosta SC Pregoterm SA Vulcan avea de încasat de la cetățeni peste un milion de euro. „După ce a scăpat de termoficare, a precizat ing. Marius Danci, Pregoterm a mers pe profit!”. În apărarea fostului director general a sărit vioi consilierul local PSD Gheorghe Ile. „Almaserv-ul și Pregoterm-ul erau societăți în subordinea consiliului local”, a menționat el. Total diferit de ceea ce este astăzi când „acest serviciu de salubrizare este parte a consiliului local” (!? –n.a.). „Aici nu se mai pune
problema de faliment”, a încheiat liniștitor fostul primar, fără să aducă, însă, elemente care să-i susțină punctul de vedere. Gheorghe OLTEANU
Complexul de la Cheile Buţii a redevenit o atracţie la sfârșit de săptămână P. 5
2
DIVERSE
Senatorul Cristian Resmeriţă taxează dur atitudinea guvernului de a nu crește pensiile în acest an! După anunțul făcut de guvernanți privind „înghețarea” pensiilor în acest an, până în ianuarie 2022, senatorul social-democrat lupenean, Cristian Resmeriță a ieșit marți, 9 februarie, în spațiul public cu o declarație dură transmisă celor care au luat decizia. Este primul parlamentar PSD hunedorean care critică decizia guvernului de coaliție condus de primul-ministru liberal Florin Cîțu.
„Președintele PNL, domnul Ludovic Orban, a anunțat că pensiile a peste 5 milioane de români nu vor crește absolut deloc în acest an. Încă de la începutul anului, populația României este nevoită să suporte niște decizii ale Guvernului PNL de neînțeles. Dacă ne gândim că suntem deja la jumătatea lunii februarie și nu avem buget, ne putem face o imagine a incompetenței Guvernului PNL. Faptul că domnul Ludovic Orban, președintele PNL, iese și anunță că pensionarii acestei țări nu vor beneficia de nicio mărire de pensie în acest an, reprezintă o încălcare gravă a legii, dar dă dovadă și de un tupeu maxim demn de febra galbenă”, este mesajul transmis marți de senatorul Cristian Resmeriță. Corneliu BRAN
)
Ziarul Vaii Jiului
Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani 24348364 n J20/1310/2008
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
În condițiile în care în județul Hunedoara vor fi funcționale toate fluxurile de vaccinare pentru populație, la centrele special amenajate va fi nevoie de încă, aproximativ 150 medici. Președintele Colegiului medicilor, dr. Andreea Ulița-Sînjoan, a transmis
Prefectul s-a întâlnit cu medicii de familii
Pentru a discuta despre următoarea perioadă a campaniei de vaccinare, prefectul județului Hunedoara, Călin Petru Marian, a convocat o întâlnire cu medicii de familie hunedoreni și cu reprezentanții celor două instituții din județ, implicate în sănătatea publică.
La discuțiile care au avut loc, în două serii, la Inspectoratul școlar județean au participat directorul Casei de Asigurări de Sănătate, Adrian Nicolae David, directorul Direcției de Sănătate Publică, Sebastian Mezei, și președintele Colegiului Județean al Medicilor, dr. Andreea Ulița-Sînjoan. Prefectul județului le-a prezentat medicilor de familie situația actuală privind acțiunea de vaccinare a populației împotriva „COVID 19” și le-a solicitat implicarea în această campanie, mai ales în condițiile în care programul județean de vaccinare cuprinde, pentru următoarea perioadă, deschiderea mai multor fluxului, în mai multe localități, pentru cei care doresc să se imunizeze. De asemenea, atât prefectul, cât și directorii celor două instituții ale Ministerului Sănătății, i-au asigurat pe medicii de familie de sprijin instituțional pentru ca cei care doresc să-și desfășoare o parte din activitate și la centrele de vaccinare, să o poată face, în condiții contractuale care să nu le afecteze principala activitate desfășurată pentru pacienții înscriși la cabinetele fiecăruia.
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN
autorităților că medicii de familie doresc să participe la campania de vaccinare, însă fără ca aceasta activitate să afecteze timpul acordat pacienților proprii și fără să contravină prevederilor contractuale pe care le au cu Casa de Asigurări de Sănătate. BIROUL DE PRESĂ AL PREFECTURII HUNEDOARA
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
miercuri, 10 februarie 2021
Emil Părău despre
se construiască la poalele muntelui, în orașele și municipiile noastre, în așa fel încât acele mii și mii de turiști, iar numărul se va mări cu siguranță dacă există condiții create, să aibă locuri de cazare suficiente și pentru toate buzunarele. Vă dați seama ce ar însemna pentru orașele noastre când alte mii de oameni, dublu la ce posibilități de cazare avem acum, ar sta temporar, pe perioada vacanțelor și week-end-urilor în zonele urbane? Plus că i-am putea atrage și pe perioada de vară în timp, cu toate făcute așa cum trebuie și la ce se cere… Haideți să ne gândim: omul vine și urcă la schi în stațiune. Dar, apoi, coboară… vrea să mănânce… vrea seara o pizza sau un local unde să se distreze… mai intră într-o farmacie… mai vrea să vadă un film la cinematograf… mai vor să danseze seara la o discotecă sau la un club cum se spune acum… turistul mai dorește să cumpere câte ceva dintr-un supermarket sau de la piață… Astea toate și multe altele înseamnă enorm pentru un oraș! Toate orașele din Vale, de la Petrila și până la Uricani, ar putea să progreseze enorm și să capete viață. Și se pot face multe altele să atragem turiști. Dar, repet, avem nevoie și de spații de cazare de un grad superior față de ce avem acum! Eu cred că în câțiva ani ce spun acum va fi realitate! Da. Exact cum nimeni nu credea acum vreo zece ani că în Straja se va ajunge la acest aflux de turiști, așa va fi și acum. De altfel, acest lucru m-a și ambiționat, în 1999, după mineriadă, când dădusem un interviu la o televiziune națională, spunând că turismul va fi o alternativă în Valea Jiului la minerit, amintind de Straja, de schi și așa mai departe. Nu uit niciodată cum au analizat aceste declarații ale mele și cineva râdea: Ha, ha, ha… Facem investiții acolo să schieze minerii pe cască! Ha, ha, ha… Asta m-a ambiționat și dacă până atunci nu luasem bani de la bănci împrumut, de-atunci am început să iau pentru investiții, reușind să montăm trei telescaune, care au adus în timp mulți turiști. La ora actuală, schiorii pe site-urile lor spun că Straja e de departe cea mai bună destinație de schi din România!”, a menționat Emil Părău. Trebuie să recunoaștem că nu e prima oară când Emil Părău spune lucrurilor pe nume când e vorba de problemele din turismul nostru, dar nici când vorbește de viitor cu speranță. Nu ne rămâne decât să sperăm că ideile sale vor fi și puse în practică. Relația autorități locale-autorități județene-mediul privatguvern trebuie să fie mai sudată ca niciodată, dacă, într-adevăr se dorește Văii Jiului un viitor mai bun! Altfel, de unii singuri, unii sau alții, nu se va putea face nimic. S-a cam terminat cu haiducia demult și în turism și trebuie înțeles asta! Corneliu BRAN
Împlinirile și perspectivele turismului Văii Jiului
Traversăm în această perioadă un sezon foarte bun de schi pentru Stațiunea Straja - Lupeni, ca și în Parâng - Petroșani de altfel. Acest lucru îi face pe investitori și cabanieri să viseze și să spere că, întradevă,r turismul montan și sporturile de iarnă pot fi o alternativă la minerit și pot aduce pe de altă parte revigorarea orașelor și municipiilor noastre.
Unul dintre investitorii e nimeni altul decât „locomotiva” cabanierilor din Straja, lupeneanul Emil Părău. La finalul săptămânii trecute, pe lângă faptul că am vorbit cu Emil Părău de o acțiune la zi din Straja, despre care am relatat, am discutat și de sezonul de schi și de turismul din Valea Jiului. „Eu unul sunt bucuros din mai multe puncte de vedere. Principalul punct de vedere este faptul că turiștii au respectat regulile de pandemie și datorită acestui lucru totul s-a desfășurat bine în Straja în acest sezon. Trebuie spus că turiștii au fost mult mai mulți în acest sezon de schi decât în ceilalți ani, cu toată pandemia oamenii au ținut să vină să se bucure de schiat, de zăpadă, de aer curat, după atâta stat în casă, cum s-a întâmplat pe parcursul anului 2020. Noi știm că în Straja sunt 3.000 de locuri de cazare, dar totodată mai știm că celelalte locuri de cazare, de prin Petroșani, Iscroni, Uricani, Petrila sau Vulcan au fost și ele ocupate. Mai ales la finalurile de săptămână e plin peste tot și oamenii vin din toată țara la schi, vin să schieze la Straja și în Parâng, unde se poate practica acest sport în condiții foarte bune. Credeți că dacă nu aveam pârtii bune în Straja venea atâta lume? Credeți că dacă nu aveam instalațiile de schi, telegondola și tot ce ține de domeniul schiabil, mai aveam turiști care, pur și simplu, au renunțat să meargă în alte zone din țară la schi, venind în Straja? Este îmbucurător să aflu că în Straja toate cele 3.000 de locuri de cazare sunt ocupate, plus alte vreo 2.000-3.000 de turiști care vin dimineața și coboară seara, ba să mai aflu și că în Parâng au fost 2.000 de turiști, după cum ne-a declarat administrația locală de-acolo, și că altă mie de turiști, cel puțin, sunt împrăștiați în week-end prin toată Valea Jiului, de la Cheile Jiețului și alte cabane din zona Petrila, până la Pasul Vâlcan (unde a fost week-end când au fost peste 1.500 de turiști în zilele de sâmbătă și duminică!) sau Câmpu lui Neag-Cheile Buții. Da, se simte un aer de revigorare a turismului nostru, pe fondul unui sezon și cu zăpadă consistentă – să nu uităm asta, numai că sunt câteva aspecte de punctat aici, vorba aceea, să nu ne culcăm pe-o ureche…”, ne-a spus cu speranță investitorul lupenean.
Probleme care pot fi rezolvate
Totuși, partea cu „culcatul pe o ureche” de la final ne-a atras atenția și l-am rugat pe Emil Părău, dacă dorește, să dezvolte puțin expresia asta, întrebându-l, pentru cititorii noștri în primul rând, ce a dorit să spună? „Turiștii încep să aprecieze ceea ce este în Valea Jiului pe linie de schi, de domeniu schiabil. Asta este bine! Bineînțeles că dacă vorbim de turism ca de o alternativă la minerit, este o bilă albă, dar linia trebuie continuată. Pe de altă parte există încă unele probleme destul de mari, ce în timp scurt și mediu, după părerea mea, trebuie rezolvate. În primul rând, partea cu parcările. Sunt încă probleme la Straja, deși s-au mai mișcat
8
www.zvj.ro miercuri, 10 februarie 2021
lucrurile în acest sens, dar și la Petroșani. Este o problemă sesizată și anul acesta cel mai mult de turiști! Am văzut că consiliul județean vrea să se implice alături de Primăria Lupeni, să asfalteze în primul parcarea de jos de la gondolă, iar sus, în Straja, să ridice o parcare supraetajată. Aceste două chestiuni odată realizate, ar aduce un mare beneficiu pentru noi, cei din Straja. La fel de mare nevoie de parcări este și în Stațiunea Parâng, am înțeles că și acolo administrația locală caută soluții și să sperăm că se va rezolva și acolo. Apoi, numărul doi ca și probleme: avem nevoie și de cazări mai luxoase. De ce spun asta? Fiindcă deja încep să vină în Valea Jiului și destui turiști cu mulți bani, turiști care mergeau în străinătate și care sunt obișnuiți să se cazeze la standarde mai înalte. Mulți au revenit în țară și au ales, auzind de pârtii, Straja.
La fel, au venit schiori anul acesta care de obicei schiau în Poiana Brașov, stând acolo în spații de cazare cu condiții cu o clasă-două peste ce avem noi. Din păcate, noi nu le putem oferi, deocamdată, acest gen de condiții acestor turiști și schiori. Noi NU avem în acest moment, în toată Valea Jiului și nu doar în Straja sau Lupeni, hoteluri de 4-5 stele și atunci trebuie făcut ceva, altfel riscăm să pierdem astfel de turiști și e păcat! Apropo de ce spun acum, spun tare, ca să se audă: ESTE nevoie de astfel de investiții în zonă!”, a venit răspunsul omului de afaceri lupenean.
Un mic exercițiu la ce ar putea să fie pe termen scurt și mediu dacă se face ce trebuie După acest răspuns, Emil Părău a ținut să și explice cum vede dezvoltarea turismului montan din Vale, mai ales cu partea de locuri de cazare pentru toate buzunarele. Ce este important este faptul - și noi o spunem de vreo două decenii – că și investitorul din Straja și Pasul Vâlcan vede crearea acestor spații de cazare nu cocoțate în vârf de munte, ci pe raza localităților, acolo unde, turistul să beneficieze și de o infrastructură bună, modernă, dar și de alte locuri de petrecere a timpului liber, care să aducă ulterior venituri destule administrațiilor locale și celor din mediul privat. „Ceea ce eu sper însă, este faptul că aceste hoteluri și spații de cazare să
ACTUALITATE
3
4
SPORT
În sfârșit!
Tenis de câmp
După o perioadă de așteptare, Alex Petrariu a trecut de la Inter Petrila, liga a patra, la Jiul Petroșani, liga a treia.
Tenisul de câmp este un sport pe cât de costisitor, pe atât de solicitant. Pe vremuri, Valea Jiului avea istorie și Ia acest sport. În urmă cu 100 de ani societățile miniere din valea Jiului au construit terenuri de tenis de masă. Acum au rămas amintirile și cei doi frați Băluș, care au luat-o de la capăt.
Transferul lui Petrariu la Jiul a fost finalizat
Fundașul de 20 de ani a semnat cu noua sa echipă, la care a debutat în meciul de la Târgu Cărbunești. Nu a
debutat pe postul său de fundaș central, ci pe acela de fundaș dreapta. „Am așteptat cu sufletul la gură acesta transfer. Răsuflu ușurat că am făcut pasul spre liga a treia. Acum mă pregătesc cu Jiul, am jucat și în primul amical. Am găsit un grup unit, mă înțeleg bine cu colegii mei și sper să fac o impresie bună. Abia aștept să înceapă campionatul", a declarat, pentru Ziarul Văii Jiului, noul jiulist.
Fraţii Băluș fac minuni în lumea copiilor
Cei doi antrenori Băluș șlefuiesc campioni. Și nu e deloc ușor. O fac în cadrul secției de tenis de câmp de la CSM Jiul Petroșani. „Am început tenisul în orașul Petrila în Parcul cu castane pe terenul de tenis de lângă vechea popicărie. Aici obișnuiam să ies la tenis cu colegul meu de bancă, Edi. La tenis, în parc, l-am cunoscut pe Colda Petru, nea’ Petre cum îi spuneam noi. El ne-a ajutat mult. Ne-a fost prieten și antrenor. Era ca un tată pentru noi. După mulți ani de antrenamente, domnul profesor Peter Grigore a aflat de noi și ne-a chemat la el la bază să îl ajutăm în munca cu copiii. Ne-a ajutat foarte mult să progresăm si ne-a învățat tot ce știa dumnealui despre tenis. Așa am devenit antrenori" povestește, pentru „Ziarul Văii Jiului”, Codruț Băluș. Gabi și Codruț frați de sânge și au în vene aceeași pasiune „Cu fratele meu, Gabi, am câștigat un turneu de dublu. Am lucrat câțiva ani și la
școala sportivă, unde în 2016 am ieșit campioni naționali pe echipe. O performanță frumoasă pentru orașul Petroșani. Performanță care se datorează întregii echipe pe care o aveam atunci, plus elevilor foarte talentați cu care avem atâtea amintiri frumoase. După plecarea de la CSȘ Petroșani, am pornit la drum Împreuna cu Gabi si Adi, iar acum suntem trei antrenori care formăm o echipă și ne ocupăm de clubul CSM Petroșani, secția de tenis de câmp. Performanțe am avut și avem în continuare. Acum avem aproximativ 20 de copii pe care îi pregătim”, spune Codruț. Codrut Băluș, Adrian Cheptănaru și Gabi Băluș sunt cei trei băieți care duc performanța mai departe. Bravo lor!
Pagină realizată de Loredana JUGLEA
facebook.com/ziarulvaiijiului
miercuri, 10 februarie 2021
Complexul de la Cheile Buţii a redevenit o atracţie la sfârșit de săptămână
Promisiunea investitorului gorjean Ion Firiza a devenit realitate. În ultima lună a anului trecut, pe locul pe care se afla clădirea distrusă de incendiu a fostului complex de la Cheile Buții s-a ridicat, în timp record, o alta. Una modernă și mult mai rezistentă.
La etajele I,
al doilea și al treilea încă se lucrează. La fiecare nivel vor fi amenajate câte douăsprezece camere cu suprafața de 35 mp fiecare. Deci, în total 36 de încăperi. În dreptul fiecăreia va fi un balcon de 15 mp. Camerele de la capete vor fi ceva mai spațioase. La fel ca și balcoanele aferente. Priveliștea pe care o vor avea în fața ochilor turiștii care se vor caza în ele este una de vis. Deschiderea Cheilor Buții, la vest, și munți cât cuprinde din celelalte laturi ale imobilului. La mansardă va funcționa un SPA. Domnul Ion Firiza nu a dat un termen precis la care lucrările vor fi
terminate. Totuși, mi-a precizat domnia sa, s-ar putea ca etajul I să fie gata de Paști. Gheorghe OLTEANU
E adevărat,
pandemia instalată în primăvară le-a dat peste cap planurile celor care își planificaseră să facă revelionul la Cheile Buții. Nu s-a putut atunci, dar e posibil să ajungă, aici, acum, în week-end, sau în oricare zi a săptămânii. Asta, pentru că restaurantul de la parter a fost dat în folosință chiar în ultima lună a anului trecut, iar de atunci i-au trecut pragul sute de turiști. Și foarte mulți continuă să vină, atrași de peisajul mirific din zonă și de serviciile ireproșabile pe care le oferă personalul localului.
8
www.zvj.ro miercuri, 10 februarie 2021
TURISM
5
6
DIVERSE
„Apa Serv” Valea Jiului atrage atenția:
verificare importantă. „Este bine să se facă verificarea robineţilor din căminele de apometru care închid traseul dinspre reţeaua interioară, pentru a se putea observa dacă acestea pot fi manevrate cu uşurinţă”.
Protejaţi apometrele împotriva îngheţului
Fiindcă pe finalul săptămânii meteorologii anunță un val de câteva zile de ger crunt, cu temperaturi nocturne și diurne cu minus accentuat, practic cu circa 16-17 grade mai mici decât în zilele de luni și de marți, operatorul regional de apă și canalizare atrage atenția abonaților săi că pericolul de îngheț al contoarelor și branșamentelor este mare, făcând câteva recomandări privind protecția acestora prin intermediul presei locale.
Izolarea apometrului
Protecția căminelor de apometru
Prima recomandare făcută de conducerea Apa Serv prin biroul de presă constă în protecția căminelor de apometru prin montarea unor rame și capace care să le închidă etanș. „Dacă apometrul este montat într-un cămin, este recomandabil să existe un capac care închide căminul etanş. Capacele şi ramele căminelor de apometru sau de canalizare trebuie curăţate de praf sau pământ, şi, eventual, unse cu vaselină sau produse similare. Astfel, în caz de îngheţ, acestea vor putea fi manevrate cu uşurinţă. În cazul în care capacele sunt confecţionate din tablă, este indicat, din acelaşi motiv, să se pună o folie de plastic sub capac”, precizează cei de la Apa Serv.
Verificarea robineților din căminele de apometru
În afară de recomandarea de mai sus, cei de la ape precizează faptul că totodată trebuie făcută și o
A treia măsură ce trebuie luată de cetățeni ca să evite înghețarea apometrului instalației de apă, mai cu seamă fiind vorba de abonații ce stau la case, dar și de apometrele montate pe scări de bloc neîncălzite sau la subsoluri, este izolarea acestuia în aceste perioade de iarnă foarte reci. „În perioada rece, utilizatorii au obligaţia de a lua măsuri pentru izolarea apometrului cu materiale termoizolante (polistiren, vată minerală) și asigurarea microclimatului pentru apometrele montate în scările de bloc (închidere uși, geamuri sau la nevoie înlocuirea acestora). În cazul apometrelor cu citire la distanță nu este necesar să se lase liber vizorul aparatelor pentru citirea consumului și pot fi acoperite integral cu materiale termoizolante. Pentru apometrele amplasate în subsoluri, recomandăm reducerea suprafeţelor gurilor de ventilaţie pentru a menţine temperatura peste limita de îngheţ a contoarelor”, indică specialiștii de la ape.
Atenție la… neatenție!
Totodată, cei de la Apa Serv „Valea Jiului”, mai atrag atenția abonaților, menționând faptul că în cazul în care beneficiarul nu va lua măsuri și instalația de apă se defectează din cauza înghețului, acesta va suporta costul lucrării de remediere. „Îngheţarea contorului determină blocarea și deteriorarea sa iar acest lucru poate duce la inundarea căminului sau lipsa apei! Protejarea contorului, precum şi protejarea şi verificarea instalaţiei interioare, pe traseul de la contor până la consumator, este obligaţia utilizatorului. În cazul în care contorul sau instalaţiile de apă se defectează din cauza îngheţului, nefiind protejate corespunzător, beneficiarul va suporta costurile înlocuirii acestora”.
Unde să vă adresați în caz de probleme de acest fel?
Eventualele probleme legate de funcţionarea contoarelor sau a serviciului de alimentare cu apă şi canalizare, pot fi semnalate Dispeceratului APA SERV VALEA JIULUI S.A la numerele de telefon: 0254.541.861; 0354.108.203, 0725.681.329, 0766.068.152.
Corneliu BRAN
facebook.com/ziarulvaiijiului
miercuri, 10 februarie 2021
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
AuTo
A venit vremea să treci la fapte, deci să depăşeşti faza detaliatelor planuri teoretice, a adunării de informaţii, a studiului aprofundat, pentru că acum deţii toate mijloacele concrete de a-ţi pune ideile în aplicare.
mica publicitate
• Logan Prestige 1.0 SCE, înmatriculat 2018, alb, 119.000 km, 6500 euro sau predare leasing (mai sunt 24 rate) Telefon: 0761756839
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Presimţi că se apropie un eveniment care îţi inspiră o oarecare teamă dar, în loc să foloseşti timpul ce te desparte de acesta într-un mod constructiv, stai şi-ţi torni singur cenuşă în cap, lamentându-te întruna.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Intri azi în contact cu o persoană arogantă, care nu-şi mai încape în piele de atâta importanţă de sine, iar tu trebuie să-i tolerezi capriciile.
rac (22 Iun - 22 Iul)
Te alături unui grup de persoane printre care te simţi foarte bine, dar până la un punct: bârfa. Nu-ţi place să iei parte la discuţii răutăcioase şi invidioase, mai ales dacă vizează persoane faţă de care tu ai respect şi afecţiune.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Bucură-te de tot ce ai la dispoziţie, pentru că, dacă ai începe să faci o listă cu ce ai versus ceea ce nu ai (deocamdată) sigur jumătatea plină a paharului ar cântări mai mult.
Fecioară (23 Aug - 21 sep)
Iubirea cere efort din partea ta, deci, dacă ai cucerit pe cel care ţi-a furat inima, nu te culca pe laurii victoriei, crezând că relaţia va merge de acum de la sine. Investeşte mereu resurse noi în iubire ta.
Balanţă (22 sep - 22 oct)
minte.
Nu te îndoi de ceea ce vine azi spre tine sub formă de gânduri, vise, idei. Bazează-te pe imensa inspiraţie, pe tot ce-ţi trece prin
scorpion (23 oct - 21 Noi)
Ai timp berechet să stai şi să cântăreşti o situaţie încurcată. Ia-ţi tot timpul necesar pentru a chibzui şi a privi lucrurile din toate direcţiile posibile.
săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Discuţiile pe care le porţi cu partenerul de viaţă au un efect pozitiv asupra voastră, în cuplu, iar respectul şi încrederea reciprocă se amplifică.
capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Se creează o atmosferă foarte plăcută în grupul din care faci şi tu parte, ceea ce vă îndeamnă pe toţi la dialog, la o prietenie din care se pot naşte rezultate care să vă mulţumească.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Degaji o energie pozitivă debordantă pe care multă lume o apreciază, deci să nu te miri că, dintr-o dată, eşti mult mai căutat şi mai solicitat de prieteni.
peşti (19 Feb - 20 Mar)
Cariera ta cunoaşte un moment de vârf care merită sărbătorit alături de cei care au contribuit şi ei la acest succes. Acum tragi linia finală şi poţi să te lauzi tuturor cu mândrie!
Horoscop
8
www.zvj.ro miercuri, 10 februarie 2021
DIVERSE
7
8
prăvălia cu istorii
S-A ACUMULAT DESTUL CAPITAL... SENTIMENTAL...
E TIMPUL PENTRU O CASA MEMORIALĂ „CAROL SCHRETER”
În urmă cu 14 ani, eram la o conferință de presă la Hotel „Onix”, susținută parcă de ceva peneliști sau pediști masoni, când aceasta a fost întreruptă pentru un anunț important: „A murit primarul Carol Schreter”. A fost prima dată când am primit știrea morții unui primar în direct. Unui primar pe care l-am cunoscut. Chiar acasă la el.
Deși o stradă și un parc îi poartă numele în Petroșani, casa unde a locuit Carol Schreter este o casă anonimă. Nimic nu amintește azi de personalitatea sa. Dacă ar pune cineva preț pe amintirea sa ar pune-o în evidență. Cum eu nu am bani să cumpăr casa, voi povesti cum am intrat pentru prima dată în casa sa. O amintire poate fi, la o adică, o piatră de temelie. Pe vremea întâmplării pe care o povestesc, scoteam cu răposatul Dan Codrea „Săptămâna Văii Jiului”. În care îl mai ardeam pe Schreter, fapt care nu-i convenea, el având alte aranjamente cu presa. Cu noi nu, că ne considera prieteni. Într-o seară, la „Leul de Aur”, Dan îmi spune: „Zice bătrânul să trecem pe la el”. Eu nu am prea vrut, sătul de aburelile pentru proști pe care ni le livra Șmilu. Omul chiar avea talent la abureli de-astea… Dan a insistat și, în cele din urmă, am ajuns în casa situată lângă magazinul „Penny”. Era cam pe la orele 14. „Beți o țuică, p…r?”.
facebook.com/ziarulvaiijiului
„Da”, au răspuns p…e. Și ne toarnă în pahare dintr-o sticlă, pe care femeia care-l îngrijea o și recuperează cu agilitate din dispozitiv, cu spaima să am mai puteao folosi. Paharele furnicilor din vremea ceea (și chiar
din zilele noastre!), cu siguranță, sunt mult mai mari. „Eu vă las, p...r, mă duc să mănânc”. Rămas singur cu Dan, cercetez interiorul camerei. Un pat mare, cadrat de portretele părinților lui Șmilu, un TV, două scăunele o măsuță și cam atât… Legumim pălinca ca niște furnicuțe însetate din paharele de furnicuțe. Apare și Șmilu de la bucătărie: „V-a plăcut pălinca?”. „Da”, răspundem noi, p..e, cu speranță în glas. „Atunci, mai veniți pe aici,după ce o să fiu iar ales primar. Și aveți grijă ce scrieți, că ne înțelegem noi pe urmă. Acum, trebuie să mă culc..”. Carol Schreter a ieșit primar. Bineînțeles că nu ne-am mai înțeles vreodată… Din păcate, am mai fost în casa lui chiar în seara zilei de 9 februarie, tot cu Dan. Când am întrebat-o pe doamna care l-a îngrijit în timpul vieții unde e depus răposatul? „El e acolo!”, spune ea. „Unde?”, întrebăm noi contrariați. „Aici”… Și ne arată o ladă în hol, peste care era pusă o vază (cu flori, parcă..). Cred că răposatul primar Carol Schreter ar trebui să fie cinstit de cei care l-au prețuit și azi se jeluiesc de dorul lui, nu doar cu numele aruncat pe o stradă și pe un parc, ci prin înființarea unei case memoriale „Carol Schreter”. Sunt sigur că, după 14 ani, s-a acumulat destul capital… sentimental ca să se edifice o asemenea casă. Care va răspunde natural și la întrebarea turiștilor care pășesc pentru prima dată în parcul central: „Cine a fost Carol Schreter”? Marian BOBOC
miercuri, 10 februarie 2021