3016 fri 5 feb 2021

Ziarul Vaii Jiului

Prin 1923

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Director:

Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 4,8742 lei 1$ = 4,0639 lei

1₤ = 5,5185 lei

vineri, 5 februarie 2021

Anul XIV • nr. 3016 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Vulcan

Problema gazului metan a fost adusă din nou în discuțiile purtate, la punctul „Diverse” al ședinței ordinare de luna trecută a Consiliului Local Vulcan de către consilierul Dan Constantin Marinescu. Mai întâi,

La obiect și la fel

de liniștitoare a fost și explicația oferită de primarul Cristian Merișanu. Consilierul local Dan Constantin

La Uricani

Dănuţ Buhescu este încrezător în principiul „nicio localitate și nici un cetăţean să nu rămână în urmă”

Final cu gaz în consiliul local

vădit îngrijorat de situația locatarilor din blocurile sociale de la Dincă, el a vrut să afle cum a fost rezolvată problema semnalată de unii chiriași de acolo, îngrijorați de sumele mari de bani pe care aceștia ar fi urmat să le plătească, fiindcă nu s-ar avut luat în vedere citirile contoarelor de gaz individuale. Răspunsul administratorului public Marius Danci a avut darul să-l liniștească în această privință. „Am discutat cu toată lumea, i-a explicat managerul public, și le-am promis oamenilor că vor plăti după contoare, după cât au consumat”.

„Băieţii deștepţi” petroșeneni de la Uzina Electrică încasau de 4 ori mai mult. Primarul – somat să intervină

Marinescu a vrut să afle de ce se derulează așa de greu proiectul privind introducere a gazului metan pe unele străzi din Vulcan? „Am găsit multe străzi neîntabulate. Din douăzeci și nouă de străzi nu putem pune proiectul pentru douăzeci sau nouăsprezece. Vă spun că suntem în grafic cu întabularea”, a fost scurt primarul. Consilierul local nu a fost, însă, mulțumit cu acest răspuns. În postarea ulterioară de pe contul lui de Face Book el este de părere că proiectul s-ar putea materializa și parțial, odată cu întabularea fiecărei străzi. Nu înseamnă că și are dreptate… Gheorghe OLTEANU

Miercuri, printre picături, fiindcă, în biroul său de la etajul I al Primăriei Uricani, intrau fie funcționari cu acte de semnat, fie cetățeni care voiau să-i spună primarului despre necazurile lor, dar, mai ales, după îndatoririle de acest fel s-au mai rărit, Dănuț Buhăescu s-a aplecat cu mare atenție asupra unor capitole cuprinse în Codul Administrativ.

Demers absolut necesar

după ce, împreună cu Nicolae Dunca și Cristian Merișanu, primarul Aninoasei, și respectiv al Vulcanului, dar, din câte am înțeles, și cu consensul altor edili șefi din Valea Jiului, s-a hotărât conturarea unui proiect alternativ de statut privind structura de guvernanță a Văii Jiului. Rugat să ofere detalii referitoare la acest subiect, Dănuț Buhăescu nu s-a ferit deloc s-o facă. „În ce ne privește – mi-a relatat el –, avem deschidere reală către societatea civilă. Pe de altă parte, trebuie ținut seama și de obligațiile și constrângerile, dar, mai ales, de responsabilitățile impuse prin Codul Administrativ unităților teritorialadministrative, în ceea ce privește aprobarea strategiei locale, precum și a Văii Jiului, în ansamblu”.

„Aici trebuie reținut un aspect,

a continuat primarul. Acela că vom face tot posibilul, astfel încât viziunea strategică și planurile de dezvoltare pentru fiecare comunitate în parte aprobate de consiliile locale din Valea Jiului să fie cuprinse direct, să fie acceptate ca parte integrantă din strategia Văii Jiului!”. Dănuț Buhăescu este sigur de reușita demersului său și al colegilor care împărtășesc ideea conturării proiectului alternativ de statut privind structura de guvernanță a Văii Jiului: „Vrem să ne asigurăm că, în acest mod, este recunoscut și acceptat principiul adoptat de organismele și instituțiile europene, potrivit căruia, citez, nicio localitate și nici un cetățean să nu rămână în urmă!”. Gheorghe OLTEANU

2

DIVERSE

De la SHI Petroşani

Două vești bune

Două vești bune ne parvin pe final de săptămână din partea reprezentantului Apelor Române în teritoriu, șeful SHI Petroșani, inginerul Sorin Corici.

Nu există pericol de inundații

Prima veste ar fi că cel puțin până sâmbătă, 6 februarie, nu se pune deloc problema inundațiilor, cu ocazia acestor ploi care au căzut și vor cădea în aceste zile. Chiar dacă multă lume consideră că topirea zăpezii va aduce inundații, precum cele din noaptea de 4 spre 5 ianuarie, acest lucru nu se va întâmpla. „Ploile sunt nesemnificative. Cel mai mult a plouat în ultimele 24 de ore, undeva la 5 l/ mp la Valea de Pești, iar în Estul Văii Jiului și mai puțin. Apele curgătoare sunt staționare sau în creștere ușoară și nu sunt niciun fel de probleme în zona noastră. Eu sunt de acord cu mulți care spun că aportul la o inundație este consistent la topirea zăpezii, dar să ne înțelegem, încă nu e primăvară, iar stratul de zăpadă nu se topește, mai ales noaptea, așa de ușor. Nu are cum la munte, fie Straja, fie Parâng sau să luăm exemplu orice ce munte vreți, ca temperaturile să fie așa de ridicate ca în orașe, ca la Petroșani de exemplu, unde au fost și 10 grade într-una din zilele trecute. Deci, nu

)

Ziarul Vaii Jiului

trebuie să ne speriem. Este un fenomen deocamdată normal, o ușoară încălzire a vremii în miez de iarnă, dar nu ceva ce nu s-a mai văzut. În noaptea de 4 spre 5 ianuarie a plouat enorm, 105 l/mp în unele zone din Vestul Văii Jiului, în condițiile în care tot așa se încălzise vremea puțin. Dar de la 105 litri pe metrul pătrat până la 5 litri pe metrul pătrat, cât acum, e cale nu lungă ci foarte lungă. Ori, în prezent nu avem niciun cod de ploi sau alte avertizări hidrologice sau meteorologice, doar ceva vânt a fost semnalat pe creste zilele trecute și nimic mai mult. Vreo două zile de azi încolo nu sunt semnalate probleme. Vedem de duminică încolo ce va mai fi. Oricum, noi monitorizăm cursurile de apă și tot ce ține de partea hidrologică a problemelor și în caz de ceva, împreună cu autoritățile, vom lua măsuri, așa cum facem de fiecare dată”, ne-a declarat Sorin Corici.

Barajul de la Valea de Pești alimentează iar zona de Vest și centrul Văii Jiului

O a doua veste bună dată de inginerul de la ape din cadrul Apelor Române este că începând de miercuri, 3 februarie, barajul de la Valea de Pești alimentează din nou cu apă, prin rețelele Apa Serv, zona de Vest a Văii Jiului. După cum se știe, după viitura de luna trecută, când Vestul Văii Jiului a fost din nou inundat, turbiditatea foarte crescută a apei din baraj a făcut ca cei de la Apa Serv să folosească sursa de apă din Lazăru, după cum ne spunea, la vremea respectivă, directorul general al operatorului regional de apă și canalizare, Cristian Ionică. Ei bine, acum turbiditatea apei a revenit la normal, astfel că de ieri, Sorin Corici ne-a anunțat că s-a reluat alimentarea cu apă din barajul Valea de Pești. „Apă în baraj este suficientă. Nivelul ei este cu câțiva centimetri sub nivelul de plin, astfel că și această problemă ce rămăsese de la viitura din 4 spre 5 ianuarie s-a rezolvat. Iată, a trecut aproape o lună până ce turbiditatea apei a ajuns din nou la parametri normali”, a mai menționat șeful SHI Petroșani. Corneliu BRAN

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani 24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Așa-i când conduce „hora” CEH un saxofonist:

Patru vagoane pline de huilă și locomotiva au deraiat pe calea ferată uzinală de la Petrila

Un marfar format din cinci vagoane pline cu vreo 100 de tone de huilă extrasă de la Mina Lonea a deraiat marți noaptea pe calea ferată uzinală care face legătura între mina amintită și punctul de încărcare a cărbunelui de lângă fosta Mina Petrila. Patru vagoane cu cărbune s-au răsturnat, la fel și locomotiva. Mecanicul și ajutorul său au reușit să se salveze sărind, fără să pățească mare lucru în afară de șocul sperieturii.

Directorul CEH cere o anchetă internă

Cum cărbunele s-a răsturnat din cele patru vagoane căzute, unii martori au subliniat faptul că șoseaua principală a Petrilei, aflată în apropiere, era plină de huilă pe anumite segmente de drum. La fața locului după incident s-au deplasat mai multe persoane de conducere din cadrul CEH și a Minei Lonea, printre care și directorul general Smuel Dioane. Acesta a menționat că toate cauzele incidentului vor fi „atent analizate în cadrul unei anchete interne”, urmând să se stabilească „împrejurările și factorii care au dus la deraierea trenului” încărcat cu huilă de Lonea. La prima vedere „generalul” a dat cu presupusul, spunând că bănuiește că de vină ar fi „mâzga de pe linie”. Măi, să fie, dacă mâzga ar „îmburda” toate treburile ce circulă, marfare sau de persoane, am avea deraieri zilnice iarna! Această presupunere ne poate spune multe, citind printre rânduri vă veți face o opinie cu toții, cei ce citiți aceste rânduri…

Edilii n-au trecut marți noaptea pe-acolo

Interesant mai este și faptul că nici primarul și nici viceprimarul Petrilei nau dat „o fugă” până acolo, deși, cu siguranță, au aflat de incident. Nu ținea incidentul, e drept, de administrația locală, calea ferată respectivă fiind în „ograda” CEH, dar

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

parcă totuși, fiind vorba de un incident care a afectat și șoseaua principală pe unele porțiuni și care ținea de ortacii care i-au votat și pe cei doi și partidul lor și de mineritul din localitate, e drept pe închidere, era normal ca măcar unul dintre cei doi oficiali din vârful primăriei să ajungă până acolo, măcar pentru 5-10 minute. În fine, poate ora o fi fost de vină, poate alte motive…

Calea ferată o fi sau n-o fi întreținută cum trebuie de CEH?

Această bucată de cale ferată aparține de CEH. Din interiorul acestui complex unii vorbesc de faptul că lucrări mai clare și mai profunde la această linie ferată destul de veche, investiții la terasament și șine și alte „din astea” nu s-au mai făcut de multișor, „din lipsa fondurilor”, „doar cârpăceală românească, cu lopata și târnăcopul, cu hei-rup muncitoresc, curățenie iciacolo, nimic deosebit, deci n-ar fi de mirare ca asta să fie cauza…”. Da, iar cel mai bine e că de data aceasta n-au fost victime! Se putea întâmpla o nenorocire, asta-i clar. Oricum, semnalul de alarmă a fost tras și poate că de-acum cei de la CEH vor face reviziile și reabilitările corecte – unde este nevoie, ne mai punând în față sloganul „nu sunt bani”. În fond, este vorba de un punct important în munca minerilor și a activității CEHului, este calea ferată pe unde se transportă cărbunele scos de ortaci din fundul pământului, și dus acolo unde se transformă în bani, atâția câți sunt pe astfel de vremuri negre pentru minerit! Deci, haideți, domnilor, să nu ne batem joc și de ultima fărâmă de cărbune scoasă cu atâta trudă și cu atâtea pericole! Personal, mă gândesc, însă, că „ancheta internă” și „comisia” vor găsi iar vinovat vreun nefericit de muncitor, ori vreun pârlit de șefuleț, și nu cauzele cu adevărat reale. Adică, faptul că nu se întreține cum ar trebui această cale ferată, spunându-se: „Merge și așa că n-avem bani…”. Corneliu BRAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

vineri, 5 februarie 2021

În jurul datei de 15 martie, în Colonia de Jos

Primăria Petroșani reîncepe lucrările de extindere a reţelei de gaz metan

Nu v-am mai spus demult ce se întâmplă cu extinderea gazului în Colonia de Jos a Petroșaniului. Și asta pentru că e iarnă și nu s-a mai lucrat nimic. N-au fost să fie începute lucrările, dar asta nu înseamnă că acestea au fost sistate, ci doar amânate, undeva până pe 15 martie, când firma „Miramon”, câștigătoarea licitației va începe lucrările.

Să sperăm că în 2021, până pe la sfârșitul verii, lucrările acestea se vor și finaliza, timp fiind destul pentru cele 9 străzi care vor primi conducta de gaz metan. Spunem toate astea în cunoștință de cauză, deoarece l-am întrebat miercuri pe primarul Tiberiu Iacob-Ridzi ce se mai aude cu lucrarea de extindere a gazului metan pe străzile din Colonie? „Acum nu se lucrează, conform normativelor în vigoare, dar lucrarea continuă și vom duce gazul pe străzile de care am vorbit în toamnă. A fost în decembrie licitația. Totul e normal și din primăvară încep lucrările! Mai multe amănunte nu pot da, deocamdată, dar un lucru este cert și îi anunț pe cetățenii deacolo că lucrarea continuă, fiind oprită doar pe timp de iarnă! Ce a ținut de primărie, am făcut, ne-am ținut de promisiune și am făcut licitația și tot ce trebuia. Din păcate, a venit iarna și chiar dacă licitația se făcea mai repede, tot nu se puteau face acest gen de lucrări în sezonul rece”.

Ca de la cetățeni la autorități

Reluarea lucrărilor ne-a fost confirmată și de domnul Andor Mărcuț de pe strada Oltului de la nr. 7, un cetățean ca alte sute, interesat direct de introducerea gazului metan în casa dumnealui și un cititor fidel al ziarului nostru. Dl. Mărcuț ne-a sunat să ne spună că a discutat direct cu „doamna director de la firma Miramon, care execută lucrarea, și doamna

Prefectul – preocupat de învăţământul dual Prefectul județului Hunedoara, Călin Petru Marian, a organizat joi, 4 februarie, o nouă întâlnire a reprezentanților instituțiilor și firmelor implicate în dezvoltarea învățământului dual.

La discuții a fost prezent primarul municipiului Deva, Florin Nicolae Oancea, care i-a asigurat pe toți partenerii acestui proiect de sprijinul și implicarea municipalității pentru atingerea acestui important obiectiv: pregătirea profesională a tinerilor din Deva și din județul Hunedoara, pentru calificarea în meserii solicitate de companii cu capital românesc sau străin. Astăzi, Teodora Tarog, manager al companiei „CTS România”-Deva, a prezentat „Planul de acțiuni pentru 2021”, care are ca obiectiv : crearea de clase pentru învățământ dual, începând cu anul școlar 2021 – 2022. Prefectul Călin Petru Marian consideră că

8

www.zvj.ro vineri, 5 februarie 2021

mi-a zis că din 15 martie vor reîncepe lucrările. Am înțeles că Inspecția de Stat în Construcții nu autorizează iarna acest gen de lucrări. Din păcate, dumneaei nu a știut să îmi spună, ca să îi anunț pe toți vecinii și cunoscuții de pe aceste străzi, unde se va face lucrarea, cine va face branșamentele de la conducta principală și până la intrarea în casă la

contor? Și nici nu am aflat cât ne va costa metrul liniar de țeavă și de manoperă de la intrarea în casă și până la aragaz și centrală? Că am înțeles că pe noi ne va costa doar lucrarea de la ușa de la intrare și până la aragaz și/ sau centrala pe gaz, până acolo lucrarea fiind gratuită. Dar să vedem... De asta v-am sunat să vă spun ce am discutat, dar și să pun aceste două întrebări celor de la Del Gaz Grid sau autorităților locale, prin intermediul ziarului dumneavoastră. Trebuie să se știe că noi, cei care am avut dosarul aprobat, am plătit 100 de lei în avans, fiecare, celor de la firma Miramon, cei care ne-au și tăiat chitanță, deci totul perfect legal. Dar, acum, cu tot acest avans, doamna director de la firma Miramon nu știe identificarea firmelor care au nevoie de personal calificat și a meseriilor care se cer pe piața hunedoreană a muncii, constituie un pas important în reușita proiectului pornit de Instituția Prefectului în urmă cu câteva luni. La discuții au mai participat: din partea I.Ș.J. prof. Dana Luiza Cioară, inspector școlar pentru domenii tehnice, prof. Dan Motântău – din partea Colegiului Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”, Crinela Gafton – Director al „Camerei de Comerț și Industrie” Hunedoara și Simona Cojocărescu, din partea firmei „INTERLOG”, specializată în pregătirea profesională pentru diferite meserii. Forma de studiu profesional de tip „Dual”, este foarte avantajoasă pentru cursanți, care pot beneficia de bursa și, la final de posibilitatea semnării unui contract de muncă. Totodată, agentul economic are posibilitatea de recrutare a tinerilor calificați cărora, pe timpul școlii, le sunt acoperite o parte din cheltuielile de studiu (burse) și li se oferă posibilitatea de a efectua practica de specialitate în spațiile de producție ale firmelor partenere. Pregătirea teoretică și tehnică este asigurată de unitățile de învățământ implicate în acest tip de pregătire profesională. BIROUL DE PRESĂ AL PREFECTURII HUNEDOARA

să-mi spună dacă tot această firmă va face lucrarea din casele noastre sau altă firmă și de aceea solicităm un răspuns din partea autorităților locale. Mulțumim anticipat”.

Răspunsul de la primărie a venit imediat

Autoritățile locale i-au răspuns prompt domnului Mărcuț și celor interesați din Colonia de Jos de pe acele 9 străzi, prin directorul interimar din primărie, Ciprian Preda, cel care s-a ocupat, la dispoziția primarului Tiberiu Iacob-Ridzi și se ocupă în continuare de urmărirea acestei lucrări și de colaborarea cu aceste două firme pe această problemă. Iată răspunsul dat de director în aceiași zi, tot joi 4 ianuarie: „Primăria municipiului Petroșani a scos la licitație extinderea rețelei de gaz pe 9 străzi din Colonia de Jos, adiacente străzilor George Enescu și Transilvaniei. Licitația a fost undeva la finalul anului trecut, în decembrie, și a fost adjudecată, într-adevăr, tot de firma Miramon, care a avut anul trecut și alte lucrări pe alte străzi de-acolo. Firma aceasta are termen de aproximativ 3 luni de zile din decembrie încoace pentru proiectarea lucrărilor și obținerea autorizațiilor de construcții, urmând ca după aceea să înceapă lucrările. La întrebarea pusă de cititorul Ziarului Văii Jiului, precum cine dace lucrarea de la conducta principală până la contorul de lângă intrarea în casă, ea se numește tehnic lucrare de branșament, răspunsul e că această lucrare, conform legislației în vigoare, se efectuează de către cei de la DEL GAZ GRID, pe cheltuiala lor, în urma solicitării acestui lucru de către proprietar. De la branșament/contor și până în casă, la aragaz sau centrală, lucrare intitulată în lege instalație de utilizare a gazelor naturale, lucrarea se va face de către o firmă privată autorizată, firmă agreată de fiecare proprietar. Deci, ca să se înțeleagă, fiecare cetățean poate alege ce firmă dorește, aici nu mai este treaba nimănui, ci, în mod direct, a proprietarului. Referitor la costul lucrării din casă, cât costă metrul liniar de țeavă, coturile, manopera și așa mai departe, aceste informații se obțin direct de la firma cu care cetățeanul dorește să lucreze. Noi, de la primărie, sau cei de la Del Gaz Grid nu putem să dăm astfel de informații, nefiind problema noastră este normal acest lucru. În fine, ca să dăm un răspuns de ce nu se fac astfel de lucrări în sezonul rece, ele nu se efectuează deoarece Del Gaz Grid nu dă voie să se oprească gazul metan pentru lucrări de acest gen în sezonul de iarnă. Sunt normative în vigoare și ele trebuie respectate. E și logic dacă stăm să ne gândim, doar nu o să oprească gazul metan la cei care deja îl au cu orele sau zilele când afară este frig! N-ar fi normal”. Acestea fiind spuse, credem că domnul Mărcuț și alți cititori interesați au primit răspunsurile solicitate și măcar de-acum înainte știu exact unde să se adreseze și ce să facă. Corneliu BRAN

ACTUALITATE

3

4

SPORT

Unul dintre jucătorii de poveste ai Jiului

Vrea să își facă retragerea la Vulcan

Nu știm încă cine sau ce l-a supărat pe Radu Ion, cert este că acesta a ales ca în retur să joace la echipa din liga a patra, CSM Vulcan. Diplomat, jucătorul a explicat pentru „Ziarul Văii Jiului” că a ales acest drum din cauză că mai vrea să joace, iar în liga a treia era mai greu. „Am 51 de ani

și aș vrea să mai joc, măcar până la vară. De altfel, primele cuvinte pe care i le-am spus antrenorului Dan Voicu, la Vulcan, au fost că vreau să revin la forma mea și să mai joc. La Jiul nu am rămas pentru că e liga a treia, e alt nivel, iar eu nu puteam juca. Pentru mine să mai joc este o adevărată provocare, am fotbalul în vene. De aceea mai la îndemână, pentru mine, este liga a patra”, a spus fotbalistul. Cu Jiul, Radu Ion are două promovări, una la 26 de ani în prima ligă și alta la 50 de ani în liga a treia. „Am trăit vremuri foarte frumoase la Jiul. Miron Cozma știa cum să ne motiveze. Uneori ne mai arăta și pistolul. Și funcționa...”, ne mărturisea Radu Ion, fost jucător al Jiului.

105 meciuri - în prima ligă

Radu Ion Mugurel este una dintre figurile emblematice ale fotbalului din Valea Jiului. Cu 105 meciuri jucate

în Liga I la Jiul Petroșani și Selena Bacău, 10 campionate în liga secundă și 4 goluri marcate în prima ligă din postura de mijlocaș, Radu Ion a făcut parte din echipa Jiului care a reușit o promovare de poveste în anul 1996 împotriva Forestei Fălticeni. Pe atunci, stadionul fremăta sub presiunea a zeci de mii de împătimiți ai fotbalului, iar Jiul promova pe prima scenă.

6 ani la Jiul. 1.500 de mărci/ lună

Unul dintre jucătorii preferați ai lui Miron Cozma, Radu Ion, vorbește și acum cu nostalgie de acele vremuri. „Am mers la fotbal, ca orice copil, de la vârsta de șase ani. Tatăl meu nu era de acord, pentru că îmi rupeam prea des adidașii. Nu m-a încurajat niciodată pe față. Din contră, îmi spunea că dau cu dreptul în stângul, dar în sinea lui era mândru de ceea ce realizasem eu. Am jucat șase ani

la Jiul și au fost ani frumoși pentru mine”, povestește jucătorul care pe vremea lui Miron Cozma avea un salariu de 1.500 de mărci.

Vândut pe 1.000 de kg de carne

Radu Ion, care uneori mai fugea din cantonamente,

vorbește și despre perioada în care a fost vândut pentru... 1.000 de kg de carne: „Eram la Jiul. Știu că Jiul avea nevoie de mâncare, pentru că regretatul George Boboc mergea cu plasa de un leu la piață și aducea carne. Nu pot spune că m-a deranjat tranzacția făcută, pentru că eu voiam să plec. Un alt mare jucător al Jiului, primul convocat la naționala de juniori, Sorin Henzel, a fost vândut pe două echipamente de joc, iar un alt jucător pe mașini... de înghețată. În anul acela când am plecat la Alexandria, am și promovat în Divizia B”.

Scandalul de la „Vegas”

Nu este un secret pentru nimeni că Radu Ion era jucătorul de suflet al lui Miron Cozma, care a intervenit și în celebrul scandal de la fosta discotecă „Vegas”. „Atunci mi s-a încărcat o notă de plată și a ieșit scandal. A intervenit imediat Miron. Eu cred că nu o făcea special pentru mine. Intervenea pentru toți jucătorii pe care îi considera ca fiind copiii săi de suflet”, spune Radu Ion. Atât ca jucător la Jiul, Bacău, Gloria Buzău, Poli Iași, Laminorul Roman, Midia Năvodari, Rulmentul Alexandria, cât și ca antrenor, Radu Ion nu a păcălit nicio secundă fotbalul pe care îl slujește cu devotament de 45 de ani. Loredana JUGLEA

facebook.com/ziarulvaiijiului

vineri, 5 februarie 2021

Prin 1923

„Băieţii deștepţi” petroșeneni de la Uzina Electrică încasau de 4 ori mai mult. Primarul – somat să intervină

Fiecare epocă pare să aibă „băieții ei deștepți” în energie. Cele întâmplate la Uzina Electrică din Petroșani confirmă aceasta. Ziarul local dezvăluie la începutul anului 1923 un istoric acestor „băieți deștepți”, somând autoritățile locale să intervină:

„(…) Iluminația de astăzi pe care ne-o oferă amintita uzină, este o curată batjocură la adresa publicului silit a plăti prețuri mari pentru curentul care de atâtea ori lipsește, și a mai face cheltuieli, cumpărând lămpi, lumânări, ca să nu rămână în întuneric. Se vede, că conducătorii aș numitei uzine electrice își înțeleg rostul și își fac datoria. Pentru a lămuri onoratul public, dăm aici câteva amănunte din trecutul acestei societăți pe acțiuni. Uzina electrică din Petroșani a luat ființă cu vreo 15 ani înainte, în baza unui contract încheiat cu Primăria comunei Petroșani, care asigură numitei societăți dreptul exclusiv de iluminare pe teritoriul comunei Petroșani, cu excepțiunea societății Petroșani. Acțiile societății, în majoritate, au fost acaparate de câțiva oameni, care pe atunci socoteau comuna Petroșani ca proprietatea lor. Comuna a fost exclusă de la orice participare. Societatea din chestiunea a instalat uzina electrică, care peste 50 de ani avea să treacă gratuit în proprietatea comunei Petroșani. Dar ce se întâmplă? După război societatea se pare că se ocupa cu gândul de a lichida, probabil, și acționarii mari care mai erau prin Petroșani, căci o parte bună erau la Pesta – se vor fi ocupat cu gândul de a se repatria în țara ungurească. Deci, într-o bună zi au hotărât să vândă instalațiile de la Uzina electrică. Zis și făcut. Au vândut instalațiile cu 1.500.000 coroane. Direcțiunea uzinei nu și-a bătut capul cu prevederile contractului, nici nu a luat măcar avizul consiliului comunal, singur în drept a hotărî asupra bunurilor, chiar și viitoare a comunei. A vândut instalațiile și le-a demontat. În același timp, însă, Direcțiunea Uzinei Electrice a încheiat contract cu minele Statului, ca să-i servească curentul de care are nevoie. Și așa am ajuns, că de câțiva ani încoace Uzina electrică, de fapt, nici nu există, ci există o societatea cu numele Uzina electrică, care joacă rolul simplu de intermediator între minele Statului și comuna Petroșani. Și rolul acesta de intermediator e foarte rentabil și convine foarte mult societății cu numele Uzina electrică. Ea cumpără curentul electric de la minele Statului cu 1,10 lei și îl vinde publicului din Petroșani cu Lei 4,10. Nici că se poate o afacere mai rentabilă! Dar întrebăm noi Primăria și on. consiliul comunal, că se poate aceasta? Are Primăria și on. consiliul comunal cunoștință despre aceea, că societatea Uzina electrică a jefuit un bun al comunei, când a vândut, fără avizul lor, instalațiile Uzinei? Dacă are cunoștință ce măsuri a luat față de societate? Știe primăria și on. consiliul comunal, că are motive suficiente pentru a denunța contractul ce-l are cu această societate, înlăturând în acea vreme, un intermediator care, pentru transmiterea neregulată a curentului, îndrăznește să ia un beneficiu de aproape 300 la sută. Comuna Petroșani nu ar putea să ia în administrare proprie aprovizionarea comunei și a populației cu curent electric de la minele Statului? Ori, poate, venitele comunei sunt atât de mari, că nu

8

www.zvj.ro vineri, 5 februarie 2021

mai are nevoie de noi izvoare de venit? Noi știm tocmai contrariul, că, adică, impozitul comunal în Petroșani e poate mai mare ca oriunde în Valea Jiului, și prin urmare ar fi o ușurare pentru populație crearea de noi venite pentru comună. În interesul bine priceput al publicului și al comunei, rugăm și așteptăm ca primăria și consiliul comunal săși facă datoria”. Conducerea Uzinei Electrice pune lucrurile la punct. Reacționează cu un răspuns lung. Atâta de lung, încât redacția „Gazeta Jiului” e nevoită să aleagă spre publicare „pasagiile cari interesează on. public cititor”:

„E greșită afirmațiunea că cu ocaziunea înființării societății, comuna ar fi fost exclusă de la participare. Registrele noastre dovedesc că semnarea de acțiuni sa efectuat în cea mai largă sferă, am primit și cel mai neînsemnat număr de acțiuni semnate, figurând acționari cu 102 acțiuni. Împrejurările materiale vitrege ale societății și interesele iminente ale comunei atunci au aflat rezolvarea, care era mai favorabilă pentru ambele părți. Uzina electrică a minelor Statului a făcut o ofertă de distribuție de curent pe lângă prețuri, pentru care societatea nici când nu ar fi fost în

situația de a da. Astfel a ajuns societatea în raport contractual cu Statul, cu aprobarea antistiei comunale și a reprezentanței comunale. Tot atunci, societatea, ca să restabilească zdruncinata ei situație financiară și având în vedere că, trecând la curent alternativ nu mai avea nevoie, de mașinile de curent continuu, a cerut de la comună, ca să i se dea voie a valorifica aceste mașini. Comuna a și admis aceasta. Mașinile, însă, în lipsă de cumpărător, nu au putut fi vândute, rămânând în depozit și pe timpul războiului, când, după cum am amintit, au suferit mult din partea germanilor. Din acest motiv, și fiindcă nu erau utilizate, în anul 1919 societatea a cerut din nou de la comună concesiunea pentru a le putea valorifica. Comuna a admis vânzarea în urma unei opiniunei unei comisii de experți, care a studiat săptămâni de-a rândul chestiunea. A condiționat, însă, ca societatea să depună în favorul comunei de două ori costul de revenire al mașinilor, adică suma de 200.000 coroane, care să fructifice în favorul comunei până la expirarea concesiunii date societății. Această condițiune a și fost satisfăcută, depunându-se suma la Cassa de Păstrare din Petroșani. Stabilim, înainte de toate că prețul curentului se schimbă, între 1,60 - 4,10 lei pentru consumatori după kilowatt, stabilim mai departe și faptul că noi primim curentul de la Stat pe prețul de 1,10, pe lângă măsurare primară, iar noi îl distribuim pe prețul de 1,60 – 4,10, pe lângă măsurare secundară, în locuința consumatorului, între aceste măsurări după cum s-a constatat oficial este o diferență de 38% și aici nu sunt luate în considerare circuitele temporale și pierderile aeriene, care cad numai în sarcina societății. La aceste mai putem adăuga cheltuielile de întreținere ale unei rețele extinse, salariile a 30 de muncitori specialiști și completarea continuă a materialelor. Iar pentru deplina asigurare a publicului amintim că prețurile nu au fost impuse în mod samavolnic, din partea noastră, ci le socotim în baza hotărârii reprezentanței comunale”. Marian BOBOC

prăvălia cu istorii

5

6

prăvălia cu istorii

Alin Rus vă prezintă a șasea mineriadă:

Mineriadele și alte greve postdecembriste ale minerilor; grevele din august 1993 și august 1994 (XVI)

Greva minerilor din 28 iulie – 4 august 1994

O altă grevă minerească de mare amploare, asemănătoare cu cea din august 1993, a avut loc de data aceasta nu în Valea Jiului, ci la minele de lignit din Oltenia. Această grevă este importantă pentru analiza noastră doar fiindcă subliniază o serie de aspecte relevante cu privire la comportamentul și manifestările minerilor Văii Jiului, dar mai ales ale liderilor lor. Greva generală declanșată pe data de 28 iulie 1994 va atinge apogeul pe data de 1 august, când și minerii de la RAL (Regia Autonomă a Lignitului) Târgu-Jiu intră în grevă generală. La aceeași dată, și minerii de la exploatarea cuprului Deva se vor bloca în subteran în semn de solidaritate cu minerii de la Regia Lignitului. Principalele revendicări sunt legate și acum de salarizare, considerată nesatisfăcătoare în raport cu prețurile, acordarea de prime suplimentare etc. Greva va înceta abia în 4 august, când sunt soluționate parțial o serie de revendicări din cele emise de sindicatul minerilor de la Regia Lignitului. Această grevă a fost probabil una dintre cele mai mari ale minerilor de la Regia Lignitului, dar și din România postdecembristă, atât prin durată, cât și prin formele ei de manifestare. Nu trebuie uitat că au fost 31 de oameni în greva foamei, unii trebuind spitalizați, iar liderul sindical al minerilor de la compania lignitului (Radu Mironovici) a fost destituit. În acest timp, în Valea Jiului spiritele s-au încins, minerii de aici sperând și ei într-o nouă mărire salarială, iar nostalgicii mineriadelor, într-o nouă mineriadă. Prezența lui Miron Cozma s-a făcut simțită doar printrun singur comunicat concis și abil redactat, publicat în ziarul local, „Matina”l, din 6 august 1994, în care se spunea:

facebook.com/ziarulvaiijiului

Sărbătorirea zilei minerului are loc în acest an în condiții mai puțin normale. Ortaci de-ai noștri din bazinul Gorjului, precum și mineri care muncesc în extracția minereurilor se află în toiul unor puternice acțiuni revendicative, vizând acordarea unor drepturi firești, potrivit durității și importanței economice și sociale a muncii lor. Dacă în Valea Jiului problemele minerilor sunt cunoscute și înțelese mai realist de consiliul de administrație RAH și de factori responsa-

bili pentru minerit, nu același lucru se poate spune și despre alte consilii de administrație ca și despre departamentul de specialitate, despre minister și guvern, chiar și despre parlament. De aceea ziua minerului poate fi sărbătorită la noi cum se cuvine, satisfacția pentru roadele muncii fiind deplină. Să nu uităm că minerii din Vale își fac un punct de mândrie

(Din volumul „Mineriadele între manipulare și conștiință muncitorească”, Ed. „Curtea veche”, București, 2007)

din faptul că au reușit să depășească degringolada din ’90-’91, și să readucă producția la nivelul real al anului ’89, concomitent cu demararea unor restructurări organice, pe baze noi, a mineritului, în corelare cu necesitățile trecerii la economia de piață. Acum când sărbătorim „Ziua Minerului“, exprim solidaritatea frățească a minerilor din Valea Jiului cu cei aflați în luptă pentru redobândirea drepturilor firești, în alte zone ale țării. Probabil datorită acestui comunicat al lui Cozma și altora de acest fel, liderii minerilor de la Regia Lignitului, care așteptau un sprijin mai substanțial, eventual acțiuni similare cu ale lor și la minerii din Valea Jiului, au amenințat că vor părăsi Federația condusă de Miron Cozma, lucru care s-a și întâmplat la puțin timp după ce Marin Condescu, liderul federației „Sfânta Varvara“, a dat o declarație în acest sens. După aceste evenimente se remarcă și prezența liderului minerilor din Vale la Târgu-Jiu, unde acesta a avut o scurtă discuție cu Virgil Măgureanu, care i-a risipit pesemne orice intenție de a pune în practică o nouă mineriadă. De unde și declarațiile împăciuitoare și pacifiste ale lui Cozma de-a lungul desfășurării ulterioare a acestei greve minerești. Ajunși la acest punct al discuției noastre, putem să alăturăm întrebărilor de la începutul acestui capitol încă una de maximă importanță. De ce nu s-au solidarizat minerii din bazinul huilei, caracterizați, nu de puține ori, ca amatori de violențe și de măriri salariale, cu ortacii din bazinul lignitului Gorj, în luna august 1994? Să ne amintim că acesta ar fi putut constitui momentul apariției celor mai favorabile premise pentru declanșarea unor mișcări minerești de foarte mare amploare în întreaga țară. Lucrurile sunt totuși destul de simple și conduc spre aceeași concluzie: deși în Valea Jiului a existat o masă muncitorească explozivă, care a fost gata să se ridice oricând la luptă sindicală, această mare masă muncitorească nu a putut face nimic fără existența unui climat politic favorabil mineriadelor, deci a existenței unor ordine precise primite de liderii minerilor din partea unor persoane aflate la vârful politicii românești. Faptul că mișcările revendicative ale minerilor din august 1993 și iunie 1994 nu s-au transformat în mineriade se explică prin absența premiselor politice. Deși în ambele cazuri existența unor tensiuni sociale majore în Valea Jiului și alte zone minerești a fost evidentă, a lipsit, pentru a se ajunge la catastrofă, inițiativa și nevoia politică de acțiuni „epurative“ ale „brigăzilor de ordine“ constituite din mineri.

vineri, 5 februarie 2021

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Rezistă ispitei de a cheltui suma de bani pe care ai reuşit să o aduni cu mari sacrificii. Vei avea nevoie de aceşti bani cu altă ocazie, dar dacă o consumi rapid, vei regreta mai târziu necugetarea de acum.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Fă tot posibilul să nu te remarci azi în ochii celor nervoşi de care depinde cumva rezolvarea problemelor care te frământă, pentru că refuzul lor ar veni foarte repede.

AuTo

mica publicitate

• Logan Prestige 1.0 SCE, înmatriculat 2018, alb, 119.000 km, 6500 euro sau predare leasing (mai sunt 24 rate) Telefon: 0761756839

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Primeşti o veste bună cu efect mobilizator asupra ta. Îţi dă alt chef de acţiune, mai mult curaj şi eşti din ce în ce mai sigur pe reuşita finală spre care te îndrepţi.

rac (22 Iun - 22 Iul)

Inima ta bate mai tare pentru că azi ţi se oferă pe tavă sentimente sincere, şanse de a te îndrăgosti din nou, cuvinte dulci şi declaraţii de dragoste...

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Eşti o companie foarte plăcută pe care multă lume o caută azi, pentru că ai o vorbă bună pentru oricine, o glumă bine plasată în orice împrejurare.

Fecioară (23 Aug - 21 sep)

Dorul te cheamă spre zona ta de baştină, spre casa părintească sau spre o localitate îndepărtată unde se află ceva drag sufletului tău. Pleacă la drum, aşadar!

Balanţă (22 sep - 22 oct)

Afli un lucru foarte important, dar eşti conştient că nu e în avantajul tău dacă începi să-l spui şi altora. Mai bine îl ţii secret, doar pentru tine, deoarece alţii abia aşteaptă să se folosească de norocul tău.

scorpion (23 oct - 21 Noi)

Timpul este generos cu tine şi îţi oferă exact acel răgaz de care aveai nevoie. Numai de tine depinde cum îl valorifici.

săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Prea te gândeşti doar la planurile care nu ţi-au ieşit iar această atitudine negativistă şi pesimistă nu e deloc benefică pentru a te concentra la ce ai de făcut.

capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Criticile celor din jur îţi taie tot elanul cu care ai început o activitate nouă şi, în loc să scoţi la iveală latura ta luptătoare, care trece peste orice, te laşi copleşit de atitudinea lor agresivă.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Singurul instrument eficient în orice situaţie este munca, deci apucă-te serios de treabă fără a spera vreun noroc picat din senin… că nu vine, cel puţin nu azi!

peşti (19 Feb - 20 Mar)

Eşti foarte preocupat de cariera ta şi îţi construieşti, imaginar deocamdată, jobul ideal pe care speri, vreodată, să îl obţii. Foarte bine faci, pentru că e un fel de programare mentală ce va da roade cândva, deci continuă să speri.

Horoscop

8

www.zvj.ro vineri, 5 februarie 2021

DIVERSE

7

8

CENACLU BOEMA

ȘI, TOTUȘI, UNDE A DISPĂRUT HAINA DE PIELE A LUI IOȘCA NAGHIU?

importante cenacluri din istoria literaturii noastre: Cenaclul „Echinox” din Cluj-Napoca. Dacă nu mă înșel, în iarna anului 1993 în Valea Jiului au venit 4 poeți echinoxiști (2 cu două): Luminița Din juriu făceau parte scriitori optzeciști din toate Urs, Radu Afrim, Adrian Suciu și încă colțurile țării: Bedros Horasangian, Florin Iaru, Vasile o poetă al cărui nume în scapă Gogea, Alexandru Vlad și Liviu Antonesei. Primii 4 au și venit în Valea Jiului, prilej cu care au coborât în (Catrinel, parcă?), dar care țin Mina Dâlja, act de mare curaj pentru niște oameni – minte că era subțire și înăltuță. Fiind prima ediție, am avut emoții foarte mari, totul a pe deasupra și intelectuali „cu bărbi” – care până decurs foarte bine. Dar a avut și festivalul ăsta vreo atunci nu coborâseră în subteranele vreunei mine. Într-un fel, Petre Braiț avea „legitimare dublă”, el două povești de… poveste. Una dintre acestea a avut (și încă mai are și acum, după fiind și prozator (nu mai aproape 30 de ani…) o latură vorbesc de latura lui de misterioasă: „Dispariția gecii de cineclubist) și primpiele a lui Iosif Naghiu”. vicepreședinte al ligii (calitate în care Întâi și întâi, trebuie lămurit ce căuta cunoscutul dramaturg Iosif răspunde și de resortul Naghiu la Petroșani. El fusese trimis cultural; da, nu vă mirați, o organizație de Ministerul Culturii, Liga hotărând să invite și onor ministerul public. sindicală a minerilor a Care l-a delegat pe Iosif Naghiu. Un avut și așa ceva). HOTELUL ONIX - LOCUL DE UNDE A Alături de Liga domn adevărat, cu o aură de boemă DISPĂRUT HAINA aristocrată, foarte prietenos (de Sindicatelor Miniere „Valea Jiului” festivalul exemplu, când eram la cafeaua de „binevenire”, mi-a impus să-i spun direct pe nume era organizat și de Cenaclul „Boema”. Prin urmare, „Ioșca”, deși între noi era o diferență de… decenii). cenaclierii boemi au invitat la o discuție (pe tema „Și Fiind iarnă (februarie parcă), omul venise îmbrăcat Eminescu a fost cenaclist”) unul dintre cele mai Îmi amintesc exact anul când s-a întâmplat: 1993. Era prima ediție a Festivalului „Aici ne sunt visătorii”. Atunci am început și concursul de poezie, proză scurtă și eseu.

facebook.com/ziarulvaiijiului

într-o haină de piele. Țin minte foarte bine culoarea: maro. Toate bune și frumoase, festivalul s-a încheiat cu festivitatea de premiere. Banchetul boem și festiv, ținut la Hotel „Onix”, unde erau cazați invitații, a pus punct înfrățirii cenacliere petroșeneneclujene. Când, din senin, o veste cade ca un trăsnet peste noi, organizatorii: I-a dispărut geaca lui Naghiu. Vă dați seama, cum ne-am simțit noi, organizatorii unui festival care dorea să mai oblojească din rănile mineriadelor, să mă schimbe imaginea Văii Jiului, când am auzit că i s-a furat (că, de fapt, asta se întâmplase…) geaca tocmai reprezentantului Ministerului Culturii. A urmat o anchetă internă, soldată doar cu niște bănuieli, dar fără nici o dovadă concretă. Noroc că păgubitul, Iosif Naghiu, era chiar un tip cu mult umor și a luat toată întâmplarea ca atare, încercând el să ne consoleze pe noi. Deși Ioșca a plecat în 2003 spre locuri în care oamenii nu mai umblă îmbrăcați, fac un ultim apel la cel/ cei care i-a(u) furat geaca să o înapoieze. Nu lui, ar fi imposibil, ci Cenaclului „Boema”. Ca pe o amintire de preț a trecerii unui om extraordinar prin Petroșani… Imposibil să nu fie uitată printr-un seif pe undeva… Eu încă mai cred că au fost niște „hoți” mai deosebiți… Marian BOBOC

P.S. Nu știu dacă Ioșca a folosit această întâmplare în vreo piesă de teatru. Dar ca să aflu aceasta, ar trebui să citesc toate piesele scrise de el după 1993.

vineri, 5 februarie 2021