Skip to main content

3007 luni 25 ian 2020

Page 1

Ziarul Vaii Jiului

Din cauza COVID 19,

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Director:

Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 4,8740 lei 1$ = 4,0034 lei

1₤ = 5,4696 lei

luni, 25 ianuarie 2021

Anul XIV • nr. 3007 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Deși parlamentarilor PSD le e rușine să apară lângă pensionari,

Pensionarii Petroșaniului i-au umplut, cu 40%, „frigiderul” guvernului PNL-USR-PLUS-UDMR

Vineri 22 ianuarie, marșul organizat de către Asociația Liga Sindicatelor Pensionarilor Minieri „Valea Jiului” la Petroșani, având ca temă nemulțumirea că „guvernanții nu vor să crească pensiile cu 40%, nerespectând legea adoptată în 2019 de Parlamentul României și promulgată de președintele țării” s-a desfășurat la Petroșani. Organizatorii se așteptau la un sprijin din partea PSD, care, nefiind campanie electorală, nu a mai existat. Nu e de mirare că pesediștii Au bătut deja palma cu liberalii la Petroșani. E cam devreme, doar…

„Unde ne sunt sunt parlamentarii?”

„Eu i-am chemat pe toți. Unii mi-au prezentat scuze, spunându-mi că nu pot veni și justificându-și corect și onest absența, alții mi-au spus că vin. Domnul deputat Toma mi-a zis că vine… Nu e… Ce să fac eu, nu sunt de vină! Doamna Intotero a zis că vine, apoi că nu poate… Dacă de la deputații și senatorii PNL nu

mă așteptam să vină – deși i-au votat și pe dânșii și pensionari, inclusiv pensionari minieri și n-ar trebui politizată treaba asta, că în fond se cere respectarea legii, nimic altceva, o lege votată și de parlamentarii

PNL –, mă așteptam ca măcar domnul Ilie Toma să vină, mai ales că a fost șeful casei de pensii județene, și cu pensiile și problemele astea dumnealui știe cel mai bine cum e… n-au venit, nu mă certați pe mine că n-au venit ei! Asta e culmea” a declarat I. Hortopan, președintele Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri „Valea Jiului”, cea mai combativă asociație minieră din România.

Primăria Petroșani nu va lucra cu publicul săptămâna aceasta!

La Primăria municipiului Petroșani există în acest moment un număr mare de cazuri infectate cu COVID 19, nu mai puțin de șapte persoane. Un adevărat focar pentru localitate, care arată ce important e să respectăm regulile de igienă și să nu credem în raportările triumfaliste sanitare oficiale, care dau aproape dispărut COVID-ul de pe teritoriul României, când situația e taman inversă…

Fiind vorba de o instituție publică, este normal să se ia măsuri drastice. De la primarul Tiberiu IacobRidzi am aflat că în toată această săptămână ce începe azi la primărie nu se va lucra cu publicul. „Nu vorbim de celelalte direcții sau compartimente, precum Asistența Socială, Poliția Locală sau Taxe și Impozite, care au sediul în alte clădiri decât clădirea centrală a primăriei, vorbim doar strict de clădirea principală a primăriei, unde am și eu biroul. Vor fi efectuate igienizări, dezinfecție și tot ce trebuie. Principala măsură este că de luni, toată săptămâna, nu se va lucra cu publicul, accesul în primărie a cetățenilor fiind interzis. Este o măsură ce trebuie luată în acest moment, n-avem ce face”, a menționat primarul Petroșaniului. De asemenea, primarul a precizat că în urma testului efectuat, acesta a relevat că nu are COVID19. Firesc ar fi ca în această săptămână să se interzică accesul publicului și la direcțiile și compartimentele externe ale primăriei. Ar fi o formă de protecție față de angajații ei și față de cetățeni. În concluzie, atenție la acest virus, chiar dacă oficial, statistic, par cazuri puține, virusul continuă să fie prezent și să infecteze, ceea ce trebuie să vă facă să respectați în continuare masca și distanțarea fizică, dar și igiena mâinilor cât mai des fiind de asemenea importantă. Rugăm autoritățile, raportări corecte, nu politicianiste! Nu ne omorâți cu zile! Corneliu BRAN


2

SPORT

Milu Părău, nostalgic după Minerul Lupeni:

„Cred Lupeniul ar mai putea avea echipă măcar în liga a treia"

• A fost șef de galerie la Lupeni şi purta steagul cu fală

Pe vremuri toate drumurile duceau spre stadionul din Lupeni. Acum doar gândul lui Milu Părău și a altor câțiva împătimiți de fotbal o mai ia spre drumul stadionului cu uralele de atunci în minte, Minerul, Minerul! Un steag, o mare iubire și o mare nostalgie

Și atunci când vine vorba de sport omul de afaceri Milu Părău este pe buzele tuturor. A ținut mulți ani fotbalul lupenean, iar acum ajută sporturi precum fotbal-tenis, alpinism, sportul pe biciclete. Este cunoscut ca fiind un om modest, căruia nu îi place să iasă în față. Însă, patima sa pentru fotbal nu poate fi ținută în frâu. Când vine vorba despre fotbal, Milu Părău trăiește intens chiar dacă e vorba doar de amintiri. „Mi-a plăcut foarte mult sportul. Eu personal l-am practicat la un nivel mai mic. Am fost și antrenor la Lupeni. Antrenam copiii, pe vremea lui Ceaușescu. Copii care se băteau de la egal la egal cu Jiul și Corvinul. Câștigam pe vremea aceea un trofeu foarte cunoscut. S-au remarcat dintre copiii pe care eu i-am pregătit frații Păuna, Ungureanu, Brăneț. Erau vremuri frumoase", povestește Milu Părău.

)

Ziarul Vaii Jiului

Șef de galerie

Pasiunea fără margini pentru fotbal a mers până acolo, încât Milu Părău a preluat și frâiele galeriei. Era șef de galerie și nelipsit de la meciurile Lupeniului, până la un moment dat, când această pasiune era să îi pună viața în pericol. „M-am enervat așa de tare la un meci, încât mi-a ajuns tensiunea la 18 cu 11. Am ajuns la spital. De atunci nu am mai mers la stadion. Din 1996 până în 2000 am fost implicat la Minerul Lupeni, după care m-am retras. Două echipe le port în suflet, pe

să iasă pe stradăș că se ia lumea de ei. Mă repet, au fost vremuri frumoase. Nu ieșeam pe profit cu fotbalul, dar clubul mai vindea unul sau doi jucători. Țin minte că doi jucători i-am dat la arabi, pe Poenariu și pe Claudiu Frumoca. A fost dorința lor să plece, iar noi i-am lăsat să plece în Emirate”.

Susține alte sporturi

Minerul și pe Jiul. Sunt convins că Lupeniul va mai avea fotbal. Măcar în liga a reia. Să înceapă de la județ și să continue cu liga a treia. M-aș implica indirect să ajut. Aș da șanse numai jucătorilor localnici, ca atunci când nu joacă bine să le fie rușine

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani 24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

În absența fotbalului lupenean, Milu Părău îi susține pe sportivii de la fotbal tenis, campioni naționali, europeni și mondiali, de care este foarte mândru. La rândul ei, mișcarea lupeneană e foarte mândră că are un așa susținător. Întotdeauna la apel când vine vorba de sport, Milu Părău este gata pentru o revenire a Lupeniul. Chiar și fără o implicare directă. „Eu sper și cred că vom avea din nou fotbal”, spune cu mare convingere Părău. Prin intermediul căruia Lupeniul a respirat sport de performanță. Loredana JUGLEA

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

luni, 25 ianuarie 2021


Petroșani

Iarna în Parâng

Un nou week-end de vis și pentru Stațiunea Parâng, căutată de peste 2.000 de turiști dornici de zăpadă și mișcare pe schiuri, de aer curat și relaxare.

Au fost funcționale toate pârtiile, iar vremea bună a împins distracția la maxim. Sâmbătă în toate punctele stațiunii veselia și buna dispoziție erau prezente peste tot. Parângul a avut trei week-end-uri pline „legate”. Au fost probleme cu locurile de parcare la baza telescaunului vechi, o problemă nerezolvată. Au mai fost, de asemenea, mici „măgării” întâmpinate la unele locații de cazare, cu neemitere de bonuri fiscale și chestiuni din acestea, dar care țin de unii patronii, e drept tot mai puțini de la an la an dar încă mai există, și nu de administrația publică locală. Primărie care, prin cei ce se ocupă de domeniul schiabil, face toate eforturile,

săptămână de săptămână, pentru a ține pârtiile la un nivel bun, care să atragă schiori și turiști. La fel, cum fac și cei mai mulți proprietari de pensiuni și cabane. Totuși, trebuie scăpat de cei ce nu înțeleg să ofere condiții pe măsura a aceea ce se vrea la această stațiune superbă și care mai umblă cu „fofârleli” crezând că prostesc clienții. De fapt, își fac singuri deservicii și provoacă deservicii de imagine stațiunii și comunității locale!. Aici trebuie încă lucrat, la mentalitatea acestor privați care numai principii de „economie de piață” nu au în cap. )când vom avea informații mai concrete și mai mult sânge în instalația jurnalistică vom reveni – n.r.). Stațiunea Parâng poate și trebuie să ridice standardele. Sunt convins că acest lucru va reuși întrun final, cu două condiții: să-și schimbe mentalitatea și cei puși pe căpătuială în orice condiții, lăcomia fiind o armă grea pentru unii, și să continue investițiile. (Însă, investițiile publice nu trebuie să aibă ca finalitate doar banii băgați în buzunarele unor băieți șmecheri din Parâng – n.r.). Corneliu BRAN

8

www.zvj.ro luni, 25 ianuarie 2021

TURISM

3


4

ACTUALITATE

Vulcan

Dărăpănăturile din centrul vechi

Până să apară Bulevardul Mihai Viteazul, școlile, poșta, stadionul, magazine de tot felul și multe altele se întindeau, din Coroești și până aproape de Dincă, pe actuala stradă Nicolae Titulescu. Fostă Republicii și, pe vremuri, Regele Ferdinand, dacă nu mă-nșel. Ăsta era pe atunci centrul orașului Vulcan, cunoscut, acum, ca fiind centrul vechi.

Școlii Gimnaziale Teodora Lucaciu, încep ruinele unor clădiri odinioară bine înfipte în temelii. Îmi amintesc de atelierul foto al lui nea Jean, de fostul aprozar, de restaurant și de grădina sa de vară sau de magazinul de textile al domnului Laufer.

Puține clădiri

existente atunci au mai rămas întregi. Blocurile construite în anii cincizeci, bunăoară. Cel mai cunoscut este acela la parterul căruia se aflau alimentara, cofetăria, magazinul de confecții și, în colțul estic, o tutungerie. Mai încolo, peste drum de biserică mai dăinuie blocul care, tot la parter, găzduia un magazin de mărunțișuri, unul de pâine și farmacia. La câțiva metri era librăria, fostă pe vremuri farmacia domnului Titica, după numele proprietarului. Clădirea era cât pe ce să ajungă praf și pulbere. Noroc că a ajuns pe mâinile cuiva care a renovat-o, i-a mai adăugat un etaj și a făcut-o utilă.

Mergând spre

fostul restaurant Straja, chiar peste drum de parcul

facebook.com/ziarulvaiijiului

Am făcut traseul acesta

imaginar, fiindcă despre una dintre clădirile amintite a venit vorba și în ședința extraordinară a consiliului local vulcănean din 15 ianurie. A amintit despre ea doamna consilier Ileana Alstanei. Dumneaei s-a arătat îngrijorată de starea deplorabilă în care a ajuns imobilul de peste drum de școală. Cel în care erau aprozarul, un mic debit de tutun în care vindeau un evreu și soția lui și, în laterala vestică, laboratorul de cofetărie al lui nea Nicu. Doamne, ce prăjituri, înghețată și toate alea mai făcea el! Doamna consilier local a atras atenția că pietonii care se deplasează pe lângă ruinele clădirii se expun unui adevărat pericol. „Aș ruga să fie luate măsuri!”, a solicitat dumneaei.

Primarul Cristian Merișanu

În care, hăt, hăt, cu decenii înainte era Casina Română. Și, ca să nu mă întind prea mult, mă opresc pe podul de peste pârâul Morii unde se afla magazinul de solduri și, după el, urma ferometal-ul. Clădirea aceea impozantă care mai poate fi văzută doar în poze.

i-a ascultat spusele, dar a ridicat neputincios din umeri. „Sunt proprietăți private, a explicat el. Am făcut sesizări, pentru a fi renovate. Voi mai verifica situația lor!”. Adevărul că imobilul a devenit ruină înainte ca Merișanu să fie ales primar. Fostul edil șef a încercat, și el, să facă ordine, dar degeaba. Din câte cunosc, proprietarii clădirii, acum în ruină, și ai terenului nu ar fi în Vulcan. Cazuri similare, cu case lăsate de izbeliște, unele de patrimoniu, sunt și în alte orașe, dar UAT-urile pare să fi găsit soluții pentru rezolvarea probleme. Așadar, e nevoie numai și numai de mai multă implicare. Gheorghe OLTEANU

luni, 25 ianuarie 2021


Cioburile aduc noroc…

la Vâlcea, vasului acestuia imens din lemn i se zice albie. Cu accentul binecunoscut. Mai documentat, Marian a fost de părere că accentul e și în funcție de cum este pus în diferite regiuni ale țării. Așa că e bine oricum! A venit și fasolea la care trudise

Cătălin - filă de povestire de la Merișor

Mi-a plăcut zicerea de pe Face Book a prietenului Marian Boboc, aceea cum că la Merișor nu-i ca-n gară la Roșiori! Cam bănuiesc eu de unde a scos poetul comparația asta, asemănând campingul lui Cătălin Țugulea de pe marginea DN66 cu gara care-i mare nod feroviar teleormănean, dar nu intru în amănunte… Treaba e că

Marian, Nelu Nicula și cu mine am fost printre primii care ne-am înființat la campingul de la Merișor, locul în care Cătălin Țugulea și-a sărbătorit intrarea în al patruzeci și cincilea an de viață și… ieșirea la pensie. Ne-o luaseră înainte doi foști ortaci de-ai săi, dintre

înainte. Pe cele cu vulturii le va monta pe stâlpii porții. Pe celelalte două, cu doamna și domnul, i-am sugerat să le pună de-o parte și de alta a intrării. Mai ales că femeia are în brațe o cutie, numai bine ca să cumnatul lui Cătă. Poetul și Nelu au dat-o pe bere, iar eu m-am îndeletnicit mai departe cu țuica.

Din porcul de lapte

sugereze că, aici, totul se plătește. Ceea ce nu a fost cazul cu invitații ajungi la camping sâmbătă.

care numai unul își făcea de lucru cu țuica tratată cu zahăr ars, pusă la bătaie de Țugu. Celălalt, responsabil cu volanul autoturismului parcat la intrare, se mulțumea cu o bere fără alcool. Fiind aduși de Marcel cu mașina redacției, noi nu am avut grija asta. Așa că, după cum îi stă bine unui redactor șef, Marian a inaugurat conținutul rubiniu al canceului pus pe colțul de masă la care ne-am așezat și, cu păhăruțele pline, i-am urat „La mulți ani!” sărbătoritului.

Reîntorși la masă,

am dezbătut problema ciuberelor. Cum e corect pronunțat? Ciu-băr, cu accent pe prima silabă sau pe a doua? Eu sunt adeptul celei de-a doua variante, fiindcă așa știu că se spune în Ardeal. La tata, la Alba, așa am auzit. Nelu Nicula nu a avut grija asta. La el,

la proțap, pe care-l ținea sub observație junele Alin Țugulea și la care am „trudit” și eu și Marian, nu am mai apucat să gustăm. Plecând mai devreme în jur de ora cinci după amiaza, pe acesta, împreună cu micii și fripturile care sfârâiau pe grătar, l-am lăsat în seama prietenilor lui Cătă. În cea mai mare parte, ortaci cu care el lucrase la mina Paroșeni. Ne-am săturat, însă, ulterior cu ceea ce am văzut în postările care au apărut pe FB. Când unii mai curajoși, conform principiului lui Arhimede, au dislocat o cantitate mare de apă fierbinte din cele stocate în ciubere. La plecare, Marian a atins, din greșeală, o sticlă de șampanie de pe stativul de pe perete. Conform unui alt principiu al fizicii, ajunsă jos aceasta s-a făcut țăndări. Numai că nimeni nu s-a supărat, fiindcă, se știe, cioburile aduc noroc și fericire. Mai ales într-o zi aparte, cum a fost cea de sâmbătă, 23 ianuarie, ziua de naștere a lui Cătălin Țugulea… Gheorghe OLTEANU

După care,

însoțiți de gazdă, am ieșit, ca să vedem ce s-a mai construit în camparea lui Țugu. Turnul cu camerele de cazare la care se lucra ultima data când fusesem aici era gata. La fel și bucătăria dotată cu tot ce este necesar pentru ca turiștii să-și pregătească singuri mâncarea. Este gata și terenul pentru rulote, primul, fiindcă mai este încă în curs de amenajare. Lângă acesta din urmă va fi piscina. Până când acesta va fi terminat, celor cărora le place bălăceala le stau la dispoziție ciuberele în care apa se încălzește, ca să ajungă numai bună pentru temerarii care intră în ea pe o vreme destul de rece, cum a fost sâmbătă.

Curios,

Marian a îndepărtat capacul și și-a băgat mâna, ca săi ia temperatura. S-a declarat mulțumit, dar nici vorbă să-și manifeste interesul de a face o scufundare. A preferat să se pozeze cu tunul de la intrare. L-am fotografiat eu însumi și i-am făcut o încadrare de zile mari. Rămâne la latitudinea lui dacă vrea să le arate sau nu. Tot la intrare sunt și statuetele pe care Cătălin Țugulea le primise cu o zi

8

www.zvj.ro luni, 25 ianuarie 2021

EVENIMENT

5


6

prăvălia cu istorii

Alin Rus vă prezintă a șasea mineriadă:

plecat abia seara, după ce ne-am odihnit. Am luat trenul personal chiar din haltă de acolo, tren care ne-a dus până în Craiova. În Craiova am luat acceleratul de București care ne-a dus până în Petroșani. Așa am reușit să scăpăm. De fapt, zic eu, au scăpat destul de mulți mineri, cu toate filtrele lor. Oricum era clar că nu puteau să ne aresteze pe toți. De fapt, cel mai rău bătuți au fost minerii izolați. De cei care au rămas în grupuri compacte nu îndrăzneau nici jandarmii să se apropie prea mult… (C.V. — lăcătuș la EM Vulcan) Așa cum reiese și din această declarație, minerii izolați nu numai că au fost prinși, dar s-a și încercat intimidarea lor prin diferite mijloace. Aceeași concluzie rezultă și din expunerea următoare. La ieșirea din Sadu din nou ne așteptau jandarmii și ne-au coborât din mașini ca să ne rupă iarăși cu bătaia. Ne-au căutat din nou de corpuri contondente, de cuțite etc. Neau pus să ne golim buzunarele și să ne descălțăm până și de ciorapi. Pe cei care au avut cuțite sau bricege (unii aveau pentru desfăcut conserve, nu pentru altceva) i-au pus să dea din nou declarație… Nu știu ce au făcut alți jandarmi în timp ce pe noi, ceilalți, ne controlau, dar vă spun că ne-au umplut mașina cu lacrimogene. Însă atunci nu am știut. Și, în timp ce mergeam pe Defileu, să ne arunce șoferul cu mașina în Jiu nu alta! Jandarmii ne-au pus lacrimogene în mașină și acestea au început să explodeze una după alta. Au fost puse și în bord la șofer, de s-a speriat acela și era să dea cu noi în Jiu. Nici acolo nu ne lăsaseră în pace. Noroc că șoferul a tras pe dreapta. Întâmplător erau și niște reporteri de la Antena 1 acolo și le-am arătat: „Uite, dom’le, nici aici nu ne-au lăsat în pace!” (C.M. — lăcătuș la EM Paroșeni)

Mineriada de la Stoenești - 16-17 februarie 1999 (X)

Am spălat sângele cu furtunul. Am auzit că l-au găsit și l-au dus la morgă. E îngropat în cimitirul satului, că n-a venit nimeni după el, că era sărac”, spune femeia, cutremurându-se la amintirea acelei nopți. Provenit dintr-o familie cu șapte copii, din județul Suceava, Harag plecase în Valea Jiului să-și câștige pâinea. După ce a murit în urma bătăilor, oficialitățile au aflat că era disponibilizat de mult. Nimeni nu a putut să afle de ce se ducea el la București. Plecat de sărac de acasă, ajuns sărac în Vale, Harag a fost înmormântat în cimitirul de la Stoenești de primăria comunală ca toți săracii, fără căpătâi. Liga minerilor, care a organizat o perioadă parastasele creștinești, l-a uitat, negăsind banii necesari măcar pentru o cruce de piatră. Ortacul se cufundă în uitare, iar la căpătâiul lui nu mai arde nicio lumânare. Noii lideri ai ligii sunt prea ocupați cu tot felul de afaceri ca să-și mai aducă aminte că la Stoenești zace unul dintre cei pe care Liga i-a dus la moarte! Deși toți minerii intervievați prin anchetele noastre independente, în număr de peste o sută, au confirmat violența luptelor de la Stoenești și bătăile cumplite administrate de luptătorii DIAS participanților la mineriadă, niciunul dintre aceștia nu a dat ca sigură moartea vreunui coleg pe câmpul de luptă de la Stoenești. În acest context, singurele surse rămân ziarele independente care, așa cum am văzut, reușesc să identifice două victime în luptele de la Stoenești. Însă, nici Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului, nici alte surse din Vale n-au confirmat decesul celui de-al doilea miner disponibilizat. Aceasta nu înseamnă că informația ar fi neveridică. Totuși, acest tip de relatări contradictorii, unele din ele mitizate sau intenționat exagerate, dovedește încă o dată faptul că și ultima mineriadă s-a imprimat adânc în mentalul colectiv al românilor, mai ales al martorilor oculari, cauzând dispute, controverse și discuții mult timp după consumarea efectivă a evenimentelor.

CONTINUAREA MINERIADEI. URMĂRIREA MINERILOR

„Vânătoarea” participanților la mineriadă a continuat și după înfrângerea lor la Stoenești:

În gară la Craiova, când am zis și noi că am scăpat a venit o patrulă de poliție și s-a îndreptat direct spre noi: „Bă, voi de unde veniți?” Am încercat noi să spunem că am venit aici la o rudă dar degeaba. Ne-au luat să dăm o declarație în care a trebuit să scriem de ce am venit, cum am plecat, tot. Am

facebook.com/ziarulvaiijiului

scris exact așa cum a fost! La poliție la TF am dat declarația. Să fi văzut ce au râs ăia de noi… De fapt pe noi ne-a dus omul până aproape de gară, dar ne-a spus: „Bă, băieți, luați și voi un taxi, ca să vă ducă mai încolo!” Nu lam ascultat și nu știu de ce, fiindcă aveam bani la noi. Nu știu cum ne-a văzut patrula aceea că suntem mineri, dar din prima a venit la noi. Ne-a cerut actele. Nu aveam, căci nu mă duc la serviciu de obicei cu buletinul la mine. Majoritatea minerilor au fost prinși, dacă nu pe câmp, atunci în diferite gări. (Marian Holban — fost electrician subteran, lider sindical la EM Paroșeni)

Unii dintre mineri, deși trecuți prin filtrele trupelor DIAS, au reușit să scape teferi din aceste confruntări, ajutați de

noroc și întâmplare. După aceasta ei ne-au trimis în gară la Caracal. Pe calea ferată am ajuns până la gară. Însă, înainte de gară am bănuit eu că ceva nu-i în regulă pe acolo, altfel, mă gândeam, de ce să ne fi trimis tocmai ei la gară. De aceea, înainte de gară, am luat-o prin niște mărăcini și am ajuns direct în centrul orașului. Acolo m-am întâlnit și cu alți mineri, cunoscuți din Vale, ba chiar și din Vulcan. Jandarmii patrulau însă prin oraș și, cum ne vedea în grupuri de doitrei, ne luau pe sus. Pe mine nu m-au prins însă. Am întâlnit un cunoscut din Vulcan și am mers împreună la ocazie, dar nu în Caracal, ci la ieșirea din oraș. Acolo am stat la ocazie. Dar nu prea oprea nimeni și dintre cei care opreau, am auzit apoi că îi prindeau mai încolo, fiindcă erau filtre, iar ei te cunoșteau că ești miner numai după miros, căci toți miroseam a gaze lacrimogene. La un moment dat a oprit un om cu o dacie albă care ne-a întrebat: „Ce-i cu voi, bă, sunteți mineri? Hai că vă duc eu la mine acasă!” Noi stăteam și ne gândeam dacă să mergem sau nu, fiindcă ne bănuiam că putea fi vreun polițist în civil. El, văzând îngrijorarea noastră, ne-a spus: „Haideți, mă, că nu vi se întâmplă nimic. Am fost și eu miner.” Când am auzit, ne-am zis: „Fie ce-o fi. Urcăm și pe urmă vedem noi ce facem.” Ulterior, omul a mai luat vreo trei mineri pe care i-a băgat în portbagaj. Pe toți ne-a dus la el acasă, într-un sat, parcă Dragomirești se numea. Omul a fost foarte ospitalier. Ne-a pus la masă. A făcut nevastă-sa mâncare, ne-a pus la toți apoi și de băut, ne-a făcut și patul, neam odihnit. Cât am stat la masă omul a mai cules vreo doi mineri tot din Vulcan pe care îi cunoșteam din vedere. A venit apoi și preotul din sat care ne-a adus o damigeană de vin. Ne-am simțit extraordinar împreună. Am

Înainte ca minerii să ajungă acasă, s-a mai consumat un episod demn de atenție: În timpul ultimelor două mineriade am fost, împreună cu Dan Codrea, jurnaliștii de teren ai Matinalului, plasându-ne chiar la locul evenimentelor, în mijlocul minerilor. Îmi amintesc că ultimul articol despre mineriada de la Stoenești a fost cel intitulat „Trenul special 12821”. Era vorba despre întoarcerea minerilor de la Caracal și Craiova într-un tren special compus din trei vagoane. Pe peronul gării așteptau în jur de o mie de oameni, neveste, copii, rude ale celor plecați la mineriadă. Toți erau neliniștiți, agitați, nervoși, pentru că umblau tot felul de zvonuri despre mineri omorâți, bătuți, schilodiți, și niciunul dintre oamenii de acolo nu știa dacă își va mai vedea persoana așteptată. Când trenul a intrat în sfârșit în gară s-a întâmplat ceva ce nu am putut să-mi imaginez vreodată. Nu știu cine și de ce a avut proasta inspirație să posteze în ușa fiecărui vagon câte doi polițiști. Ei, în momentul în care aceștia au coborât, ca un resort, mulțimea s-a repezit spre nefericiții de polițiști. Și era vorba mai ales de femei și copii. Nu cred că erau decât vreo câțiva bărbați în acel grup, și aceia bătrâni. Însă femeile au fost capul revoltei ad-hoc. Niciuna nu s-a dus să vadă dacă i-a venit soțul sau fratele, ci s-au repezit cu o înverșunare de nedescris spre polițiști, care erau în număr de opt sau zece. Aceștia, luați și prin surprindere, au luat-o la goană printre linii spre depou. Iar femeile după ei. Îi înjurau, îi goneau și cu pietre. A fost ceva de neînchipuit. Am înțeles că i-a fugărit așa până în apropiere de Petrila, unde polițiștii au reușit cumva să scape de furia femeilor minerilor. Am vrut, la vremea aceea să public și acest episod în Matinal, dar un șef, mare și tare ziarist acum, vânzător al presei atunci, l-a respins motivând că „și așa a fost destulă vânzoleală cu mineriadele astea”. (Marian Boboc - jurnalist la „Matinal”, actualmente redactor-șef la „Ortacul”) (Din volumul „Mineriadele între manipulare și conștiință muncitorească”, Ed. „Curtea veche”, București, 2007)

luni, 25 ianuarie 2021


Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Trebuie să pleci la drum, pentru că undeva la destinaţie te aşteaptă o situaţie care te cere de urgenţă acolo, tu fiind salvatorul momentu-

lui.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Nu te poţi debarasa de o amintire urâtă din trecut care are încă efecte negative asupra ta. Ar fi trebuit să uiţi demult acele momente triste.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

AUTo

mica publicitate

• Logan Prestige 1.0 SCE, înmatriculat 2018, alb, 119.000 km, 6500 euro sau predare leasing (mai sunt 24 rate) Telefon: 0761756839

Ce să alegi: noul sau vechiul, schimbarea sau stabilitatea? Pentru că eşti într-o pasă uşor comodă, vei accepta să rămâi pe un nivel cu care eşti deja obişnuit.

rac (22 Iun - 22 Iul)

Dacă apare veste de călătorie, ţi-ai şi făcut bagajele, gata de drum, pentru că te cuprinde un dor de ducă ce nu te lasă în pace până în momentul plecării.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Dacă vezi că planurile făcute pentru azi nu înaintează orice ai face, nu insista. Schimbă imediat macazul spre o altă activitate, care ar putea avea rezultate mult mai bune.

Fecioară (23 Aug - 21 sep)

Eşti un pic cam agitat şi ai tendinţa de a-i irita şi pe alţii cu modul tău ceva mai agresiv de comunicare. Poartă-te cu mănuşi cu cineva din preajma ta care e ca un butoi cu pulbere...

Balanţă (22 sep - 22 oct)

Starea ta emoţională este legată de apropierea unui eveniment pe care toată familia îl aşteaptă cu interes maxim.

scorpion (23 oct - 21 Noi)

Nu prea îţi ies treburile aşa cum ai fi dorit, încât vei spune că e o zi înţesată de ghinioane şi piedici. Parcă nimic nu merge, nimic nu înaintează şi e normal să abordezi o atitudine negativistă şi pesimistă când vezi câte se adună.

ANUNŢ pUBLIc

mica publicitate

S.C. EDIL SAL PREST S.A. PETRILA cu sediul în localitatea Petrila, str. Republicii, nr. 196, jud. Hunedoara, anunţă depunerea solicitării pentru eliberarea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “Depozitare temporară şi transfer a deşeurilor rezultate din activităţile de măturare, spălare şi întreţinere a căilor publice, reamenajare şi reabilitare interioară şi/sau exterioară şi a deşeurilor vegetale provenite de la casnici ( persoane fizice şi asociaţii de proprietari, locuitori ai oraşului ) şi de la agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea pe raza oraşului Petrila şi în zonele adiacente, pe platforma depozitului temporar situat în Petrila, strada Taia, jud.Hunedoara. Informaţii se pot obţine de la sediul APM Hunedoara, din Deva, strada A.Vlaicu, nr. 25, de luni până vineri (orele 8-16). Eventualele sesizări şi reclamaţii pot fi depuse în termen de 10 zile lucrătoare de la data publicării anunţului.

săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Te simţi cu un cap deasupra tuturor şi ai un motiv de laudă sau de mândrie, cu privire la persoana ta, ceva ce te propulsează un pic mai sus decât toţi, şi nu te sfieşti să te foloseşti de acest atu de care beneficiezi doar tu.

capricorn (21 Dec - 19 Ian)

propriu.

Fii atent la propunerile care ţi se fac astăzi, pentru că ele au la bază informaţii extrem de utile pe care le poţi folosi odată în avantajul

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Disputele din familie sunt absolut normale la atmosfera ceva mai tensionată a acestei zile. De fapt, nu reuşeşti să te rupi de motivele de enervare de peste zi şi vii cu ele acasă, gata să strici şi aici atmosfera.

peşti (19 Feb - 20 Mar)

Visele tale de iubire se pot împlini, pentru că semnalele care sosesc azi de la persoana iubită îţi inspiră încredere că puteţi dezvolta o relaţie bună pe viitor.

Horoscop

8

www.zvj.ro luni, 25 ianuarie 2021

DIVERSE

7


8

ACTUALITATE

Uricani

persoana în cauză este despăgubită”.

De ceva vreme, primarul Dănuț Buhăescu a tot fost sesizat de către locuitori din localitățile componente ale orașului Uricani despre vizitele pe care animalele sălbatice le fac în gospodăriile lor.

dată când, la Uricani, sunt semnalate asemenea cazuri. Momârlanii ale căror gospodării se află pe dealuri, în zone mai retrase, sunt obișnuiți ca, în iernile geroase, moșiile să le fie călcate de lupi sau urși în căutare de hrană. Câinii de pază își fac datoria, dar se mai întâmplă ca ei să fie copleșiți de sălbăticiuni atunci când numărul acestora este mare. Gheorghe OLTEANU

Vizite nedorite

Ultima sesizare

de acest gen i-a ajuns pe birou miercurea trecută, aproape de ora prânzului. Un cetățean din Valea de Brazi, Borc am reținut că-l cheamă pe om, se plângea că lupii au dat iama printre oile sale, pricinuindu-i o pagubă considerabilă. Ce poate face primarul în acest caz? „Împreună cu cineva de la biroul agricol, medicul veterinar face o anchetă, mia explicat Dănuț Buhăescu, verifică pe teren cele sesizate, după care, dacă se constată că cele relatate în sesizare se adeveresc, primăria face o adresă către Direcția Agricolă Deva, iar

facebook.com/ziarulvaiijiului

Nu este prima

luni, 25 ianuarie 2021


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
3007 luni 25 ian 2020 by Ziarul Vaii Jiului - Issuu