Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani
Director: Cătălin DOCEA Redactor şef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1€ = 4,8740 lei 1$ = 4,0405 lei 1₤ = 5,4696 lei
marţi, 19 ianuarie 2021
Anul XIV • nr. 3003 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
Dacă nici Guvernul PNL-USR-PLUS-UDMR nu alocă fondurile necesare,
Drumul „Herculane – Câmpul lui Neag” riscă să rămână doar „Drumul lui Băsescu”
Nici anul acesta lucrările pentru DN 66A nu vor primi finanțare. Ca atare, la „Drumul spre Băile Herculane”, sau „Drumul lui Băsescu”, nu se vor relua lucrările. După ce au fost făcuți 20 km în doar câțiva ani, în 15 ani mai trebuie făcuți 18 km. Este inadmisibil cum de 15 ani pentru cei circa 18 km de drum rămași până la Izvoarele Cernei și la acel drum național de-acolo, ce se intersectează cu acest drum DN 66A, să nu se găsească fonduri. Ar fi un drum care ar deschide Valea Jiului și spre zona de vest și sud-vest a țării și care ar aduce, ca orice drum bine făcut, dezvoltare zonei noastre și a zonelor vecine județului. Dacă s-a trecut de zonele sensibile, ce se mai pun piedici?
Reamintim pentru așa zișii „activiști” ecologici care se opun la astfel de proiecte, că la acest drum
construcția a început tocmai în anul 2002. Aici nu vorbim de un drum nou, ci de un drum fost forestier până în anul 1999, când a fost clasificat, culmea, „drum național”. Apoi, în câțiva ani, s-au construit circa 20 de kilometri de șosea asfaltată. S-a trecut de la Câmpu lui Neag și Cheile Buții bine de tot, până în zona Câmpușel, dar și de așa-zisa „zonă sensibilă” și unică în România, intitulată, se știe: Parcul Național Retezat. Și atunci, de unde și de ce atâtea și atâtea contestări? Dacă era ceva de făcut, se făcea atunci, înainte de a se ajunge cu lucrările în această zonă, nu după aceea! Apoi, drumul exista, era foarte vechi, deci, nu era un drum nou făcut. Iar cum toate țările dezvoltate și mai puțin dezvoltate din Europa au spart munți și și-au făcut șosele din drumuri forestiere ca acesta, poduri și viaducte, noi, România, noi, Hunedoara, de ce nu putem face?
PSD și Dăncilă promiteau marea cu sarea în 2019
În mai 2019 premierul de-atunci, Viorica Dăncilă, ne anunța la Lupeni că „licitația pentru DN66 A va avea loc la finele acestei luni” (mai 2019 0 - n.r.). Guvernul PSD susținea că există bani necesari pentru continuarea lucrărilor
la DN 66 A. Aceasta după ce în aprilie 2019 tot guvernul de-atunci aproba printr-o Hotărâre de Guvern indicatorii tehnico-economici pentru acest drum, cu o valoare de 307.506.000 lei, specificându-se în hotărâre că aceste lucrări vor dura 36 de luni! Vă dați seama la ce minciuni gogonate s-a ajuns, sau până unde s-a mers, încât să se ajungă la hotărâri de guvern și tot să nu se facă nimic, găsindu-se ulterior fel și fel de explicații și de scuze, dându-se mereu vina pe alții și pe alții! (Minciuna asta e asemănătoare mega-minciunii guvernului de tehnocrați Cioloș transformați, peste noapte, în politicieni gualivi -, care a dat prosteală la toată Valea cu înființarea Unității de Asistență Teritoriale, care urma să garanteze parcarea fondurile europene și guvernamentale în Vale)
Liberalii schimbă tactica: tac!
Ținând cont de zvonul cu nefinanțarea lucrărilor nici în acest an (fapt ce se prefigurează și se va afla cu siguranță oficial din martie încolo când vom afla bugetul), se pare, însă, că liberalii au luat-o pe urmele pesediștilor: au promis în campanie și acum tac pe subiect! Dacă PSD arăta că face drumul prin „documente” și „vizite de lucru” în regiune, unde se promitea „marea cu sarea” (nu uităm nici de promisiunile la acest drum din partea fostului premier
Tudose, care i-a mai pus pe primari să se facă de cacao și să adune liste de semnături!), liberalii au altă tactică: tac și se fac că plouă! Și uite așa, cu mai multe guverne colorate în toate culorile, Valea Jiului și județul Hunedoara rămân iar fără nicio șansă de a se începe lucrările nici în 2021. De când s-au oprit lucrările și un kilometru de drum dacă se făcea, anual, azi era aproape gata drumul!
Apel către parlamentarii hunedoreni
Încheiem prin a cere parlamentarilor hunedoreni, indiferent de culoarea politică, să mai insiste acum la început de an pe această temă la guvern, la ministerele de Finanțe, Dezvoltării, Fondurilor Europene și Transporturilor, poate se vor găsi totuși resurse. Orice an pierdut e un pas înapoi pentru Valea Jiului, dacă cu adevărat se dorește, cum se zice, „dezvoltarea unei zone monoindustriale și găsirea de noi oportunități economice”. Cum liberalii ne vorbesc de investiții, de faptul că banii trebuie investiți în lucrări pentru a atrage dezvoltare și pentru a deschide noi locuri de muncă, creându-se bunăstare, nu înțelegem atunci de ce în acest drum nu trebuie investit ca și în altele? Poate explică cineva acest lucru cetățenilor hunedoreni, inclusiv cetățenilor care au votat partidul de la putere, dar și celorlalți, că români suntem cu toții. Corneliu BRAN
2 Deocamdată
actualitate
Petroșaniul a trecut examenul hibernal
Luni, 18 ianuarie, am discutat cu responsabilul pentru Petroșani din cadrul firmei „Eolian”, care se ocupă de deszăpezire, doamna Melinda Rogobete, despre starea drumurilor și trotuarelor și despre tot ce ține de activitatea de deszăpezire din localitate.
„Drumuri bune la Petroșani pe timp de iarnă”
„În prezent toate drumurile și căile de acces sunt deszăpezite și nu prezintă probleme de circulație. De vineri după-amiază, sâmbătă și azi am reușit în mare parte să aducem drumurile la negru și să facem deszăpezirea și pe trotuare. Dacă nu în totalitatea lor, din cauza înghețului aspru din noaptea de duminică spre luni (și așa va mai fi o noapte, după cum spune prognoza meteo), măcar creând zone de trecere pe ele, astfel încât pietonii să poată circula fără probleme în zonele publice importante și în cartiere. Unde e cazul, aruncăm și cu material antiderapant. În concluzie cred că Petroșaniul este la ora aceasta un oraș unde se circulă normal, ținându-se cont că discutăm, totuși, de luna ianuarie și de condiții de iarnă”, ne-a declarat Melinda Rogobete.
și de aleile centrale din parcuri, mai ales de parcul mare, iar 17 angajați se ocupă de deszăpezirea manuală, în afară de șoferii ce deszăpezesc mecanizat drumurile și trotuarele. „Avem uneori probleme din cauza mașinilor parcate sau staționate pe marginea carosabilului. Dar acolo unde nu reușim să trecem cu lama mare, venim cu utilaj cu lamă mai mică sau, dacă este cazul, cu lucrători manuali, care dau cu lopata zăpada cât se poate. Ideal ar fi să nu fie mașini parcate când ninge pe marginea drumului, dar asta nu prea se poate, știm asta și încercăm să facem cum putem. Oricum, noi avem un plan de deszăpezire, aprobat și de consiliul local, astfel că ne ținem de el și străzile sunt curățate de zăpadă după acest plan bine stabilit. Avem de toate, utilaje, oameni, stocuri de nisip și sare care sunt realimentate în funcție de necesitate, avem și clorură de calciu suficientă, astfel încât nimic nu ne reține să facem treabă. Și cred că la Petroșani se vede treaba asta”, a mai spus pentru ziarul nostru Melinda Rogobete de la „Eolian”.
6 utilaje și 17 lucrători
Legat de dotarea și de angajații ce se ocupă de această activitate la Petroșani, același interlocutor ne-a spus că există 4 utilaje pentru deszăpezirea drumurilor, din care unul de putere mai mare și cu o lamă mai mare pentru drumul național, și două utilaje care se ocupă de trotuare
)
Ziarul Vaii Jiului
Schimbări în centrul civic
Legat de centrul civic și de pericolul de lunecuș de pe plăcile din pavajul deacolo, chiar și când acestea sunt curățate, Melinda Rogobete susține că e o problemă iarna oricum s-ar proceda: „Dacă curățăm zăpada de tot de pe ele, din cauza condensului și gerului, mai ales noaptea, se creează o pojghiță de gheață și oricâtă clorură de calciu pui, tot sunt perioade când există pericol de alunecare și de pierderea echilibrului.
Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani 24348364 n J20/1310/2008
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN
Dacă lăsăm zăpadă, pe care se poate circula mai bine, în sensul că măcar nu aluneci, la început, o zi-două e bine, dar după ce îngheață acea zăpadă pericolul e mai mare ca și când ai curăța. Nici nu știi cum să faci să fie mai bine și noi știm că de multe ori lumea se plânge, dar vina nu este neapărat a noastră”. Acestea fiind spuse, credem că înlocuirea acelor plăci din pavajul de-acolo trebuie gândită și făcută. Dacă prin tot centrul civic nu se poate, deoarece e adevărat, sunt ceva costuri cu treaba asta, măcar o „fâșie” de două-trei plăci (cam de doi metri lățime) pe lungimea ambelor laturi ale tuturor magazinelor (de la teatru și până în zona fântânii din Piața Victoriei), deci, plăci noi montate de o aderență mai mare ca a celor existente, s-ar putea face. O astfel de schimbare nu ar mai crea probleme cetățenilor, care în unele zile geroase cad ca popicele… Doamne ferește de fracturi sau de dat cu capul de pământ, că acolo rămâi! În momentul de față, din cauza aderenței mici a acestor plăci existente, centrul civic e în unele zile un adevărat patinoar. Și o spunem fără să dăm cu parul, e doar o constatare de ani de zile. Știm că o perioadă nu s-a putut face această schimbare din cauză că a fost vorba de un proiect european, unde nu se putea interveni, ci doar face reparații în perioada de garanție, de aceea nici n-am insistat. Dar, probabil, de-acum se poate face liniștit această schimbare, astfel încât din iarna viitoare să se circule normal și în cea mai umblată zonă a orașului. Corneliu BRAN
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
marţi, 19 ianuarie 2021
Vulcan
Supus la vot a doua oară
Al doilea proiect de hotărâre prezent pe ordinea de zi a ședinței extraordinare a Consiliului Local al municipiului Vulcan, desfășurată vineri, 15 ianuarie, este identic, ca denumire, cu cel votat la ultima ordinară din anul trecut. Este vorba
de proiectul de hotărâre privind stabilirea taxei speciale de salubrizare pentru anul 2021. Taxa la gunoi, altfel spus. Proiect despre care am scris, deja, atunci când el a fost aprobat și căruia, acum, adus a doua oară în atenția consilierilor locali vulcăneni, i s-a schimbat doar numărul. La extraordinara de săptămâna trecută acesta purta numărul 5/2021. La o privire în fugă, el nu diferă prea mult de cel din decembrie. Studiat, însă, cu atenție, acesta din ianuarie are ceva în plus față de cel care l-a precedat.
Prefectul și subprefectul și-au dat-o-n umăr
• Unde se vaccinează hunedorenii
Prefectul județului Hunedoara Călin Petru Marian și subprefectul Marcel Nicolae Morar s-au vaccinat astăzi la Centrul de vaccinare Deva, amenajat la Centrul cultural „Drăgan Muntean”. Programarea s-a efectuat vineri 15 ianuarie în urma înscrierii Instituției Prefectului județul Hunedoara pe platforma națională de înregistrare. Prefectul Călin Petru Marian transmite tuturor hunedorenilor un mesaj de încredere în vaccinare, această acțiune medicală fiind
Ce are în plus a
precizat primarul Cristian Merișanu. „E proiectul aprobat și în ședință, a spus el, A trebuit să facem câteva modificări, să fie trecute și amănunte care existau doar în regulament!”. Pe înțelesul tuturor, nu a intervenit nicio modificare de preț, nici la persoanele fizice, nici la cele juridice. Ci doar de menționare a faptului că se aprobă regulamentul privind procedura de aplicare a taxei speciale de salubrizare.
Care, conform anexei nr.1,
se precizează în proiectul aprobat la extraordinară, „face parte integrantă din prezenta hotărâre”. Lipsa amănuntelor la care s-a referit primarul a fost observată, în mod sigur, de către juriștii prefecturii, la care a ajuns hotărârea de consiliu local votată în decembrie. Nu este prima oară când – aici mă refer strict la cazul Vulcanului - hotărâri ale consiliului local sunt date la întors de către Instituția Prefectului județului Hunedoara. De aceea ar fi nevoie ca, pentru înlăturarea unor asemenea aspecte negative, prezente des în ultima legislatură locală (ca să mă refer doar la ea), proiectele de hotărâre să fie întocmite beton în toate cele încă de la început. Nu de alta, dar știu că se poate. Trebuie doar un picuț de atenție mărită și ceva mai mult efort. Gheorghe OLTEANU
8
www.zvj.ro marţi, 19 ianuarie 2021
domenii cheie, esențiale; 2. Individual, direct pe platforma informatică, pentru persoanele care au vârsta peste 65 de ani (aplicația confirmă vârsta prin verificarea CNP-ului introdus la
un pas foarte important în ieșirea din pandemie și revenirea la o viață normală. În județul Hunedoara, pentru etapa a doua, sunt funcționale astăzi 3 centre de vaccinare (Deva, Hunedoara și Petroșani) urmând ca în următoarele zile să fie deschise și celelalte șapte centre, în localitățile: Brad, Hațeg, Lupeni, Ilia, Orăștie, Călan și Petrila. Vă informăm că în etapa 2 a campaniei naționale de vaccinare anti „COVID-19” este cuprinsă populația cu grad ridicat de risc și lucrători care desfășoară activități în domenii-cheie, esențiale, iar înscrierile se pot realiza astfel: 1. Prin intermediul angajatorului, pentru personalul care desfășoară activități în
înregistrare); 3. Prin intermediul medicului de familie, pentru persoanele care au vârsta peste 65 de ani și pentru persoanele aflate în evidență cu boli cronice, indiferent de vârstă; 4. Prin administrator, pentru persoanele cu grad ridicat de risc din centrele medicosociale și rezidențiale; 5. Prin aparținători, pentru persoanele care au vârsta peste 65 de ani; 6. Prin apelarea numărului de telefon - 0214 144 454, pentru persoanele care au vârsta peste 65 de ani și pentru persoanele aflate în evidență cu boli cronice, indiferent de vârstă;
7. Prin direcțiile de asistență sociale de la nivelul primăriilor, pentru persoanele care au vârsta peste 65 de ani și pentru persoanele aflate în evidență cu boli cronice, indiferent de vârstă; BIROUL DE PRESĂ AL PREFECTURII HUNEDOARA
diverse
3
4 Vasile – „omul fără splină”:
sport
„Când eram jucător, fetele aruncau cu ouă după noi. Era un fel de a ne spune că ne plac"
Vasile Scurtu este un personaj aparte în fotbalul din Valea Jiului. De multe lucruri poate duce lipsă fotbalul de la noi, dar de oameni valoroși, nu. Chiar dacă este la origini din Bistrița Năsăud, Vasile Scurtu s-a familiarizat repede cu Valea. Doar a venit aici la 21 de ani, iar cei 49 de ani pe care îi va împlini îl găsesc tot aici. Când spui Vasile spui fotbal, spui Minerul Uricani. Înainte însă de a se identifica cu Minerul, Vasile s-a călit pe alte fronturi în ligile superioare. Cel denumit „omul fără splină” a evoluat de-a lungul timpului la echipele Sportul Studențesc, Gloria
Bistrița, Progresul Năsăud și Minerul Vulcan.
De ce i se spune „omul fără splină”
„Eram în cantonament cu Vulcanul la Căciulata, unde îl aveam ca antrenor pe Dan Voicu. Alergam și tot timpul colegii erau supărați că alergam cel mai repede și nu oboseam. Atunci mi s-a spus că nu am splină în mine și mi-a rămas porecla omul fără splină”, povestește plin de umor Vasile.
Amintiri din Regie
Perioada petrecută la Sportul Studențesc, timp de cinci ani de zile, a rămas bine înmagazinată în memoria omului de fotbal. „A fost benefică pentru mine acea perioadă. Am avut ocazia să joc cu valori naționale. Viorel Fulga, Marcel Coraș și Vasile Stângăciu. Țin minte că nea adunat odată Mircea Sandu, cam 150 de jucători și pe un panou ne-a arătat jocurile reușite ale Sportului și ale
facebook.com/ziarulvaiijiului
echipei naționale. Pe atunci juca la Sportul și Gică Hagi. Am avut un meci contra Stelei, când am pierdut la scor mare și apoi ne-au schimbat programul de antrenamente. După masă am avut meci la Victoria București și am câștigat. Mergeam să mâncăm în Regie la studenți, și studentele aruncau cu ouă după noi, iar noi nu ne supărăm. Ne simțeam bine că fetele erau cu ochii după noi. Ne simțeam ca în armată: doar școală și fotbal”, spune, pentru „Ziarul Văii Jiului”, Vasile Scurtu.
Revoluția din 1989 l-a prins la București
„Îmi aduc și acum aminte de zgomotul gloanțelor și de teroarea trăită de oameni. Noi jucătorii am scăpat cu bine. O altă perioadă frumoasă din viața mea a fost cea petrecută la Gloria Bistrița. Acolo am jucat șase luni la seniori, unde am jucat împreună cu Viorel Moldovan, cu care am și rămas prieten. Apoi viața m-a dus spre o altă destinație. Gogu Iancu a venit după mine și mi-a propus să joc în Valea Jiului, la Uricani. În acea vreme, Uricaniul era pe primul loc în liga a treia. Nu am stat prea mult pe gânduri și am ales această variantă. Și așa am venit jucător la Uricani”.
marţi, 19 ianuarie 2021
25 de ani în Vale
Așa se face că Vasile Scurtu a adunat 25 de ani la clubul Uricani. O viață de om, cu bune și rele. Jucător, antrenor, președinte de club, din anul 1993 Vasile Scurtu a rămas fidel Văii. Cu Minerul, Vasile a bifat ca jucător o promovare, o retrogradare, iar ca președinte a bifat de mai multe ori locul doi în județ. „Minerul Uricani este pentru mine familia mea. Aici joacă și fiul meu. Țin minte că odată de ziua mea,
amintirile echipei noastre. Clădirea a scăpat să nu fie demolată și cu ajutorul primarului, iar pe viitor va fi modernizată”, spune uricăneanul.
Dezamăgit de ultimul loc
Minerul Uricani nu traversează în acest moment cea mai bună perioadă, fiind pe ultimul loc în Liga a patra cu doar un punct. Această situație îi dă insomnii președintelui, obișnuit cu performanța. Încă este legitimat ca jucător la Minerul Uricani, echipa pentru care în ultimii 10 ani a marcat vreo 20 de goluri.
Peste 200 de goluri marcate
Per totalul carierei sale ca jucător, Vasile se poate mândri că a marcat pentru Minerul Uricani peste 200 de goluri din postura de atacant. „Nu m-am retras încă din fotbal. Mai sunt jucător cu acte în regulă și nu de puține ori am intervenit pe teren pentru a-mi ajuta echipa. Din păcate, acum am ceva probleme la un picior și nu mai pot juca. Poate îmi fac retragerea odată cu Jalon”.
Planuri de viitor
antrenor era Dorel Maria, i-am invitat pe toți jucătorii la o bere și s-a întrecut puțin măsura. A aflat antrenorul Dorel Maria, bai mare. Ne-a adunat la mijlocul terenului să caute vinovații care au fost la băut. Eu am ieșit primul spunând că este ziua mea. Toți cei care am fost la bere ne-a pus la alergat trei ore de nu ne-a mai trebuit să bem o bună perioadă de timp", povestește președintele Minerului Uricani.
S-a opus demolării unei clădiri istorice
Vasile Scurtu este cel care a intervenit vehement atunci când s-au pus problema demolării clădirii din incinta stadionului. O clădire veche de 24 de ani, încărcată cu amintiri. „Era normal să intervin, pentru că acolo sunt toate
8
www.zvj.ro marţi, 19 ianuarie 2021
Pentru returul de campionat pe banca tehnică a Uricaniului va sta un alt antrenor, Traian Campean, portarul de 53 de ani care și-a anunțat deja retragerea. „Trebuie să scăpam de ultimul loc din clasament. S-a investit mult la Uricani și nu putem să rămânem codași”, spune președintele, care mai are în palmares 70 de goluri pentru Vulcan. Este unul dintre președinții cei mai longevivi din județul Hunedoara și cu un palmares pe măsură.
Șef bucătar la fotbal
Gătitul este o altă mare pasiune a lui Vasile. El este cel care le pregătește jucătorilor meniul. „Eu fac, eu execut. Îmi place mult să gătesc pentru jucătorii mei, așa că mă ocup cu tot ceea ce ține de bucătărie”, a declarat președintele. Să sperăm că meniul din acest an le va cădea bine jucătorilor pentru a putea scăpa de „lanterna roșie” din clasament. Hai Minerul! Loredana JUGLEA
sport
5
6
prăvălia cu istorii
Alin Rus vă prezintă a șasea mineriadă:
Mineriada de la Stoenești 16-17 februarie 1999 (VII)
Deoarece sunt unul dintre oamenii care au suferit nemeritat în urma acestor evenimente m-am întrebat cine este responsabil pentru această mineriadă. Răspunsul este unul singur: responsabili sunt organizatorii. Eu cel puțin nici nu am vrut să merg. Dar ei mi-au zis: „Vii cu noi, vii cu noi!“ Și asta a fost oarecum și sub formă de amenințare în sensul că: „Dacă nu vii cu noi, mergi și lucrezi în altă parte, nu aici!“ Eu în urma acestei mineriade puteam să-mi pierd viața. În orice caz am avut noroc că m-a operat imediat medicul de la Drăgănești căci altfel făceam septicemie și muream până la Petroșani, fiindcă mi-a intrat vatelină de la haină în rană și aceasta începea să se infecteze. Iar eu am vrut inițial să mă operez numai la Petroșani… Am avut de tras de pe urma acestei mineriade. O lună nici nu am putut să mă mișc prea bine. Dar am fost bucuros că am scăpat cu viață! (Zeno Nicoară — șofer) Pagubele produse mijloacelor de transport ale minerilor au fost foarte mari, așa cum a fost menționat și în unele articole de presă: „După ora 7.30, când au fost imobilizați și ultimii răzvrătiți, comuna Stoenești arată ca după un accident rutier de mari proporții. Toate autobuzele, dubele și autoturismele personale ale minerilor, care fuseseră parcate în preajma barajului, aveau geamurile sparte, cauciucurile dezumflate pentru a nu putea fi folosite la retragere, iar caroseriile erau bușite. RETRAGEREA MINERILOR: SOLIDARITATE ȘI LAȘITATE Violența forțelor de ordine în atacul de
facebook.com/ziarulvaiijiului
la Stoenești a fost cu totul ieșită din comun: Eu am fugit pe câmp și apoi am intrat în casă la un cetățean. Nu am să-l uit în viața mea pe omul acela, dacă mai trec pe acolo vreodată am să-i dau de băut că merită într-adevăr. Fratele meu a luat-o la fugă pe dig de nu au mai reușit să pună mâna pe el. Dar l-au prins în gară la Drăgănești-Olt. Eu am rămas la omul acela în curte, unde am intrat într-un coteț de găini. Am avut noroc că nu ne-a văzut nimeni în afară de proprietar, dar acesta nu a spus la nimeni deși putea „să ne dea în gât“. Era un coteț cu un fel de pod foarte îngust încât de abia încăpeau doi oameni. Am stat acolo vreo patru ore și jumătate. De frică nici frigul nu l-am simțit, pentru că mi-am văzut moartea cu ochii. Erau foarte violenți cei din forțele de ordine! Nu mai erau jandarmi, erau forțe de ordine în toată regula, toți îmbrăcați în negru, toți uriași… Am stat acolo cu încă un ortac și am văzut cum îi prindea pe ăștialalți mineri și cum îi bătea. Să te păzească Dumnezeu! Nu-i doresc la nimeni așa ceva! Am văzut cum l-a bătut și pe unul de-al nostru. Din două picioare l-au pus jos! A fost o luptă cum numai în filme mai vezi. După patru ore și jumătate a venit proprietarul la noi și ne-a spus: „Veniți, că s-a liniștit treaba!“ Nouă însă ne era frică și îi ziceam: „Nu ieșim, dom’le, că ne dai în gât!“ „Veniți, că nu vi se întâmplă nimic“, ne spunea el. Ne-a chemat în casă, ne-a dat să mâncăm după care ne-a spus: „Vine ginerele meu care e plecat acum la Caracal și va avea treabă la Craiova și vă duce cu mașina el“. (Marian Holban — lider sindical la EM Paroșeni)
Înconjurați și loviți din toate direcțiile, în plină noapte, unii răniți sau bolnavi, minerii au căutat fel de fel de stratageme pentru a scăpa din vâltoarea luptei: Noi am fugit dincolo de baraj și am luat-o dincolo de digul Oltului. Dar am fost prinși înainte de comuna Titulescu de o gardă de jandarmi unde ne-a pus să ne descălțăm ca să vadă dacă nu avem cuțite sau alte corpuri contondente. (C.M. — lăcătuș la EM Paroșeni) Ofițerul acela mi-a zis: „Ai noroc că ești om bătrân că altfel ți-aș băga pumnul în gură!“ Ne-au luat declarații și amprentele apoi ne-au dat drumul. Ne-au dat și niște bilete ca să nu se mai lege nimeni de noi dacă ne întâlnește mai încolo. După ce ne-au dat drumul, ne-am întâlnit cu niște săteni, cu preotul satului care lucrase la Petrila, a mai fost acolo un sătean bătrân care lucrase în trecut cu mine și aceștia neau dat să mâncăm și s-au purtat extraordinar. Până atunci i-am subestimat pe olteni, dar atunci mi-am dat seama că sunt niște oameni de toată stima. De acolo am luat-o pe jos tot așa până la Craiova. Înainte însă de a ajunge la Craiova pe colegul meu l-a apucat o criză de rinichi. A trebuit să-l duc aproape pe spate până la Craiova. Am zis: „Cum? Ortacul meu să moară aici? Nu, prietenul meu nu are voie să moară aici!“ Așa că l-am cărat aproape pe spate, în jur de patru kilometri și alți treizeci l-am dus sprijinit de umărul meu. Apoi el a vrut să se pună jos să doarmă acolo în câmp pe o căpiță de fân. Dar nu l-am lăsat că era foarte frig afară. I-am zis: „Bă, tu dacă te pui jos, aicea o să mori!“ L-am luat iarăși în spate și la drum! „Nu puteam să îl las pe prietenul meu să moară acolo!“ (V.C. — fost maistru minier la EM Paroșeni) La intrare în Craiova am găsit un tir de ocazie. Șoferul știa situația noastră, adică că am fost bătuți…, și ne-a dus până în gară. Am mers cu trenul până la Sadu. Acolo am ajuns la localul Castrul Roman, un local unde patronul, care fusese miner la mina Vulcan, ne-a dat țigări gratis iar șoferul lui ne-a dus la pod la Sadu și nea lăsat la stația Peco de la intrarea în localitate. Dar acolo nu am stat mult și au venit niște jandarmi la noi. Tot atunci am văzut venind mașinile de la Stoenești, cu bordurile sparte, cu scaune rupte, distruse. Le puseseră ai noștri cumva pe picioare dar șoferii erau toți cu fulare legate la gură fiindcă parbrizele erau toate sparte. (C.M. —
lăcătuș la EM Paroșeni) Totuși, nu toți minerii s-au retras, s-au ascuns ori au fost prinși; a existat un grup de rezistență care s-a opus jandarmilor câteva ore pe terasamentul căii ferate din Stoenești La intrarea în Craiova, pe la Ișalnița, a fost un fel de baraj de jandarmi care s-a retras repede astfel încât nu am stat decât câteva minute. (...) După acest episod, am mers continuu până la Stoenești unde întreaga coloană s-a oprit iar nouă ni s-a spus: „Haideți, bă, jos că îi baraj, nu ne lasă ăștia să trecem!“ De fapt, noi nu am fost atacați imediat ci doar după o vreme. Eu eram în unul dintre ultimele autobuze, astfel încât am auzit mișcare puternică în spatele ultimelor mașini. Erau de fapt mașinile cu jandarmii care creaseră diversiunea la Ișalnița, mi-am dat seama imediat de asta. Astfel, noi eram blocați de tot. În stânga era Oltul, în drepta erau case, în față barajul și podul de peste Olt iar în spate jandarmii cu mașini. Nu aveai unde să mergi. Apoi au început imediat să tragă cu gaze în noi. La început noi am vrut să ripostăm dar de fapt nici nu aveai cu ce, fiindcă eram pe șosea. Nu aveai nici măcar de unde să iei o piatră. (...) Ne-am dat seama că de data aceasta „era mai groasă gluma“. Cei din forțele de ordine erau și mai mulți ca noi și, în plus, cunoșteau locurile. O mare parte din mineri, la fel ca și mine, au reușit să treacă prin curțile oamenilor și să ajungă la calea ferată. Lângă calea ferată s-a strâns un grup mai numeros de mineri din care am făcut parte și eu. Acest grup a reușit să facă față jandarmilor până s-a făcut ziuă. La calea ferată aveam și bolovani așa că jandarmilor le era greu să se apropie. Dar au ripostat foarte dur. Trăgeau cu gloanțe de cauciuc și gaze lacrimogene, și nu în jos ci direct în noi; iar dacă te lovea un proiectil din acela în față te băga automat în spital. Și în picioare dacă te nimerea îți rupea picioarele. Numai în piept sau în spate dacă îți trăgea mai puteai să scapi fiindcă cei mai mulți dintre mineri aveau haine groase pe ei. Pot să zic că au fost destui loviți iar eu am avut noroc că am scăpat. (...) Toți cei care au scăpat până la urmă s-au deplasat în grupuri răzlețe spre Caracal, pe arătură, pe câmp direct. Deasupra noastră survolau însă elicoptere. Eu eram într-un grup de 10-15 mineri. În locul respectiv erau un grup de forțe DIAS. Când am ajuns acolo ne-au întrebat: „Cei cu voi? Nu știți unde-i Cozma?“ „Nu știm, de unde să știm“, i-am răspuns. Ne-au spus să scoatem tot ce avem de prin buzunare: telefoane celulare, bricege, cuțite sau ceva arme albe. Așa ceva căutau. Aveam și eu un briceag de desfăcut conserve dar nu am vrut să îl dau fiindcă nu vedeam de ce. Dar am scăpat necontrolat… (C.V. — lăcătuș la EM Vulcan) (Din volumul „Mineriadele între manipulare și conștiință muncitorească”, Ed. „Curtea veche”, București, 2007)
marţi, 19 ianuarie 2021
AUto
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
Tu poţi fi cheia armoniei depline între partea masculină şi cea feminină aflată azi în conflict, deci acceptă faptul că celălalt e nervos. În fond contrastele se atrag.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Visezi la clipa când lumea îţi va da dreptate şi va recunoaşte că a greşit în etichetele pe care ţi le-a pus fără să le meriţi. Tu ai răbdare, convins că adevărul va ieşi la iveală.
mica publicitate
• Logan Prestige 1.0 SCE, înmatriculat 2018, alb, 119.000 km, 6500 euro sau predare leasing (mai sunt 24 rate) Telefon: 0761756839
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Nu te compara cu ceilalţi pentru că tu ai sigur un as în mânecă de care vei şti să profiţi la momentul oportun. Merită să faci un pas în faţă cu încredere şi să arăţi la ce eşti TU cel mai bun.
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Nu a mai rămas nimic dintr-o stare de lucruri care a contat enorm pentru tine, iar acest gol rămas în urma te debusolează. Ce a fost a fost, acceptă situaţia şi rupe-te de trecut.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Primeşti o veste care anunţă un eveniment viitor căruia îi acorzi o semnificaţie cu totul specială. Emoţia creşte cu fiecare oră care te apropie mai mult de acel moment şi se vede că stai ca pe ghimpi.
ANUNŢ pUBLIc
S.C. EDIL SAL PREST S.A. PETRILA cu sediul în localitatea Petrila, str. Republicii, nr. 196, jud. Hunedoara, anunţă depunerea solicitării pentru eliberarea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “Depozitare temporară şi transfer a deşeurilor rezultate din activităţile de măturare, spălare şi întreţinere a căilor publice, reamenajare şi reabilitare interioară şi/sau exterioară şi a deşeurilor vegetale provenite de la casnici ( persoane fizice şi asociaţii de proprietari, locuitori ai oraşului ) şi de la agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea pe raza oraşului Petrila şi în zonele adiacente, pe platforma depozitului temporar situat în Petrila, strada Taia, jud.Hunedoara. Informaţii se pot obţine de la sediul APM Hunedoara, din Deva, strada A.Vlaicu, nr. 25, de luni până vineri (orele 8-16). Eventualele sesizări şi reclamaţii pot fi depuse în termen de 10 zile lucrătoare de la data publicării anunţului.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
cum e!
mica publicitate
Nu mai tergiversa lucrurile: ai ajuns la o concluzie, gata, asumă-ţi-o şi fă-o publică drept final al proiectului. E perfect aşa
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Priveşte înapoi cu iubire, fără pic de mânie sau regret, pentru că tot ce ai trăit înainte face parte din experienţa ta de viaţă.
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
Te afli într-un punct greu al unui proiect profesional, dar nu trebuie să scazi ritmul ci să tragi tare, mai departe, pentru că de efortul depus acum depinde impresia pe care o laşi celor din jurul tău.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Eşti prins la mijloc într-o situaţie în care te simţi clar defavorizat şi eşti gata să abandonezi lupta, înfrânt de minciuni şi gesturi incorecte. Fii justiţiarul drept care militează ferm pentru adevăr şi dreptate, şi care reuşeşte să facă lumină!
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Investeşti multă pasiune în confortul locuinţei tale, pentru că aici te simţi tu cel mai bine. Un cât de mic artificiu de decor va face chiar şi din cel mai tern spaţiu un loc de vis!
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Îţi faci serioase procese de conştiinţă pentru că te afli într-un punct în care nu ai voie să faci greşeli, nici să te joci, nici să te abaţi de la reguli.
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Ţii în adâncul sufletului o mare suferinţă, o dezamăgire pe care nu ai reuşit până acum s-o alungi, dar fii atent azi la semnalele care vin spre tine.
Horoscop
8
www.zvj.ro marţi, 19 ianuarie 2021
DIVERSE
7
8 Uricani
actualitate
Dănuţ Buhăescu este ferm și când e vorba de o rugăminte
Unul dintre proiectele uricănene care urmează să fie finanțat din fonduri europene și din contribuția de 2 la sută a administrației publice locale este cel care vizează modernizarea terenului de sport al Liceului Tehnologic „Retezat”. Trebuie spus
de la început că primarul Dănuț Buhăescu îi acordă o mare atenție modului în care este derulat proiectul respectiv. Reabilitarea și modernizarea terenului de sport care costă în jur de 1,5 miliarde de lei vechi prevăd, printre altele, amenajarea unei tribune acoperite și a unei piste de atletism iluminat nocturn și împrejmuirea întregului perimetru.
Nu am exagerat deloc
când am menționat atenția pe care edilul șef o acordă materializării acestui deziderat. Asta, fiindcă am fost eu însumi de față atunci când a discutat cu proiectantul de la Timișoara. Dănuț Buhăescu a insistat, ba chiar a impus categoric, la un moment dat, ca pista de alergare să fie amenajată chiar în jurul terenului de joc, iar împrejmuirea să constea din
facebook.com/ziarulvaiijiului
gard metalic îmbrăcat cu polistiren rezistent la intemperii.
„Fără pistă de alergare
și fără gardul menționat nici nu stau de vorbă. Este o dorință expresă, vă rog să țineți seama!”, a fost ferm Dănuț Buhăescu. După finalizarea proiectului de execuție se va ține licitația pentru desemnarea constructorului care va începe lucrările. Acesta ar urma să fie terminate cel mai târziu în decembrie 2023. Gheorghe OLTEANU
marţi, 19 ianuarie 2021