Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani
Petroșani
Poate că ziua de sâmbătă 9 ianuarie o fi una singulară, ceva n-o fi mers, fiind și zi de weekend se mai întâmplă, ar putea spune unii. Însă gunoiul selectat în cele 3 containere pe categorii (plastic-metal, hârtii și sticlă), căci despre acestea e vorba, dădea pe dinafară. Containerele fiind pline, cetățenii depun gunoiul selectat în plase lângă, iar acestea alunecă pe trotuarul străzii Avram Iancu. Din fericire, asemenea incidente nu au o notă de regularitate. De exemplu, duminică dimineața containerele fuseseră golite. Însă, până seara, poate situația de sâmbătă s-ar putea repeta. Corneliu BRAN
Curs valutar: 1€ = 4,8704 lei 1$ = 3,9791 lei 1₤ = 5,4055 lei
luni, 11 ianuarie 2021
Anul XIV • nr. 2997 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
Containerele de la intrarea în parcul central sunt golite cu regularitate
Ca unii care le accesăm zilnic, putem spune în cunoștință de cauză: containerele de la intrarea în parcul central pentru gunoiul selectiv sunt golite cu regularitate. Mai sunt, însă, și excepții…
Director: Cătălin DOCEA
Mesajul emoționat al fostului președinte al Jiului, Constantin Cătuți:
„Îmi e dor de Jiul”
P. 3 3 p. 6
2
EDILITARE
Sărbătorile au trecut,
Dar cu coșurile de gunoi ce au avut?
Vandalii au trecut din nou prin Parcul Central din Petroșani, distrugând câteva coșuri de gunoi.
Din cauza iluminatului destul de deficitar și a lipsei camerelor de supraveghere, cel mai mare parc din Petroșani nu poate fi supravegheat 24 de ore din 24. Și nici nu ar fi normal să stea un om de pază permanent pe-acolo, în condițiile în care noaptea în parc nu-i țipenie de om. Un sistem video ar rezolva problema. Și în caz de nevoie, poate fi trimisă o patrulă care să rezolve tembelismul unora. Mai în glumă, mai în serios, o rezolvare a problemei coșurilor de gunoi ar fi montarea unora din beton. Da, astfel acești „Bruce Lee” de cartier ce se luptă cu coșurile de gunoi stradale din plastic, ar trebui să fie prea buni să le mai rupă cu piciorul și pe alea. Sau cu capul, de
)
Ziarul Vaii Jiului
ce nu, dacă tot îl țin pe post de decor, că minte au mai puțină… Una peste alta, cei din primărie vor trebui în scurt timp să facă un nou inventar la aceste coșuri de gunoi. Probabil, la numărătoare, vor afla că ies iar câteva zeci lipsă sau sfărmate, prin tot Petroșaniul, că deh, au trecut sărbătorile și unii s-au „încălzit” din nou prea tare, luptându-se apoi pe străzi cu mobilierul stradal și cu coșurile de gunoi. Probabil, cei de la DADPP o vor da din nou cu „achizițiile de noi recipiente de gunoi stradale” și alt gen de mobilier stradal. Cum s-ar zice, alți bani de la bugetul local duși pe Apa Sâmbetei… În loc să se facă ceva util cu acești bani, deloc puțini, în condițiile în care nimic de acest gen nu e prea ieftin, îi aruncăm pur și simplu la coșul de gunoi. Am calculat cu aproximație și am ajuns la concluzia că doar în ultimii cinci ani și doar pentru coșurile de gunoi schimbate de primărie sau alocat de la bugetul local peste 70.000 de lei! Da, doar pentru completarea acestor coșuri de gunoi stradale! Dacă mai punem la socoteală și mobilierul stradal, alți bani, altă „distracție”, ies sume amețitoare în doar câțiva ani, bani cu care s-ar fi putut face în parc o nouă fântână
Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani 24348364 n J20/1310/2008
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN
arteziană, sau achiziționarea de alte câteva complexe de jocuri pentru copii, ori, de ce nu, ar fi fost o bună parte din suma necesară achiziționării acelui sistem video de supraveghere de care tot vorbim… și exemplele pot continua. Cu siguranță, și în raportul poliției locale sunt consemnați câți dintre atentatorii mobilierului stradal au fost capturați. Astfel că se poate recupera din pagubă de la aceștia. Corneliu BRAN
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
luni, 11 ianuarie 2021
Vulcan
Taxă specială la gunoi în acest an
Denumirea proiectului de hotărâre cu numărul 37/2020 „privind stabilirea taxei speciale de salubrizare pentru anul 2021” i-ar putea duce pe unii cu gândul la o iminentă creștere a respectivului serviciu. Asta, fiindcă ea apare ca fiind specială. În realitate,
este de 290,00 de lei. Dacă este golit de trei ori lunar, persoana juridică va plăti 418.00 lei, iar dacă asta se întâmplă de patru ori pe lună costul ajunge la 550,00 de lei. Primarul Cristian Merișanu a explicat, pe îndelete, cum e treaba atât cu taxa specială de salubrizare pentru persoanele fizice, cât și cu aceea pentru cele juridice.
El a precizat
că, în urma calculelor făcute, „cuantumul taxei pentru cetățeni ar fi putut să crească cu 1,52 de lei”. Numai că, așa cum se arată la art.2 a hotărârii de consiliu local, „De la data
în documentul aprobat în ultima ședință ordinară din 2020 a Consiliului Local Vulcan nu apare nicio modificare a taxei de salubrizare - plata gunoiului, cum îi zice lumea – care urma să fie în vigoare în anul în care deja suntem. Dimpotrivă, așa cum se spune chiar de la art.1, taxa de salubrizare pentru persoane fizice este de 10 lei/ persoană/ lună. Adică fix cât a fost și în 2020. La persoanele juridice calculul se face altfel. Pentru ridicarea unei pubele de 120 l de două ori pe lună se va percepe suma de 31,00 de lei. La trei ori pe lună se vor plăti 42,00 de lei, iar la patru ori pe lună suma devine 57,00 de lei.
precizarea făcută de primar.
La taxa de salubrizare
achitată de către persoanele juridice, am aflat tot de la Cristian Merișanu, a intervenit un al mod de calcul. „Va fi (am arătat mai sus asta – n.a.) în funcție de frecvența lunară a ridicării reziduurilor. Plătești după cum arunci!” , a sintetizat primarul. Primul care a salutat ideea menținerii tarifului pentru populație la nivelul celui de anul trecut a fost liberalul Dănuț Anghel. Pe de altă parte, ca administrator de societate comercială, el s-a transformat și în purtătorul de cuvânt al agenților economic din Vulcan.
La pubela de 240 de litri
situația este următoarea. Pentru ridicarea reziduurilor de două ori pe lună se plătesc 63,00 de lei, la trei ori pe lună suma crește la 84,00 de lei, iar la patru ori pe lună ea ajunge la 114,00 lei. La un container de 1,1 mc, ridicat de două ori pe lună, taxa instituirii taxei pentru 2021 se aprobă subvenționarea din bugetul local al municipiului Vulcan a sumei de 1,52 de lei/ persoană fizică/ lună pentru stimularea gestionării deșeurilor menajere reciclabile, respectiv asigurarea colectării separate cel puțin a deșeurilor de metal, plastic și sticlă din deșeurile municipale”. În caz că, totuși, se va impune, în acest an, majorarea taxei de gunoi cu acel 1,52 de lei/ persoană/ lună, acest lucru se va face numai și numai cu încuviințarea consiliului local, a fost
8
www.zvj.ro luni, 11 ianuarie 2021
„Ne bucură că
și la agenții economici prețul ar putea scădea, a zis consilierul local liberal. Asta, pentru că sunt societăți comerciale care dau cantități mici de gunoi!”. Daniel Lehăceanu, colegul său de la Pro România, a sesizat un aspect important. Menținerea taxei la 10 lei/ persoană/ lună depinde, însă, de cetățeni, cărora trebuie să li se explice necesitatea și importanța colectării selective pe care ei înșiși trebuie s-o facă. Amănunte interesante legate de redevența anuală au fost aduse în discuție de către managerul public Marius Danci. Fiind mai multe de spus, le veți afla cu o altă ocazie. Gheorghe OLTEANU
ACTUALITATE
3
4
Alin Rus vă prezintă:
prăvălia cu istorii
Mineriada din 18-22 ianuarie 1999 (III)
BĂTĂLIA DE LA COSTEȘTI
Oamenii din sat veneau și ne dădeau pâine, mâncare și tot ce ne mai trebuia. De asemenea ne-au dat indicații când am străpuns barajul. Țăranii ne spuneau pe unde să mergem. Am fost două trupe. Unii am mers direct până la baraj iar alții prin pădure. În pădure erau trupe de jandarmi care trăgeau cu lacrimogene. De-abia puteai să reziști. Unii dintre noi au leșinat, la alții le-a venit rău. Până la urmă am ajuns într-o poiană. Acolo niște ortaci strigau: „Haideți jos, că-i omoară pe ăia de jos!” Dar și cei de jos strigau la fel: „Haideți sus, că-i omoară pe cei de sus!” Astfel iam prins pe jandarmi ca într-un clește. Și dacă erau dintre ei care ripostau, bineînțeles, dădeau și minerii în ei. Mulți dintre jandarmi erau tineri, nevinovați. Eu însumi i-am luat pe mulți și încercam să-i scap din mâinile minerilor fiindcă mulți dintre aceștia erau agresivi, fiind în stare să-i omoare. Din cauza asta am și luat o bâtă pe spate tot de la mineri: „Ce te bagi, bă, că ăștia ne omoară și tu te bagi să-i scapi!” îmi spuneau ortacii furioși. Dar eu încercam să le spun: „Mă, au și ei un rol aici, nu ca să ne omoare, dar au un rol!” Am luat și în mașina mea dintre jandarmii bătuți care nu se mai puteau ține pe picioare. După asta, când am coborât pe coastă, se striga că l-a prins Cozma pe prefectul de Vâlcea. Așa era, iar minerii s-au repezit la el să-l omoare, dar Cozma l-a luat și l-a băgat în mașină. De aceea nu e corect ce se tot spune despre Cozma, fiindcă, dacă vroia, putea să-i lase să-l omoare. Totuși, ca participant pot să spun că nu a fost o crimă așa de mare cum s-a spus. Puțini au fost aceia care au fost duși cu salvările în urma bătăilor. Mulți dintre soldați erau din părțile Moldovei sau ale Harghitei și, cum am discutat cu ei, ne ziceau că lor li se spusese căi duce numai la aplicație, dar când colo i-a adus aici. Unii plângeau. Și chiar au fost cazuri în care s-au întâlnit tatăl cu fiul acolo, îți dai seama ce situații, că ziceau toți: „Uite, mă, că ăștia au pus să se omoare tatăl cu fiul între ei.” (C.M. — lăcătuș la EM Paroșeni) A fost o fază interesantă la Costești. Chiar în momentul în care au ajuns la baraj față în față minerii și jandarmii, era un miner mai bătrân să-l lovească cu parul pe un jandarm. Dar acesta dintr-odată strigă: „Nu da, nea Costică că eu sunt a lui nea Șandor!”, la care minerul, care era coleg cu mine, se oprește brusc și-i
facebook.com/ziarulvaiijiului
spune: „Bă, copile, bine că mi-ai spus că de nu, acum te omoram!” După luptă ei doi s-au pus pe iarbă și au discutat și ne-a spus copilul cum i-a ținut în frig ore în șir și le-a dat să mănânce pentru o zi întreagă un singur pateu la patru inși, pateu care în mod normal de abia îi ajunge la un om singur la o masă. Și avea copilul bocancii rupți de-i ieșeau degetele afară… (V.C. — fost maistru minier, actual pensionar) Unele voci din presă nu au întârziat să vorbească de organizarea paramilitară a minerilor în cazul bătăliei de la Costești, opinie care s-a încetățenit ulterior: La un moment dat, în Ikarusul în care ortacii mergeau ticsiți ca în tramvaiul 41 din Capitală s-a răspândit vestea: „Ne batem la Costești.” (...) Teoretic, fiecare din tabere avea avantajele sale. Pe de o parte, minerii aveau o superioritate numerică clară, mai ales că rândurile lor fuseseră îngroșate de 1 000-2 000 de țărani din satele din jur. De partea cealaltă, se presupunea că trupele Ministerului de Interne beneficiază de organizare superioară și de mijloace adecvate înfruntărilor corp la corp. Dar, grosul oamenilor lui Dejeu era format din răcani speriați, tineri încorporați cu câteva luni în urmă. În schimb, armata lui Cozma beneficia de organizare cvasimilitară: ortacii erau grupați în adevărate legiuni, în funcție de exploatarea minieră de unde proveneau. Astfel, Cozma putea trimite la atac „batalioanele” de la Uricani, Lupeni, Lonea, Petrila, Vulcan sau Valea cu Brazi, în funcție de evoluția situației… Până și tactica minerilor a fost mai bună decât cea a jandarmilor. În fața acestora au fost trimise, să-i hărțuiască, „trupele auxiliare”, adică țărani din Costești și din satele din jur. Până la ora 1, după-amiaza, jandarmii își terminaseră proviziile de gaz lacrimogen și grosul minerilor nici nu atacaseră. (...) În acest timp, trupele de elită ale lui Cozma au executat o manevră de învăluire pe flancuri și s-au lansat, în viteză, de pe munți în jos. La două săptămâni după bătălie, lumea din Costești încă se mai lăuda, la rudele venite în vizită, cu căștile și scuturile „confiscate” de la jandarmi.
Deși informațiile privind organizarea paramilitară a trupelor de mineri a ajuns să fie atât de amplu mediatizată încât Cozma însuși a ajuns să creadă în ea, realitățile de pe teren dovedesc faptul că mai degrabă slaba organizare a trupelor Ministerului de Interne a asigurat succesul ortacilor. Pe lângă aceasta, mulți dintre mineri au luptat cu multă îndârjire convinși fiind că dreptatea este de partea lor, convingere întărită și de largul sprijin al localnicilor: Când am ajuns la baraj jandarmii ne-au lansat mesaje că nu vom fi lăsați să trecem, apoi sau aruncat asupra noastră cu gaze lacrimogene ca în final să se tragă direct asupra noastră cu acele pedarde. Atunci, pentru prima dată furia minerilor a ajuns la maxim. Erau supărați și revoltați firesc pe un drum. Pentru că nu făcusem absolut nimic. A fost o simplă demonstrație. De ce am fost opriți!? De ce nu ne-au lăsat să mergem!?! Noi am mers pașnic și ei au deschis focul asupra noastră. Aceasta a creat violențele ulterioare. Au fost ulterior și răniți
de ambele părți. Barajul a fost spart și datorită localnicilor. Aceștia ne-au arătat drumul prin păduri și cum se poate ajunge în spatele dispozitivului de jandarmi. Veneau chiar și bătrâni și bătrâne care ne spuneau: „Hai, mamă, că vă duc eu, vă arăt eu pe unde să mergeți…” Așa am ajuns direct în spatele lor. De fapt, i-am înconjurat din toate părțile. (...) Odată înconjurați jandarmii nu au mai opus deloc rezistență. S-au predat imediat. Ei au tras numai atâta timp cât noi am fost la vreo o sută de metri. Apoi nu au mai ripostat. (...) Încă o dată spun că în toată această acțiune un rol de seamă l-au avut localnicii. Fără ei nu am fi găsit drumurile prin păduri și ei ni s-au alăturat în mod spontan. Probabil au fost și supărați când au văzut toată acea desfășurare de forțe armate chiar lângă casele lor. Nu știu sigur. În orice caz ei au fost din prima clipă alături de noi. Ba chiar, dintre localnici au participat și la lupte fiind foarte porniți împotriva forțelor de ordine. Am asistat și eu la scene cu bătaie, dar nu am văzut totuși foarte multe astfel de scene. Am văzut o fază în care mai mulți mineri au sărit să îl facă praf pe un polițist. Atunci m-am băgat și l-am ajutat pe acela să fugă printr-o gaură de gard în grădina unui localnic. În momentele acelea de luptă și agitație puțini dintre mineri se mai gândeau că dacă îl omoară pe un polițist fac ceva rău. Ei vroiau doar să câștige. Totuși, așa cum am văzut, puțini dintre mineri erau înarmați cu bâte sau alte arme. Cei mai mulți dădeau cu pumnii și picioarele. Ajunși la mașinile jandarmilor unii dintre mineri au luat ce-au apucat: conserve, căști, bastoane ale jandarmilor, rucsace. Considerau aceasta ca pe un fel de „captură de război”. (C.V. — lăcătuș la EM Vulcan)
PACEA DE LA COZIA
După câștigarea „bătăliei de la Costești”, „armata minerilor” a intrat victorioasă în orașul Râmnicu-Vâlcea. Acolo, grupuri de populație nemulțumită de activitatea guvernului, lumpeni proletari, dar și infractori recidiviști au organizat o manifestație incoerentă și haotică, dar și deosebit de violentă, în fața sediului Prefecturii. În final, aceste grupuri au reușit chiar să intre în clădire, cauzând distrugeri de bunuri și agresând oficiali și jurnaliști. Din fericire, puțini mineri s-au solidarizat cu aceștia, iar forțele de ordine venite în număr mai mare au reușit să respingă atacurile ulterioare ale grupurilor turbulente. Toate acestea se întâmplau în timp ce liderii minerilor stabiliseră cu prim-ministrul Radu Vasile să se întâlnească la mănăstirea Cozia pentru negocieri. Ajunși la Râmnicu-Vâlcea după trei zile de confruntări grele, unii mineri au observat că mișcarea minerească căpătase o puternică coloratură politică: După episodul Costești s-a mers la RâmnicuVâlcea unde pot să spun că, pur și simplu nu s-a mai făcut nimic. Acolo numai am stat. De fapt noi așteptam să vedem deznodământul și rezultatul întâlnirii de la Cozia. Eram deja morți de obosiți după două nopți nedormite așa că nu prea mai aveam chef de alte confruntări. Iar demonstrațiile din Râmnicu-Vâlcea au fost făcute de niște localnici. Totuși mișcarea eu zic că a fost politizată fiindcă abia au ajuns minerii în oraș și un grup de cetățeni au și început să demonstreze în fața Prefecturii de parcă abia așteptau să vină minerii. În plus, Partidul România Mare a sprijinit mult această mișcare. Țin minte că la Râmnicu-Vâlcea am primit chiar și niște sandviciuri pe care era scris: Din partea Partidului România Mare. Erau învelite într-o folie de plastic iar sub folie era acel bilet cu inscripția. Chiar mi-a venit să râd fiindcă până atunci mai primisem alimente și de la mină, de la unii privatizați și din alte părți, dar pe niciunul dintre acestea nu era specificată proveniența. Eu personal nu am primit astfel de sandvici dar mi l-a arătat un coleg pe al lui și ne-am distrat amândoi pe seama acelui bilet de sub folia
luni, 11 ianuarie 2021
în care era sandviciul. Totuși, puțini mineri au luat parte la demonstrațiile din Vâlcea. Cei mai mulți au stat în autobuzele care îi aduseseră și un număr foarte mic au mers până la Cozia. Eu chiar nu cunosc pe nimeni care să fi mers până la Cozia. Părerea mea este că majoritatea abia așteptau să se întoarcă înapoi acasă. (C.V. — lăcătuș la mina Vulcan) Grupurile violente de frustrați, anarhiști și infractori care luaseră cu asalt Prefectura au dorit continuarea protestelor, îndemnându-i pe mineri să nu renunțe la luptă. Unii dintre agitatori au devenit extrem de turbulenți la aflarea veștii că minerii se vor reîntoarce în Valea Jiului. Iată în acest sens una dintre relatările de la fața locului ale unui jurnalist al Matinalului, ziar local din Valea Jiului: Imediat când s-a aflat că (...) minerii vor pleca spre Valea Jiului, grupurile turbulente din fața Prefecturii Vâlcea au început să se agite și să facă scandal. Ei doreau ca protestele să continue și să cadă guvernul sau ceva de genul acesta. De aceea, ei erau acum furioși și încercau să-i întoarcă din drum pe minerii care se încolonaseră deja să plece spre Valea Jiului. În acele momente, nu știu cum, Beja a rămas izolat de mineri, fiind înconjurat doar de acești extremiști. El era urcat pe un postament mai înalt și tot încerca să le explice că minerii trebuie să plece, că s-a încheiat un acord etc. În momentele acelea, grupul extremist a început să-l bruscheze, nu neapărat să îl lovească, dar îl înghionteau, îl înjurau, îl amenințau. Beja a încercat el cumva să scape, dar nu avea cum, era înconjurat. Atunci, probabil de emoții, a început să vomite. Nu am o simpatie deosebită pentru Beja, dar în momentul acela chiar mi-a fost milă de el. Abia după aceea, când nu mai era bun de nimic, s-au dat la o parte și huliganii ăia și l-au lăsat să plece. (Boboc Marian, jurnalist la Matinal, actualmente redactor-șef „Ortacul”) Și în parlament lucrurile au început să se precipite, greva minerilor devenind pretextul unor atacuri politice directe pe care opoziția de atunci nu a pregetat să le lanseze: Adrian Năstase, aflat la vremea respectivă în opziție, se arăta revoltat de posibilitatea arestării lui Miron Cozma. (...) Potrivit lui Năstase, victoria asupra minerilor și a ultimei mineriade, însemna „o înfrângere în planul democrației”. Două zile mai târziu după declarația lui Năstase, șeful său pe linie de partid, Ion Iliescu, aplauda acțiunea minerilor, pe care o considera „justificată”… Vadim Tudor, de asemenea în opziție, susținea că „Puterea pune la cale ciocniri între mineri și scutieri, pentru a lovi în PRM”. Despre acțiunea minerilor, liderul PRM credea, ca și Năstase și Iliescu, că este ultima cale de a-și cere drepturile „a celor flămânzi și goi”. Liderul PRM trimisese în toată această perioadă mesaje către mineri, spunându-le să nu se îngrijoreze pentru că greva lor este perfect legală, iar finalitatea ei nu poate fi decât căderea regimului condus de Emil Constantinescu.157 Presa internațională a subliniat implicarea Securității în susținerea și derularea evenimentelor din ianuarie 1999:
Securitatea semnează din nou regia. În România, vechile cadre comuniste exploatează nemulțumirea minerilor. Guvernul civic și liberal al României se afla în fața celui mai dur examen de la venirea sa la putere, în decembrie 1996. Marșul minerilor către București ar putea periclita voința reformatoare, care a devenit vizibilă la sfârșitul anului trecut. Forțele de ordine s-au dovedit depășite de evenimente. Nucleul dur al vechilor comuniști, care acum speculează ocazia ivită, s-a organizat după dispariția lui Ceaușescu în partidul extremist România Mare. Guvernanții de la București au ezitat timp de doi ani, de teamă să nu-și strice imaginea pe plan internațional prin provocarea neliniștilor sociale altfel previzibile. Partidele naționaliste au supraviețuit și din cauza faptului că România nu s-a delimitat de
8
www.zvj.ro luni, 11 ianuarie 2021
trecutul sau comunist, nici măcar pe cale juridică. Încă nu există o lege privind deschiderea dosarelor Securității, deoarece unii politicieni din partidul creștin-democrat, al premierului Radu Vasile, se tem de dezvăluiri incomode.158 Articole recente din presa autohtonă au dezvăluit motivații chiar mai obscure evenimentelor de la Costești:
În timpul mineriadei care a atins apogeul la Costești Vâlcea și care amenința cu devastarea Capitalei și cu izolarea României, Emil Constantinescu era președintele țării, iar Miron Cozma — șeful grupurilor de mineri. Acum, fără să se fi reconciliat, amândoi vorbesc despre intervenția unor forțe străine în regizarea și susținerea mineriadei. Miron Cozma amintește de „un telefon dat de la Ambasada Rusiei”, după ce la o audiere anterioară declarase că un angajat al Ambasadei ruse de la București se afla la Costești în timpul acelor evenimente, într-o mașină cu număr de corp diplomatic. Emil Constantinescu vorbește despre „implicarea unor forțe străine și autohtone în această gravă mișcare teroristă” și confirmă, discret, informațiile privind prezența unui diplomat rus pe frontul de la Costești. În 1999, când forțele de ordine erau îngenuncheate la Costești de minerii lui Cozma, Emil Constantinescu era președintele țării și șeful Consiliului Suprem de Apărare al Țării. Iată ce spune el acum, în exclusivitate pentru Evenimentul Zilei: „În dosar există documente privind implicarea unor forțe străine și autohtone în această gravă mișcare teroristă”. Forțele interne erau C.V. Tudor, PRM și câțiva lideri ai PSD. Documentele au plecat de la CSAT la procurori, susține Constantinescu. Ipoteza președintelui de la acea vreme: pe fondul iminentei intervenții a NATO în Kosovo, cercuri „estice” doreau blocarea participării României la campania aliată și chiar atragerea într-o axă Rusia–Belarus–Iugoslavia. „Există mai multe confirmări”, a comentat Constantinescu spusele lui Cozma cu privire la prezența unui diplomat rus la Costești și a telefonului pe care acesta l-ar fi dat. Fostul președinte a mers și mai departe spunând că trebuie lămurită și implicarea mișcării anarhiste europene în mineriada din 1999. Mai precis, a mișcării ultragauchiste din Franța. „Cu logistică, propagandă, contacte”, a completat fostul președinte.
Aceste argumente sunt completate de către Emil Constantinescu cu informații mai detaliate, în ultima sa carte cu subiect politic: „21 ianuarie, ora 11:00. Șeful secțiunii I a SPP raportează că, în cazul intrării în București, minerii vor urma traseul Palatul Cotroceni– Televiziune. Știam. Un fost student care lucrase la TVR mi-a transmis că vechiul personal ceaușist pregătise deja megafoanele pentru discursurile lui Cozma și Vadim.” Chiar dacă aceste informații sunt utile, luminând prin dezvăluirea lor anumite părți obscure ale concluziilor de care vorbim, nu trebuie scăpat din vedere nici contextul și persoanele care le promovează. Pentru Constantinescu, ca și pentru Cozma ideea implicării serviciilor secrete rusești în mineriada de la Costești este una comodă și convenabilă. Aceasta i-ar disculpa parțial pe amândoi, pe primul pentru lipsa de tact în relația cu minerii, pe al doilea pentru vina de a fi creat haos și panică în țară prin declanșarea unei mișcări sociale de asemenea anvergură și intensitate. Tocmai de aceea, continuăm să credem că la baza declanșării mineriadei din ianuarie 1999 au stat motivații economice și sociale. Acest fapt a fost
subliniat de majoritatea intelectualilor care au observat cu atenție fenomenul și cunoșteau situația socioeconomică din Valea Jiului de după disponibilizări. Un articol din Le Monde diplomatique, bazat pe un amplu reportaj de teren, a subliniat astfel faptul că mineriada din ianuarie 1999 a fost determinată de tensiunile sociale din Vale, de starea de disperare a oamenilor și nu în ultimul rând de un mediu cultural, social și istoric favorizant162. Articolul semnat de Damien Roustel s-a dovedit mult mai realist decât sutele de fantezii și presupoziții lansate în presa română și internațională de jurnaliști care nu au vizitat Valea nici măcar o dată.
La fel ca bătăliile din Evul Mediu, mineriada din 1999 avea să se încheie cu o pace, simbolic intitulată „Pacea de la Cozia”, pace semnată între zidurile unui lăcaș sfânt. Așa cum se știe, după ce o țară întreagă a fost alertată de marșul devastator al minerilor, Radu Vasile, prim-ministru la vremea respectivă, împreună cu o delegație guvernamentală au reușit să se întâlnească în ceasul al doisprezecelea cu delegația minerilor și să cadă la înțelegere, după o serie de negocieri care au durat mai multe ore. Și întâlnirea a fost ulterior mitizată, subliniindu-se elementul religios implicat în negocieri: Mănăstirea Cozia, ca și prezența la masa dialogului a unor înalte fețe bisericești, episcopi, preoți și călugări. Nu trebuie însă uitat că episodul s-a consumat după decretarea stării de urgență și după ce trupele armatei cu piese de artilerie și tancuri au fost masate pe drumurile de la RâmnicuVâlcea spre Pitești: 22 ianuarie 1999, ora 06.00. Într-o intervenție televizată, anunț că s-a hotărât introducerea stării de urgență care urmează să intre în vigoare după discutarea și aprobarea Ordonanței Guvernului de către Parlament. Discut cu generalul Degeratu, consilierul prezidențial pentru siguranță națională și ordine publică Dorin Marian și directorul SRI, Costin Georgescu, variantele de rezervă pentru cazul în care minerii vor sparge și barajele de pe Dealul Negru. Situația este prea gravă pentru a exclude vreo variantă, oricât de neplăcută ar fi. Trăgători de elită din trupele antitero sunt plasați pe traseu pentru a perfora cauciucurile mașinilor cu care se deplasează minerii. Ordinul este clar: nicio victimă, dar nicio mașină care să treacă de baraj!… O unitate militară din Pitești blochează cu nouă tancuri căile de acces de la Râmnicu-Vâlcea spre Pitești, astfel încât masa de mineri care venea spre București să fie nevoită să coboare din mijloacele de transport, viteza de deplasare să fie redusă, entuziasmul și motivația să scadă pentru a se trata cu ei… Miron Cozma, luând cunoștință de noua situație și noul raport de forțe, se hotărește să renunțe la deplasarea spre București și să încerce o soluție de compromis. Este negociată, prin intermediul IPS Ioan, episcop de Covasna, o întrevedere cu primul-ministru Radu Vasile la Cozia!
prăvălia cu istorii
5
6
SPORT
Mesajul emoționat al fostului președinte al Jiului, Constantin Cătuți:
„Îmi e dor de Jiul”
Cine nu are în CV măcar o trecere pe la Jiul înseamnă că nu știe cu ce se mănâncă fotbalul. Jiul este simbol și adevăr. Performanță și istorie. Acel Jiul care umplea la refuz stadionul sub zgomotul și clocotul a 40.000 de suflete nebune după fenomenul jiulist. A simțit pulsul de jiulist și Constantin Cătuți, care este unul dintre președinții care și-au lăsat amprenta asupra clubului Jiul Petroșani.
Regretul lui Cătuți
Perioada petrecută la Jiul a fost atât ca și jucător cât si conducător. Din 1963 până în 1971 a fost junior la Clubul Jiul Petroșani, la echipa de tineret, de unde a fost selecționat, împreună cu prietenul Bogheanu, la loturile de juniori ale României. „În perioada 1975-1976 am fost component al echipei de seniori. În perioada 1974- 1975 am fost legitimat la CS Metalul Drobeta Turnu Severin, Divizia B. Cea mai frumoasă amintire de la Jiul? Hmm, îmi amintește de momentul chemării la echipa de seniori Jiul Petroșani, iar momentul cel mai neplăcut, și totodată regretul meu, este faptul că nu am promovat în jocurile oficiale, cu toate că am fost rezervă la unele jocuri ale echipei de seniori”, a declarat, pentru Ziarul Văii Jiului, Constantin Cătuți.
Publicul de atunci trăia fotbalul
Făcând o comparație între fotbalul de pe vremea sa și cel din prezent, fostul președinte al Jiului spune: „În ceea ce privește comparația jocului de fotbal de atunci și cel de astăzi, după părerea mea este că acum se aleargă mai mult. E o viteză mai mare a jocului, iar în ceea ce privește publicul, era în număr mult mai mare, prezent, trăind fotbalul!”.
Nostalgia după Jiul
Ca și conducător, Constantin Cătuți a activat la JIUL în mai multe perioade. 1986-1988 ca vicepreședinte al clubului; 1988-1990 ca președinte al clubului, promovând în 1989 cu echipa în Divizia A și a mai fost o perioadă 1997-1998, când președinte fiind la Jiul, echipa a retrogradat în „B”, evident acesta fiind unul dintre regretele fostului președinte. „Sunt nostalgic după acele vremuri, cu bune și cu rele, având în cadrul clubului, antrenori cu mare experiență, cum ar fi Gigi Mulțescu, Loți Vlad, Tică Oțet, Petre Libardi, Gogu Tonca, Mitică Marcu, Leca, Titi Muia și o perioadă, director tehnic renumitul antrenor Angelo Niculescu. La Jiul am mai activat ca și director executiv în perioada în care, președinte al clubului a fost Miron Cozma, promovând în Divizia A, cu antrenorul la fel de renumit Liță Dumitru și Mache Vizitiu. În perioadele întrerupte din CV, am activat ca antrenor la echipele din Vulcan, Lupeni, Lonea și Moreni. De asemenea, am mai activat ca și conducător la Cluburile Rocar București în perioada 2000-2002, la Clubul Dunărea Călărași și la UTA Arad”, ne împărtășește fostul jiulist.
Probleme dureroase l-au ținut departe de fotbal
Chiar dacă pare un munte de om, cu o alură impunătoare în spatele acestor aparențe se ascund și probleme de suflet. „M-am retras din activitate în urma unor dureroase probleme personale.(pierderea soției sale a fost un moment dureros – n.r.). În prezent sunt antrenorul personal al nepoțelului meu Nicolas Bătaiosu! Din toată activitatea mea pe care am expus-o, cel mai dor îmi este de activitatea de la Jiul Petroșani! Îmi e dor de Jiul", ne-a mărturisit Constantin Cătuți. Vorba „cine bea odată apă din Jiul nu mai uită
niciodată” i se potrivește mănușă și fostului președinte. Jiul de azi este deocamdată departe de fotbalul mare, dar face pași spre câștigarea unei identități pierdute. Pentru că Jiul nu moare! Loredana JUGLEA
facebook.com/ziarulvaiijiului
luni, 11 ianuarie 2021
AUTO
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
Dacă renunți tocmai acum la un vis, e posibil ca acesta să fie momentul ce precede de fapt succesul dorit! Unele lucruri nu au ajuns acolo unde doreai, dar ești pe calea cea bună.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Te simți blocat într-o zonă în care nu se mai întămplă nimic și e normal să fii dezorientat și să nu mai știi ce să faci.
mica publicitate
• Logan Prestige 1.0 SCE, înmatriculat 2018, alb, 119.000 km, 6500 euro sau predare leasing (mai sunt 24 rate) Telefon: 0761756839
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Chiar dacă au loc unele evenimente nu tocmai fericite în viața ta, nu trebuie să le acorzi mai multă importanță decât merită. Nu face o dramă din nimic!
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Ai mare grijă la ceea ce faci, pentru că ești în fața unei ispite care îți poate cauza mari prejudicii de imagine sau de moralitate.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
tească.
Iubirea e la cote maxime astăzi pentru tine, și ai o relație cu totul specială cu oameni față de care simți o anumită afinitate sufle-
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
Ia taurul de coarne și spune odată pentru totdeauna ce vrei, pentru că decizia ta de azi va restabili ordinea într-o stare de lucruri care nu te avantaja.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Ai mai multă încredere în forțele tale, pentru că ești mai capabil decât ai putea crede! Fii sigur că ceea ce faci, că ceea ce creezi e de mare succes. Investește încredere și iubire în rodul muncii tale.
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
Nu poți controla fiecare moment al vieții tale cu atâta minuțiozitate, ci mai trebuie să te lași și un pic în voia curentului, să te ducă unde vrea el.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Intri azi într-un mediu care are o viziune cu totul diferită de cea în care ai crezut tu cu tărie și discuțiile pe care le porți cu cei din jur îți deschid o altă perspectivă asupra viitorului.
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Revendică-ți dreptul la fericire, fără să ții cont de ce spune lumea. Niciodată nu-i vei mulțumi pe toți, ca atare acum contează doar ce vrei tu cu adevărat.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Nu te simți deloc bine într-un anturaj în care nu se vorbește decât despre probleme, necazuri, lipsuri. Ești într-o pasă sensibilă când astfel de subiecte te pot influența în mod negativ.
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Mai bine taci și faci, fără să spui tuturor ce intenții ai, ca nu cumva să generezi în jurul tău critici care ți-ar putea tăia elanul. Păstrează discreția și urmează-ți visul!
HOROSCOP
8
www.zvj.ro luni, 11 ianuarie 2021
DIVERSE
7
8
ACTUALITATE
Uricani
Dănuţ Buhăescu atent la lucrările de ecologizare
Joi, în jurul amiezii, în biroul lui Dănuț Buhăescu erau așteptați să-și facă apariția doi membri din conducerea Societății Naționale de Închideri Mine Valea Jiului. Primarul fusese înștiințat din vreme despre vizita lor, așa că deja era pus la punct cu tot ce trebuie să știe, pentru a purta discuția cu domniile lor.
sa este urmărită și monitorizată cu mare atenție de către primărie.
Dănuț Buhăescu dorește
ca lucrările să fie efectuate la modul serios, pentru ca fostei incinte a minei să i se poată da „o utilitate tehnologică și/ sau industrială”. La sfârșitul acestui an se va trece în revistă ceea ce s-a făcut, dar recepția finală va avea loc după doi ani. La sfârșitul lui 2023, mai precis. „De abia după aceea se va pune problema destinației pe care o va avea terenul ecologizat”, a mai apucat să-mi spună Dănuț Buhăescu, înainte ca domnii de la Închideri să pășească în încăpere. Gheorghe OLTEANU
Prezența la primar
a domnilor de la SNÎMVJ era legată de desfășurarea lucrărilor de ecologizare a minei Uricani. A celor de la suprafață, fiindcă cele din subteran fuseseră deja încheiate. Acesta, așa cum mi-a mărturisit Dănuț Buhăescu înainte de a-și primi musafirii, este un aspect de care administrația publică locală uricăneană este interesată în foarte mare măsură. Plus că materializarea
facebook.com/ziarulvaiijiului
luni, 11 ianuarie 2021