Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani
Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,8700 lei 1$ = 3,9468 lei 1₤ = 5,3943 lei
joi, 7 ianuarie 2021
Anul XIV • nr. 2995 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
Vulcan
Este nevoie de ceva mai mult talent poliţienesc
S-a făcut. De la mijlocul lunii decembrie, polițiștii locali din Vulcan s-au mutat în „Ciupercă”. Noul lor cuib, aflat la intersecția străzii Preparației cu Bulevardul Mihai Viteazul, a fost în așa fel amenajat în interior, încât să corespundă pe deplin sarcinilor de serviciu pe care ei le au. Acum, la poarta
de la primărie a rămas o doamnă căreia îi cam va lua un pic de timp, până să-i cunoască pe toți ai casei. Și, mai ales, pe consilierii locali atunci când, grăbiți, aceștia dau să urce scările spre sala de ședințe. Nu cred că oamenii în uniformă ai primăriei duc dorul fostului sediu. Locul în care sunt acum e la fix pentru ceea ce au de făcut și, în plus, localii șefi se simt mai bine departe de șeful cel mare și mai aproape de
subalterni. Și invers. În sensul că dau mai des ochi unii cu alții. Forma circulară a imobilului le oferă o vedere de ansamblu a tot ce-i afară. Dinăuntru se vede tot ce mișcă în jurul lor, geamurile fumurii ferindu-i de eventualele priviri curioase din exterior.
Pe stânga,
cum intri în ciupercă, se află biroul șefilor. Pe dreapta este încăperea rack-ului ce conține comanda instalației camerelor de supraveghere. Imediat după ea dai de panoul imens pe care apar imaginile surprinse în timp real de camerele de supraveghere amplasate, deocamdată, în șaisprezece puncte ale municipiului. Am zis deocamdată, fiindcă, dacă, luna trecută, au fost montate camere numai în câteva puncte ale bulevardului și în zona pieței agroalimentare, acțiunea va continua, fiind vizate, îndeosebi, zonele considerate „fierbinți”. Numai că, din nefericire, așa cum s-a observat în ultima vreme, mai tot municipiul a devenit fierbinte din cauza
numărului crescut al infracțiunilor comise.
În decembrie, bunăoară,
au fost semnalate două cazuri care, pur și simplu, iau oripilat pe vulcăneni. Primul a fost cel al unui bărbat căruia, în apropierea Ciupercii (polițiștii locali nu se mutaseră încă acolo) i-a fost sustras portofelul. În încercarea de a și-l recupera de la cel care i-l șterpelise, omul s-a dezechilibrat și a dat cu capul de trotuar. Lovitura a fost gravă și, ulterior, i-a cauzat decesul. Victima celei de-a doua agresiuni a fost un bărbat care a fost snopit în bătaie chiar în scara de bloc în care locuiește nepotul său, ofițer superior de poliție, la care el intenționa să ajungă. Puțin mai târziu s-a auzit că moartea i s-ar fi datorat unui infarct, dar nu-i exclus ca acesta să aibă legătură cu agresiunea la care bietul om a fost supus. Tot luna trecută locatarii unor apartamente situate la parter au trecut prin situații de neînchipuit. Cu două zile înainte de anul nou am auzit că agresorii unchiului ofițerului de poliție au ajuns la zdup, iar alții doi sunt pe punctul de a porni spre aceeași destinație.
O doamnă profesoară
din G4 mi-a povestit cum, în seara zilei de 6 decembrie, câțiva bărbați au forțat cu ranga ușa apartamentului în care locuiește, împreună cu mama sa. Nu în miez de noapte, ci seara. Și nu o dată, ci de două ori. Închipuiți-vă spaima și groaza trăite de cele două femei! Ceva similar s-a petrecut și în centrul vechi al Vulcanului. Și exemplele ar putea continua cu cel al bărbatului tâlhărit pe strada Preparației.
Și, fiindcă am amintit
de (fosta) preparație, e strigător la cer cum aceasta a devenit un adevărat rai al hoților de fier vechi și nou. Indivizi dotați cu scule performante fură ziua-n amiaza mare. Am ajuns și pe postul național de radio prin difuzarea știrii că, solicitați să intervină când a fost spartă o încăpere din preparație, polițiștii au deschis dosar penal pentru furtul unui radiator electric. Asta în timp ce de la fosta instalație de preparare a cărbunelui a dispărut și poarta de la intrare! De aceea nu-i de mirare că unii vorbesc de o așa zisă înțelegere dintre hoți și polițiști.
Adevărul e că,
în Vulcan, se petrec prea multe infracțiuni care nu-i pun deloc într-o lumină favorabilă pe cei plătiți din bani publici, pentru ca așa ceva să fie prevenit, pentru a nu mai avea loc. Pare-se că însuși primarul ar fi tras un semnal de alarmă, în vederea intensificării muncii de prevenire desfășurată de poliție. Nu ne mai rămâne decât speranța că, în acest an, se va auzi din ce în ce mai puțin despre astfel de întâmplări, dar, ca să fie așa, este imperios necesar ca activitatea poliției naționale și a celei locale să se desfășoare cu ceva mai mult talent. Gheorghe OLTEANU
2
ACTUALITATE
Din cauza inundațiilor și alunecărilor de teren,
în cel mai scurt timp. În rest, au fost situații pe care le-am depășit, rezolvându-le destul de repede și cu bine. La Valea de Pești există o problemă și acum, în sensul că mergem pe sursa de apă Lazaru, deoarece lacul artificial de la Valea de Pești prezintă și azi, la ora la care vorbim, turbiditate de 140 NTU. Însă, trebuie să se știe, nu a fost afectată nici un moment alimentarea cu apă în vestul Văii Jiului. Ca atare, nici n-au fost restricții acolo. Ceva probleme am mai avut și în zona Polatiște, dar s-a intervenit la timp și rezervoarele de la Zănoaga, chiar dacă au fost la limită, nu ne-a făcut să luăm decizia de restricție de apă pe zona Aeroport-Petroșani. De asemenea, a fost sub presiune mare tot colectorul de apă menajeră, dar după retragerea apelor a revenit la parametrii normali. În privința discuțiilor legate de Aninoasa, Apa Serv n-a avut probleme acolo. Doresc să subliniez asta, acolo sistemul de apă potabilă a funcționat normal. Noi am fost prezenți cu motopompe și nimic altceva. Una peste alta, au fost 24 de ore grele, dar pe care le-am gestionat cu bine. Iată, nu am avut ca în alți ani gerul de Bobotează, care ne dădea atâtea bătăi de cap prin înghețarea unor coloane de apă, dar am avut parte de inundații și alunecări de teren, sau de turbiditate crescută, cum e cazul barajului. Astea sunt condițiile de iarnă și nu avem ce face, mergem înainte”, ne-a declarat directorul general al S.C. Apa Serv Valea Jiului. Corneliu BRAN
Probleme pentru Apa Serv Inundațiile din noaptea de 4 spre 5 ianuarie 2021, urmate de alunecări de teren în anumite zone au provocat ceva probleme și operatorului regional de apă și canalizare, S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Cele mai mari probleme au fost la Vulcan. În zona Morișoara alunecările de teren provocate de apele scurse de pe versanți au distrus circa 50 de metri din conducta de alimentare cu apă, creând probleme în Cartierul Micro 3B. Miercuri, 6 decembrie, întrun comunicat transmis de Apa Serv se subliniază următoarele legat de această defecțiune: „Apa Serv face eforturi pentru restabilirea în parametrii a sistemului de alimentare cu apă potabilă, deocamdată se poate asigura alimentarea cu apă potabilă în regim de AVARIE, cu presiune scăzută în zona Cartierului Micro 3B din municipiul Vulcan. Între timp, Apa Serv va asigura necesarul de apă printr-o cișmea montată în zona blocului nr. 8 de pe strada Mihai Eminescu”. L-am întrebat pe directorul de la ape, inginerul Cristian Ionică, și de situațiile înregistrate în vestul Văii Jiului sau la Polatiște. „Cea mai mare problemă am avut-o la Vulcan, defecțiune pe care sperăm să o rezolvăm
)
Ziarul Vaii Jiului
Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani 24348364 n J20/1310/2008
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN
Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi este sigur că bugetul din 2021 va fi mai mare decât cel din 2020
• Petroșenenii și-au plătit în proporție de peste 90% taxele și impozitele locale în 2020 • Persoanele juridice – doar 50%
Municipiul Petroșani stă foarte bine la ceea ce înseamnă colectarea taxelor și impozitelor locale, prin serviciul specializat, de către primărie, de la populație.
Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi ne-a declarat că procentul de colectare a taxelor și impozitelor locale de la cetățeni la final de 2020 era de peste 90%. Este, din câte știm, peste ceea ce a fost în ultimii ani. Partea mai proastă, scoasă în evidență și de către edil, stă la persoanele juridice, unde procentul de colectare al acestor taxe și impozite locale este undeva la 50%, mai slab decât de obicei din câte știm din anii trecuți, când s-a ajuns și la 70%. „Ne trag foarte mult în spate insolvențele apărute, unele peste noapte, că altfel procentul de colectare ar fi mult mai ridicat. Dar n-avem ce să facem dacă așa stă situația. Vom recupera ulterior banii ce revin din aceste taxe și impozite locale, dar procesul e greoi, trebuie să ne înscriem la masa succesorală și toți acei pași legali care sunt de făcut”. Întrebat de noi dacă viitorul buget local va fi mai mare sau mai mic, în comparație cu cel de anul trecut de exemplu, primarul Petroșaniului ne-a spus, destul de optimist, că: „O să avem la Primăria Petroșani un buget local peste cel de anul trecut și cu mult mai bun decât l-am avut în ultimii patru ani. Eu zic că vom trece cu bine peste anul 2021, doar sănătoși să fim. Deocamdată nu avem schițat bugetul local, astfel că mai multe amănunte despre acesta nu vă pot da. Dar cu siguranță va fi un buget local peste cel din 2020, de asta sunt sigur”. Corneliu BRAN
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
joi, 7 ianuarie 2021
Primarul Aninoasei, Nicolae Dunca, pesimist la început de an:
„No, spuneţi dumneavoastră cum să ne descurcăm cu 6 milioane lei, cu toate cheltuielile ce sunt pe capul primăriei, când doar cota noastră la proiectele aflate în derulare, este de circa 2 milioane lei?!”
Marți 5 ianuarie, o zi mohorâtă pentru Valea Jiului din cauza inundațiilor ce au avut din nou loc după episodul din vară, am stat de vorbă puțin cu primarul Aninoasei, Nicolae Dunca și despre un alt subiect important pentru comunitatea pe care o reprezintă: bugetul local 2021.
În aceste zile de început de an, e firesc ca edilii să încerce să schițeze noul buget, câți bani sunt, câți mai trebuie, care vor fi sursele de finanțare și ce se estimează a se primi și așa mai departe. Ei bine, primarul aninosean Nicolae Duca ne-a spus „din acest punct de vedere va fi, probabil, cel mai greu an, nu numai pentru primăria noastră, ci pentru toate, indiferent de ce culoare are primarul nou ales”. Nu este prima dată când auzim acest lucru din decembrie încoace, ba poate și mai repede, dar este pentru prima dată în acest an când un primar din Valea Jiului declară deschis, public, acest fapt și de aceea am și punctat această idee. Care, suntem convinși, nu va fi pentru nimeni o surpriză. Din contră, va fi o realitate a ceea ce se vorbește, chiar dacă bugetul țării încă n-a fost parafat de mai marii de la București, iar primele scumpiri ale anului sunt deja realitate sau se reliefează în scurtă vreme (multe s-au făcut deja din decembrie fără să se mai anunțe, la unele alimente și băuturi de exemplu): energie electrică, ulei, pâine – ca să dăm doar câteva de la anumite produse sau utilități de bază. „Da. O să fie un an foarte greu, nu trebuie să fii ghicitor în stele să vezi asta… De exemplu, primăria noastră are o grămadă de proiecte în derulare,
8
www.zvj.ro joi, 7 ianuarie 2021
proiecte aprobate la finanțare, ceea ce este foarte bine, dar la care noi trebuie să le asigurăm cota noastră de finanțare. Doar pentru această cotă a noastră de finanțare ne trebuie, din pământ din iarbă verde, circa 2 milioane lei. Iar după calculele preliminare ale noastre noi avem pentru asta doar… 100.000 lei. Deci, a douăzecea parte. De unde restul? Deocamdată nu știm de unde și nici nu văd de unde vom primi acești bani și când va fi asta, în condițiile în care în noul buget trebuie să asigurăm banii de salarii, banii pentru indemnizațiile persoanelor cu handicap, plus banii pentru utilități sau banii pentru iluminatul public stradal. Și alte și alte cheltuieli de tot felul, mai mici, dar care peste an se strâng”, ne-a spus Nicolae Dunca. „Poate nu ați realizat încasările legate de taxe și impozite, fiind un an mai prost, cu pandemia asta și de aceea vă plângeți acum?”, l-am întrebat pe primar. „Nu e așa! Deloc. După cum se știe, 90% din acești bani de care vorbeam mai sus proveneau de la guvern
și 10% puneam noi. Acum, de fapt de anul trecut, e tocmai invers, 90% pun primăriile și doar 10% guvernul. Noi, aproape toți primarii, am sesizat treaba asta și ne-am plâns că nu e bine și că vor rămâne proiecte în aer, ba chiar salarii restante sau iluminat public neplătit, că nu vor putea face față primăriile, mai ales cele mici. Am subliniat treaba asta chiar și la ședințele Asociației Orașelor din România la întâlnirile cu premierul și cu miniștrii sau secretari de stat. Inclusiv primarii PNL s-au plâns, au spus, au ridicat aceste probleme. Dar deocamdată n-a venit nici un răspuns, e liniște și pace. Vorba aceea face fiecare cum poate, sau, scapă cine poate! Iar în legătură cu taxele și impozitele locale vestea bună e că la Aninoasa atât cetățenii, cât și firmele au plătit aceste obligații în proporție de 92%! Poate mai bine ca niciodată! Dar asta înseamnă circa 6 milioane de lei! No, spuneți dumneavoastră cum să ne descurcăm cu 6 milioane lei cu toate cheltuielile ce sunt pe capul primăriei, când doar cota noastră la proiectele aflate în derulare este de circa 2 milioane lei?! Că până și soluția cu plata acestei cote părți din fonduri europene, cum se vehicula, e deocamdată în ceață, iar timpul trece și nu așteaptă…”. O întrebare decentă și de bun simț a unui primar de oraș micuț care așteaptă un răspuns clar, corect, practic, cu soluții exacte și planuri coerente pe termen scurt și mediu, răspuns pe care-l așteptăm cu toții în acest 2021, nu doar primăriile sau primarii, de la Guvernul României. Vom vedea. Corneliu BRAN
ACTUALITATE
3
4
Alin Rus vă prezintă:
prăvălia cu istorii
Victor Ciorbea la capitolul „mari realizări” ale guvernului său. În decembrie 1998 Ciorbea făcea chiar o comparație cu restructurările din mineritul spaniol sau britanic, unde minerii au fost disponibilizați cu bani mult mai mulți și într-un timp mult mai îndelungat. Însă, costurile sociale ale restructurării aveau să iasă în evidență abia mai târziu, la șase, șapte luni după disponibilizări, când minerii ajunseseră să cheltuiască toți banii din salariile compensatorii și s-au trezit fără niciun statut, fără locuri de muncă și fără posibilitatea obținerii altora noi. Situația disponibilizaților a fost elementul determinant pentru crearea unui climat social tensionat în Valea Jiului. Multe întrebări privitoare la evoluția viitoare a acestei zone au înce-
PROLOGUL: SEMNELE MINERIADEI
Deoarece această mineriadă este mai apropiată în timp de momentul când am început studiul nostru, amintirile minerilor legate de ea au mai multă acuratețe și exactitate. De asemenea, numărul persoanelor intervievate pe tema acestei mineriade este PREAMBULUL MINERIADEI DIN IANUARIE 1999. mai mare decât pentru primele patru mineriade. FapCAUZELE SOCIALE ALE DECLANȘĂRII tul se explică ușor: există încă mulți angajați în mineDeși există astăzi mulți analiști care fac referire la miritul din Vale care au participat la ultimele două neriada din ianuarie 1999 ca punct de maximă tenmineriade, ceea ce nu fusese valabil pentru mineriasiune politico-socială din istoria recentă a României, dele anilor 1990-1991. De aceea, vom prezenta puține dintre aceste analize au încercat să pătrundă această mineriadă mai mult pe baza mărturiilor până la originea acestei mișcări sociale de mare amparticipanților. ploare. Sociologul Valentin Fulger este unul dintre În 1999 a apărut scandalul la Petroșani, la puținii care a arătat că mineriada din minele Livezeni și Petrila, adică minele ianuarie 1999, supranumită și minecare erau mai aproape de Ligă. S-a plecat riada de la Costești, a avut o origine tot de la niște discuții în legătură cu saladestul de depărtată în timp, și anume riile. Au venit de la Vulcan la noi la momentul 27 august 1998, adică cu Paroșeni buzna: „Hai să mergem la Ligă!” mai bine de patru luni înainte de Erau foarte revoltați și aproape să sară cu declanșarea efectivă a ostilităților securile la noi ca să nu intre nimeni în dintre sindicatele miniere și guvern. mină, ci să mergem la Petroșani. Și ziceau Acestea au debutat abia în 18 ianuacă dacă intră careva în mină îl iau la bărie 1999, la aproape șapte luni de la taie. Ne-am dus la Ligă împreună cu Beja eliberarea lui Cozma din Penitenciarul care era atunci liderul nostru de sindicat. Rahova, unde executase un an și juAșa am ajuns la Petroșani. La Petroșani se mătate de închisoare pentru faptele făcea grevă în fața sediului Ligii pe schimdin septembrie 1991. Momentul de buri. Treaba asta a ținut mai multe zile. Și aprindere a conflictului dintre mineri se vorbea în timpul acesta că trebuie să și guvern coincide, după Valentin Fulvină prim-ministrul sau reprezentanți ai ger, cu o grevă a minerilor guvernului, apoi că vine președintele… declanșată, așa cum am mai amintit, Aceștia nu au venit, dar au sosit liderii sinpe data de 27 august 1998. În cazul dicali de la Motru și din alte bazine carbomineriadei din ianuarie 1999, factorul nifere care au ținut și ei niște discursuri cel mai important pentru declanșarea zicând că se unesc cu minerii din Vale, tot conflictului l-a constituit, în opinia lui pentru aceleași revendicări luptând și ei. Fulger, nemulțumirea socială legată în Totuși salariile de atunci erau mai bune special de scăderea dramatică a nivedecât cele de acum. Până la urmă liderii lului de trai din Valea Jiului începând noștri ne-au declarat că dacă nu se rezolvă Auzind că Muzeul „Mineritului” a fost reabilitat cu succes, profesorul Alin Rus, cu 1998. Aceste cauze sociale au fost treburile la București vom merge noi acolo. autorul celebrului volum „Mineriadele – între manipulare politică și conștiință puțin cercetate de analiștii fenomeAcum taberele erau împărțite, unii ziceau muncitorească”, nu a putut rezista curiozității și a trecut Oceanul, aterizând la nului, cei mai mulți dintre ei insiscă merg, alții că nu, dar până la urmă mai Petroșani, unde a fost ghidat, printre poveștile mineritului de un vechi prieten, tând asupra factorului politic, care, mulți au fost cei care au zis că merg și s-a Marian Boboc, prilej cu care s-a stabilit și o colaborare. Alin Rus a intrat în așa cum vom vedea, a influențat format un spirit comun în care toți își domișcarea minerilor doar ulterior. Mer- fototeca muzeului cu o fotografie realizată chiar în fața panoului dedicat reau asta. Liderii tocmai au venit de la mișcărilor sociale ale minerilor. gând pe linia cauzelor sociale ale miBucurești și au citit protocolul… Pontajul neriadei de la Costești, putem coborî se făcea în fața sediului Ligii, dacă nu te găseai acolo, și mai mult în timp, oprindu-ne la sfârșitul anului put să-și găsească răspunsuri tot mai sumbre în mintea nu erai pontat. Apoi au venit liderii de la negocierile 1997, atunci când au loc primele disponibilizări malocuitorilor acestei regiuni puternic urbanizate, dar care au avut loc la București și ne-au spus că dintre sive de personal din industria minieră a Văii Jiului. Așa dependente total de un singur domeniu de activitate: toate revendicările nu s-au rezolvat decât câteva. Din cum am arătat în subcapitolul precedent, aceste mămineritul. Destinul disponibilizaților, deveniți prin cauza asta s-a încins treaba cu plecatul la București. suri au fost văzute de mineri ca o răzbunare pentru lipsa lor de statut social niște marginali ai societății, a Totuși era cam frig și nu toți vroiau. Eu mai ales nu mineriadele anilor 1990, 1991, nimeni din guvern nedeclanșat frământări serioase și în mințile celor încă vroiam deloc să merg, fiindcă mă simțeam foarte rău având răgazul de a le explica minerilor motivele ecoangajați în minerit, care își și vedeau pecetluită cu rinichii. Dar până la urmă am zis: „Hai să merg, că nomice reale ale restructurărilor. Disponibilizările din soarta peste un timp mai lung sau mai scurt. Pe lângă poate se rezolvă ceva!” Însă pe moment s-au liniștit minerit au fost chiar trecute de către prim-ministrul toate acestea, plata salariilor ortacilor se făcea cu spiritele și s-a întors fiecare la casa lui. Dar la câteva mari întârzieri, subvențiile și aproviziozile după aceea, a venit Beja, liderul nostru, și a spus narea întreprinderilor miniere cu matecă trebuie să plecam iar la Petroșani. Ne așteptau riale aproape a încetat, normele tehnice deja autobuzele în fața minei și se spunea că vom și de tehnica securității din subteran au pleca la Petroșani. Când colo, la intersecția cu Livedevenit tot mai precare, iar închiderea zeni ne așteptau niște mașini. Acolo era și Cozma și totală a unor exploatări miniere în viito- Beja și alți lideri care ne spuneau: „Trebuie să merrul apropiat apărea astfel ca o realitate gem!” Era și poliție pe podul de la Gambrinus. Dar cei de neocolit. Toată acestă stare de fapt din față s-au luat la harță cu poliția și au trecut mai negativă a fost și mai mult amplificată departe. Așa am pornit pe Defileu, au fost și baraje, de atitudinea arogantă și ostilă a guverdar s-a trecut de ele și am ajuns până la Lainici. În tot nului față de grupul social al minerilor. timpul acesta ne-au urmărit elicoptere și s-a tras asuAcest climat a început să se inflameze și pra noastră cu gaze lacrimogene. Acum nu a mai fost mai mult odată cu ieșirea lui Miron ca în 1990, căci ministrul Transporturilor ne-a zis: „Ce Cozma din închisoare, eveniment urmat a fost, a fost și nu o să mai fie!” Acesta era un avertisla scurt timp de o serie de greve de mai ment ca să știm că dacă o să încercăm o plecare, de mare sau mai mică amploare, asupra că- data asta nu o să apucăm să trecem de Târgu-Jiu. Din rora vom reveni însă într-un capitol viicauza asta ne-a fost cam frică, dar ne gândeam că nu tor. pot să ne omoare chiar așa, în libertate și democrație… (C.M. — lăcătuș la EM Paroșeni)
Mineriada din 18-22 ianuarie 1999 (I)
facebook.com/ziarulvaiijiului
joi, 7 ianuarie 2021
Cum se observă Č™i cum va rezulta Č™i din interviul următor, contrar opiniei privitoare la unitatea minerească, mulČ›i dintre ortaci nu erau deloc entuziasmaČ›i să ia parte la greva prelungită care se profila: Mineriada din ianuarie 1999 a ĂŽnceput printr-o grevă Č™i se tot zicea că vom merge la PetroČ™ani. Din câte Č™tiu eu, această miČ™care a apărut instantaneu. TotuČ™i, autobuzele au fost organizate pentru plecarea la PetroČ™ani. Se spunea tot timpul că salariile sunt mici Č™i că trebuie să mergem la sediul Companiei ca să ne apărăm drepturile. Cu toate acestea pot să spun că salariile nu erau mai mici ca ĂŽn ziua de azi. Dar sincer să fiu nu Č™tiu cine a mobilizat toată această miČ™care. Nici nu mai Č™tiu exact cine era lider sindical la mina Vulcan. ĂŽmi amintesc totuČ™i că au venit de la alte mine ca să ne racoleze Č™i pe noi; din câte Č™tiu, Beja, care era lider la ParoČ™eni, a trimis oameni de la ei ca să ne cheme Č™i pe noi. După aceea, Č™tiu că am stat ĂŽn faČ›a Companiei o grămadă de timp, mai mult de o săptămână, fără să se vadă vreun rezultat. MaiČ™trii făceau pontajul acolo, dar nu se ĂŽntâmpla nimic nici dacă nu mergeai. De fapt ĂŽntreaga această perioadă nu am fost plătiČ›i deloc. Deci nu conta dacă ai fost la demonstraČ›ie sau nu. După o săptămână s-a făcut un miting, ca Č™i cum ne-am deplasa pe jos până la BucureČ™ti, dar nu s-a mers de fapt decât până la Livezeni. Noi tot am sperat că aceste miČ™cări Č™i demonstraČ›ii vor impresiona pe cineva Č™i ne vor da ceea ce am cerut. După acest marČ™, să fiu sincer, eu nu m-am mai dus aproape deloc la PetroČ™ani. Aceasta pentru că mulČ›i dintre colegii mei nu au mai mers nici ei. Am stat acasă. Nu m-am dus ca patriot zilnic. Foarte mulČ›i dintre mineri, chiar Č™i de la alte ĂŽntreprinderi, nu au mai fost nici ei. Exista mentalitatea asta că: „dacă se duc ceilalČ›i, fac treabă Č™i pentru mine.â€? Erau Č™i mineri care mergeau zi de zi, dar totuČ™i foarte puČ›ini. Iar faptul de a sta zile ĂŽn Č™ir acolo ĂŽn PetroČ™ani fără vreun rezultat vizibil era frustrant Č™i demoralizator. De aceea, eu, când mă duceam, mă plimbam mai mult prin PetroČ™ani, iar dacă Cozma sau alt lider lansa vreun discurs mergeam să ascult ce se spune. Dar mare lucru nu se spunea, decât că se negociază Č™i se discutÄƒâ€Ś Tot lucruri din astea. Acesta a fost Č™i unul din motivele pentru care eu nu prea am participat la acest protest. Tocmai de aceea nici nu am prins plecarea la Târgu-Jiu. Am aflat de la televizor că e blocat defileul Č™i că minerii au plecat spre Târgu-Jiu Č™i au trecut de barajele de jandarmi ajungând ĂŽn această localitate. Atunci abia am luat decizia de a merge Č™i eu. A venit ĂŽnapoi un autobuz al minerilor pentru a aduce hrană de la ĂŽntreprinderi la ortacii aflaČ›i ĂŽn Târgu-Jiu. ĂŽn acel autobuz au urcat mai mulČ›i printre care Č™i naČ™ul meu. El m-a ĂŽntrebat: „Mergem Č™i noi?â€? „Mergem!â€? i-am răspuns. AČ™a am plecat Č™i noi. A fost o decizie de moment. Ce am ĂŽndurat apoi nu pot să spun‌ (C.V. — lăcătuČ™ la EM Vulcan) Pentru a avea o idee Č™i mai completă asupra stării de spirit Č™i a ĂŽnceputurilor acestei mineriade vom oferi alte câteva scurte declaraČ›ii alternative. Mineriada din ianuarie 1999 s-a pornit tot de la sindicat. A venit Beja la noi la schimbul unu Č™i ne-a zis: „Bă, băieČ›i, hoČ›ii ÄƒČ™tia vor să ne ĂŽnchidă mina, nu o să ne mai dea bani, o să rămânem pe drumuri. Ce facem? HaideČ›i la Ligă!â€? Č˜i ne-am dus bineĂŽnČ›eles cu maČ™inile. Ne-a luat Beja, ne-a dus la Companie Č™i acolo ne-a Č›inut ĂŽn grevă foarte multe zile, de pe 4 ianuarie până pe data de 18 a aceleiaČ™i luni. Iar ĂŽn zilele astea nu s-a muncit nimic‌ Proteste ĂŽn faČ›a Companiei‌ scandal‌ veneau televiziuni care ne ĂŽntrebau tot timpul care sunt doleanČ›ele noastre‌ dar propriu-zis nu ne-a ascultat nimeni de la guvern. Iar Cozma ne ĂŽncerca ĂŽn fiecare dimineaČ›Äƒ: „Bă, băieČ›i, nu plecăm la BucureČ™ti?â€? Minerii ĂŽi răspundeau toČ›i: „Da!â€? (Marian Holban — actual vicepreČ™edinte al LSMVJ) AČ™a cum relatează Č™i unii jurnaliČ™ti prezenČ›i ĂŽn acele momente la faČ›a locului, plecarea minerilor la BucureČ™ti a avut loc numai după ce chemările succesive la dialog cu guvernul ale liderilor din PetroČ™ani au
8
www.zvj.ro joi, 7 ianuarie 2021
rămas fără rezultat: „Cozma, refuzat de guvern la ultima negociere, agita de două zile Valea cu vorbe gen ÂŤne lasă să murim de foame!Âť La BucureČ™ti, liniČ™te. Pe principiul că nu e bine să iasă ĂŽn faČ›Äƒ la chestii nasoale, Berceanu, Dejeu Č™i Radu Vasile ĂŽČ™i vedeau de ale lor. Č˜i, noi, cei câțiva ziariČ™ti detaČ™aČ›i ĂŽn PetroČ™ani, ne ĂŽntrebam cum e posibil aČ™a ceva. Până la urmă ÂŤLuceafărul huileiÂť s-a săturat. ĂŽntr-o seară, roČ™u la faČ›Äƒ de nervi, a convocat liderii sindicali Č™i a dat ordinul ÂŤde adunareÂť Č™i de plecare spre Capitală. Č˜tia drumul. Ion Iliescu i-l arătase de patru ori până atunci. La aČ™a o veste, autoritÄƒČ›ile au reacČ›ionat, ĂŽn sfârČ™it.â€? Presa internaČ›ională a relatat de asemenea evenimentele ce au urmat, rememorând Č™i mineriadele anterioare Č™i rezumând situaČ›ia astfel:
Miron Cozma, liderul minerilor greviČ™ti din Valea Jiului, este un personaj controversat ĂŽn Romania: „inamicul public nr. 1â€? pentru autoritÄƒČ›i, el este considerat drept „omul providenČ›ialâ€? pentru ortacii săi. Charismatic, negociator redutabil, Cozma a obČ›inut pentru ortaci creČ™teri salariale Č™i stabilitatea locurilor de muncă ĂŽn ciuda pierderilor ĂŽnregistrate de industria minieră. ĂŽn
1990, el a condus prima descindere sângeroasă a minerilor la BucureČ™ti, pentru a sări ĂŽn apărarea regimului Iliescu. ĂŽn septembrie 1991, Cozma se ĂŽntoarce la BucureČ™ti ĂŽn fruntea unei noi echipe minereČ™ti, protestând ĂŽmpotriva guvernului Petre Roman, care refuza să le satisfacă revendicările. Cabinetul a fost nevoit să demisioneze. Arestat pentru evenimentele din 1991, Miron Cozma a executat doar un an Č™i jumătate de ĂŽnchisoare. Eliberat ĂŽn 1998, este imediat reales ĂŽn fruntea sindicatelor din Valea Jiului. Ulterior, intră ĂŽn PRM (extrema dreaptă). Acuzat de putere de politizarea acČ›iunii minereČ™ti, Cozma iese din rândurile PRM pentru a „evita orice speculaČ›ieâ€?. El a cerut tuturor ortacilor (15 000) să-Č™i dea acordul ĂŽn scris pentru deplasarea la BucureČ™ti. Observatorii susČ›in că este suficient ca Miron Cozma să spună un cuvânt pentru ca protestul să ĂŽnceteze imediat. DeČ™i acum văd cu alČ›i ochi mineriada, pentru minerii participanČ›i la ea, episodul drumului spre BucureČ™ti a rămas unul memorabil. (va urma) (Din volumul „Mineriadele ĂŽntre manipulare Č™i conČ™tiinČ›Äƒ muncitoreascăâ€?, Ed. „Curtea vecheâ€?, BucureČ™ti, 2007)
$QXQĊ GH SUHVČ 07.01. 1.2021
DEMARAREA PROIECTULU L I PracSIS-Parteneriat responsabil Ä‚i active pentru calitate-Stude enɃi integraɃi prin stagii 8QLYHUVLWDWHD GH É€WLLQÄŠH $JULFROH É L 0HGLFLQÄŒ 9HWHULQDUÄŒ D %DQDWXOXL œ¡5HJHOH 0LKDL , DO 5RPkQLHL¡¡ GLQ 7LPLÉ RDUD ĂŽQ FDOLWDWH GH OLGHU ĂŽQ SDUWHQHULDW FX 6 & 3URIL 5RP )RRG 6 5 / ODQVHD]ÄŒ SURLHFWXO Ă…PracSIS-Parteneriat responsabil Ä‚i act a iv v pentru calitate-StudenɃi integrati prin stagii Âľ &2' 60,6 SURLHFW FRQWUDFWDW vQ FDGUXO DSHOXOXL &UHÄ‚WHUHD QXPÄŒUXOXL DEVROYHQɃLORU GH vQYČɃČPkQW WHUɃLDU XQLYHUVLWDU Ä‚L QRQXQLYHUVLWDU FDUH vÄ‚L JÄŒVHVF XQ ORF GH PXQFÄŒ XUPDUH D DFFHVXOXL OD DFWLYLWČɃL GH vQYČɃDUH FHUFHWDUH LQRYDUH OD XQ SRWHQɃLDO ORF GH PXQFÄŒ FX DFFHQW SH VHFWRDUHOH HFRQRPLFH FX SRWHQɃLDO FRPSHWLWLY LGHQWLILFDWH FRQIRUP 61& Ä‚L GRPHQLLOH GH VSHFLDOL]DUH LQWHOLJHQWÄŒ FRQIRUP 61&' $[D SULRULWDUÄŒ (GXFDɃLH Ä‚L FRPSHWHQɃH 2SHUDÄŠLXQHD &UHÄ‚WHUHD QXPÄŒUXOXL DEVROYHQɃLORU GH vQYČɃČPkQW WHUɃLDU XQLYHUVLWDU Ä‚L QRQXQLYHUVLWDU FDUH vÄ‚L JÄŒVHVF XQ ORF GH PXQFÄŒ XUPDUH D DFFHVXOXL OD DFWLYLWČɃL GH vQYČɃDUH FHUFHWDUH LQRYDUH OD XQ SRWHQɃLDO ORF GH PXQFÄŒ FX DFFHQW SH VHFWRDUHOH HFRQRPLFH FX SRWHQɃLDO FRPSHWLWLY LGHQWLILFDWH FRQIRUP 61& Ä‚L GRPHQLLOH GH VSHFLDOL]DUH LQWHOLJHQWÄŒ FRQIRUP 61&' 3URLHFWXO Ă…PracSIS-3DUWHQHULDW UHVSRQVDELO VL DFWLY SHQWUX FDOLWDWH- 6WXGHQWL LQWHJUDWL SULQ VWDJLL â€?VH GHUXOHD]ÄŒ vQ SHULRDGD RFWRPEULH – RFWRPEULH Ä‚L YL]HD]ÄŒ IDFLOLWDUHD WUDQ]LWLHL GH OD HGXFDWLH OD XQ ORF GH PXQFD SULQ vQFKHLHUHD D GH SDUWHQHULDWH FX SRWHQWLDOL DQJDMDWRUL OD QLYHO ORFDO RUJDQL]DUHD VL HIHFWXDUHD GH VWDJLL GH SUDFWLFD SHQWUX GH VWXGHQWL DL 86$09% VL REWLQHUHD XQXL ORF GH PXQFD SHQWUX GH VWXGHQWL 3URLHFWXO DUH R YDORDUH WRWDOÄŒ GH OHL GLQ FDUH YDORDUHD DVLVWHQÄŠHL ILQDQFLDUH QHUDPEXUVDELOH HVWH GH OHL LDU FRQWULEXÄŠLD SDUWHQHULORU HVWH GH , OHL Proiect FRILQDQÉ„DW din Prog gramul 2SHUDÉ„ional Capital Um man 2014-2020 Date de contact: 8QLYHUVLWDWHD GH É€WLLQÄŠH $JULFROH É L 5HJHOH 0LKDL , DO 5RPkQLHL GLQ 7LPLÉ RDUD
0HGLFLQČ
9HWHULQDUČ
D
%DQDWXOXL
3HUVRDQD GH FRQWDFW 0DQDJHU SURLHFW 3URI XQLY GU 6RULQ 6WDQFLX $GUHVD &DOHD $UDGXOXL QU 7LPLÉ RDUD E-PDLO VRULQPVWDQFLX#\DKRR FRP WHOHIRQ ID[ :HEVLWH ZZZ XVDE-WP UR SC Profi Rom Food SRL 3HUVRDQD GH FRQWDFW &RRUGRQDWRU 3 – 0XQWHDQX 2YLGLX $GUHVD VWU &DOHD 6HYHU %RFX QU , 7LPLÄ‚RDUD E-PDLO RYLGLX PXQWHDQX#SURIL UR WHOHIRQ 3URLHFW FRILQDQÄŠDW GLQ 3URJUDPXO 2SHUDɃLRQDO &DSLWDO 8PDQ - PracSIS-3DUWHQHULDW UHVSRQVDELO VL DFWLY SHQWUX FDOLWDWH 6WXGHQWL LQWHJUDWL SULQ VWDJLL - 32&8
prăvălia cu istorii
5
6
SPORT
Sub semnul întrebării:
Barajul din liga a patra
Includerea testelor rapide în protocolul de desfășurare a competițiilor sportive reprezintă, poate, reluarea tuturor competițiilor, inclusiv cele adresate juniorilor care timp de un an nu au mai disputat jocuri oficiale. Deși situația epidemiologică reală atinge cote dramatice, doar în județul Hunedoara răposând 550 de oameni de la începutul pandemiei.
În ultima ședință a Comitetul Executiv din anul 2020 s-au stabilit datele de reluare a competițiilor, precum și datele de disputarea a restanțelor, în doua variante, ambele influențate de situația epidemiologică și de condițiile stipulate în protocol ce trebuie îndeplinite de către cluburi. „În funcție de condițiile ce trebuie îndeplinite si situația epidemiologică ne vom adapta, astfel încât să finalizam competiția de Liga 4 pe teren. În acest moment nu cunosc modul de desfășurare a jocurilor de baraj, dar se va organiza, cel mai probabil, sub forma de turneu cu 3 echipe. Cred ca vor apărea unele modificări privind promovarea echipelor aflate pe locul 2 din fiecare grupă. Poate că în luna februarie vom ști exact cum se va desfășura barajul. Sper ca în acest an să putem să ne continuăm proiectele privind dezvoltarea fotbalului și să creștem numărul de competiții adresate juniorilor prin
Ioan Danciu, la borna 69:
„Jucam pe maidane cu mingi din cârpe”
Fostul arbitru de fotbal Ioan Danciu a împlinit 69 de ani. Dacă în urmă cu doi ani, chiar de ziua sa, Danciu se afla în comă hipoglicemică, anul acesta a fost bine și a sărbătorit alături de cei dragi. Amintiri
În anul 1966, când avea 14 ani, s-a transmis Campionatul Mondial de Fotbal din Anglia...„și eu am fost fericit că l-am urmărit la șeful de gară al CFR din Baru, numai el avea televizor rusesc. Ca să ne primească la televizor, i-am tăiat lemne cu câțiva prieteni. Lumea fotbalului, pe vremuri, era mult diferităa față de cea de astăzi. Mi-aduc aminte, ca unul care am iubit fotbalul de când eram copil, că băteam mingea pe maidan de câte ori aveam ocazia, dar spre regretul nostru, mingile erau de cârpă sau din cauciuc”, spune Ioan Danciu ori de câte ori are ocazia. Pe vremuri, fotbalul era pentru majoritatea românilor o sărbătoare, și se organizau jocuri între clase, între școli. „Atunci, nici teoretic nu ne gândeam, că s-ar putea câștiga bani din fotbal, chiar și la nivele superioare, întrucât, fotbalul era un joc de amatori".
Predicțiile lui Danciu
În mai toate declarațiile sale, Ioan Danciu afirmă că toți oamenii din România care intră în fotbal se îmbolnăvesc, mor sau intră la pușcărie. „Spuneam că, cu foarte mici excepții, oamenii care intră în fotbal în Romania, se îmbolnăvesc, mor, falimentează sau intră în pușcărie. La ora actuală, fotbalul necesită sume fabuloase pentru a face performanță. Acest lucru se datorează faptului că
facebook.com/ziarulvaiijiului
reînnoirea unor parteneriate sau înființarea unor noi competiții", a declarat, pentru zvj.ro, Cristian Petrean, președintele AJF Hunedoara. a devenit profesionist. Cluburile de Fotbal din România, ca să reziste, au fost sponsorizate de aproape cei mai puternici oameni de afaceri din zonele respective, dar profitul lor nu a făcut față, pentru a întreține aceste echipe. Din această cauză au apărut oameni după Revoluție, care au ajutat fotbalul să supraviețuiască, dar faptul că, mult timp nu a fost legiferată sponsorizarea sportului de Comunități, a fost mult timp totul ambiguu. Mulți oameni de afaceri, chiar si cei care nu agreau fenomenul, au intrat în fotbal, pentru a se face cunoscuți, a câștiga notorietate, a intra în politică și a ajunge în vârful piramidei. La ora actuală în România, toți care intră în fotbal se gândesc mai mult la câștig și la interese proprii și nu cred că există cineva să sprijine fotbalul fără alte interese".
Prieteniile au devenit false sau din interes
Pe Ioan Danciu pandemia l-a prins în satul său Petros din comuna Baru. Este alături de familie și zilnic își face mișcarea de seară, plimbarea pe Valea Steiului și nu evită să vorbească despre prietenie. „Nici prieteniile, nici dușmăniile nu sunt permanente, permanente sunt numai interesele. Lăcomia a luat mințile multor oameni, chiar și frații între ei nu se mai înțeleg, iar ceva în premiera am constatat, că și când se moare nu se mai plânge ca pe vremuri. La școală, copiii au fost atrași de era tehnologiei, și nu mai citesc, nivelul învățământului este în scădere continuă, pentru că familia, celula de baza a societății, scârțâie, Biserica are probleme, iar plecarea celor aproape 6 milioane de români în afara granițelor țării a lăsat urme negative asupra frumoasei noastre țări”, spune Ioan Danciu, un patriot convins. Fost arbitru, observator, dar și președinte de club, Ioan Danciu are o dorință: „M-aș bucura, dacă lumea ar fi mai bună și s-ar încadra în citatul celebrului Tolstoi: Toți vrem să se schimbe alții, nici unul nu vrea să se schimbe el însuși. Mi-aș dori ca oamenii din mediul rural să nu mai părăsească cu atâta ușurință casa părintească”, a concluzionat Ioan Danciu, posesorul al unui costum popular cu o vechime de un secol.
Pagină realizată de Loredana JUGLEA
joi, 7 ianuarie 2021
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
acest sens.
Visezi la o schimbare majoră în viaţa ta, dar parcă ţi-e frică să porneşti fără o analiză anterioară sau fără nişte cunoştinţe solide în
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Dacă îţi lipseşte răbdarea pentru a ajunge, pas cu pas, la un mare scop, învaţă această lecţie de la alţii mai în vârstă pe care îi ai în preajmă.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
AuTo
mica publicitate
• Logan Prestige 1.0 SCE, înmatriculat 2018, alb, 119.000 km, 6500 euro sau predare leasing (mai sunt 24 rate) Telefon: 0761756839
E un adevărat război pentre minte şi suflet, azi, încât nu ştii cine va ieşi învingător în cele din urmă. Nu te crampona de o idee, când ai un feeling interior mult mai sonor ce vrea întâietate.
rac (22 Iun - 22 Iul)
Ceva îţi lipseşte, probabil scânteia de pornire spre un nou sens, şi tot aştepţi de undeva minunea. Ai noroc, apare în calea ta o persoană care are exact acest rol pentru tine: de a te motiva, de a te aprinde, de a-ţi inspira curajul de a da startul acum.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Eşti pus în faţa unei situaţii noi, care e cam greu de înţeles şi de acceptat, pentru că e cu totul altceva decât te aşteptai, ceva care nu prea e conform cu viziunea ta asupra acelor lucruri.
Fecioară (23 Aug - 21 sep)
Nu poţi înţelege o problemă, poate pentru că încă n-ai ajuns la un nivel maxim de informaţii care să clarifice totul în mintea ta. Momentan eşti confuz, în ceaţă, blocat, aştepţi explicaţii şi detalii suplimentare.
Balanţă (22 sep - 22 oct)
Nu poţi fi de acord cu o serie de condiţii pe care alţii ţi le propun cu superioritate, ca pe nişte ordine. Sunt aspecte pe care le consideri concesii mult prea mari, dar merită sacrificiul.
scorpion (23 oct - 21 Noi)
Nu sta să plângi de unul singur, copleşit de o suferinţă pe care nu o meriţi. Mai bine ascultă de sfaturile cuiva drag care îţi este alături cu adevărat şi vrea să te ajute.
săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Chiar dacă ai nişte bani la dispoziţie, poate în cantităţi mai mari decât de obicei, ar fi bine să rezişti ispitei de a-i şi cheltui deja, pentru că vei avea nevoie de ei pentru alte scopuri, poate mult mai importante în acest moment.
capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Dacă vezi că atmosfera se tensionează pe unde treci, mult mai bine ar fi să părăseşti câmpul de luptă înainte de a simţi animozităţile îndreptate şi asupra ta.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Cât timp nu faci nimic care să-ţi consume bruma de energie pe care o mai ai, ai şanse mari să-ţi recapeţi puterile, deci... las-o mai moale cu toate!
peşti (19 Feb - 20 Mar)
Nu te crampona de o situaţie asupra căreia oricum nu ai niciun control. Nu depinde tine, nu ai ce face, tu personal, ci pare să fie o situaţie în care mai multe persoane au un cuvânt de spus.
H Ho or ro os sc co op p
8
www.zvj.ro joi, 7 ianuarie 2021
DIVERSE
7
8
DIVERSE
Vulcan
Record la căsnicie
Deși nu s-a mai verificat de cel puțin cinci ani, în mod sigur că soții Grigore și Elena Cazamir constituie, încă, cel mai longeviv cuplu din Vulcan. La sfârșitul lui 2020 cei doi au făcut 65 de ani de când sunt împreună. Domnul Grigore
își amintește perfect și acum cum și-a cunoscut consoarta. Era la o nuntă în Bârlad și, deodată, privirea i-a fost atrasă de o domnișoară. „Era frumoasă, iar eu șmecher”, își amintește bărbatul de 85 de ani, așa că nu a scăpat ocazia. S-a dus glonț la Elena, a invitat-o la dans, a vrăjit-o cum știa el mai bine, după care s-a înfățișat cu fata în fața ofițerului stării civile, iar mai apoi a dus-o la altar. Puțin mai târziu a dus-o în Valea Jiului. La Vulcan,
facebook.com/ziarulvaiijiului
mină la care s-a angajat și la care a străbătut traseul profesional de la muncitor necalificat, miner, brigadier și, apoi, artificier. La pensie a ieșit de la Câmpu lui Neag.
La așa numitele
revelioane ale pensionarilor nea Grigore și Elena lui au fost desemnați, în ultimii ani, cuplul care a rezistat cel mai mult timp împreună. Ultima dată asta s-a petrecut acum cinci ani. Atunci, cei doi sărbătoriseră șase decenii de căsătorie, iar tortul și plicul cu suma de bani oferite ca premiu le-au fost înmânate de primarul Gheorghe Ile. „Lam sunat în noaptea de Anul Nou, îmi spune ne Grigore Cazamir. Am vrut să aud chiar de la el cum mai e cu starea sănătății. Mi-a zis că se simte mai bine și că, încrezător și cu ajutorul lui Dumnezeu, speră să fie și mai bine!”. Cei doi soți octogenari și-au petrecut trecerea în 2021 la fata lor din Hațeg, una dintre cele patru pe care le au. Chiar dacă nu au fost toți de față, urări de bine și de sănătate au primit, prin mesaje video, și de la ceilalți dragi lor, printre care șapte nepoți și șase strănepoți. Gheorghe OLTEANU
Trist, dar adevărat:
519 hunedoreni – răpuși de COVID 19!
59 localități – cu incidență mai mare de 3/ 1000
Situația epidemiologică generală și a focarelor, înregistrată în dimineața zilei de 6 ianuarie este următoarea: Incidența în județul Hunedoara = 1,32/1.000 locuitori • TOTAL POZITIVI = 1.321 • PERSOANE INTERNATE = 312 • PERSOANE ÎN IZOLARE = 648 TOTAL DECESE = 519 (de la începutul pandemiei) TOTAL PERSOANE VINDECATE = 10.765 (de la începutul pandemiei) TOTAL TESTE (14 zile) = 6.268 Localități cu incidența sub 1,5/1.000 locuitori = 386 Localități cu incidența între 1,5- 3/1.000 locuitori = 29 Localități cu incidența mai mare de 3/1.000 locuitori = 59 Conform Direcției de Sănătate Publică, astăzi, 6 ianuarie 2021, în județul Hunedoara se înregistrează următoarele focare (număr cazuri active ultimele 14 zile) • Spitalul Municipal Hunedoara = 13 • CIA PAD Brad = 19 • Spital CF Simeria = 1 • Centrul Multifuncțional Hunedoara = 22 • ANAF DEVA = 2 • SC Coramed Călan = 6 • Spitalul de Psihiatrie Zam = 3 • Complexul Energetic Hunedoara - Sucursala Mintia = 4 • Spitalul Municipal Orăștie = 3
joi, 7 ianuarie 2021