Issuu

Ziar ul Vaii Jiului

Uricani

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,8365 lei 1$ = 4,2843 lei 1₤ = 5,3551 lei

marţi, 7 iulie 2020

Anul XIII • nr. 2876 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Vulcan

Returnări de proiect care nu fac cinste

Aleșilor locali vulcăneni li se ridică un mare semn de întrebare: de ce, în ultima vreme, este necesară cam des abrogarea unor hotărări de consiliu local vulcănene? Precizările pe care le primesc nu-i prea mulțumesc, fiindcă se observă lesne că sunt cam subțirele.

Mulţumit - l-a asigurat pe Dănuţ Buhăescu de stima și respectul său

Un bărbat din Satu Mare și-a găsit aleasa inimii taman la Uricani. Nimic deosebit în asta, fiindcă nimeni nu știe dinainte ce-i rezervă viața. Numai că dragostea sătmăreanului pentru uricăneancă este atât de mare, încât a hotărât să se stabilească în cel mai vestic oraș pe Jiul de Vest.

În ședința de consiliu

local din luna iunie au fost două asemenea hotărâri care a fost nevoie să fie abrogate. Despre prima, aceea cu acordarea în folosință gratuită a unor imobile către Serviciul Public de Salubrizare-Vulcan, am scris. Acum voi vorbi despre a doua. Cea „privind aprobarea ‹‹Stadiului de fazabilitate și a indicatorilor tehnicoeconomici aferenți investiției Refuncționalizarea spațiilor publice urbane din zonele marginalizate și transformarea acestora în locuri de joacă pentru copii››”. Locuri de joacă în Crividia, Zona Micro 3 B ”Dalas”, Centru Vechi (bloc C16) și în Colonia de Jos. Se promite că vor fi locuri de jocuri moderne, cum nu s-a mai văzut în Vulcan, a căror fișă de proiect pentru investiție a fost aprobată de Grupul de Acțiune Locală Vulcan în luna mai a acestui an.

Dar ce anume

a făcut ca proiectul de investiție să fie returnat? În raportul de specialitate ni se povestește că, de la ADR Vest, „s-au solicitat clarificări privind suprafața totală cuprinsă în documentație, defalcată pe categorii de suprafețe. În urma solicitării, proiectantul a justificat suprafața totală a terenului, respectiv 15.428 mp, existând o diferență de suprafață de 119,58 mp nespecificată concret, reprezentată de fundații

Primarul Dănuț Buhăescu aferente împrejmuirii, fundații accese porți și borduri alei, clarificată în baza răspunsului din partea proiectantului”.

Un consilier liberal

nu s-a mulțumit cu explicația vicelui Pompiliu Barbu, cum că, până acum, s-au derulat zece etape în implementarea acestui proiect și a insistat pe eroarea aceea cu diferența de suprafață de teren. A încercat să-l ”traducă” ing. Cosmin Capriș de la compartimentul Investiții al primăriei. Explicația acestuia, cum că ar fi vorba de o corelare a extrasului CF, nu l-a convins pe consilier. Dat fiind antecedentele similare, el a solicitat mai multă atenție și profesionalism în faza de pregătire a proiectelor. Orice rabat de la acest aspect nu face decât să ducă la întârzieri și, ce-i mai rău, la returnarea proiectelor. Ceea ce, să recunoaștem, nu le face deloc cinste celor care le întocmesc. Gheorghe OLTEANU

l-a felicitat pe Attila Cszaszar pentru alegerea sa și i-a urat să trăiască bine și în sănătate cu cea pe care și-a dorit-o să-i fie soție. Sătmăreanul de 40 de ani a hotărât să se așeze la casa lui, după ce a bătut mai multe șantiere de construcții. Este specialist în montat borduri și pavele, așa că, l-a asigurat edilul șef, nu-i va fi greu de loc, ca să-și găsească un loc de muncă. Mai ales că, așa cum îi place lui Dănuț Buhăescu să spună, Uricaniul este un vast șantier.

Și, ca să-i

dovedească faptul că ce spune el nu e vorbă-n vânt, primarul a dat un telefon și, apoi, l-a îndrumat să meargă la unul dintre șefii de șantiere din Uricani. Dănuț Buhăescu știa că acesta are nevoie de meseriași și, cu alte cuvinte, Attila Szaszar are ca și asigurat un loc de muncă. Bărbatul a plecat foarte mulțumit din biroul primarului, dar nu înainte de a-l asigura pe acesta de stima și respectul său, că o să mai audă de el și că, mai ales, că nu se va face de rușine. Gheorghe OLTEANU

Meșterul restaurator Ion Tupiță, coordonatorul lucrărilor de la Muzeul „Mineritului”:

„De-acum, Petroșaniul are parte de un muzeu adevărat și mă bucur că am pus și eu umărul la acest lucru”

Penultimul număr al foiletonului nostru jurnalistic legat de lucrările de reabilitare și modernizare a Muzeului Mineritului din Petroșani, derulate pe un proiect european realizat de Primăria municipiului Petroșani, de altfel o investiție de un milion de euro și cea mai mare pe linie culturală din județ în acest moment, îl aduce în prim-plan pe șeful restauratorilor maramureșeni ce au trudit mai bine de un an la această schimbare la față a tot ce înseamnă clădirea și curtea unicului muzeu de acest gen din țară.

De data aceasta, serialul nostru este continuat cu un interviu realizat în ultima zi de lucru la Petroșani ale acestei echipe de restauratori pricepuți din nordul României, oameni cu o experiență foarte bogată în domeniu, dar care au dovedit și mult caracter în timpul cât au fost oaspeții Văii Jiului, ca niște adevărați ardeleni. Sperăm, ca și dumneavoastră, cititorii noștri, să-i cunoașteți mai bine ca oameni, nu doar ca meșteri în restaurări, citind mai departe cele ce urmează… (continuare în paginile 2-3)

interviu

Meșterul restaurator Ion Tupiță, coordonatorul lucrărilor de la Muzeul „Mineritului”:

„De-acum, Petroșaniul are parte de un muzeu adevărat și mă bucur că am pus și eu umărul la acest lucru”

(urmare din pagina 1)

Căldură mare. Dezastrul din pod…

- Meștere Ion Tupiță, ați fost coordonatorul acestor ample lucrări, care, iată, se apropie de final. Mai știți în ce lună v-ați apucat acum doi ani de treabă? - Cum să nu, pe data de 1 august… Era în plină vară și când am ajuns aici nu îmi venea să cred că afară erau vreo 35 de grade! În mijlocul munților te sufocai de căldură. Am și întrebat un localnic ce-i cu zăpușeala aia și mi-a spus că nici el nu-și dă seama, că e prea cald, în mod obișnuit la munte n-ar trebui să treacă de 30 de grade. Dar, în timp, vara trecută, am realizat că sunt frecvente și aici temperaturi de peste 30 de grade și nu o zi două, ci cu săptămânile. E clar, vremea se schimbă ca și vremurile, nimic nu mai e ce a fost. - Ce ați găsit aici, în această curte în care ne aflăm, acum doi ani? Întreb, ca să avem un subiect de comparație între ce a fost și ce este în acest moment… - Am găsit un muzeu adăpostit într-o casă de valoare patrimonială, dar foarte afectată de timp, ca să mă exprim așa mai îngăduitor cu termenii. De la intrare și până la subsol sau pod, peste tot clădirea necesita intervenții, mai mari sau mai mici, cum de altfel bănuiam că va fi de când am auzit de acest proiect și cum am văzut cam peste tot unde am lucrat. Știam ce ne așteaptă, că suntem învățați cu treburile astea, că asta facem zi de zi de zeci și zeci de ani, nu de azi de ieri. În septembrie 2018, la o lună după ce am început lucrul, ziarul dumneavoastră, a fost prezent aici și am realizat împreună cu dumneavoastră primul articol legat de lucrări. V-am dus peste tot și v-ați speriat de ce ați găsit în pod. Dacă țineți minte, v-am spus atunci să vă uitați bine și că o să mai vorbim peste un an, un an și ceva, când podul va fi probabil cea mai frumoasă și plăcută zonă a acestei construcții. Și așa a fost, nu-i așa?

Primadonele constructorilor: măiestria și meseria

- Da, ați avut dreptate. Cam 21 de luni v-a luat să terminați în mare lucrul, luni în care, împreună cu băieții din Maramureș, sprijiniți cu brio și de forțe locale sau de firme de utilități necesare introducerii lor în această clădire, ați muncit uneori chiar și de dis-de-dimineață până seara, ca să vă încadrați în termenul de lucrări stabilit prin contract. Cum a fost meștere? - A fost ceva cu ce suntem obișnuiți, nimic nou în această privință. Munca pe un șantier, fie ea de reabilitare și restaurare, fie ea de construit și zidit, este de dimineața și până seara, cu pauzele de masă de rigoare și cu zilele libere de sărbători. În rest muncă, muncă și iar muncă, că altfel nu se poate. Nu poți azi să scoți un cui, mâine altul, apoi azi să dai o lopată și mâine alta și să crezi după aceea că termini

)

Ziarul Vaii Jiului

treaba la timp. Nu, sunt multe de făcut, iar activitățile de multe ori trebuie desfășurate și coordonate în paralel, cu minim două, dacă nu trei echipe de lucru, pe care meșterul trebuie să stea cu ochii și cu gura, ceva ca-n armată, altfel tinzi să scapi lucrurile de sub control și să facă fiecare ce vrea și cât vrea. Nu, în construcții, dacă accepți să lucrezi atunci trebuie să te aștepți că ai treabă, uneori efortul fizic fiind necesar, alteori măiestria și meseria pe care ai învățat-o fiind primadone, ca la operă… că tot o operă rămâne și după o restaurare, numai că nu de aia cântată, ci de cultură sau de artă. Da, o muncă grea, dar frumoasă, satisfacțiile venind la final, când știm că am lăsat ceva în urmă. Iar prin țară, cel puțin eu, personal, nu mă laud acum, dar cred că am lăsat ceva în urmă din ceea ce am lucrat cu brațele și cu mintea, dar și mai mult, peste tot am lăsat un loc de „bună ziua”, cum se zice la români. Da, asta contează, să lași loc de „bună ziua” oriunde mergi și asta le tot spun și tinerilor din echipă și cred că au înțeles.

Un tip fain din Deseștii Maramureșului…

- Lumea a aflat din ziarul nostru pas cu pas, lună de lună, tot ce s-a făcut aici, începând din curtea aceasta în care ne aflăm și până la mansarda clădirii sau subsol. Fiindcă peste ceva timp, nu foarte îndelungat, se va deschide muzeul și petroșenenii și nu numai vor putea să vadă cu ochii lor cum va arăta această bijuterie clădire, aș vrea să schimbăm registrul și să trecem puțin la povestea vieții unui restaurator maramureșean, astfel încât lumea să ajungă să vă cunoască mai bine, să știe cine a lucrat la acest muzeu, iar totul să rămână în istoria acestui oraș. Cine este Ion Tupiță? - Un tip din Maramureș. Unii zic că e tip fain, de treabă, care și-a dedicat viața acestei meserii, Alții că ar fi un meșter priceput… Dar și destui care zic că Ion Tupiță are, ca toată lumea, lucruri bune, lucruri rele, dar, în general este un om bun și cu frică de Dumnezeu. Eu aș completa pe toată lumea și aș zice că toți oamenii sunt faini, buni, cu lucruri bune și rele, doar că unii poate nu și-au dat seama de asta. Dumnezeu ne iubește pe toți și ne dă fiecăruia șanse în viață să ne alegem calea, unii reușim, alții mai puțin, dar cert e că toți suntem faini, că așa ne-a creat Creatorul.

O mândrețe de bunic

M-am născut după cum v-am mai spus pe meleaguri maramureșene, acum 55 de ani, într-o zi de ianuarie, într-un loc frumos și care arată ca-n basme când îl privești, denumit Desești. Un loc pitoresc, asemănător cu Valea Jiului, situat la poalele drumului ce urcă în renumitul Pas Gutâi. Am fost căsătorit, actualmente sunt divorțat. Am o fată frumoasă și isteață, pe nume Ioana, care

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani 24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0371.136393 (Vodafone fix); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

locuiește la Desești și unde va derula o mică afacere, o pensiune turistică ce se află în curs de finalizare. Este căsătorită cu Bogdan, un băiat de treabă din Baia-Mare. Am de asemenea și o frumusețe de flăcău, un nepot, pe nume Ștefan, în vârstă de doar cinci luni, de care sunt tare mândru și de care tare mă mai bucur întotdeauna când îl văd. Să dea Domnul să se facă mare și să fie sănătos!

Din constructor civil - restaurator

Am urmat școala primară la Desești. Apoi, viața m-a dus să fac liceul la Baia-Mare, liceu cu profil construcții. După absolvirea acestuia am început să lucrez. Lucrul meu la început de carieră a ținut de cu tot alte activități de care m-am apucat după 1991, deci de 29 de ani încoace de când am intrat pe munca de restaurare în construcții. Era o muncă desfășurată tot în construcții, dar construcții civile, industriale, unde am învățat mai multe meserii, făcând de fapt cam tot ce se poate face în construcțiile civile, de la muncitor necalificat, până la zidar, tencuitor, sudor, dulgher, tâmplar, betonist și tot ce mai este pe-acolo. Dar de atunci cel mai mult mi-a plăcut să lucrez cu lemnul și probabil nu întâmplător am ajuns restaurator după aceea, ținând cont că foarte multe obiective culturale și religioase vechi, au avut lemnul ca element de bază. În 1991, am plecat de la construcții civile și m-am îndreptat spre restaurare, ceea ce m-a făcut să fac și un curs de restaurare la Sighetu-Marmației, unde m-am calificat ca restaurator, asta după câțiva ani de practică în domeniu, firește, unde am învățat de la cei mai buni această frumoasă meserie.

Cătană în Dobrogea

Armata am făcut-o în 1985 la un Regiment cu renume mai de spaimă, ca să zic așa, Regimentul de Infanterie Mecanizată de la Tropaisar - Constanța. Acolo, pe vremuri, era batalion disciplinar pentru cadrele militare, un loc renumit printre lumea militară. În 1985 am învățat acolo tehnici de cercetare și diversiune în infanterie. Toată armata de un an și patru luni a fost grea, de la un capăt la altul, cu multă școală și instrucție militară pe domeniul de care v-am zis. Munci agricole noi n-am prins, mulți de prin Infanterie erau duși, dar pe noi nu ne-au dus, deoarece eram un Regiment special și care trebuia instruit la sânge pentru apărarea frontierelor în caz de atac al inamicului țării, cum ni se spunea, indiferent în ce zonă a țării apărea conflictul. Noi, în caz de ceva trebuia să fim în primele linii, alături de mecanizate, tancuri și blindate și aviație, dar și de antiaeriană în cazul în care trebuia să apărăm orașe mai mari. Au fost multe pe care le-am învățat în armată și care mi-au plăcut, dar și destule lucruri mai puțin bune, că toată lumea știe ce condiții existau în armată, începând de la hrană și până la condițiile de cazare. Dar armata să știți că pe mine m-a făcut întradevăr bărbat! Nu știu ce cred alții, dar eu asta am simțit atunci și când văd că azi sunt unii tineri care nici să-și împacheteze niște haine în dulap, COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

marţi, 7 iulie 2020

neîndemânatici, lenți, dar să mai și știe să tragă cu pușca, mă întreb dacă-i bine așa? Eu cred că nu… Mă rog sunt alte vremuri, armata e plătită acum, dar totuși, unii tineri dacă ar face armata cu siguranță sar mai deștepta, ar deveni mai bărbați… și mult mai repede, pe la 20 de ani, nu pe la 30-40, când unii și atunci tot copii se cred, trăind pe spinarea părinților sau bunicilor. Nu-i normal.

Pătrunzând „Taina lemnului”

- Să revenim la anul 1991. Cum a ajuns Ion Tupiță să lucreze în restaurare? - Revenind la anul 1991, în toamna acelui an, cunoscându-l pe fostul patron al meu, să dea Dumnezeu să-l odihnească, fie iertat, un om de o cultură vastă, Vasile Bârlea, un om de artă și muzeograf de meserie, am mers să lucrez la firma de restaurare a dumnealui, care a funcționat până în 1997 sub denumirea de „Taina lemnului”. Firma aceasta există și astăzi, fostul asociat al domnului Pârlea își continuă și azi afacerea. Atunci, în 1991, domnul Bârlea m-a întâlnit întâmplător și m-a întrebat dacă nu vreau să lucrez cu dumnealui în domeniul restaurărilor. La care eu i-am spus că da.

Muzeul satului din București. Prima lucrare. Pe schele - ca baletiștii pe sârmă…

- Cum a fost prima lucrare în restaurare, vă mai aduceți aminte? - Țin minte că prima lucrare a fost reparațiile la un acoperiș-șindrilă a unei case vechi la sediul Muzeului Satului din București. Grea. Aveam de schimbat anumite elemente din structura șarpantei la o casă veche tare. A fost migălos, în primul rând, dar și periculos, că trebuia să fim atenți să nu năruim acoperișul, ba chiar și casa. Lucram pe schele ca dansatorii pe sârmă, balet nu altceva. Pe urmă, tot la Muzeul Satului, am avut de montat șindrila la clădirea principală a acestuia. Cam astea două au fost primele lucrări. După ce am terminat totul, le-a plăcut celor de-acolo cum am lucrat și încă un an și jumătate de zile, poate mai mult, ne-au tot dat alte lucrări, unele după altele, la restaurări de porți, garduri, bârne și grinzi și tot felul. Cum terminam una, după o lună-două-trei, cum primeam altă lucrare... Ah, să nu uit, ultima lucrare acolo, atunci, că apoi am mai revenit în alți ani, am avut o casă veche tradițional românească de montat. Asta ne-a luat ceva timp, câteva luni, dar am montat-o ca la carte! A urmat apoi o destul de lungă perioadă, de câțiva ani, când firma unde lucram a prins mai multe lucrări de restaurare la biserici vechi din lemn.

Păușa. Prima biserică restaurată complet. Încă 40 de biserici

- Oh, credem că a fost o etapă frumoasă, interesantă… Care a fost prima biserică restaurată? - Prima biserică restaurată atunci, pe la finele anului 1993 am început treaba, a fost o biserică din Sălaj, la Păușa. Acea biserică nu era datată undeva în ce an a fost clădită, dar existau însemnări vechi de prin anii 1720-1730. Acolo am făcut restaurare completă, începând de la acoperiș, structura de lemn a pereților (unde a trebuit să schimbăm câteva elemente de bază din lemn), până la pridvor și ușă, altar și așa mai departe. Ani mulți după aceea ne-am ocupat numai de biserici de lemn vechi, fie că vorbim de Ardeal, de Moldova sau Muntenia. În total, de când lucrez, am restaurat undeva la peste 40 de biserici vechi de lemn din toată țara, acasă, pe un caiet, am scrise toate aceste biserici. Când mă uit pe listă, mă bucur și azi că n-am uitat cum a fost la nicio lucrare, semn că mintea, creierul încă sunt tinere. Bine, glumesc… dar

www.zvj.ro marţi, 7 iulie 2020

să știți că e greu să ții minte, după zeci de ani, o lucrare sau alta. Tupiță încă le mai ține minte. Nu uit nici azi de bisericile din județul Cluj, de la Cizer și Pretind, niște biserici extraordinare, transmutate din județul Sălaj în 1968. Biserica din Cizer datează din anul 1773 și se păstrează din anul 1968 în Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca, fiind clădită de marele Horea. De altfel, ambele biserici fac parte din acest parc etnografic. Biserica din Cizer este probabil una dintre cele mai reprezentative biserici românești din Transilvania și este considerată pe bună dreptate, existând și mărturii destule în acest sens, ca fiind lucrarea de căpătâi a meșterului de biserici Vasile Nicula Ursu, nimeni altul decât marele Horea, de la finele anilor 1700. Din ce am vorbit cu cei de-acolo din Sălaj și din ce am citit, în anul 1848 toată lumea din satele dimprejurul acestei biserici s-au strâns acolo la aflarea veștii că patriotul fără egal, Crăișorul Munților, „Avrămuț al moților”, cum îl alintau sălăjenii și mocanii din zona Clujului pe avocatul și patriotulmartir Avram Iancu, se află acolo, printre ei, îndemnându-i pe țărani la revoltă ca să scape pentru totdeauna de iobăgie. Și v-am dat doar un exemplu, că am putea scrie o carte cu fiecare din cele peste 40 de biserici… inclusiv biserici de lemn din Moldova (ei au foarte multe biserici vechi din piatră), cum ar fi o biserică de piatră ridicată în 1487 de Ștefan cel Mare la Pătrăuți, o altă capodoperă universală, inclusă de UNESCO în patrimoniul universal în anul 1993, cu puțin timp înainte, cam la vreo doi ani, dacă bine mai țin minte, să o restaurăm noi pe partea de șindrilă, pe care am schimbat-o. Tot în Moldova am avut o lucrare foarte mare la o biserică de lemn de la Drăgușeni din județul Suceava, construită pe la finalul anilor 1700 din bârne de stejar, cioplite la muchii, niște „cheotoare cu zăvoare duble”, la bază, soclul ei fiind din piatră.

Cu tata, la lucru la Muzeul „Astra”. Lucrări fără număr…

- Ce alte obiective ați mai restaurat după aceea? - Foarte multe. Nu uit că am lucrat o scurtă perioadă și cu tata la muzeul „Astra” din Sibiu. Tata, pe nume Gheorghe, e mort, Dumnezeu să-i dea odihnă, era zidar și lucrător în lemn. De fapt era policalificat și știa să facă de toate, avea cum se zice meseria în sânge. Mama, Maria, trăiește în satul meu natal, Dumnezeu să-i dea sănătate și zile! Are 79 de ani, dar încă se ține bine și tare mă bucur să o am încă! Am lucrat de toate până acum în restaurare: la muzee, în gospodării țărănești vechi, la diverse palate și conace vechi, la multe, nici nu mai știu câte au fost în cei 27 de ani. La Timișoara, la Pădurea Veche am avut la muzeul de-acolo de restaurat două case vechi, lucrare mare și atunci. Apoi, la muzeul etnografic din Cluj, lucrări mari la câteva case foarte vechi, plus biserici de lemn, la Pitești, la Băbani, o biserică restaurată de asemenea din temelii, nu demult tare, ce a fost ridicată pe la 1500 și ceva…

Timpuri grele pentru restauratori. 4 ani sezonier…

Între 2000 și 2004 am plecat de la actuala firmă, muncind sezonier, tot în restaurare. Au fost ani grei, deoarece în acei ani nu s-au alocat bani prea mulți la cultură pentru restaurare și firma avea ceva probleme. M-am descurcat atunci cum am putut. Cultura era la pământ în acei ani, deși, culmea, Adrian Năstase se declarase un apărător al culturii românești și un mare iubitor de artă. Poate pentru el, că pentru țară mai puțin… dar să nu se creadă că fac

politică sau ceva, vreau doar să spun că în perioada aceea, restauratorii au dus-o cel mai greu de când a existat democrația asta de care se vorbește în ultimii 30 de ani. Nu pot să uit ce patru ani grei am avut eu și colegii, cum nu existau lucrări sau cum se dădeau lucrări cu… dedicație, doar la anumite firme.

Un nou început la „Axa Reconst”. Noi lucrări la „Tribunalul vechi”

Ei, a trecut… Acum muncim iar la firma „Axa Reconst” din Sighetu Marmației, firma domnului Tivadar Gheorghe, un om deosebit, la care lucrez din 1997, după decesul primului patron, domnul Bârlea, de care v-am vorbit, cu această întrerupere de 4 ani de care v-am zis mai înainte. Au urmat după 2004, timp de 16 ani, foarte multe alte lucrări, e greu să le amintesc acum pe toate. Poate vi le spun altă dată. Ultimele lucrări, înainte de a veni aici, ca să încheiem acest capitol, au însemnat lucrări de reabilitare a unor cămine culturale, la noi, în Maramureș în general, la Cărpiniș lângă Țara Lăpușului, la Tămaia și altele. Tot acum, în timp ce vorbim, am colegi care lucrează la o biserică veche din Covasna, iar o altă echipă, împreună cu Ionică, colegul meu, s-a apucat de treabă la Alba-Iulia, la Săliștea, la fel o lucrare ce se apropie de final. Urmează altă lucrare la Sighetu Marmației, unde voi ajunge și eu, la clădirea ce adăpostește judecătoria de-acolo (localnicii îi spun „Tribunalul Vechi”), o clădire considerată monument categoria A, construită undeva prin anii 1800, nu mai știu exact data și unde pentru reparații capitale și restaurare se vor investi peste 2 milioane de euro din câte știu.

Gânduri frumoase la despărțirea de Petroșani

- Fiindcă ne apropiem de final, deși multe ar mai fi de zis, l-am întreba pe meșterul Tupiță ce părere și-a făcut de Valea Jiului, de Petroșani, de oamenii de aici? - Ca peste tot în țară, îmi place să las loc de „bună ziua”, că tot așa am început și interviul. La fel și aici, oamenii sunt de treabă, cu nimic mai rău sau mai buni ca în alte părți. Și să știți că asta e concluzia mea la modul general: peste tot sunt oameni de treabă și oameni răi, nu se poate face un clasament că ăia sunt mai buni, sau ceilalți sunt mai răi… Valea Jiului e frumoasă, cum rar vezi în țară așa ceva, trebuie însă lucrat la ea ca la orice. Trebuie puțin mai multă culoare, trebuie blocurile puțin mai reabilitate, acoperișuri în primul rând, trebuie pus în valoare tot ce aveți aici. Am umblat și eu prin lume și pot să vă spun că nu sunt multe zone ca Valea Jiului sau ca zona Maramureșului. De aceea trebuie să mulțumim Domnului că ne-am născut în astfel de zone și să nu cedăm, să le păstrăm, să ne păstrăm tradițiile, religia, obiceiurile, iar ce avem să întreținem mai mult, pentru copiii noștri. Va veni vremea când și țara noastră va fi una mândră, că avem de toate, doar trebuie să știm să facem ce trebuie. Mă opresc aici și le transmit tuturor petroșenenilor, domnilor și doamnelor din primărie, cu care am lucrat în aceste peste 20 de luni, domnului primar, multă sănătate și bucurii, multe satisfacții profesionale. Și dumneavoastră, celor de la ziar, care ați reflectat corect și minuțios activitatea noastră, vă doresc toate cele bune și să vă ajute Dumnezeu în toate! La revedere, Valea Jiului, sper să ne vedem cu bine și altă dată, dacă o mai fi să venim aici… Poate la inaugurarea muzeului, dar cine știe ce va fi atunci, ce treabă avem. Oricum, Petroșaniul are parte de-acum de un muzeu adevărat și mă bucur că am pus și eu umărul la acest lucru. Felicitări încă o dată tuturor celor care au prins acest proiect. Ah, și să nu uit, le mulțumesc colegilor și celor care ne-au sprijinit munca, astfel că am putut duce la capăt toate lucrările incluse în acest proiect deosebit. Interviu realizat de Corneliu BRAN

interviu

sport

Patricia Vizitiu a schimbat macazul:

De la Craiova la Galaţi

„Sunt foarte fericită pentru acest nou pas în cariera mea, o nouă provocare, şi sper să nu dezamăgesc. Voi da mereu tot ce am mai bun pentru a ajuta clubul să îşi îndeplinească obiectivele, dar şi pentru a-mi atinge obiectivele personale. Va fi greu, dar nu imposibil”, a spus handbalista din Valea Jiului.

Patricia Vizitiu a semnat cu CSM Galați. Interul dreapta reprezintă a patra achiziție a formației care trage la promovarea în Liga Florilor. Sportiva de 31 de ani a semnat un contract pe un sezon cu CSM Galați, echipă care are toate șansele să înceapă viitorul sezon în Liga Florilor. Formația antrenată de Alexandrina Soare încearcă să construiască un lot competitiv, cu care să reziste la nivelul primei ligi. Patricia Vizitiu

este un transfer surpriză realizat de CSM Galați. Este al patrulea transfer realizat de CSM Galați în această perioadă, în tentativa de a promova în prima fază în Liga Florilor, apoi de a rezista într-o competiție dură, așa cum se anunță sezonul 2020-2021. La sfârșitul campionatului viitor vor retrograda patru echipe. Patricia Vizitiu s-a despărțit în această vară de SCM Craiova, după o perioadă de 3 ani în care a avut rezultate foarte bune. În 2018 a câștigat Cupa EHF cu formația din Bănie. Un an mai târziu și-a făcut revenirea și la echipa națională. Interul dreapta este deja o handbalistă cu mare experiență, de-a lungul echipei evoluând la alte câteva grupări importante, precum Rulmentul, Oltchim, Krim Ljubljana, CSM București, HCM Baia Mare și SCM Rm. Vâlcea. Patricia a avut discuții și cu CSKA Moscova, dar acestea nu s-au concretizat însă și într-un transfer.

Atletism

Singură printre nori

Până când competițiile de alergare montană se vor relua, atleții din Vale se pregătesc la munte și nu ezită să ne arate minunățiile din zonă prin pozele postate pe site-urile de socializare.

„Am făcut o alergare în ritm lejer, în munții Parâng, pe traseu spectaculos, marcaj banda roșie. Am pornit de la baza telescaunului, am urcat pe sub telescaun până în stațiune, iar de acolo am mers pe curba de nivel spre vârful Cârja. Am continuat traseul trecând prind vârfurile Stoienița, Gemănarea până în Parângul Mare. M-am întors pe același traseu doar că am făcut dreapta spre Parângul Mic 2074 m și am coborat pe traseul de biciclete Fox Trail până la baza telescaunului. Am avut un total de 26 km cu 1770 m diferență de nivel", a povestit Crina Buzgan. Sportiva se pregătește și în același timp prezintă pe YouTube exerciții fizice pentru cei care vor să facă mișcare.

Inter Petrila se apropie de centenar Inter Petrila este echipa de fotbal din județul Hunedoara cu două sezoane disputate în liga-II-a și alte 15 sezoane disputate în liga-III-a (divizia C).

Anul viitor, echipa de fotbal Inter Petrila (Parângul Londra)) face centenarul. Dacă nu am fi fost loviți de pandemie, petrilenii ar fi sărbătorit de pe acum cei 100 de ani. Prima apariție în sistemul divizionar al fotbalului românesc pentru Inter este în divizia C 1937/38 având numele CS Lonea ocupă locul 4. Sezoanele 1942/43 și 1943/44 o găsesc pe CS Lonea în divizia B, în ambele ediții de campionat ocupând locul 7. Sezonul 1946/47 participă în divizia C ocupând locul 2. Parângul Lonea câștigă în ediția 1990/91 campionatul județean și promovează în eșalonul trei al fotbalului românesc în sezonul 1991/92 - locul 12 retrogradare în campionatul județean deoarece FRF decide reorganizarea diviziei C și rămân în acest eșalon doar echipele clasate pe locurile 1-4 din cele 12 serii ce compuneau eșalonul trei în acele timpuri. Sezonul 1992/93, Parângul Lonea câștigă campionatul județului Hunedoara și revine după doar un an de pauză în divizia C. Urmează 5 sezoane consecutive în eșalonul trei al fotbalului românesc : 1993/94 locul 6 ; 1994/95 - loc 4 ; 1995/96 - locul 4 ; 1996/97 - locul 9 ; 1997/98 - locul 17 retrogradare în campionatul județean. Sezonul 1998/99, Parângul Lonea câștigă liga-IV-a Hunedoara și revine în liga-III-a. Începând cu sezonul 1999/2000 Parângul Lonea se numește Inter Petrila. Urmează 7 sezoane în liga-III-a : 1999/2000 - locul 8 (în acest sezon echipa ajunge până în 16-imile Cupei României fiind eliminată după ce pierde 1-3 cu Astra Ploiești) ; 2000/2001 - locul 10 ; 2001/02 - locul 15 ; 2002/03 - locul 10 ; 2003/04 - locul 11 ; 2004/05 locul 13 ; 2005/06 - locul 10. Începând cu sezonul 2006/07, Inter Petrila participă doar la nivel de liga-IV-a Hunedoara. Sezonul 2016/17, Inter Petrila devine campioana județului Hunedoara, dar din păcate ratează promovarea în liga-III-a pierzând meciul de baraj cu CSC Ghiroda (1-2 și 1-3). Tot în 2016/17 câștigă faza județeană a Cupei României (7-6 după 11 metri cu Retezatul Hațeg). Sezonul 2018/19. Inter Petrila câștigă faza județeană a Cupei României (2-0 în finală cu Aurul Brad), apoi ajunge până în turul III al Cupei României faza națională ediția 2019/2020 (câștigă cu Unirea Crușeț și Metalurgistul Cugir în primele două tururi și este eliminată după ce pierde cu CSM Reșița în turul III).

facebook.com/ziarulvaiijiului

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

marţi, 7 iulie 2020

Până ieri – COVID 19 a secerat viaţa a 1.768 de români Până astăzi, 6 iulie, pe teritoriul României, au fost confirmate 29.223 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 21.413 au fost externate, dintre care 20.213 de pacienți vindecați și 1.200 de pacienți asimptomatici, externați la 10 zile după depistare. Până astăzi, 1.768 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat. În intervalul 05.07.2020 (10:00) – 06.07.2020 (10:00) au fost înregistrate 18 decese (10 bărbați și 8 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Argeș, Bacău, Botoșani, Brașov, Dâmbovița, Galați, București, Mureș, Olt, Prahova și Timiș.

www.zvj.ro marţi, 7 iulie 2020

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 40-49 ani, 6 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 5 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 3 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 3 decese la persoane de peste 80 de ani. 17 dintre decese sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități. Pentru 1 deces nu au fost raportate comorbidități. De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 250 de noi cazuri de îmbolnăvire. La ATI, în acest moment, sunt internați 227 de pacienți. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 771.482 de teste. În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 306 apeluri la numărul unic de urgență 112. Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore, 872 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de

193.501 lei. În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 4.996 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.885 în Italia, 561 în Spania, 107 în Franța, 2.275 în Germania, 97 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA, 6 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus și câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia, India, Bulgaria, Kazakhstan, Ucraina, Grecia și Suedia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 122 de cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 9 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA și unul în Brazilia, au decedat. Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 72 au fost declarați vindecați: 50 în Germania, 10 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

diverse

facebook.com/ziarulvaiijiului

învăţământ

marţi, 7 iulie 2020

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Nu te simţi bine într-un mediu în care planează o stare de tensiune. Parcă ai nimeri printre străini, deşi sunt persoane cu care ai ceva de împărţit.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Te confrunţi cu tot felul de mărunţişuri pe care ar fi trebuit să le ignori, dar te cramponezi de ele şi le dai mai multă importanţă decât s-ar cuveni. Stai şi despici firul în patru.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Atitudinea jucăuşă pe care o abordezi azi e perfectă pentru a lupta cu nervii celor din jur. Nu pune la suflet criticile sau conflictele care mocnesc în preajma ta, dar nici nu aluneca spre extrema cealaltă.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Banii se fac cu greu şi azi vei da piept cu un nou blocaj financiar în planurile tale, dar nu abandona direcţia spre care te îndrepţi.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Atmosfera este tonică şi pozitivă în casa ta, de parcă fiecare membru al familiei participă trup şi suflet la un eveniment fericit din care toţi au ceva de câştigat.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Trebuie să vii cu picioarele pe pământ şi să te concentrezi mult mai atent asupra planului de care te ocupi, pentru că a ajuns la un nivel în care nu-ţi poţi permite să-l laşi să se ducă unde vrea.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Ai mare grijă la cele mai banale tranzacţii financiare ale acestei zile, pentru că planează un oarecare pericol peste portofelul tău.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Nu poţi fi numai tu liderul într-o acţiune care a ajuns într-un impas. Îţi recunoşti neputinţa sau neştiinţa într-o situaţie care te depăşeşte, recunoscând că există alţii mult mai bine pregătiţi, potriviţi pentru poziţia de lider.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Conştiinţa nu te lasă să nu spui lucrurilor pe nume sau să nu recunoşti adevărul aşa cum e. Consideri că cel mai bine e să spui adevărul fără a te mai ascunde.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Priveşti spre viitor cu încredere şi optimism, şi ai o capacitate de vizualizare pe care nimeni n-o întrece. Tu vorbeşti despre viitor de parcă e deja acolo, sub ochii tăi.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Un fulger îţi trece astăzi prin minte care te duce, parcă, în alte timpuri. E o amintire ciudată, nu-ţi dai seama de unde vine, pentru că, deşi pare familiară, nu e legată de tine.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Visele tale ajung într-un punct sensibil în care rişti să renunţi la ce doreai să atingi. E un hop inerent în drumul oricui către succes. Numai de tine depinde ca să ajungi unde ţi-ai propus.

Horoscop

www.zvj.ro marţi, 7 iulie 2020

Consorțiul format din: SOLVENDI S.P.R.L., cu sediul în Cluj-Napoca, str. Pitești, nr. 18, et. II, jud. Cluj, înscrisă în Tabloul U.N.P.I.R. sub nr. RFO 0407/19.09.2009 şi având C.U.I. RO 26058251, reprezentată prin asociat coordonator Marius Grecu și Cabinet Individual de Insolvență Tod Sergiu Dan, cu sediul în Oradea, str. Arinului, nr.20 județ Bihor, respectiv cu birou în Cluj-Napoca, Calea Dorobanților, nr. 25, ap. 5, jud. Cluj având CIF 33426690, reprezentată prin practician în insolvenţă, Tod Sergiu Dan, în calitate de administrator judiciar al societății Trustul de Instalații Montaj și Construcții SA (în reorganizare judiciară, in judicial reorganisation, en redressement), cu sediul în Cluj-Napoca, str. Calea Baciului nr. 2-4, jud. Cluj, înmatriculată în Registrul Comerţului sub nr. J12/5159/1992, având C.U.I. RO 2897361, conform încheierii civile nr. 576/2016, pronunțată în ședința Camerei de Consiliu din data de 02.03.2016 în dosarul nr. 1493/1285/2015 de pe rolul Tribunalului Specializat Cluj, organizează licitație publică pentru vânzarea următoarelor bunuri: Bunuri imobile după cum urmează: 2 Apartamente unite situate în Petroșani, str. Aviatorirlor, nr. 56, sc. 1, jud. Hunedoara, într-o construcție de tip P+4E, înscrise în Cartea Funciară, cu suprafața totală de 131,16 mp – preț de strigare 155,282.00 lei + TVA; Bază de producție situată în Vulcan, str. Mărășești, jud. Hunedoara, compusă din teren în suprafață de 4.854 mp, neînscrisă în Cartea Funciară – preț de strigare 71,231.00 lei + TVA; Licitația va avea loc în data de 14.07.2020, ora 11:00 la sediul administratorului judiciar din Cluj-Napoca, str. Pitești, nr. 18, et. II. Înscrierea la licitație, achiziționarea caietului de sarcini și depunerea garanției de participare de 10% din prețul bunului licitat (condiții obligatorii pentru participarea la licitație) se fac cel târziu cu 2 ore înainte de organizarea licitației. În caz de neadjudecare, licitația publică se va repeta în aceleași condiții în data de 21.07.2020, ora 11:00. Informații suplimentare la tel. 0751.016.040 și pe e-mail: sebastian.chindea@solvendi.ro SOLVENDI S.P.R.L. Asociat coordonator Av. Marius Grecu C.I.I. Tod Sergiu Dan Tod Sergiu Dan

pierderi

mica publicitate

• Pierdut legitimaţie şi carnet de student emise de Universitatea din Petroşani pe numele BERBECE VALERIANRĂZVAN. Se declară nule.

angajări

mica publicitate

imobiliare

mica publicitate

• Angajez sofer cat. C pentru camion 18T. Preferabil domiciliul în Petroşani sau apropiere. Cursa regulată Petroşani-Bucureşti. Relaţii la telefon 0731747226, email siracoexim@yahoo.com.

• Vând apartament, 2 camere, etaj 1/2, strada Universității, bine întreținut, centrală termică schimbată în 2019, uși interioare lemn masiv, în camere parchet de fag, balcon cca. 6 mp, orientat spre sud, ideal pentru flori sau agricultură urbană + boxă, cca. 15 mp la demisol. 40.000 euro. 0755103422. ----------------------------------------------------------------------• Vând apartament 3 cam., situat în Petroşani str. Aviatorilor bl. 15c (lângă ANL) et 6. Apartamentul este decomandat total, 2 băi, 2 cămări, utilat complet (locuibil). Suprafața 70 mp, geamuri termopan, izolat interior, gresiat, faianţat, centrală termică, mobilat complet! Preţ 22.000 euro negociabil! Relaţii la telefon 0726.185336.

DIVERSE

diverse

Apa trece, pagubele rămân…

În jud. Hunedoara – stricăciuni ale inundaţiilor de 56.700.417 lei

În urma inundațiilor care au avut loc în luna iunie în județul Hunedoara au fost provocate importante pagube materiale în 46 de comune și orașe. Au fost afectate, în principal, obiectivele de infrastructură locală (drumuri județene, drumuri comunale, străzi, drumuri vicinale, drumuri auto forestiere, poduri, podețe, traversări pietonale, rețele de alimentare cu apă, rețele de canalizare, stații de epurare, etc.), locuințe, anexe gospodărești, obiective socioeconomice, lucrări hidrotehnice și terenuri agricole cultivate. Valoarea totală a pagubelor produse pe teritoriul județului Hunedoara de

facebook.com/ziarulvaiijiului

calamitățile naturale cauzate de inundații este de 56.700.417 lei, din care la obiectivele de infrastructură locală valoarea este de 34.204.000 lei. Instituția Prefectului-Județul Hunedoara, prin prefectul Vasilică Potecă, a inițiat și transmis Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și Ministerului de Finanțe un proiect de Hotărâre de Guvern care prevede acordarea de despăgubiri pentru Unitățile Administrativ Teritoriale pe raza cărora au fost înregistrate pagube materiale, inclusiv pentru Consiliul Județean Hunedoara. Locuitorii din zonele afectate, care în această perioadă au înregistrat pagube materiale în gospodării, vor primi despăgubiri de la Guvernul României, în baza Hotărârii nr. 481/2020 privind acordarea unor ajutoare de urgență pentru sprijinirea familiilor afectate de inundații în cursul anului 2020. Biroul de presă al Prefecturii Hunedoara

marţi, 7 iulie 2020