2069

CMYK

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,5145 lei 1$ = 4,2523 lei 1₤ = 5,2792 lei

luni, 21 noiembrie 2016

Anul IX • nr. 2069 • 8+8 pagini • Preţ: 1 leu

Rezultate extraordinare pentru o firmă din Valea Jiului:

Adarco Invest - locul III pe ţară!

La secţiunea „Industrie” Adarco Invest Petroşani este în top III al celor mai competitive firme din România.

Iată o performanţă extraordinară a unei companii private care are sediul şi îşi desfăşoară activitatea în Valea Jiului. În România zilelor noastre care deplânge apusul industriei, să faci performanţă în acest domeniu este o chestiune notabilă. Valoarea companiei la nivel naţional şi internaţional o dă echipa de profesionişti a acestei companii, oameni din Valea Jiului, o parte dintre ei, în frunte cu directorul general, care au lucrat în industrie, au ştiut să se reinventeze şi să răspundă nevoilor actuale ale pieţei utilajelor industriale. În data de 10 noiembrie a avut loc la Bucureşti ediţia XXIII a Topului Naţional al Firmelor, organizat în exclusivitate de Camera de Comerţ şi Industriei a României. Topul este un reper pentru mediul de afaceri, un clasament al celor mai competitive firme din România. Rezultatele consemnate de Topul Naţional al Firmelor reflectă nivelul de creştere economică din ţara noastră şi totodată oglindesc extinderea companiilor româneşti pe piaţa internaţională. Alături de Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României,

Mihai Dărăban, şi de alte personalităţi, la ceremonie au participat atât preşedintele României, Klaus Iohannis, cât şi premierul Dacian Cioloş. Această recunoaştere confirmă standardul înalt de calitate şi profesionalismul echipei Adarco Invest Petroşani, standard recunoscut internaţional şi confirmat prin invitaţiile de participare la Congresul Internaţional ISWA de la Novi Sad Serbia şi Expoziţia Internaţională Waste Mnagement 2016 de la Kiev, Ucraina, participări despre care ziarul nostru a relatat la timpul cuvenit. Alina PIPAN

Societate comercială angajează economist, ospătari, bucătari, barmani şi lucrători comerciali. Relaţii la telefon 0751.199100.

2

PROMOVARE

ALDE Hunedoara

Vrea să facă o Vale ZEIS

Vineri, 18 noiembrie, ALDE Hunedoara şi-a prezentat mass-mediei Văii Jiului candidaţii la Senat şi Camera Deputaţilor pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie. Cu această ocazie a fost inaugurat şi sediul ALDE Petroşani.

Au fost prezenţi şi au dialogat cu presa pe teme de campanie electorală şi de program propus, prezentându-şi totodată şi CV-ul, următorii: Alin Bena – locul I pe lista de la Senat, ec. Dorina Veronica Niţă – locul II la Senat, Marius Gheorghe Surgent – locul I la Camera Deputaţilor, Marius Nicolae Sanfirişa – locul al doilea la Camera Deputaţilor, Milu Vladislav – locul III la Camera Deputaţilor, Sorin Marin Demeter - locul IV la Camera Deputaţilor şi Virginia Lucaciu – locul V la Camera Deputaţilor. În mijlocul lor a fost prezent, şi a avut rolul de amfitrion al acţiunii, fostul preşedinte al Consiliului

Judeţean Hunedoara, actualmente preşedintele organizaţiei judeţene ALDE, Mircea Ioan Moloţ. În sală a mai fost prezent consilierul local ALDE Mihai Barbu şi Francisc Gerstchner. Marius Gheorghe Surgent: „Ţinând cont că am în spate o activitate administrativă destul de îndelungată, fac politică din 1990, iar în ultimii 15 ani pe linie politică am fost secretar general şi vicepreşedinte al organizaţiei judeţene PNL, cred că am destulă experienţă să pot reprezenta cu succes hunedorenii şi ALDE Hunedoara în Parlamentul României. Am plecat din

PNL în timpul mandatului de viceprimar şi am plecat la ALDE, deoarece, aşa cum spunea şi Dorina Niţă nu ne mai regăseam cei care eram vechi liberali în ceea ce înseamnă PNL. Este o onoare deosebită să reprezint ALDE Hunedoara (...)”. Jurnalistul „suspendat temporar”, aşa cum s-a prezentat, Alin Bena, de 54 de ani, a menţionat: „Sunt de profesie inginer geolog, promoţia 1987. Am făcut doi ani şi jumătate de geologie în subteran, după care m-am apucat de presă. Actualmente, de cinci luni, am decis să intru în politică, şi, iată, cu ajutorul colegilor mei candidez pentru Senat, pe poziţia întâi din partea ALDE Hunedoara (...). Ştiu că cel mai important pentru cititorii şi telespectatorii dumneavoastră este ce se va întâmpla cu mineritul Văii Jiului, celelalte subiecte fiind subsidiare ca să zic aşa. Chiar azi la Petroşani lansăm proiectul ZEIS („zonă economică de interes strategic”). Asta ne propunem noi să fie Valea Jiului!”. Întrebat ce şanse au candidaţii ALDE Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ ne-a răspuns, mai în glumă, mai în serios: „Suntem conştienţi că mai mult de un senator şi doi deputaţi în Parlament nu putem obţine”... Rămâne de văzut. Corneliu BRAN

Primăria Petroşani

5 locuinţe sociale

La 1 noiembrie, în fiecare an, intră în vigoare listele prioritizării în vederea alocării unei locuinţe sociale.

Prin Hotărârea Consiliului Local 297/27 octombrie 2016 s-a aprobat Lista de priorităţi privind repartizarea de locuinţe sociale din fondul locativ administrat de Direcţia de Administrare a Domeniului Public şi Privat. Comisia de locuinţe s-a întrunit la 17 noiembrie şi a propus aprobarea repartizării unor locuinţe din fondul locativ. Au fost alocate 5 locuinţe sociale pentru 5 persoane, conform legii, în baza punctajului acumulat. Locuinţele sunt situate pe străzile Poligonului, Aviatorilor şi Saturn. Alina PIPAN

La Bursă

18 şomeri din Vale şi-au găsit câte o slujbă

La sfârşitul săptămânii trecute, în agenţiile AJOFM Hunedoara din Deva, Hunedoara, Petroşani, Orăştie, Haţeg, Brad, Călan, Simeria, Lupeni şi Vulcan, a avut loc Bursa generală a locurilor de muncă.

)

Ziarul Vaii Jiului

Conform datelor de final ale Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Hunedoara, din 152 angajatori contactaţi în vederea participării la Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

bursă, au participat efectiv un număr de 42 de agenţi economici. Oferta de locuri de muncă a numărat 364 de posturi, dintre care 30 în Petroşani, 26 în Lupeni şi 20 în Vulcan. Din cei 569 de hunedoreni participanţi la bursă, 55 au fost în Petroşani, 24 în Lupeni şi 55 în Vulcan. Au fost selectate 178 de persoane în vederea încadrării şi au fost încadrate în muncă 118 persoane, dintre care trei cu studii superioare. Situaţia angajărilor în Valea Jiului se prezintă astfel: 8 în Petroşani, 5 în Lupeni şi 5 în Vulcan. Agenţia va monitoriza după un interval de 30 de zile câte dintre persoanele selectate au fost încadrate în muncă. Mihaela PETROŞAN COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu ButuLESCu, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDuŞ, Sonia LIBERESCu, Alin RuS, Petronela-Vali SLAVu DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROItORu - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Eleonora-Carmen Hărău a lansat provocarea: demnitarii cu activitate mediocră trebuie să dispară din Parlament civică la tragedia din „Colectiv” a fost doar începutul…

Nu, nu sunt toţi la fel. Priviţi cifrele

Candidatul PNL, locul întâi pe lista pentru Senatul României, a semnat public un angajament prin care se obligă să demisioneze din Parlament, dacă bilanţul activităţii sale parlamentare va fi sub media pe ţară. Carmen Hărău a lansat această provocare pentru toţi candidaţii înscrişi în cursa electorală din judeţul Hunedoara. Demersul este justificat de faptul că imaginea Parlamentului este jalnică, mulţi dintre aleşii hunedorenilor freacă menta (de fapt, mai rău, joacă table prin subteranele Casei Poporului), încasează o căruţă de bani şi devin turişti cu funcţii în legislativ, fără să mişte un pai pentru Hunedoara.

Peste câteva zile se încheie mandatul celui mai „obez” parlament ales după Revoluţie. Au fost 588 de parlamentari, fiecare cu o indemnizaţie anuală de vreo 59.000 (plus/minus câteva sute) de lei, care au dus instituţia la pragul cel mai de jos în materie de încredere, cu o cotă de zece puncte procentuale. În aceste condiţii, puţinii parlamentari care şi-au luat rolul în serios s-au simţit ofensaţi. Eleonora-Carmen Hărău (PNL), unul dintre cei mai activi parlamentari, a reacţionat: va elibera funcţia după un an, dacă activitatea sa parlamentară va fi evaluată sub media pe ţară. Haralambie Vochiţoiu (PMP), un parlamentar foarte activ, a acceptat provocarea. În schimb, demnitarii PSD – submediocri ca Indice de Activitate Parlamentară (IAP) – şi-au mobilizat „vuvuzelele” să bagatelizeze acţiunea. Pentru că giurumelele şi impostorii se simt confortabil doar la adăpostul generalizărilor de genul „toţi îs o apă şi-un pământ” sau „ angajamentele nu se respectă, fiindcă au mai fost cazuri”. Nu, nu sunt toţi la fel. Şi, da, pot fi constrânşi să-şi respecte angajamentele cu mişcări de stradă, dacă va fi cazul. Societatea civilă a demonstrat că se poate. Reacţia

8

www.zvj.ro luni, 21 noiembrie 2016

Activitatea demnitarilor a fost obiect de studiu pentru Institutul de Politici Publice, instituţie care prezintă anual o evaluare profesionistă a activităţii parlamentare, un Indice al Activităţii Parlamentare (IAP), instrument de măsură al gradului de implicare în activităţile curente ale Parlamentului Românei. Potrivit evaluării, la Camera Deputaţilor situaţia se prezintă astfel: EleonoraCarmen Hărău (PNL), locul întâi, cu 126,6 puncte, Natalia Intotero (PSD) – 75,75 puncte, Laurenţiu Nistor, liderul PSD – 64,3 puncte, Bogdan Ţîmpău (PNL) – 39,4 puncte, Cristian Resmeriţă (PSD) – 19,4 puncte, Sorin Marica – 10,8 puncte (Marica a fost doar jumătate de mandat, însă şi aşa e mult sub medie). La Senat: Haralambie Vochiţoiu (PMP) – 150,6 puncte, Dorin Păran (PNL) – 41,5 puncte. De remarcat că liberalii au lăsat „la vatră” parlamentarii care au avut o activitate mediocră, în timp ce PSD şi-a renominalizat „puturoşii” pentru încă un mandat.

Angajamentul candidatului Eleonora-Carmen Hărău

Acestea sunt împrejurările în care Eleonora-Carmen Hărău, candidat PNL pentru Senat, a lansat provocarea. „Judeţul Hunedoara are probleme dramatice. Aş spune că aici, la noi acasă, hunedorenii se confruntă cu mult mai multe probleme decât locuitorii altor judeţe. Din acest motiv, parlamentarii din Hunedoara ar trebui să muncească foarte mult pentru a rezolva problemele existente, nu să avem cazuri în care, spre exemplu, în patru ani, un ales să vorbească de la tribuna Parlamentului despre problemele hunedorenilor de doar trei ori. Hărnicia aleşilor este foarte importantă! Deşi Hunedoara are atât de multe probleme a căror rezolvare nu mai suportă amânare, judeţul nostru se află doar pe locul 22, în clasamentul pe judeţe în funcţie de valoarea Indicelui de Activitate Parlamentară (IAP). Este inadmisibil! Pentru a nu ne confrunta din nou, pentru următorii patru ani, cu o lipsă a implicării parlamentarilor hunedoreni, fac acum un apel către toţi colegii candidaţi la alegeri, indiferent de culoarea politică, să-mi urmeze exemplul în următoarea acţiune: În cazul în care, după un an de activitate parlamentară, un ales al hunedorenilor nu se clasează după criteriul IAP în prima jumătate a clasamentului realizat, să-şi dea demisia şi să plece acasă, făcând loc următorului pe listă. Anunţ că eu voi semna anual acest angajament. Dacă fac treabă, rămân în Parlament. Dacă nu, plec”, a

declarat Carmen Hărău la semnarea angajamentului.

Argumentele provocării

„Parlamentul este o instituţie fundamentală a unei democraţii. Din păcate, încrederea românilor în Parlament se situează de mulţi ani la un nivel foarte scăzut. Vinovaţii pentru această situaţie nu sunt alţii decât politicienii, actuali sau foşti parlamentari, care s-au perindat de-a lungul timpului în această instituţie. Klaus Iohannis și Dacian Cioloș au înţeles că sunt necesare schimbări de atitudine la nivelul Preşedinţiei şi la nivelul Guvernului. Dar asemenea schimbări sunt necesare şi la nivelul Parlamentului. Nu o poate face nimeni în locul nostru, al celor care suntem parlamentari sau care candidăm la alegerile din decembrie! Din acest motiv mă aflu în faţa dumneavoastră; românii trebuie să-şi recapete încrederea în parlamentarii lor. Pentru acest lucru, trebuie să demonstrăm că vrem să ajungem în Senat sau Camera Deputaţilor pentru a munci pentru ei, cei al căror vot îl cerem, pentru a le rezolva problemele şi nevoile, nu pentru a fi nişte simpli turişti cu funcţii”, a mai declarat deputatul PNL, candidat pentru Senatul României.

Apel la decenţă şi onestitate

„Le solicit candidaţilor din judeţul Hunedoara să semneze urgent acest an-

gajament. Hunedorenii au dreptul să ştie cu ce planuri s-au înscris candidaţii în această cursă. Dacă aceştia vor să ajungă în Parlament cu adevărat pentru a munci, atunci nu vor avea niciun motiv să nu semneze acest angajament. În schimb, dacă aceştia candidează doar pentru a deveni turişti cu funcţii, pe traseul Hunedoara – Bucureşti, atunci cetăţenii au dreptul să ştie acest lucru şi să voteze în consecinţă, adică să-i lase acasă acum. Hunedoara are nevoie de parlamentari activi, profesionişti, gata să lupte pentru judeţul nostru. Cu acest angajament luat de toţi candidaţii, hunedorenii vor putea să scape după doar un an de viitorii parlamentari a căror activitate este sub media pe ţară. Nu vor trebui să fie condamnaţi patru ani de zile pentru a fi reprezentaţi doar cu numele, fără fapte, plătindu-le şi salarii nemeritate”, spune Eleonora-Carmen Hărău.

PROMOVARE

3

4

ACTUALITATE

Primăria Petroşani

A început instalarea ornamentelor

Vineri, firma care asigură închirierea ornamentelor se apucase deja de montat şirurile luminoase şi traversele de pe Bulevardul 1 Decembrie 1918.

60 de stâlpi şi se vor efectua 30 traversări folosindu-se 380 de turnuri luminoşi, 180 de crenguţe luminoase 2D, 120 de stele căzătoare 2D, 60 de cadouri 2D. Faţada sediul Primăriei Petroşani va fi împodobită cu 20 de ţurţuri luminoşi, un con luminos 3D cu înălţimea de 3 metri, simbolizând un brad, 14 perdele luminoase cu flash-uri, 250 de tuburi cu LED. Pentru cei 50 de stâlpi amplasaţi în Centrul Civic, de la zona Hotel Onix până în Piaţa Victoriei, vor fi folosite 50 de şiruri liminoase cu LED şi flash-uri. Giratoriul de pe centură, din zona Bisericii Catolice va găzdui un înger de 4 metri. În Parcul Carol Schreter noutatea va fi o figurină tridimensională sub formă de cadou, cu dimensiune de un metru. Pentru decorarea Centrului Civic elementul de noutate va consta în amplasarea a două figurine sub forma de sferă, cu dimensiuni de 110 cm. Pentru decorarea celor 12 stâlpi amplasaţi pe DN 66, între sensul giratoriu din zona Bisericii Catolice şi DN 66 în zona Liceului Teoretic se vor folosi 12 harpe luminoase. Alina PIPAN

Primăria Petroşani are un stoc de ornamente stradale de sărbători, dar închiriază multe din ornamentele folosite pentru a împodobi oraşul, pentru că închirierea lor presupune inclusiv montarea şi demontarea lor de pe străzile din oraş, transportul şi mentenanţa pe timpul închirierii. Anul acesta a alocat 129.945 lei, fără TVA pentru închirierea lor. Închirierea ornamentelor se realizează pentru o perioadă de 3 luni. La cât încasează pentru închirierea ornamentelor, firma cu care primăria a bătut palma ar putea, totuşi, să înmatriculeze utilajele folosite pentru a se achita de sarcină. Sunt bani mulţi. Dar de ce aceste decoraţiuni nu se cumpără, ci se închiriază? Administraţia locală preferă închirierea lor din mai multe motive. În primul rând, montarea şi demontarea lor se realizează de firma cu care se încheie contractul de închiriere, deci acest aspect nu mai intră rie ori în vederea derulării unor activităţi economice sau de Astăzi, în atribuţiile Direcţiei Administrarea altă natură. Concesiunea sau cumpărarea se realizează întotDomeniului Public şi Privat. deauna în urma unei licitaţii publice. În al doilea rând, dacă ar fi cumpărate, Pe lista terenurilor cerute spre vânzare se află pe ordinea de ornamentele ar trebui în fiecare an dezi şi un teren de 576 mp, aferent unei locuinţe private. Deşi montate, depozitate pe sortimente, iar este practic curtea unui om, fiind vorba de domeniul privat anul următor fiecare ornament, inclusiv al administraţiei publice el se vinde doar în urma unei licitafiecare şir luminos, trebuie verificat Astăzi, 21 noiembrie, Consiliul Local Petroşani se întâlţii. Terenurile de asemenea anvergură sunt evaluate de priînainte de a fi montat, pentru a depista neşte în şedinţă ordinară. mărie înainte de a fi scoase la licitaţie. Terenul luat în eventualele defecţiuni. Defecţiunile depistate ar însemna achiziţia sau reparaOrdinea de zi este cea mai scurtă de anul acesta, cu doar 13 discuţie, care se află pe strada Furnicularului, nr.16, a fost evaluat în prealabil de un evaluator privat, la începutul lunii ţia ornamentului. La volumul de proiecte de hotărâre. Unele dintre acestea fac referire la noiembrie a acestui an, iar evaluatorul a stabilit valoarea de ornamente necesar în Petroşani este parteneriate în vederea derulării unor programe cu caracter piaţă a terenului de 14 lei pe mp. complicată procedura. social, dar cele mai multe se referă la aprobarea unor cereri Alina PIPAN În al treilea rând, Primăria Petroşani mi- de închiriere sau cumpărare a unor terenuri. Terenurile conzează pe diversitate, în fiecare an expu- cesionate sunt în general cerute spre înnând figurine noi. chiriere sau cumpărare de persoane În judeţul Hunedoara Anul acesta zonele amenajate vor avea fizice care doresc să ridice garaje, au podoabe diferite, care să ofere diversiconstrucţii pe terenul concesionat şi dotate. De la judecătorie până la Lidl, pe resc cumpărarea lui, sau să-şi lărgească o porţiune de 1,2 km, se vor împodobi curtea, să modifice intrări în gospodă-

Şedinţa consiliului local Petroşani

Enel modernizează şi extinde reţeaua de distribuţie de energie electrică

Companiile de distribuţie din cadrul Enel au lansat, prin intermediul Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), o procedură de achiziţie de stâlpi de beton, în vederea modernizării şi extinderii reţelei de distribuţie de energie electrică. Lucrări de investiţii de acest gen vor avea loc şi în judeţul Hunedoara. Contractul final va fi de tip cadru cu trei câştigători, cu o durată de 36 de luni şi o valoare maximă ce poate fi consumată de aproximativ 18 milioane lei. Enel Distribuţie Muntenia, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Distribuţie Banat vor executa în perioada următoare lucrări de modernizare sau dezvoltare a reţelelor aeriene de distribuţie a energiei electrice. Astfel, stâlpii vor fi înlocuiţi în cazul în care cei existenţi nu mai respectă normele

facebook.com/ziarulvaiijiului

de siguranţă, este necesară montarea de conductori cu secţiune mai mare, pentru un consum sporit, sau pentru lucrări de extindere a reţelei. Procedura urmează standardele înalte stabilite la nivel global, în cadrul Grupului Enel. În cadrul contractului se vor achiziţiona minim 2.000 de stâlpi, cu posibilitatea de extindere până la 12.000 de bucăţi, valoarea totală a achiziţiilor putând ajunge până la aproximativ 18 milioane lei. Procedura se desfăşoară transparent, prin intermediul SEAP, şi va avea ca rezultat un acord cadru, cu trei câştigători pentru fiecare dintre companii. Cele trei companii vor putea face aceste achiziţii pentru lucrările de investiţii în reţeaua de distribuţie a energiei electrice din Bucureşti, Ilfov, Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa, Tulcea, Constanţa, Arad, Timiş, Hunedoara şi Caraş-Severin. Mihaela PETROŞAN

Cum a ajuns România ţara service-urilor auto

România este ţara în care la tot pasul sunt farmacii, cazinouri, bănci, fastfood-uri, supermarket-uri, spălătorii auto şi service-uri. O analiză realizată de KeysFin arată că în ţara noastră există peste 10.000 de service-uri auto care activează legal şi care desfăşoară afaceri de peste 1 miliard de dolari.

10.000 de service-uri în 2015

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor, în România funcţionează, în prezent, peste 10.000 de firme care au ca obiect de activitate „activităţi de întreţinere şi reparare a autovehiculelor”. Numărul lor a evoluat constant de-a lungul anilor, de la 9.320 în 2010 la 10.031 în 2015. Cele mai multe service-uri auto sunt în Bucureşti şi Ilfov, urmate de Constanţa, Suceava, Braşov, Prahova, Iaşi şi Timiş, acolo unde se înregistrează şi cele mai mari cifre de afaceri în acest domeniu. Capitala domină acest business la nivel naţional, cu afaceri de 847 milioane de lei în 2015, urmată de judeţul Ilfov, cu 354 de milioane de lei şi Constanţa, cu 235 de milioane de lei. În Bucureşti şi judeţele respective se află şi cele mai multe maşini înmatriculate.

Peste 6,6 milioane de autovehicule

O statistică a Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) arată că, din totalul celor 6.600.325 de vehicule care circulau pe drumurile naţionale la finele anului trecut, 1,19 milioane erau înregistrate în Bucureşti, din care 956.664 erau autoturisme. Potrivit analiştilor de la KeysFin, numărul service-urilor auto se explică, totodată, prin evoluţia semnificativă a parcului auto din ultimii ani, mai ales în segmentul automobilelor second-hand. „Statisticile arată că, de la an la an, numărul automobilelor la mâna a doua a crescut puternic, iar necesarul de servicii de reparaţii auto trebuie pus în concordanţă cu acest fenomen. Nu există maşină second-hand care să nu aibă nevoie de service. Şi cum românii s-au obişnuit în a căuta alternative ieftine la serviciile dealerilor auto, apariţia service-urilor de cartier s-a transformat într-un adevărat fenomen economic”, explică analiştii de la KeysFin. Potrivit datelor DRPCIV, din numărul total de autoturisme înregistrat la finele anului 2015, circa 2,56 milioane aveau o vechime mai mare de 12 ani, în scădere cu 12,31 la sută în comparaţie cu aceeaşi perioadă din anul 2014. Totodată, 3,48 milioane de autoturisme aveau motoare pe benzină, iar 1,90 milioane de unităţi pe motorină. Conform sursei citate, aproximativ 1,89 de milioane de vehicule cuprinse în parcul auto naţional erau încadrate la o vechime cuprinsă între 6-10 ani, în timp ce 1,76 milioane de unităţi aveau un grad de uzură între 11-15 ani. În acelaşi timp,

8

www.zvj.ro luni, 21 noiembrie 2016

aproximativ 1,20 milioane de maşini erau mai vechi de 20 de ani.

Afaceri de 1 miliard de dolari

Potrivit datelor KeysFin, afacerile service-urilor auto s-au situat, constant, în ultimii ani, peste nivelul de 1 miliard de dolari. În 2015, business-ul din acest sector a depăşit 4,2 miliarde lei, iar în 2016 se estimează că se va situa în jurul aceluiaşi nivel. „În condiţiile în care în România sunt înmatriculate peste 6,6 milioane de autovehicule, business-ul din acest sector este foarte atractiv pentru investitori. Dacă luăm în calcul şi faptul că mai mult de jumătate dintre maşinile înmatriculate sunt mai vechi de 10 de ani şi necesită un service pe măsură, potenţialul de afaceri în acest sector este unul justificat”, spun analiştii de la KeysFin. Statistica arată că, din prisma cifrei de afaceri realizată anul trecut, cele mai importante companii din această piaţă sunt Automotive Investment Corporation SRL (121,2 milioane lei), ATP Motors RO SRL (84,5 milioane lei), Exclusiv Auto ENB SRL (57,5 milioane lei), MHS Truck Service (36,7 milioane

lei), Casa Auto Sebeş SRL (32,9 milioane lei) şi Traian Multiprest SRL (31,7 milioane lei). Experţii KeysFin precizează că nu este exclus ca afacerile derulate în această piaţă să fie chiar mai mari, în condiţiile în care evaziunea fiscală joacă un rol semnificativ. „Din datele Registrului Auto Român, cel care gestionează activitatea service-urilor auto, rezultă că, numai la ultimul control la nivel naţional, au fost identificate peste 770 de firme care nu aveau autorizaţia tehnică RAR şi nu respectau domeniul autorizat. Cu alte cuvinte, ori funcţionau ilegal, ori desfăşurau alte activităţi decât cele pentru care erau autorizate”, mai spun analiştii de la KeysFin.

Tu unde îţi repari maşina?

Oferta spectaculoasă de servicii în acest domeniu prezintă şi riscuri pe măsură. Potrivit experţilor, calitatea serviciilor rămâne un mare semn de întrebare, mai ales la unităţile unde investiţiile au fost la minimul prevăzut de autorizaţii. „Din discuţiile pe care le-am purtat cu oamenii de afaceri din acest domeniu, calitatea serviciilor reprezintă cea mai mare problemă, alături de nivelul de profesionalizare al forţei de muncă. La nivel oficial, în această piaţă activează 37.902 angajaţi, cu niveluri de pregătire diferite”, spun cei

de la KeysFin. Inspectorii RAR-RA au descoperit, în cadrul controalelor la service-urile auto, cazuri în care nu exista autorizaţia tehnică eliberată de RAR, nu erau înregistrări şi nu erau ţinute dovezi care să demonstreze conformitatea activităţilor executate cu condiţiile tehnice şi de calitate impuse, astfel încât vehiculele să corespundă condiţiilor şi reglementărilor legale privind admiterea şi menţinerea în circulaţie. În alte situaţii, nu au fost menţinute condiţiile iniţiale de autorizare sau erau introduse pe piaţă produse şi materiale noi care privesc siguranţa circulaţiei şi protecţia mediului neomologate/ necertificate. Alte situaţii: lipsa declaraţiei de conformitate emisă de producător sau de reprezentanţii acestora; lipsa inscripţionării şi/sau etichetării produselor. „În cazul în care mergeţi la un service de cartier, asiguraţi-vă de calitatea produselor care vor fi montate pe automobilul dumneavoastră, cereţi certificate de garanţie şi informaţi-vă dacă nu cumva vă sunt montate piese secondhand. De asemenea, trebuie să ştiţi că toate service-urile auto trebuie, conform legii, să asigure garanţie pentru lucrările efectuate, astfel că este absolut esenţial să solicitaţi documentele care prevăd acest lucru alături, bineînţeles, de factura şi bonul fiscal pentru serviciile prestate”, spun analiştii. Mihaela PETROŞAN Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din România.

DIVERSE

5

6

PROMOVARE

Laurenţiu Nistor: PSD propune venituri mai mari şi taxe mai mici pentru românii care muncesc!

Partidul Social Democrat (PSD) are ca obiectiv principal să-i ajute pe toţi românii care muncesc, dar pentru care actualul sistem de taxe reprezintă o povară din ce în ce mai greu de dus, a declarat preşedintele organizației judeţene PSD Hunedoara, Laurenţiu Nistor, referindu-se la Programul Economic al social-democraţilor ce a fost lansat recent, pentru ca toată lumea să cunoască, în mod concret, care sunt planurile de viitor ale PSD. În esenţă, prin măsurile adoptate în acest program PSD îşi propune ca în următorii patru ani să sporească veniturile populaţiei, în paralel cu o dezvoltare economică sustenabilă, care să ofere locuri de muncă şi facilităţi importante pentru angajatori şi angajaţi. „Programul Economic pentru perioada 2016-2020 are ca scop bine definit să crească veniturile tuturor cetăţenilor, în paralel cu o dezvoltare economică a ţării. Sunt foarte multe judeţe care au fost sărăcite de taxele înrobitoare puse de actualul Guvern susţinut de PNL, iar noi încercăm acum să corectăm aceste greşeli. Prea mulţi români, prea mulţi hune-

doreni au fost aduşi în situaţia de a trăi de pe o zi pe alta, dintr-un salariu de nimic, iar această anomalie trebuie corectată!”, a spus preşedintele PSD Hunedoara.

plicat Laurenţiu Nistor.

Mai puţine taxe, mai puţină birocraţie

Dincolo de aceste taxe, important este sprijinul pe care Programul Economic al Laurențiu Nistor a explicat că Programul PSD îl propune pentru salariaţi şi micii înEconomic al PSD se bazează pe mai multe treprinzători, cei care reprezintă, de fapt, propuneri care au termene diferite de motorul economiei oricărui stat. aplicare, astfel încât să nu producă blo- Astfel, în cazul activităţilor indepencaje în economie, dar să-şi atingă obiec- dente,de la 1 ianuarie 2018 se va depune tivele fixate. Concret, programul PSD o singură declaraţie fiscală pe an şi se elipropune o relaxare fiscală, eliminarea ta- mină impozitul pe venit pentru venituri xelor nefiscale şi mai puţină birocraţie. anuale mai mici sau egale cu 24.000 de „Ca un prim pas, PSD a votat şi susţine lei. Tot aici, vor fi eliminate contribuţiile anularea a 102 taxe, începând cu 1 ianua- lunare la asigurările sociale şi de sănărie 2017. De exemplu, sunt 22 de taxe tate, iar CASS se va plăti o dată pe an, la care trebuie plătite în caz de pierdere sau valoarea salariului minim pe economie. De modificare a actelor, 20 de taxe trebuie asemenea, se reduce la 10% impozitul achitate la Registrul Comerţului, sunt pentru chirii, dobânzi, arendă, venituri două taxe radio-tv, 13 taxe extrajudiciare agricole. de timbru, taxa de cazier fiscal, timbrul Pentru firme, măsurile de relaxare fiscală de mediu auto şi multe altele. Toate cuprinse în Programul Economic al PSD se aceste taxe înseamnă zeci de ore pe care traduc prin măsuri menite să stimuleze oamenii le petrec în faţa ghişeelor şi bani dezvoltarea mediului de afaceri. Astfel, ce pot fi investiţi în activităţi mult mai TVA se va reduce la 18%, de la 1 ianuarie utile pentru dezvoltarea societăţii”, a ex- 2018, iar TVA pe locuinţe va fi 0% de la 1 martie 2017. De aseDoar doi jucători s-au ales cu sancţiuni. Este de menea, TVA pentru vorba de jucătorul Raul Ungurianu (ACS Hercules publicitate va scădea Lupeni). Acesta a primit un joc suspendare pentru la 9% de la 1 martie primirea celui de al doilea avertisment în cursul 2017. Ultimul meci - prima victorie aceluiaşi joc. Dar pentru fotbalist sancţiunea nu În domeniul agricultuMinerul Uricani a câştigat primul său meci din acmai are nicio importanţă, pentru că acesta s-a rii, PSD va desfiinţa tual sezon. despărţit de echipa din Lupeni şi va juca într-o impozitul pe terenuMinunea s-a întâmplat în ultima partidă (restanţă ligă similară la Sibiu. rile agricole, de la 1 cu Metalul Crişior) disputată sâmbătă, la Uricani. Şi fotbalistul Adrian Duma de la CS Inter Petrila a ianuarie 2018. Pe de Uricănenii s-a prezentat cu o echipă formată din primit două jocuri suspendare şi 75 lei penalitate altă parte, în cazul jucători sub 20 de ani. sportivă pentru fault grosolan asupra unui adverterenurilor care nu Minerul Uricani a câştigat cu scorul de 5-1 prin sar lupenean. sunt lucrate timp de golurile reuşite de: Daniel Scurtu, care a reuşit Jocul dintre AS Universitatea Petroşani şi CSM Jiul doi ani consecutiv se dubla, Daniel Suvac, Alex Ţâmpu şi veteranul Petroşani (Liga IV seniori) nu s-a disputat din va percepe un impoechipei, inginerul Viorel Mihăilescu. cauza terenului impracticabil. Astfel jocul se rezit de 100 de lei pe „Este prima victorie pentru noi. Mă bucur că juprogramează conform regulamentelor în vigoare, hectar. cătorii din oraşul Uricani încep să joace pentru atât la seniori, cât şi la juniori, dacă starea vreaceastă echipă. Vă promit că la anul o să avem mii şi a terenului va permite acest lucru. un cuvânt greu de spus pentru că ne vom pune Jucătorul Andrei Mînja de ACS Victoria Călan a serios pe treabă şi vrem să scăpăm din subsolul luat două jocuri suspendare şi 100 lei penalitate clasamentului. Vreau să mai spun faptul că vom sportivă pentru comportare jignitoare şi insulte pune accent doar pe copiii din oraş”, a declarat aduse arbitrului. preşedintele Vasile Scurtu. Altfel, un junior de la AS Aurul Certej a primit două jocuri suspendare şi 20 lei penalitate sporAu scăpat ieftin tivă pentru folosirea de cuvinte injurioase pe terenul de joc la adresa unui adversar, iar un alt În ciuda faptului că meciul dintre Inter Petrila şi junior de la ACS Şoimul Băiţa a primit două jocuri Hercules Lupeni a avut numeroase momente de suspendare şi 20 lei penalitate sportivă pentru fonervozitate, fiind presărat cu multe cartonaşe losirea de cuvinte injurioase pe terenul de joc la galbene, dar şi roşii, Comisia de Disciplină a fost adresa unui adversar. (L.J.) mai blândă.

102 taxe anulate

Fotbal • Liga a IV-a

Fie vreme bună, fie vreme rea

Refugiul Agăţat capătă haine noi

Nu contează că afară ninge sau plouă, oameni cu suflet mare şi mână largă au participat din nou la reparaţiile Refugiului Agăţat. Cu mic, cu mare, s-a pus mână de la mână şi încet, încet refugiul începe să aibă o altă faţă.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Ajutaţi şi de sportivi sau de voluntari din afara Văii, iniţiatorii acţiunii, sportivii de la San Montan Petrila, s-au arătat mulţumiţi de felul în care s-au mobilizat. Au primit donaţii de lemn şi geamuri, astfel că totul începe să prindă contur. Acţiunea de suflet a fost începută în luna octombrie împreună cu câţiva voluntari iubitori ai drumeţiilor montane, având ca scop principal repararea acoperişului refugiului alpin din Parâng distrus de intemperii. De atunci totul s-a transformat într-o acţiune amplă, la care au luat parte oameni frumoşi. Loredana JUGLEA

În sprijinul salariaţilor

„Programul Economic al PSD are în atenţie dezvoltarea clasei de mijloc în România, iar acest lucru nu se poate face fără măsuri care vin în sprijinul salariaţilor. Potenţialul uriaş de dezvoltare al României în anumite domenii, cum ar fi, de exemplu, IT, agricultura sau industria auto, trebuie însoţit de măsuri de relaxare fiscală şi pentru cei care muncesc. De aceea, PSD a stabilit că va reduce impozitul pe venit de la 1 ianuarie 2018 pentru unele tranşe de venit şi categorii profesionale. Trebuie să asigurăm toate condiţiile pentru ca oamenii inteligenţi să rămână în ţară, nu mai vrem să exportăm inteligenţă. De aceea, propunem ca impozitul pentru medici şi IT-işti să fie 0%, indiferent de venit. De asemenea, de la 1 ianuarie 2018 vor fi reduse cu 4,75% contribuţiile pentru asigurările sociale şi de sănătate”, a explicat preşedintele PSD Hunedoara.

Un milion de oameni cu salariu de 1000 de euro

Toate aceste măsuri pe care PSD s-a angajat că le va pune în practică imediat ce va veni la guvernare au ca scop îmbunătăţirea vieţii românilor. Calculele specialiştilor arată clar că aplicarea Programului Economic al PSD va face ca peste un milion de oameni să ajungă la un salariu de 1.000 de euro brut. Vor fi create 850.000 de locuri de muncă, iar rata şomajului va scădea sub 3,5%. „Important este ca hunedorenii să ştie că în viziunea PSD locul nostru este aici, în România. Ne dorim ca oamenii care muncesc să aibă parte de toate condiţiile pentru o viaţă decentă. Ne dorim să creştem veniturile, să dezvoltăm clasa de mijloc, să avem oameni educaţi, iar serviciile medicale să fie cele pe care le merităm. Vrem ca oamenii să fie mulțumiți şi fericiţi”, a concluzionat preşedintele PSD Hunedoara. Biroul de presă

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Întâlneşti o persoană care are un efect foarte bun asupra ta. Te motivează, te ambiţionează, îţi inspira curajul de a-ţi exprima punctul de vedere cu mai multă energie.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Ai grijă până unde duci o banală neînţelegere, pentru că atmosfera poate deveni atât de tensionată încât o singură scânteie poate arunca totul în aer!

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

tale.

Eşti obosit de atâtea conflicte şi neînţelegeri în mediul profesional, dar azi te poţi trezi cu încă o serie de dispute aprinse pe seama ideilor

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Joci un rol salvator pentru o persoană care are nevoie de sfaturile tale ca de aer. Ai, cu siguranţă, mai multă experienţă decât amicul tău aflat în impas şi vei împărtăşi din experienţa ta de viaţă cu multă plăcere.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Succesul deplin se află în mâinile tale: tu eşti creatorul, tu eşti inginerul, tu eşti constructorul cel mai potrivit pentru marele scop la care visezi, deci nu aştepta miracole din altă parte.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Nu merită să-ţi încarci sufletul cu atâtea dileme şi incertitudini! Ai în preajma ta atât de multe persoane dornice să-ţi împărtăşească din experienţa lor, încât ajunge să pui o întrebare şi se vor ivi şi soluţiile.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

vede!

Ai nevoie de linişte, de o activitate banală care să nu te solicite prea mult, pentru că ai acumulat mult stres în ultima perioadă şi se

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Nu te gândeai că şi animalele au nevoie de atâta grijă, dar iată că azi sufleţelul tău cu patru lăbuţe are nevoie de tine. Dedică-i mai mult timp şi energie.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Se aud veşti bune care adună lumea în jurul unui punct de atracţie de care poate beneficia fiecare în parte într-un anumit fel. Şi tu ai avut un rol la acest succes.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Contactul cu autorităţile are un efect stimulator asupra ta, de parcă ţi-ar mări voinţa de a demonstra că ai dreptate în ciuda criticilor care vin de la acestea.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Priveşti spre viitor cu încredere pentru că se anunţă o etapă înfloritoare a vieţii tale. Schimbările pe care le-ai decis nu demult îşi arată deja efectele şi ţi se par încântătoare!

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Eliberează-te cât mai repede de lista de sarcini pe care ţi-ai propuso pentru astăzi, ca să găseşti câteva minute doar pentru sufletul tău.

HoRosCoP

8

www.zvj.ro luni, 21 noiembrie 2016

CAsA DE INsoLVENȚĂ HUNEDoARA sPRL în calitate de lichidator judiciar al MoNTAN CoNs sRL în faliment, in bankruptcy, en faillite

ANUNȚĂ VÂNZAREA INDIVIDUALĂ PRIN LICITAȚIE PUBLICĂ A URMĂTOARELOR ACTIVE:

1. CASĂ DE VACANȚĂ compusă din: parter cu hol, casa scării, bucătărie, living, baie, centrală termică; etaj I: cu hol, 6 camere, casa scării, grup sanitar; mansardă: cu hol, 6 camere, casa scării, grup sanitar, înscrisă în CF nr. 2151-Lupeni, situată în Lupeni, Masiv Straja, Trup II, Parcela nr. 32, Jud. Hunedoara. Prețul de pornire al licitației este de 606.800,00 lei, exclusiv TVA. 2. AUTOBASCULANTĂ MAN LE 18.280, având nr. de înmatriculare HD-15-BRT, an fabricație 2005, cilindree 6871, putere max. 206, motorină, nr. axe 2. Prețul de pornire al licitației este de 93.784,00 lei, exclusiv TVA. 3. FINISOR ASFALT, tip SP 50, motorină. Prețul de pornire al licitației este de 672,00 lei, exclusiv TVA. 4. HIDRODEBAVURATOR, tip Cornet Mercury, acționat electric, tensiune 380V. Prețul de pornire al licitației este de 1.536,00 lei, exclusiv TVA. Licitația va fi organizată la sediul lichidatorului judiciar din Hunedoara, Str. George Enescu, nr. 16, bl. 16, parter, Jud. Hunedoara, în data de 09.12.2016, orele 13:00 . Persoanele interesate de achiziționarea activului prezentat mai sus sunt obligate să se prezinte la sediul lichidatorului judiciar cu 24 de ore înainte de data licitației pentru achitarea garanția de participare la licitație în cuantum de 10% din prețul de pornire a licitației, să achiziționeze caietul de sarcini și să depună documentele solicitate de lichidatorul judiciar. În caz de neadjudecare licitația se va relua în datele de 16.12.016, 23.12.2016 și 13.01.2017. Contact: Tel: 0354.880378, 0735.000707, e-mail: office@insolventa-corvinia.ro.

ANUNȚ PUBLIC

mica publicitate

REsTRICȚII APĂ

mica publicitate

• SC Pregoterm SA Vulcan - în insolvenţă - cu sediul în Vulcan, Bd. Mihai Viteazu, nr. 31, cam. 19, anunţă depunerea solicitării pentru eliberarea autorizaţiei de mediu pentru activitatea de colectarea şi depozitarea deşeurilor nepericuloase, în judeţul Hunedoara. Informaţiile se pot obţine la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara din Deva, str. Aurel Vlaicu, nr. 25, jud. Hunedoara, de luni-joi între orele 08:00-14:00. Eventualele sesizări şi reclamaţii pot fi depuse în termen de 10 zile lucrătoare începând cu data de 18.11.2016. • SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani anunţă restricţii în furnizarea apei potabile pentru astăzi, 21.11.2016, în oraşul Vulcan, între orele 10:00-14:00. Zona afectată: Cartier Cocoşvar, str. M. Viteazu, bl. 91.92, 95, 96. Motivul restricţiei: înlocuire hidrant defect, zona, sens giratoriu - Cart. Cocoşvar.

ANGAJĂRI

mica publicitate

• Angajăm secretară, vorbitoare cursiv de limba italiană, cunoştinţe operare PC în world şi excel, seriozitate, dorinţă de a învăţa. Salariu motivant. CV-urile pot fi trimise pe adresa: office.peromar@gmail.com. Relaţii la telefon 0722.956498. ______________________________________________ • Angajăm instalatori, electricieni, muncitori calificaţi şi necalificaţi, inginer construcţii şi instalaţii. Oferim cazare şi salarii atractive. Telefon 0726.310726. ______________________________________________ • Hotel Gambrinus angajează bucătar, cu experienţă minim 3 ani în domeniu. Relaţii la telefon 0721.322662. ______________________________________________ • Cabana Groapa Seacă angajează în condiţii avantajoase ospătar (cunoştinţe limba engleză nivel minim), cameristă şi bucătar. Oferim cazare şi masă. Relaţii la telefon 0766.337077 (Loredana). • Firmă de transport cu acţionariat german angajează şoferi profesionişti, categoria C+E, posesori atestat profesional şi cartelă tahograf, experienţă minim 2 ani, pentru comunitate. Plata la zi. Telefon 0729.272272.

28 noiembrie 2016

Termen pentru recepţia noii clădiri a spitalului din Deva

La sfârşitul lunii noiembrie, noul corp de clădire al Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva va putea fi recepţionat. Toate lucrările necesare vor fi finalizate până la 28 noiembrie 2016, a susţinut constructorul vineri, în faţa conducerii Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara şi a medicilor din spital.

Noua clădire de şapte etaje va găzdui, printre altele, secţia de chirurgie cu cinci săli de operaţii, o secţie de oftalmologie, maternitate, ORL şi ATI. „Recepţia lucrărilor la clădirea nouă va fi făcută pe 28 noiembrie. Vă rog ca în comisia de recepţie a lucrărilor să fie cooptaţi oameni care se pricep la construcţii”, a declarat Laurenţiu Nistor, preşedintele CJ Hunedoara, la sediul spitalului din Deva. După recepţia lucrărilor, CJ Hunedoara va demara procedurile de achiziţii pentru echiparea cu mobilier şi echipamente medicale. Potrivit reprezentanţilor instituţiei judeţene, achiziţiile vor fi finalizate în aproximativ cinci luni. Construcţia noului spaţiu a început în anul 2011. Primele fonduri pentru investiţie au fost solicitate în 2009 de la Ministerul Sănătăţii. Valoarea investiţiei se ridică la 100 de milioane de lei, contribuţia CJ Hunedoara fiind de 5 la sută. (M.P.)

DIVERSE

7

8

ACTUALITATE

La turneul de la sfârşitul săptămânii trecute,

Handbalistele vulcănene au terminat pe locul al II-lea

Sâmbătă dimineaţa, centrala termică pe gaz de la Sala de Sport din Vulcan duduia voioasă, de parcă niciodată, de când s-a pus frigul, nu fredonase aşa. Nu era însă de mirare, din moment ce Vulcanul a fost gazda etapei I a Turneului Judeţean de Junioare V la Handbal. Fireşte, peisajul era completat de zeci de autoturisme parcate în zonă şi de oameni care intrau sau ieşeau din clădire.

Am ajuns întâmplător

acolo. Pe strada Romanilor, pe Serpentină, cum i se mai spune, m-am întâlnit

cu un prieten. Fetiţa lui e handbalistă la junioarele V de la Clubul Sportiv Mihai Viteazu (naşule care ai botezat clubul, să ştii că îmi vine greu să nu pun articolul hotărât!), iar el stătuse la câteva meciuri. Când am intrat, era în plină desfăşurare partida dintre CSŞ Petroşani – CSŞ Hunedoara. Prima re-

priză s-a încheiat cu scorul de 12-0 pentru CSŞ Petroşani. Partea a doua a meciului le-a mai adus încă trei goluri petroşenencelor, care au bătut toate echipele cu care jucaseră până atunci. Lucru care le-a plasat pe locul I la sfârşitul turneului. Ultimul meci le-a pus faţă în faţă pe handbalistele de la Cugir şi Vulcan.

Dar să nu anticipez.

Pe lângă echipa gazdă, la competiţie au participat CSŞ Petroşani, după cum am mai spus, CSŞ Hunedoara şi CSO Cugir. Ştiu că printre cititorii ziarului sunt şi din aceia care vor neapărat să afle şi scorul fiecărui meci, aşa că le voi satisface această curiozitate. Aşadar, CSŞ Petroşani – CSMM Vulcan: 9-6; CSŞ Hunedoara – CSO Cugir: 2-14; CSŞ Hunedoara – CSMM Vulcan: 0-18; CSŞ Petroşani – CSŞ Hunedoara: 15-0; CSO Cugir – CSMM Vulcan: 7-11. Clasamentul final le are în prim plan pe fetele de la CSŞ Petroşani. Locul secund le-a revenit vulcănencelor antrenate de prof. Elvis Stan, iar pe al treilea s-a clasat echipa de handbal a oraşului Cugir. Al patrulea loc le-a fost

rezervat hunedorencelor de la CSŞ Hunedoara. Cam lipsite de noroc la acest turneu judeţean.

Lotul vulcănencelor

a fost compus din Toma Daria, Chiş Diana, Chiş Denisa, Chişpal Denisa, Onisie Roxana, Sindea Daria, Iordan Adriana, Vaida Aliana, Szilvester Elisa, Achim Lariza, Toma Daria, Baltiag Meda, Gzeczi Andreea, Botor Andreea, Hârtop Teodora, Podaru Karina, Bălan Denisa şi Pobârci Alexandra. Golgeterele de la CSMM Vulcan sunt

Podaru Karina (10 goluri), Sindea Daria (5 goluri) şi Chişpal Denisa (4 goluri). De reţinut participarea numeroasă, în sală, a părinţilor acestor fete minunate. Părinţi care le susţin atât moral, cât şi din punct de vedere financiar.

Vulcan

Dispută verbală rezolvată cu pumnul

Un incident mai puţin obişnuit s-a petrecut sâmbătă după amiaza în parcarea supermagazinului „Profi” din Vulcan. Protagoniştii au fost proprietarii a două autoturisme. În urma altercaţiei, un bărbat a ajuns la spital.

Nu se ştie exact

motivul disputei verbale dintre cei doi. Cert este că problema a fost rezolvată prompt de către bărbatul mai tânăr. Un pumn centrat în faţa celuilalt l-a trimis pe acesta din urmă direct pe caldarâm. Cineva dintre persoanele aflate în preajmă a sunat la „112” şi astfel au aflat despre incident şi poliţiştii. Aceştia l-au găsit doar pe bărbatul lovit la cap. Cel care-i pricinuise daunele craniene dispăruse deja.

Pare-se că,

un pic mai încăpăţânat, cel lovit la cap ar fi refuzat să internarea, pentru efectuarea unui control medical mai amănunţit. Rămâne de văzut dacă el va depune plângere împotriva celui care, de la „Profi”, l-a trimis la Centrul de Primiri-Urgenţe. Este posibil ca, după ce l-au evacuat pe rănit, poliţiştii vulcăneni să fi plecat în căutarea autorului lovirii. Pagină realizată de Gheorghe OLTEANU

facebook.com/ziarulvaiijiului

Publicaþie de istorii din Valea Jiului l Anul VIII l Nr. 249-250 l 21 noiembrie 2016 l 8 pagini l Supliment al Ziarului Văii Jiului

Astăzi se împlinesc 90 de ani de la dezvelirea Monumentului Eroilor de la Vulcan

Marian Boboc vă prezintă povestea ridicării monumentului

II

PRăVăLIA CU ISTORII

Întâiul apel

La 22 februarie 1925, „Gazeta Jiului” publică pe prima pagină „Pentru eroii neamului”, primul articol în care opinia publică este informată despre iniţiativa căpitanului Boşoldea de a ridica la Vulcan un monument dedicat cinstirii eroilor neamului românesc. Semnatarul, P. Hossu Longin, este un intelectual de primă mână a Vulcanului interbelic, dascăl, corespondent la presa locală, centrală şi de breaslă, monografist al Văii Jiului. Introducerea este un elogiu celor care au luptat şi şi-au dat viaţa pentru România, o filă dintr-o lecţie de patriotism: „Bubuitul grozav a[l] tunurilor a trecut, popoarele vrăjmaşe s-au împăcat câr de voie bună, cât de silă. Războiul ucigător s-a sfârşit, iar oamenii încă rămaşi în viaţă s-au dus pe la familiile lor, ca prin munca lor să le asigure o existenţă mai sigură, iar acei, a căror gospodării au fost nimicite de război, să şi le reconstruiască. România a ieşit din acest război învingătoare, graţie braţelor vânjoase a[le] soldatului român neîntrecut în vitejie. Strămoşii noştri şi-au văzut visul mult dorit realizat, iar Patria-mumă, cu lacrimi de bucurie, şi-a putut strânge fiicele răpite, la sânul său iubitor. Un lucru trebuie să ştim: România Mare, în care azi trăim fericiţi, s-a fău-

luni, 21 noiembrie 2016

şi patrie. În cazul acesta nu e iertat să ne arătăm indiferenţi, cum [cu] durere constatăm între alte împrejurări, căci am face un păcat de neiertat faţă de şoimii Carpaţilor, iar ei, din mormintele lor întunecoase [,] ne-ar blăstăma ca pe nişte nevrednici de jertfele lor şi nevrednici să trăim în această ţară făurită prin braţele lor, sfinţită cu sângele scump, vărsat pentru mărirea şi neatârnarea ei. Cerând sprijinul tuturor Românilor, să zicem: Cu Dumnezeu înainte, spre realizarea scopului sfânt!”. Odată dat startul, campania de construire a monumentului porneşte sub protecţia divinităţii.

Balurile/ seratele - esenţa donaţiilor

În epoca interbelică, în Valea Jiului modalitatea principală de obţinere a fondurilor pentru scopurile culturale sau de binefacere o reprezintă seratele, balurile, petrecerile, carnavalurile. Lunile ianuarie-februarie sunt lunile petrecerilor (câşlegilor), toate comunităţile din Valea Jiului (confesionale, profesionale, culturale) se întrec în organizarea acestor evenimente. De regulă, cei care participă la aceste distracţii plătesc un bilet de intrare şi apoi donează după cât îi lasă… buzunarul. După (aproape) fiecare petrecere, presa locală publică lista de suprasolvire, care este deschisă de oameni cu dare de mână (directorii societăţilor miniere, primari, oameni de afaceri ş.a.) şi încheiată de oameni obişnuiţi. Aceste liste de suprasolviri (donaţii) reprezintă un extraordinar act de transparenţă, bun de urmat şi în zilele noastre de (prea) numeroasele o.n.g.-uri din stufoasa societate civilă. Darea de seamă a evenimentului publicată în gazetă se încheie cu bilanţul contabil: încasat atâţia bani din bilete, atâţia din suprasolviri, cheltuieli organizatorice - atâta, beneficiul net al balului - x lei. O altă modalitate de obţinere a donaţiilor o reprezintă listele de donaţii deschise de diverse societăţi culturale. Aceste liste sunt atent monitorizate de autorităţi. Pentru deschiderea listelor este nevoie de aprobarea primăriei, prefecturii şi ministerului.

50.000 de lei din casa comunei

rit cu mari jertfe, căci mulţi fii a[i] neamului au căzut victimă focului ucigător a[l] inamicului care a voit să ne răpească ce am avut mai scump: glia strămoşească, dulcea noastră limbă şi legea sfântă. Ei au murit cu zâmbetul pe buze, pentru cel mai mare ideal, ştiind că din ţărâna lor va răsări libertatea neamului, va răsări România puternică şi fericirea neamului, pentru care au luptat ca nişte eroi legendari, murind moarte de mucenic. Faţă de aceşti eroi avem de împlinit datorinţe mari, ca să ne arătăm vrednici de jertfele lor; avem să le eternizăm memoriile sfinte, ca ei să-şi doarmă somnul etern în linişte. Generaţiile actuale şi viitoare, văzând că noi ne-am ştiut face datorinţa pe deplin faţă de acei eroi legendari, vor fi îndemnaţi la fapte mari, la fapte vitejeşti, din care va răsări viitoarea mărire a neamului românesc”. Retorica textului ne poate părea bombastică, însă ea se înscrie perfect în spiritul discursiv al epocii, astfel de vorbiri fiind rostite la adunările patriotice interbelice. După introducere, P. Hossu Longin trece la concret, aducând la lumina iniţiativa şi iniţiatorul acesteia: „Iată pentru iniţiativa d-lui căpitan Boşoldea de a ridica un monument eroilor noştri are o mare însemnătate şi merită toată atenţiunea. Această lăudabilă iniţiativă a fost îmbrăţişată cu căldură de publicul românesc din localitate, cum de altfel s-a şi aşteptat. Comitetul de iniţiativă, format din cei mai însufleţiţi Români intelectuali, începe o vie activitate, pentru realizarea scopului lor atât de nobil. Noi vom jertfi tot ce vom putea, pentru ca să vedem ridicat acel monument, care va întrupa virtutea neamului românesc, cimentând totodată pentru totdeauna unirea noastră cu Patria-mumă, care ne iubeşte şi pe care o iubim din tot sufletul nostru”. În încheiere, autorul lansează un apel patetic către toţi cei care simt româneşte: „Atrag atenţiunea fraţilor români şi tuturor cetăţenilor români, să sprijinească din toate puterile această mişcare lăudabilă. De la noi atârnă, dacă vom şti arăta lumii, că suntem oameni care apreciem cum se cuvine jertfele eroilor noştri, spre mărirea neamului şi patriei iubite. Orice am jertfit în acest scop e puţin, ca să putem răsplăti jertfirea de sine a bravilor ostaşi, morţi pentru tron

Proiectul monumentului prinde încet, încet contur, ajungând în dezbaterea reprezentanţei comunale Vulcan. În şedinţa din 6 februarie 1925 sunt prezenţi primarul Josif Boldor, notarul cercual Alexandru Craus, Ioan Bogdan, Ştefan Lugoşi, Hermann Klein, Alexandru Papp, Sebastian Rusan, Ioan Rad, Ioan Răduţi, Ioan Şerb şi Nicolae Răduţi. Preotul ortodox Sebastian Rusan pune în discuţia reprezentanţei comunale proiectul monumentului eroilor, informându-i pe membrii acesteia că ridicarea monumentului va costa peste 300.000 de lei şi solicitând un sprijin de 50.000 de lei din partea comunei Vulcan. După pertractări, reprezentanţa comunei ia următoarea hotărâre: „Reprezentanţa comunei cu unanimitate hotărăşte ca pentru ridicarea Monumentului Eroilor să se solvească din casa comunei 50.000 lei”. La 3 aprilie pe hotărâre pune rezoluţia şi prefectul de Hunedoara: „Se aprobă de noi în baza art. 5 Decret II”. Hotărârea este trimisă la primpretorul plasei Petroşani: „La raportul Dv. cu No. 386/ 925, Vă reînapoiem hotărârea reprezentanţei com. din Vulcan, aprobată fiind de Dl. Prefect, spre a proceda mai departe pe cele legale”.

Petrecere împreunată cu dans

Mobilizaţi şi de hotărârea reprezentanţei comunale, membrii Comitetului pentru ridicarea monumentului se apucă de lucru. Prima manifestare publică în folosul ridicării monumentului este anunţată astfel în Gazeta Jiului: „Societatea Monumentul eroilor va aranja o petrecere împreunată cu dans la 21 februarie a.c. (1925 - n.a.) în localurile Casinei Române. Beneficiul net se va vărsa în fondul pentru ridicarea unui monument

luni, 21 noiembrie 2016

al eroilor, în Vulcan. Luând în considerare scopul nobil şi naţional ce-l urmăreşte această petrecere, sunt şi pe această cale rugaţi toţi cei ce simt româneşte să contribuie cu obolul şi prezenţa lor la buna reuşită a ei, ca să vedem ridicat acest monument, care va fi o răsplată binemeritată a acelora, care prin sângele lor au sfinţit acest pământ, făurind România Mare, liberă şi fericită”. După entuziasta „dare de seamă” a petrecerii, concluzia e clară: campania „Monumentul Eroilor Vulcan” a debutat cu dreptul. Reuşita manifestării reiese chiar din titlul relatării - „O frumoasă manifestaţie culturală şi naţională”: „Comitetul de iniţiativă pentru ridicarea unui monument nemuritorilor eroi ai neamului a aranjat cu concursul şcoalelor primare o reprezentaţie teatrală urmată de dans, la 21 februarie a.c. în localurile Casinei române din loc. Dat fiind scopul nobil, au participat toţi intelectualii din localitate, mulţi industriaşi, comercianţi şi muncitori, apoi câţiva intelectuali din Petroşeni. Sala mare a cinematografului nu a putut primi marea mulţime de participanţi, rămânând mulţi în sala apropiată. Programul s-a început cu Trăiască Regele, cântat de corul elevilor, cu acompanierea orchestrei societăţii. Corul a mai executat cu succes bun cântecele El Zorab şi Pe cărare sub un brad. Dl. Manolescu a recitat poezia Rugămintea din urmă, de George Coşbuc, şi monologul scris de d-sa şi intitulat Actualităţi din Vulcan, stârnind mult haz. Elevii şcoalelor primare au jucat cu multă pricepere piesa teatrală într-un act O şezătoare la ţară, scrisă de dl. director Romul Leheni. Cea mai interesantă parte a programului a fost dansul ballet executat cu preciziune de elevele şcoalelor primare. Tot aşa de bine a succes şi ţarina, jucată tot de elevi. Jocurile au fost instruite de măestrul de dans, dl. Adam Kis. D-şoara Marioara Rusan a cântat cântecul Unde eşti, fiind acompaniată de orchestra societăţii. Cunoscuta şi mult apreciata noastră cântăreaţă, în urma cererii publicului prin ropote de aplauze, a repetat cântarea. Corul elevilor a fost condus cu pricepere de dl. dir. înv. Vasile Lucaciu. Programul s-a sfârşit cu Hora unirii, cântat[ă] de corul elevilor, cu acompanierea orchestrei societăţii. Pentru tombolă au adunat obiecte foarte preţioase, d-nii ing. Ştefan Popovici, Nicolae Stoia, notar, şi căpitan Boşoldea. Jocul de tombolă a fost condus de Dl. inginer Ştefan Popovici. La cassă a stat dl. inginer Ion. Pentru buna reuşită a petrecerii au muncit mult domnii membri ai comitetului de iniţiativă, în special dl. dir. Romul Leheni, dl. căpitan Boşoldea şi dl. preot S. Rusan”. La o asemenea desfăşurare de forţe artistice şi încasările au fost pe măsură: „Rezultatul material asemenea a fost îmbucurător. S-a încasat din taxele de intrare şi tombolă, confetti şi biletele de regină a balului suma aproximativă 47.000 lei”. Chiar dacă rândurile de mai sus sunt semnate cu pseudonimul „Moş Arvinte”, e lesne de înţeles că tot energicul P. Hossu Longin este corespondentul la faţa locului al „Gazetei Jiului”. Şi care, din modestie, nu semnează cu propriul nume, poate şi datorită faptului că şi el este angrenat în comitetul de organizare. La două săptămâni de la desfăşurarea evenimentului, comitetul de iniţiativă aduce, conform cutumelor epocii, „mulţumită” publică, mobilizându-i, totodată, şi pentru acţiunile viitoare: „Comitetul de iniţiativă pentru ridicarea monumentului eroilor din Vulcan aduce şi pe această cale mulţumitele sale tu-

PRăVăLIA CU ISTORII III

turor domnilor, care au binevoit a participa la petrecerea aranjată la 21 februarie a.c. şi acelora care au contribuit prin obolul lor la realizarea măreţului scop. Sunt rugaţi toţi oamenii de bine să se prezinte şi la alte reprezentaţii aranjate în acest scop, ca să vedem ridicat falnicul monument”.

O (re)înhumare fără pereche

Că la Vulcan cinstirea eroilor reprezenta o preocupare constantă a comunităţii o reprezintă şi reînhumarea rămăşiţelor eroilor, într-un cadru solemn, de înaltă vibraţie patriotică. Emoţionanta acţiune a avut loc chiar de Ziua Eroilor în mai 1925: „În Vulcan ziua eroilor s-a serbat în mod puţin obişnuit până acum în Valea Jiului. La reuşita serbării a contribuit mult faptul însemnat că din [cu] acest prilej s-a făcut şi înhumarea ceremonioasă alor vreo câteva zeci de eroi, care, la propunerea părintelui Rusan, au fost adunaţi de prin mormintele lor modeste, răzleţite pe locurile unde şi-au dat obştescul sfârşit pentru ţara lor. Acest fapt a atras lume atât de imensă la serbare, încât se poate spune că n-a mai avut pereche în Vulcan. După prohodire şi după rostirea cuvântărilor ocazionale, în sunetul muzicii şi în ropotul gloanţelor date în salve de armată, au fost

pogorâte în mormântul comun, anume amenajat din Coroeşti. Pentru această iniţiativă, frumoasă într-adevăr, se cuvin laude acelora care au lucrat spre ducerea la îndeplinire a frumoasei idei, căci e ceva jenant ca mormintele improvizate la iuţeală, în decursul luptelor, să fie descoperite fie de ploi, fie de animale şi osemintele acestor vitejii să rămână profanate. Cazul de la Vulcan este pornit dintr-un înalt sentiment de cinstire, el trebuie urmat şi în alte părţi”.

Monumentul Panţu

Eroii erau cinstiţi cum se cuvine nu doar la Vulcan, ci şi în Estul Văii Jiului. În acelaşi spirit de patriotism se înscrie şi ceremonia de sfinţire a monumentului ridicat în cinstea eroului Paul Panţu organizată la Petroşani. Sublocotenentul Paul Panţu a fost primul ofiţer al armatei române care şi-a dat viaţa pentru reîntregirea neamului, în Defileul Surducului. Am căutat acest monument în cimitirul Petroşani. Din păcate, nu l-am găsit. E drept că a trecut 91 de ani de când a fost ridicat. Poate, acoperit de ierburi blindate, monumentul s-a „sustras” căutării noastre, cu modestia tipică eroilor, stând ascuns în tranşeele uitării. Ori, neavând cine să-l mai îngrijească, eroul nostru fiind de pe meleaguri gorjene, tot ce se poate ca vânturile istoriei să-l fi măcinat. În schimb, am găsit o relatare în „Gazeta Jiului” a înălţătorului moment, o dovadă că acest monument a existat: „O pioasă pomenire s-a făcut Duminică în 14 Iunie în oraşul nostru. În urma iniţiativei unui comitet târgujian, s-a făcut în cadrul unei comemorări sfinţirea monumentului, ridicat în cimitirul comunal din Petroşeni, în amintirea primului ofiţer mort în războiul pentru întregirea neamului, sublocotenentul Paul Panţu. La această sfinţire, pe lângă dl. Panţu, tatăl, şi numeroase rudenii, au luat parte şi câţiva membri ai comitetului de iniţiativă în frunte cu dl. Jean Bărbulescu şi dl. Ispăşescu, sculptorul şi autorul monumentului. Cortegiul a pornit de la biserica ortodoxă, având în frunte orchestra minelor Petroşani şi a parcurs strada principală până la cimitir. Aici păr. I. Duma a oficiat un parastas pentru eroul dispărut. A rostit apoi o cuvântare spunând că cei morţi pentru patrie nu sunt duşi dintre noi; amintirea lor, ideea pentru care au luptat ei străluceşte vie în inimile urmaşilor. Cuvinte calde şi pline de energie şi dragoste de ţară a spus în legătură cu faptele de armă ale celui dispărut dl. col. Stănescu, comandantul, Regtului 18 Gorj. Din partea prefecturii Gorj a vorbit dl. maior Zamfir şi a predat monumentul spre păstrare şi îngrijire Primăriei şi comandantului garnizoanei Petroşani. O foarte frumoasă vorbire a spus dl. Jean Bărbulescu, confratele nostru de la ziarul „Gorjanul”. A făcut bio-

IV PRăVăLIA CU ISTORII

grafia celui dispărut, a arătat moartea sa eroică în defileul Surducului, pildă nepieritoare pentru toţi cei ce doresc să aibă o ţară liberă şi puternică. Tot d-sa a citit şi epistola prin care dl. col. Neagu, comandantul defunctului anunţă, în termeni cu adevăraţi ostăşeşti, d-lui Panţu tatăl, moartea eroică a fiului său. Vorbirea aceasta a stors lacrămi din ochii celor de faţă şi a fost un puternic îndemn de a păstra şi de a apăra ţara lăsată de cele 800.000 de eroi, între care cel dintâi a fost sublocotenentul erou Paul Panţu. Amintirea lui şi a celorlalţi va trăi de-a pururi în inimile tuturor acelora care sunt vrednici de numele de bun român”. Episodul tragic al morţii sublocotenentului Panţu este consemnat în volumul „Zile de zbucium şi glorie pe Valea Jiului” de Ion D. Isac, combatant al luptelor din anul 1916 din Valea Jiului: „Batalioanele 1 şi 2 din reg. 18, împreună cu un batalion din reg. 58 susţinute de o baterie din regimentul 5 artilerie, au înaintat pe defileul Jiului spre Petroşani. La Polatişte, infanteria a înaintat cu greutate şi încet, din cauza podului distrus de inamic cu dinamite. Artileria a rămas aci, până s-a reparat podul, lucru care s-a făcut în câteva ore. Pe botul dealului de lângă vama Surduc, inamicul a oprit înaintarea infanteriei, ţinând-o în loc până în minutul sosirii artileriei, când a fost forţat să se retragă în dezordine, lăsând Petroşanii în mâinile noastre. În această luptă, dimineaţa, la primul atac, moare slt. Panţu Paul din regimentul 58. În acest sector, şi poate din toată Armata Română, e primul ofiţer mort. După luptă, i se face o înmormântare cu pompă. O companie dă onorul. Toţi ofiţerii sunt prezenţi. Colonelul Cocorăscu rosteşte discursul funebru, terminând: Nu vă urez viaţă, căpitanii mei, dimpotrivă moartea, iată ce vă cer!”.

Şi Casina Română donează

„Sâmbătă, la 4 iulie d.m., (1925 - n.a.) s-a ţinut

luni, 21 noiembrie 2016

adunarea generală extraordinară a Casinei Române din localitate. Programul a fost: donarea unei sume pentru monumentul eroilor, care are să se ridice curând, spre Sala Românilor din localitate. Adunarea generală a donat o sumă destul de însemnată spre scopul arătat mai sus, luând în considerare fondurile nu prea mari, de care dispune de prezent”, consemnează Gazeta Jiului.

Modelul nr. 2

Chiar dacă brava comunitate locală vulcăneană s-a mobilizat exemplar, monumentul nu poate prinde contur chiar aşa cum a fost el plănuit prima dată. La 23 august 1925, Comitetul pentru ridicarea monumentului eroilor, întrunit la Casina Română din Vulcan, alege un nou model pentru monument, deoarece suma strânsă până în august era insuficientă pentru susţinerea întâiului proiect. Cu toată această schimbare de proiect, „Gazeta Jiului” este optimistă: „Credem însă că Vulcanul (…) va produce ceva frumos pentru amintirea eroilor”.

Festival, mare festival, la Petroşani

Încet, încet, proiectul monumentului depăşeşte graniţa Vulcanului, reuşind să catalizeze atenţia întregii Văii a Jiului. Mai rar aşa exemplu de solidaritate în bine pe aceste meleaguri jiene. La 25 noiembrie 1925, Comitetul de iniţiativă pentru ridicarea Monumentului Eroilor din Vulcan anunţă că „va da la Petroşani, un mare festival artistic urmat de dans, în seara zilei de 7 noiembrie a.c. în sala Apollo, la care Dl. profesor universitar V. Bogrea va ţine o conferinţă”. Însă, din „motive neprevăzute” festivalul are loc la 28 noiembrie. Fiind vorba de un eveniment important, „Gazeta Jiului” oferă un spaţiu generos relatării „Festivalul dat la Petroşeni în scopul ridicării unui monument Eroilor la Vulcan: „De mult anunţatul festival fixat pe ziua de 7 Noiembrie şi amânat din motive necunoscute sa ţinut în fine Sâmbătă seara în 28 Noembrie în sala Apollo, cu un număr însemnat de spectatori din Petroşani, Lonea, Vulcan, Lupeni şi Aninoasa. Din darea de seamă asupra încassărilor publicăm ce publicăm în altă parte se vede ce reuşită morală şi materială a avut serbarea. A fost reuşită nu numai fiindcă publicul s-a prezentat în număr aşa de frumos, ci şi fiindcă au desfăşurat un program cu puncte, care din care mai plăcute, executate de oameni de talent. Conferinţa luminată a savantului profesor universitar şi renumit pedagog al ţării noastre, a d-lui Vladimir Ghidionescu (în 1925 era profesor universitar de pedagogie la Universitatea din Cluj; cu un an înainte, în 1924, fu-

sese premiat de Academia Română; la alegerile din iunie 1926, Ghidonescu a candidat în judeţul Hunedoara din partea Partidului Naţional-Ţărănesc pentru colegiul Consilierilor comunali - n.a.) a fost un prilej de înălţare sufletească. Publicul, compus aproape numai de intelectuali, a sorbit cuvânt cu cuvânt învăţăturile preţioase. Ştiinţifica expunere a analizat feluritele manifestări eroice, din zilele antice până în cele ale vieţuirii noastre, şi cu toate că n-a ieşit o clipă din cadrul ştiinţific al expunerii, adresându-se numai intelectului, a fost, totuşi, în stare să mişte inima noastră, s-o ridice în elanuri de admiraţie pentru întreaga pleiadă de eroi cunoscuţi sau necunoscuţi, cei distinşi în războaie, sau ateliere, cei jerfiţi pentru p credinţă sau cei ce şi-au dat viaţa pentru a procura un bine omenirii. La începutul vorbirii sale a fost salutat de d-l Alex. Pap, farmacist, deseori întrerupt de aplauze în decursul vorbirii şi îndelung ovaţionat după terminare. D-l Inginer Ivănceanu a executat cu măiestrie la vioară Moment muzical de Schubert şi Romanţa de Beethoven. D-nii Moisescu şi Rodeanu, elevi de clasa VIII, au recitat cu simţire poezii actuale. Foarte mult aplaudaţi au fost d-nii Leheni, cântând la violină cu acompaniament la pian, şi Traian Popescu, cântând din voce şi acompaniindu-se singur la vioară. Cu menţiune specială amintim pe d-na Boeriu, care a acompaniat la pian şi în urmă ne-a dat un punct de solo, cu două puncte care au plăcut foarte mult publicului. D-na Boeriu are tehnica desăvârşită şi a câştigat demult simpatia publicului iubitor de muzică. Punctele culminante ale serbării au fost dansurile executate cu mult talent de d-şoarele Carmen Dombora şi M. Aurand. Dansul fluturaşului ca şi dansul Moartea lui Ase ca şi Ruga unei indiane au cucerit publicul prin arta şi farmecul cu care au fost executate. Oraţia, uşurinţa şi isteţimea d-şoarelor de mai sus au delectat în mare măsură publicul care lea răsplătit cu ropote îndelungi de aplauze.

luni, 21 noiembrie 2016

Muzica minelor Lonea, atât în decursul programului, cât şi al dansului care a urmat, a fost la înălţimea cerută. La sfârşitul programului, păr. Rusan, în numele Comitetului de iniţiativă, a mulţumit atât factorilor care au lucrat direct, cât şi celor care au contribuit cu prezenţa şi cu contribuţia lor indirect la reuşita serbării. A urmat dans, unde tineretul şi-a petrecut până târziu dimineaţa”. Foarte probabil ca motivul amânării spectacolului din 7 noiembrie pe 28 noiembrie să fi fost conferenţiarul, căci prima data a fost anunţat Vasile Bogrea, profesor la Catedra de Limbi Clasice a Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Cluj, iar conferinţa a fost susţinută de Vladimir Ghidionescu. Dincolo de scopul moral, care a fost atins, şi din punct de vedere material festivalul a fost un frumos succes. S-au strâns, în total, 51.000 lei, din care 42.000 lei au fost donaţii. Iată donatorii, de la cel mai mic la cel mai mare: câte 10 lei - Ilea; câte 40 lei - preotul grecocatolic Virgil Pop, Gheorghe Ionescu, Frânjonea, Ludovic Klein, Aurel Pop, Chendi, Nicolae Bodrean şi Ionescu Grigore; câte 50 lei - Dan Gavrilă, Dr. Fülöp Coloman, Ion Ghiduţ, Gh. Sădeanu, Nicolae Pampu şi Victor Degaspero; câte 60 lei - Ion Pădureanu, Dumitri Coşa, căpitanul Burgulescu, Emil Caraba, Constantin Taverni, Gheorghe Scorei, Fogaraşi; câte 100 lei: Steiner, Alex. Krauss, Iosif Boldor, colonel Riger, Carol Redi, Iosif Socup, Irina Deneşi, Ioan Cârstea, preotul ortodox Teofil Iovanovici, Neni Münich, Dr. Fekete, Constantin Negulescu (negustor, consilier local PNL) Gavril Baciu, Ion Moş, Iosif Krauss, Morvay, Kardenţ, profesorul Ion Niciu (viitor primar PNŢ al Petroşaniului), Ion Farkaş, Marian, ing. A. Braha, Alex. David (învăţător, redactor al publicaţiilor „Gazeta Jiului”, „Patria”), Natan Bercovici, Ioan Enichescu, Aurand (profesor la Liceu de băieţi Petroşani), dr. Eugen László, Dumitru Dervenis, maiorul Peneş şi fratele Ştefan Peneş, N. Sădeanu (mecanicul apaductului Petroşani), Dumitru Comşa, Ion Răduţ, Ioan Radu, Dr. Jeney, locotenent Bădulescu, ing. Bădărău, Simulescu, Ana Cardent, Ovidiu Tilici, Drugeri, S. Felsner, Roman, Ioan Stirbeţiu, Kovács, Paşca, Vlăduţ, ing. Litz, ing. Quolin, ing. Melenciuc Vladimir, Gheorghiu, Alexandru Voicu, Dr. Junger M., Ioan Mara, preotul Traian Ion, Szolhasy, Fogolyán, Diniosie Socol, preotul ortodox lupenean Victor Şandru, preotul Vasile Câmpeanu, Traian Bârsan, Ştefan Tomuţa, Dumitru Pop, Ladislau Sabo, Petre Zamfirescu, prof. Ludovic Lévay; câte 150 lei - Ţigăreanu, N.N. şi familia; câte 200 lei: Dumitru Manoilescu, ing. I. Csaszlava, Ion Tecău, Iosif Moldovan, Valeria Pop, Adolf Calos, firma Klein, protopopul A. Suciu, protopopul lupenean greco-catolic canonic Nicolae Zugrav, Grigercsik, R. Mureşanu, Teodor Munteanu (patronul tipografiei şi librăriilor Jiul Cultural), Ion Albu, N.N., ing. Constantin Olariu, Dr. Emil Stern, Dr. Bruno Haimos, fotograful Liszka, P. Popovici, D. Epure, V.B. Taloescu (director de bancă, viitorul director-proprietar la publicaţiei „Avântul”), O. Pellon, Nathan, Schwalb, Traian Raţiu, negustorul petroşenean Carol Grausmann, preotul ortodox aninosean Emil Şinca, Petru Iacob (primarul Petroşaniului între 1918 - 1924), Homan, Bâjia, preotul I. Popp , N. Popescu, Ion Tilici, Enea Giurchescu (directorul Liceului de băieţi Petroşani), dr. T. Oaciu, ing. Aurel Şinca, căpitanul I. Popovici, Nicolae Moga, Constantin Petre, Pittini şi Pacol, N.N., ing. Buchas, ing. inspector Vöröss, Victor Ianza, Dr. Emil Boeriu, Ing. Stelian Popescu, Dr. A.Weiss, Reissmann, ing. Welwart, Kövesdi, Hotel Bucureşti (din Petroşani), Gh. Constantinescu, ing. Schileru, Al. Sibila, Pavel Nemeş; câte 40 lei: colonelul Ilie Marinescu, directo-

PRăVăLIA CU ISTORII

rul Herman Klein, subdirectorul Ion P. Ioan; câte 500 lei - ing. inspector general Iosif Iancu, director principal Tiberiu Timoc, director principal Ştefan Lugosi, Valeriu Socol, Alexandru Pap, judecătorul Petre P. Pănoiu, ing. Ştefan Popovici, N.N., Emil Pop, Nicolae Stoia, Stănilă Haţiegan, ing. Traian Popescu, căpitan Ionescu, Dr. Ionel Moga (viitorul primar liberal al Petroşaniului), Leopold Schäffer, Dr. Nicolaus, ing. D. M. Dimitriu, ing. N. Ioan, Virgil Şerb, Dr. N. Olariu, Eduard Makay, Constantin Ciobotea, Alexandru Riegelhaupt, Reuniunea comercianţilor şi industriaşilor români din Valea Jiului, căpitanul Bazgan, ing. Stăiculescu; câte 1.000 lei - senatorul lupenean Valeriu Bociat, ing. Anghel Stoenescu şi preotul Saturn Isidor. După cum se poate observa, donatorii sunt intelectuali (preoţi, învăţători, profesori, ingineri, avocaţi, judecători, medici), comercianţi, meseriaşi, cadre militare şi… ziarişti. O altă observaţie este legată de criteriul etnic al donatorilor. Deşi preconizatul monument imortalizează eroismul Armatei Române, donatorii sunt nu doar români, ci şi evrei, maghiari, germani , Valea Jiului fiind atunci o zonă cosmopolită. Chiar dacă scandalul „Complotul de la Iscroni” (îndelung mediatizat de presa locală), în care Siguranţa decapitase o reţea întreagă de complotişti împotriva Statului Român (lotul Maderspach), era încă viu în memoria locuitorilor Văii Jiului, acesta nu a impietat asupra donaţiilor cetăţenilor Văii Jiului de origine maghiară.

File din corespondenţa cu prefectura

După cum am arătat la început, listele de subscripţie publică după ce erau autorizate, erau atent urmărite. Când se întâmpla vreo „defecţiune”, autorităţile interveneau. Aşa s-a întâmplat şi în cazul listelor de subscripţie pentru monumentul de la Vulcan. La 26 martie 1926, Prefectura Hunedoara îi pune în vedere notarului din Vulcan: „Binevoiţi a pune în vedere Garnizoanei Vulcan să ne înainteze în termen de 10 zile procesul verbal despre rezultatul bănesc în urma apelului la caritatea publică autorizat de Ministerul Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale cu nr. 2473/ 925 şi care a expirat pe ziua de 1 Ianuarie 1926, înaintând, totodată, şi datele necesare prevăzute de lege şi regulament”. Prefectura arată şi ce pot păţi cei care nu se supun prevederilor legislative: „contravenienţii riscă să suporte aplicarea sancţiunilor prevăzute în legea respectivă publicată în Monitorul Oficial No. 51 din 8 iunie 1923”. Din păcate, în dosarul păstrat la DASJ Hunedoara nu există şi răspunsul garnizoanei, din care am fi putut afla mai multe amănunte legate de campania de subscripţie publică. În schimb, este îndosariat încă un document nedatat adresat prefectului şi semnat de Alexandru Papp, preşedintele Comitetului ridicării monumentului de la Vulcan, şi de ing. A. Popovici, secretarul comitetului: „Comitetul de iniţiativă pentru ridicarea monumentului eroilor din comuna Vulcan, vă roagă să binevoiţi a-i da autorizaţiunea de a tipări insigne, pe care să le poată vinde în diferite ocaziuni, ca baluri, sărbători etc., precum şi la rezolvarea actelor ce sunt prezentate primăriei locale, în scopul măririi fondului necesar realizării scopului propus”.

Monumentul a ajuns la Vulcan. Încă 21.000 lei

Zdroaba Comitetului de iniţiativă pentru ridicarea monumentului eroilor la Vulcan de-a lungul anului 1925 nu este în zadar. La începutul anului 1926, lucrarea monumentală este gata, fiind păstrată la Primăria Vulcan. Mai este nevoie de lucrările auxiliare: soclul, pregătirea zonei, amplasarea monumentului pe soclu etc. Dar pentru acestea mai este nevoie de un ultim efort, adică de bani. Membrii co-

V

mitetului intră şi într-o competiţie cu… timpul. Întrucât în 1926 se împlinesc 10 ani de la intrarea României în primul război mondial, monumentul trebuia musai dezvelit în acest an. Pentru obţinerea de fonduri, comitetul de iniţiativă continuă organizarea de evenimente publice. Astfel, la 3 iulie 1926, cu participarea corurilor bisericilor ortodoxe şi greco-catolice şi a orchestrei miniere, organizează o petrecere la Vulcan. Gazeta Jiului consemnează: „A fost prezent un public select. S-a încasat suma frumoasă de peste 26.000 Lei. Programul a fost variat şi bine executat. Fiind adunate fondurile necesare, sperăm că vom vedea pus la locul lui monumentul, care e demult în localul primăriei Vulcan. Monumentul, cum e executat, va fi o podoabă a Vulcanului, spre cinstea iniţiatorilor şi a tuturor oamenilor de bine, care au contribuit cu obolul lor la plătirea lui”. La 25 iulie, Comitetul de iniţiativă mulţumeşte public pentru ajutorul acordat: „Se aduc cele mai adânci mulţumite d-lui dir. princ. Lugosi, care a pus la dispoziţia comitetului sala mare a Cazinoului funcţionarilor, orchestra minieră, şi a dăruit suma de 6.000 de lei comitetului, luându-şi astfel partea leului din reuşita atât morală, cât şi materială a petrecerii din 3 Iulie c.”. În spiritul transparenţei, membrii comitetului de iniţiativă clarifică latura financiară a petrecerii: „Rectificăm că venitul petrecerii este de 25.971 Lei, din care scăzându-se spesele de 4.962 Lei, a rămas un venit net de 21.000 Lei, care sumă s-a predat comitetului”.

La soclu se lucrează de zor

Ziua stabilită pentru dezvelirea monumentului se apropie cu repeziciune, la 7 noiembrie Gazeta Jiului aduce ultimele ştiri de la Vulcan: „Dezvelirea monumentului eroilor din Vulcan se va face în 21 Novembrie, în cadrul unei serbări naţionale. Este datorinţa fiecărui Român cinstit să ia parte la solemnitatea dezvelirii monumentului, ridicat prin jertfele cetăţenilor din loc şi jur. Ridicarea soclului se face de zor”.

Monumentul e gata. Programul serbării

După o trudă de aproape 2 ani, Monumentul Eroilor din Vulcan este gata şi poate fi dezvelit. Şi nu oricum, ci cu fastul cuvenit unei asemenea opere. Întregul ceremonial va avea loc duminică, 21 noiembrie, ora 11. De la organizatori aflăm „programul serbării de inaugurare şi dezvelire a monumentului ridicat la Vul-

VI PRăVăLIA CU ISTORII

can:

cale;

1. Deschiderea serbării; 2. Sfinţirea Monumentului; 3. Cuvântarea Comandantului garnizoanei lo-

4. Eventualele cuvântări din partea oaspeţilor; 5. Predarea Monumentului; 6. Primirea Monumentului din partea com. Vulcan. Masa comună”.

21 noiembrie: Ziua cea mare

Iată că soseşte şi ziua cea mare, atât de aşteptată de cei care s-au implicat într-un proiect grandios. La fel cum a fost pe parcursul întregii campanii de ridicare a monumentului, „Gazeta Jiului” dă dovadă din nou de generozitate, oferind un spaţiu generos (aproape 4 coloane) relatării „Dezvelirea monumentului Eroilor la Vulcan”. „Duminică, 21 noiembrie, s-a ţinut serbarea de dezvelire a monumentului ridicat în cinstea Eroilor căzuţi, acum 10 ani, în luptele de la Jiu, de comitetul ales în acest scop, anii trecuţi dintre fruntaşii com. Vulcan. Monumentul, reprezentând un soldat român, în poziţie de înaintare, cu arma în mână, aşezat pe un soclu de granit, în patru feţe, cu trei plăci de bronz la lături şi una în faţă, a fost aşezat în grădina impozantei şcoale prim. din Vulcan, conturat în fond de culmile Straja, Trecătoarea Vulcanului, Oboroca, în dreapta de ale Parângului, iar în stânga de vârfurile Oboroca şi Dealul Babii, el va împodobi de acum înainte centrul frumoasei comune din acest bazin minier.

Asistenţa

Încă pe la ora 10 a.m. locuitorii comunei: [,] minieri şi ţărani [,] se adună în jurul grădinei împodobite cu trei rânduri de arcuri cu verdeaţă şi steguleţe trei culori, unde mai târziu avea să se desfăşoare sărbătoarea. Membrii Comitetului de iniţiativă aranjează, pregătind totul şi aşteptând sosirea oaspeţilor. La ora 11 sosesc credincioşii bisericii ortodoxe, apoi ai celei gr. cat., în frunte cu preoţii şi protopopii lor. Grădina şcoalei cu monumentul şi străzile din jur se ticsesc de participanţi. Sosesc apoi cu trenul şi trăsurile dinspre Petroşeni d-nii: Ioan Winklehner, dir. gen, Dr. Romul[us] Miocu, primarul oraşului Petroşeni, Dr. N. Olariu, notar public, Tib. Timoc, director principal, I. Duma, protoereu, şi Bradu Ghiţescu, ziarist, cu doamnele, dr. G. Drăgan, pretor, Dr. E. Giurchescu, director de liceu, Ioan P. Ioan, dir., D. Dimitriu, ing., P. Iacob, consilier, N. Popescu, şeful

Siguranţei, G. Constantinescu, dir. de poştă, C. Fântână, secretar la pretură, Pănoiu, avocat, Taloescu, dir., D. Joandrea, director şcolar, Ion Bora şi I. Cârstea, înv., Pădureanu şi Bâja, comercianţi, d-şoarele T. Raţiu şi M. Tecău din Petroşeni, N. Zugrav, canonic, V. Bociat, director, cu d-na, Ioan, inginer, Băltănoiu, inginer, Bazgan, director, D. Socol, notar cu d-na, I. Ciora, director, N. Oprişa, funcţ., cu d-na, N. Niciu, primar, Lengyel, inginer, Cărăuş, inginer - din Lupeni, Jänossy, director, preot Şinca, N. Ioan, înv. de la Aninoasa, A. Pap, primar, Lugossy, director, Popescu, inginer, Popoviciu, inginer, Nestor, medic, Manoilescu, funcţionar, Rusan, preot, cu d-na şi d-şoara, A. Suciu, protopop gr. cat., cu d-na, Lucaciu, director, Leheni, director, Iosif, Precup, H. Longin şi Ionescu, înv. De la Târgu Jiu sosesc d-nii: Haiducescu, subprefect, Bărbulescu, ziarist. De la Bucureşti d-nii: Onofreiu (autorul monumentului), Constantinescu (pictor), Rădulescu (avocat), trimisul Soc. Mormintele Eroilor. În urmă soseşte d-l general Manolescu, preşedintele Caselor Naţionale şi directorul soc. Mormintele Eroilor, însoţit de colonelul Bordan, maiorii Stroescu, Haralambescu, căpitanii Morar, Buzgulescu, Popovici, sublocotenentul Găman. Sosirea d-sale este primită cu muzică şi aplauze. Plutonul de onoare dă onorul. Solemnitatea începe prin vorbirea d-lui Al. Pap - primarul comunei şi preşed. comitetului, care arată: clipele măreţe trăite de generaţia de acum, care a venit cu ideea de ridicare a monumentului, şi cum a îmbrăţişat comitetul ideea, ducând-o cu izbânda până la capăt. Aduce mulţumiri celor care au dat ajutoare mai mari ca societatea Petroşani, Lupeni şi Primăria comunei. Preoţii Şandru, Ioanoviciu, Rusan şi Şinca, în frunte cu protoereul I. Duma, încep serviciul divin, sfinţind monumentul prin stropire de apă. După slujbă, păr. protopop I. Duma rosteşte o inimoasă cuvântare. D-sa spune că eroismul românesc are ceva specific, ce-l deosebeşte de eroismul celorlalte popoare. Fondul acestui eroism specific îl formează credinţa în Dumnezeu şi în biruinţa dreptăţii. Aceste sentimente adânc înrădăcinate în sufletul Românului, ne-au dat biruinţa. Ele trebuie cultivate în sufletul generaţiilor tinere. Monumentul sfinţit va vorbi despre modul cum se apără şi se susţine o ţară. Răspunsurile religioase le-a dat corul ortodox din Lupeni condus de dl. U. Boga. Se oficiază apoi alt serviciu divin de preoţii uniţi: Traian şi Suciu în frunte cu S.S. canonicul Zugravu. Răspunsurile s-au dat de bine instruitul cor bărbătesc, sub conducerea directorului Vasile Lucaciu. Eroi au fost şi S-a deşteptat din somn românul au

luni, 21 noiembrie 2016

plăcut şi mai mult. Vorbeşte păr. prot. Alimpiu Suciu spunând că între ţăranii băstinaşi ai comunei, credincioşi ai bisericii unite, de mult exista o legătură de frăţie cu cei din Gorj. Ei încă au dat o însemnată contribuţie în luptele din anul 1916, ca dovadă aduce pe ţăranul numit atunci primar, iar anul trecut decorat de d-nul fost ministru Gh. Tătărescu, şi încheie: Biserica noastră cu o cuvenită mândrie stă astăzi înaintea acestui monument, care reprezintă totalitatea, prin urmare şi partea de jertfe adusă de aceşti fii ai săi, care păşind din acest locaş d-zeiesc, pricind în acest monument, când cuvinte de recunoştinţă şi admiraţie vor cuvânta buzele lor faţă de armatele izbăvitoare. Dar fiindcă mai suntem obişnuiţi a avea mereu un ideal, încă astăzi când serbăm în această formă împlinirea unui ideal, încă astăzi ne pregătim pentru ridicarea unui alt monument şi facem juruinţă, că precum în trecut, aşa şi în viitor vom lupta ca ţara aceasta, câştigată prin atâtea jertfe, ţara aceasta, cea mai bogată şi cea mai frumoasă prin credinţă vie în D-zeu, prin buna înţelegere frăţească, prin muncă şi cinste adevărată în vreme scurtă s-o facem, pe cât e de frumoasă, pe atât şi de fericită: aşa să ne ajute D-zeu! La tribuna împodobită cu verdeaţă se urcă căpitanul Boşoldea, rostind o lungă cuvântare, prin care se face istoricul amănunţit al luptelor ce s-au dat acum 10 ani, pentru stăpânirea acestor plaiuri, descrie starea românilor de aici, înşiră numele eroilor care cu jertfa lor de sânge au sfinţit aceste locuri, dă expresie veneraţiunii ce le păstrăm în suflete, consecinţă căreia s-a ridicat semnul de faţă, simbol a ceea ce datorăm Lor şi al unirii noastre pe veci nedespărţite. D-nul I. Bărbulescu, dir. Gorjeanului, ca trimis al ofiţerilor de rezervă gorjeni, aduce salutul lor şi spune că se simte prea modest şi prea slab să dea expresiune tuturor sentimentelor ce-i copleşesc inima şi care animă pe camarazii lui de arme, cu care a luptat pe aceste plaiuri acum 10 ani. Prin calde expresiuni mulţumeşte celor ce n-au uitat pe eroi. Generalul Manolescu rosteşte cu însufleţire câteva cuvinte care înflăcărează mulţimea. Iată un rezumat al celor spuse: Când mă întreb cui se datoreşte acest eroism de care s-a vorbit, gândul mă duce cu mult înapoi. Văd de o parte fabrici, în care se fabrică oţelul, gazul şi arme ucigătoare. De altă parte, văd pe mama română cu copilul la sân. În fabrici oţelul se călea în ură; iar sufletul la sânul mamei se călea în iubire cu două direcţii: una în credinţă şi alta în dreptate. Acolo nu se spunea să urăşti, ci să iubeşti pe ai tăi. De o parte se pregătea ură, de altă parte iubire. Şi a învins iubirea. Această iubire pornea din naţionalism. Naţionalismul nostru trebuie să fie un naţionalism echilibrat. Succesul să nu se ameţească. Izbânda câştigată după acest război şi unirea e numai prima poartă prin care intrând animaţi de un naţionalism viu, care să aibă sus credinţă şi jos muncă, să începem realizarea celor ce se aşteaptă de la noi, ca astfel într-un sfert de veac să avem o cultură demnă de a intra în rândul marilor culturi europene. Cu astfel de concepţii naţionalismul nostru va apare aşa, ca în el să se poată urmări punct cu punct toate intenţiunile frumoase, întocmite cum firul de aur se poate urmări în ţesăturile femeii române. D-l Bran spune că înclină steagul L.A.N.C. (Liga Apărării Naţional-Creştine) în faţa monumentului. Ing. Popoviciu predă monumentul în grija primarului şi aduce omagii, încheind: Slăviţi să fiţi de-a pururi, vitejilor Români, care la glasul Regelui vostru iubit, prin care răsuna

luni, 21 noiembrie 2016

imperativul neamului, aţi lăsat tot ce-aţi avut mai scump, pentru a-l urma pe drumul necunoscut al destinului. De aceea pasul vostru n-a greşit, de aceea, eroismul vostru mare şi frumos, a avut succesul dorit, de aceea noi ne vom ilumina la strălucirea gloriei ce vi se cuvine spre a ne încălzi, prin pilda voastră inimile şi călăuzi energiile. Primarul Pap primeşte, făgăduind că tocmai ca un bun părinte, îi va avea în cea mai bună pază şi grija. Solemnitatea, luând sfârşit, invitaţii se îndreaptă spre Casinou unde s-a ţinut

Banchetul

la care au participat cam 140 persoane. Au rostit toasturi: Generalul Manolescu în sănătatea M.S. Regelui şi a familiei domnitoare. Protopopul I. Duma pentru armată. Avocatul Rădulescu pentru mame. Canonicul Zugravu arată însemnătatea istorică a locului prin trecerea marelui Voevod Mihai Viteazu la 1599 pe drumul Buliga - Vulcan - spre Viena la împăratul I. A fost fericită ideea ca tocmai acest loc să fie cinstit prin ridicarea acestui monument . Preotul Rusan pentru P.S.S. metropolitul Bălan şi pentru oaspeţi. Colonelul Zaiade pentru generalul Manolescu. Primarul Al. Pap pentru sculptorul Onofreiu şi pentru doamnele prezente. Ziaristul Bărbulescu pentru învăţătorii şi preoţii din Valea Jiului. Se citesc apoi telegramele d-nilor miniştri Goldiş şi Groza, care felicită pe membrii comitetului şi se scuză că n-au putut participa, fiind ocupaţi în altă parte”.

Festivitatea. Vederi din „Gorjanul” şi „Gazeta Hunedoarei”

Printre cei care au participat la dezvelirea monumentului s-a aflat şi Jean Bărbulescu, directorulproprietar al publicaţiei „Gorjanul”, care apărea la Tg. Jiu. Deşi a luat cuvântul la festivitate, Jean Bărbulescu nu semnează relatarea „Inaugurarea Monumentului eroilor din Vulcan-Hunedoara” din „Gorjanul” cu numele său, ci cu pseudonimul prescurtat „SPEC.” (probabil prescurtarea de la spectator; un motiv al folosirii pseudonimului poate fi şi faptul că Jean Bărbulescu apare şi el în text): „Un comitet de iniţiativă din comuna Vulcan, judeţul nostru, a luat în ultimii ani, frumoasa iniţiativă de a ridica un monument în cinstea ostaşilor români, căzuţi pe aceste meleaguri, în luptele din August şi Septembrie 1916. Armata a avut ca reprezentant în sânul acestui comitet pe căpitanul invalid A. Boşoldea, din reg. 18 Gorj, actualul comandant al Garnizoanei Vulcan, el însuşi fost luptător în valea Jiului, în timpul marelui război. Monumentul - o frumoasă operă de artă - se datoreşte sculptorului Onofrei din Vulcan (aici SPEC. e în eroare că artistul Onofrei nu are nici o legătură cu Vulcanul - n.a.) şi el întruchipează avântul soldatului român. Solemnitatea dezvelirii monumentului a avut loc în ziua de 21 Noiembrie, în faţa a mii de locuitori din V. Jiului. D-l General Manolescu, directorul general al soc. Mormintele Eroilor din Bucureşti, a ţinut să onoreze cu prezenţa sa această sărbătoare. Domnia sa a sosit de la Bucureşti, prin Tg. Jiu, însoţit de d-nii Maior Rădulescu, avocat, secretar general al Soc. Mormintele Eroilor, şi sub. lt. Găman, şef de serviciu, la aceeaşi societate, iar de la Tg. Jiu au fost însoţiţi de către d-nii Emil Haiducescu, subprefectul

PRăVăLIA CU ISTORII VII

judeţului, şi Jean Bărbulescu, directorul ziarului nostru, şi de către Aurelian Barbici, confesor al Soc. Mormintele Eroilor. Au participat, de asemenea, la solemnitate dnii: Colonel Bordan, comand. Brigăzii jandarmi Timişoara, maior Stroescu, comandantul comp. jand. Gorj, căp. Popovici şi Moraru de la comp. Hunedoara. Slujbele religioase s-au oficiat de către preoţii ortodocşi din valea Jiului, în frunte cu protopopul Duma din Petroşani. După terminarea oficierii slujbei, păr.prot. I. Duma binecuvântează opera săvârşită de inimoşii iniţiatori, în numele bisericii creştine ortodoxe. A urmat apoi slujba reprezentanţilor bisericii unite, oficiate în frunte cu păr. protopop Zugravu din Lupeni. În numele bisericii unite a vorbit păr.-protopop Suciu din Vulcan. D-l Căpitan Boşoldea face un amplu istoric al luptelor din 1916 de pe plaiurile Vulcanului, scoţând în evidenţă eroismul nedesminţit al ostaşului român. Domnia sa arată sentimentele de care au fost animaţi iniţiatorii ridicării acestui monument şi, în numele comitetului aduce mulţumiri celor ce au dat sprijinul la realizarea operei. Mulţumeşte de asemenea oaspeţilor, şi în special d-lui general Manolescu, care, prin prezenţa sa, a făcut ca sărbătoarea de faţă să fie desăvârşită. D-l Jean Bărbulescu din Tg.-Jiu aduce, odată cu salutul ofiţerilor de rezervă din Gorj, prinosul de recunoştinţă şi admiraţie pentru felul cum vulcănenii au ştiut să cinstească memoria celor ce s-au jertfit pentru mărirea patriei. D-l General Manolescu, directorul general al Soc. Mormintele Eroilor şi al Caselor Naţionale, primit cu o ploaie de aplauze, arată care e rostul creştinesc şi românesc al acestor semne ce se ridică, în cuprinsul ţării, pentru eroii neamului. Laudă lupta iniţiatorilor. Domnia sa spune că, deşi idealul nostru politic a fost realizat, totuşi el nu poate fi desăvârşit, atât timp cât de la un cap la altul al ţării nu va fi o conştiinţă unitară. Jertfele celor 800.000 de eroi căzuţi pentru un idea vor fi inutile, dacă noi nu vom şti să desăvârşim opera şi să păstrăm moştenirea lor. Distinsul orator recomandă tututror celor ce convieţuiesc în hotarele României întregite, muncă şi cinste. D-l Bran – Lupeni aduce, în numele Ligii Apărării Naţionale Creştine din comuna sa, cuvinte de laudă fraţilor săi din Vulcan şi dă asigurări că membrii L.A.N.C. sunt gata în orice clipă să facă zid din piepturile lor, pentru apărarea hotarelor ţării. Dl. Ing. Ştefan Popovici, membru în comitetul de iniţiativă, după ce, prin cuvinte alese, evidenţiază sublimul jertfei făcute de eroii noştri pe altarul patriei, predă monumnetul în mâinile primăriei comunei Vulcan, rugând-o a-l îngriji şi păstra, ca pe un sfânt altar. D-l farmacist Pap, primarul comunei Vulcan, ia, cu vie emoţiune, în primire monumentul şi făgăduieşte că el se va păstra ca un odor sfântşi va fi trecut cu aceeaşi recomandaţiune din generaţie în generaţie. Mulţumeşte lui Dumnezeu că l-a învrednicit a trăi asemenea momente şi oaspeţilor, pentru cinstea deosebită ce a făcut-o comunei sale. Solemnitatea inaugurării, luând sfârşit, s-au îndreptat către cazinoul societăţii miniere, unde s-a dat un banchet de aproape 300 tacâmuri. (…) d. Jean Bărbulescu a închinat pentru preoţii şi învăţătorii din valea Jiului de sus, iar dl. colonel Zoiade pentru d. General Manolescu, omul de multă nădejde. Păr. prot. Duma a dat cetire telegramelor sosite, printre care de la d-nii miniştri Goldiş şi Groza,

seria toasturilor încheind-o d-l primar Pap, care a mulţumit în numele comunei sale, încă o dată, oaspeţilor. Banchetul s-a terminat la ora 4 d.a.”. În noiembrie 1926, în judeţul Hunedoara, pe tarabele chioşcurilor de ziare erau expuse următoarele publicaţii săptămânale de limba română: „Gazeta Jiului” (Petroşani), „Gazeta Hunedoarei” (Deva), „Dreptatea” (Deva), „Solia Dreptăţii” (Orăştie), „Libertatea” (Orăştie) şi „Frăţia” (Deva). Deşi evenimentul s-a desfăşurat în Vulcan, judeţul Hunedoara, presa hunedoreană nu a acordat subiectului importanţa cuvenită. Explicaţia acestei lipse de interes rezidă şi în faptul că ziarele din Deva şi Orăştie, majoritatea gazete politice, nu aveau, decât sporadic, corespondenţi în Valea Jiului. La 1 decembrie 1926, „Gazeta Hunedoarei” publică nota Dezvelirea monumentului Eroilor căzuţi în războiu: „În Vulcan s-a făcut în cadrele unei serbări impozante, la 21 l. crt. dezvelirea monumentului de bronz, executat de măestrul Onofrei Mihai, întru amintirea eroilor căzuţi în războiu. Statuia monumentului reprezintă un soldat în poziţie de asalt şi a costat 350.000 lei, adunaţi prin stăruinţa D-lui Pr. Rusan, primarului Pop şi inginerului minier Popescu. Serviciul religios a fost oficiat de Dl. protopop Duma, asistat de preoţii Rusan şi Şandru. Din partea Societăţii Mormintele eroilor a luat parte dl. general Manolescu. Oratorii Duma, Rusan şi Manolescu au arătat însemnătatea zilei în cuvinte înflăcărate de cel mai curat patriotism”.

Sculptorul Mihai Onofrei

În volumul „Sculptorul Mihai Onofrei mărturii monografice” (Ed. Junimea, 2003, Iaşi) de Virgiliu Z. Teodorescu este consemnată opera vulcăneană a artistului: „În anul 1926 Mihai Onofrei a finalizat lucrarea comandată de către comitetul de iniţiativă din localitatea Vulcan, jud. Hunedoara. Este un monument dedicat cinstirii Eroilor primului război mondial. A fost amplasat în curtea şcolii. Apelul comitetului de iniţiativă a fost difuzat în întreaga ţară. Statuia cunoscută ca Dorobanţul în atac, realizată la mărimea 1/ 1, redă un ostaş care ţine cu mâna stângă arma la picior, iar cu dreapta ridicată arată spre culmile Carpaţilor. La 21 noiembrie 1926 a avut loc solemnitatea dezvelirii şi sfinţirii monumentului. Cu acest prilej a luat cuvântul şi generalul Ion Manolescu, cel care la demobilizare îi adresase lui Mihai Onofrei următorul sfat: De ai cap, braţe şi inimă, e cu neputinţă să nu învingi în viaţă”. Tot din acest volum aflăm cine a fost Mihai Onofrei: „Mihai Onofrei s-a născut la 4 iulie 1896, la Boţeşti, judeţul Vaslui, in familia învăţătorului Pavel Onofre. Copilăria l-a purtat pe plaiurile unde tatăl şi-a desfăşurat activitatea. Şcoala primară a urmat-o la Boţeşti, iar gimnaziul la prestigiosul aşezământ Anastase Panu, din Huşi. Au fost anii în care s-au evidenţiat viitoarele sale calităţi, dovedindu-se talentat Ia desen. Remarcându-i-se posibilităţile native, a fost îndrumat să frecventeze şcolile care urmau să-I călăuzească pe drumul creaţiei artistice. La Iaşi a urmat cursurile Şcolii Naţionale de Arte Frumoase. În anul 1915 s-a înregistrat debutul lui artistic. Vitregiile anilor primului război mondial le-a cunoscut nemijlocit, fiind parte la dureri dar şi la activităţi care au ajutat la depăşirea dificultăţilor. Mobilizarea tuturor energiilor umane l-a dus, în anul 1916, la Dorohoi, unde a urmat cursul unei şcoli militare. După terminarea şcolii a fost repartizat la Armata Operativă, care avea misiunea de a apăra Carpaţii Orientali. Era una din zonele fierbinţi, unde presiunea inamicului se manifestase în anul 1916 şi care acum, în 1917 se exercita cu intenţia expresă de a trece în postura de biruitor peste acest ultim peri-

VIII PRăVăLIA CU ISTORII metru al României libere, pentru a debuşa spre grânarul Ucrainei. În anul 1917, îl găsim între combatanţi. Pentru trecerea botezului focului şi a îndeplinirii misiunilor primite, de mare ajutor moral i-a fost şi relaţia cu mai vârstnicul ofiţer în rezervă, locotenentul profesor Tiberiu Crudu care, operativ, a remarcat calităţile noului venit şi a căutat să-1 protejeze recomandându-1 superiorilor pentru a-i fi valorificate posibilităţile şi cunoştinţele dobândite în munca de propagandă. Astfel s-a aflat transferat în rândurile celor care au contribuit la susţinerea morală a luptători lor de pe linia frontului, mobilizaţi de îndemnul electrizant al generalului Eremia Grigorescu Pe aici nu se trece!. La Oneşti, în anul 1917 a fost amenajată clădirea care a adăpostit Casa Naţională, menită a patrona activitatea culturală din zonă. Pentru sala de spectacol Mihai Onofrei a pictat cortina. În ambianţa durerii şi a solidarităţii umane a realizat numeroase desene care i-au servit ulterior la modelări ce au imortalizat propriile impresii, înscriindu-l în rândul artiştilor care s-au documentat la faţa locului, cunoscând nemijlocit tragedia şi suprema jertfă pentru apărarea gliei strămoşeşti. După încetarea ostilităţilor, după măreţele înfăptuiri care au condus la Marea Unire, s-a reîntors la Iaşi pentru a-şi finaliza pregătirea în cadrul şcolii, acum însă specializându-se în sculptură la clasa profesorului Ion Mateescu. Impresiile de maximă solicitare de pe front i-au impus, ca împreună cu Aurel Băeşu şi Adam Bălţatu, să ofere publicului posibilitatea de a-i cunoaşte şi a le remarca valenţele realizărilor acelor ani. În toamna anului 1919, cei trei artişti au organizat în sala Mozart din Bucureşti o expoziţie de pictură şi sculptură. Prezent în incinta expoziţiei, Mihai Onofrei a putut înregistra reacţiile publicului vizitator. Aprecierile favorabile pentru sculpturile expuse nu s-au concretizat însă şi prin achiziţiile pe care le dorea realizatorul. Dacă tablourile colegilor au fost vândute, lucrările lui, toate turnate în gips, n-au fost cumpărate de cei interesaţi să le achiziţioneze, materialul fiind considerat perisabil. În schimb, se poate aprecia că aceste exponate, distruse de creator la închiderea expoziţiei, au constituit o concludentă carte de vizită care a evidenţiat calităţile şi posibilităţile tânărului artist plastic. Urmarea a fost benefică, sculptorul obţinând o bursă pentru studii în Italia. A fost un act de curaj al celor trei prieteni ca din bruma de bani agonisiţi ca rod al muncii lor să pornească la drum spre Italia. A fost, de fapt, o îmbarcare, călătoria făcând-o cu vaporul, prilej de a vizita locuri istorice, tezaure artistice, dar şi de aşi completa resursele materiale prin realizarea de desene, predilect portrete, achiziţionate de călătorii entuziasmaţi de calităţile celor trei tineri. În perioada anilor 1920-1922 şi-a desăvârşit pregătirea profesională în ambianţa şcolii şi a atelierului sculptorului profesor Ettore Ferrari. Realizările acestei etape i-au fost apreciate în expoziţia deschisă în anul 1921. Prezenţa la Roma i-a permis contactul cu reprezentanţii curentelor artistice, concomitent având posibilitatea de a observa şi analiza tezaurul artistic al muzeelor şi al forului public. Fotografiile păstrate în colecţia Fototecii Arhivelor Naţionale sunt relevante pentru patru din creaţiile pe care lea realizat şi expus la Roma. (…) Tot prin intermediul Ministerului Afacerilor Străine, în toamna anului 1921 a primit, ca o recunoaştere a bravurii din timpul războiului, Crucea comemorativă a războiului 1916-1918 cu baretele: Mărăşeşti şi Târgu Ocna. Brevetul era eliberat de Ministerul de Război la 1 octombrie 1921, fiind semnat de ministrul general Răşcanu (…) pentru sublocotenentul în rezervă Onofrei Mihai din Regimentul 3 Grăniceri. (…) Impresia făcută la Roma, inclusiv în rândurile membrilor re-

prezentanţei ţării noastre, i-a fost de mare ajutor la revenirea în ţară, atunci când din cauza dificultăţilor inerente oricărui început avea nevoie de un sprijin pentru a le depăşi. La 23 martie 1923, consulul general al României la Roma, Jean Chitescu (?), aflat la Bucureşti, adresa în scris un apel amical maiorului aviator Ştefan Protopopescu, comandantul Arsenalului Aeronautic de la Cotroceni, rugându-l să-I sprijine pe tânărul sculptor Mihai Onofrei, care s-a evidenţiat în Italia ca expozant, luând premii cu laude la toate expoziţiile de acolo şi care s-a reîntors în România ca să lucreze în ţara lui. Îl solicita să-l ajute în realizarea primelor utilaje cu care săşi organizeze un atelier, precum şi cu un soldat care să-i pozeze pentru a putea realiza machetele unor monumente ale Eroilor. Un alt demers a fost întreprins de G.T. Kirileanu, care la 29 septembrie 1923 se adresa lui Virgil Drăghiceanu, secretar-director la Comisiunea Monumentelor Istorice, pentru a-i facilita lui Mihai Onofrei obţinerea unui spaţiu pentru atelier în clădirile anexe ale bisericii Stavropoleos. O fotografie prezintă atmosfera atelierului din acea

Mihai Onofrei, autorul monumentului etapă de creaţie, fără a avea precizată adresa. Ştim că, la acea dată, sculptorul locuia în strada Victor Emanoil la nr. 5. La 2 martie 1923, Ministerul de Război revenea cu o nouă recunoaştere a contribuţiei în campania anului 1917, acordându-i locotenentului în rezervă Mihai Onofrei medalia Victoria a războiului 1916-1921. Răsunetul succeselor repurtate de tânărul sculptor în Italia a fost preluat şi de presa din România. La 8 mai 1923, Pavel Onofrei îi semnala că numele său este prezent în jurnale şi reviste. Menţionăm că în ţară cronicarul de artă Victor Ion Popa a semnalat debutul lui Mihai Onofrei formulând aprecieri stimulatoare pentru artist. După revenirea în ţară, a avut satisfacţia de a primi şi o comandă pentru realizarea unei lucrări care urma să fie integrată în incinta clădirii Ministerului Instrucţiunii Publice. Era o placă comemorativă (0,60 x 1,00 m.) a Eroilor din acel minister, căzuţi la datorie pentru Patrie în anii 1916-1918. Comanda a primit-o în decembrie 1923 şi a realizat-o cu promptitudine la începutul anului 1924, astfel că la 13 februarie solicita primirea diferenţei de bani, conform celor stipulate în contractul încheiat şi chiar o suplimentare care să acopere cheltuielile făcute in condiţiile scumpirii materialelor puse în operă, inclusiv bronzul in care a fost turnată. Concomitent a onorat comanda şi pentru o lucrare preconizată să ajungă în forul public. Ne referim la componentele

luni, 21 noiembrie 2016

pentru monumentul dedicat cinstirii Eroilor din localitatea Dolhasca, judeţul Baia, azi judeţul Suceava. Comitetul de iniţiativă i-a comandat această lucrare pentru eternizarea faptelor celor care s-au sacrificat pentru Patrie. Monumentul a fost amplasat în apropierea gării. Monumentul Eroilor anilor 1916-1918 are pe soclu o statuie, turnată în bronz, redând un ostaş în uniforma de campanie, cu mâna dreaptă ridicată, iar cu cea stângă ţinând arma la picior. Pe plinta statuii este semnătura autorului şi data realizării: M. Onofrei 1925, iar în dreapta este poansonată menţiunea Arta Română Turnat. Bucureşti, Colentina”. Mihai Onofrei a încetat din viaţa la Bucureşti la 11 septembrie 1980, la vârsta de 84 de ani.

Un accident pe defileu

Din întâmplările nefericite ale zilei de 21 noiembrie 1926, ziua inaugurării monumentului din Vulcan, reţinem un tragic accident întâmplat pe Defileul Jiului. Accidentul, întâmplat după consumarea festivităţilor de la Vulcan, a fost consemnat de două publicaţii: „Avântul” (Petroşani) şi „Gorjeanul” (Tg. Jiu). Fiind publicat în două ziare din judeţe diferite, putem compara şi modul cum presa interbelică reflecta aceeaşi întâmplare, destul de rară, căci în 1926 numărul accidentelor de maşină era redus faţă de zilele noastre: „Gazeta Jiului” titrează „Accident de automobil în defileul Surduc”: „Duminică seara, venea dinspre Târgu-Jiu, dr. Filtsch de la Lupeni, cu automobilul, în care mai erau preotul Schmidt, inginerul Ciupariu cu doamna şi fetiţa. În defileu, cam pe la mănăstirea Lainici, automobilul condus de dr. Filtsch de la Lupeni s-a izbit cu laturea de o stâncă mai ieşită, rupându-şi treptele de pe margine. Atunci s-a încercat a se da automobilului o întorsătură bruscă, ceea ce a fost fatal, căci automobilul s-a prăbuşit de la o înălţime de 4 metri în Jiu, îngropând sub el pe medic. Ceilalţi, fiind răniţi, n-au putut ajuta medicul să-l scoată de sub maşină. Venind un automobil militar, în care era generalul Manolescu, care se întorcea de la dezvelirea monumentului din Vulcan, au scos de sub fărâmiturile maşinii pe nenorocitul de medic, care avea mâna stângă ruptă, capul spart, nemaiputând merge pe picioare. El a fost transportat în spitalul de la Vulcan”. „Gorjeanul” e mai patetic în titlu şi mai informat în conţinut: „Automobilul cu No. 92 Deva venea în seara de 23 crt. pe şoseaua Bumbeşti-Petroşani, condus de către d-l Fücs din Lupeni, având ca pasageri pe soţia sa, pe d-l inginer Schiopu şi preotul evanghelic Schmidt. La Km. 97 şi 700, în apropiere de schitul Lainici, din cauza şoselei stricate, pe care se vede că conducătorul maşinii n-a observat-o fiind seară, maşina a căzut în vadul Jiului, răsturnânduse peste pasageri. La câteva minute, trecând pe acolo automobilul prefecturii Gorj, în care erau d-l General Manolescu, subprefectul Haiducescu, avocatul Rădulescu, maiorul de jandarmi Stroescu, slt. Găman şi pr. Barbici, aceştia au dat primele ajutoare, scoţând de sub maşină cele patru victime, singură fetiţa lui d-lui Doctor Fücs, de vreo 3-4 ani, fiind aruncată la câţiva metri de locul nenorocirii. În stare foarte gravă, ei au fost transportaţi la schitul Lainici, unde li s-au dat primele ajutoare, în timp ce s-a telefonat ca o maşină din Petroşani să vină să-i ia. Victimele accidentului au fost internate în spitalul Vulcan. Starea lor este îngrijorătoare”. În afară de faptul că în cele două relatări, aceleaşi personaje au nume diferite (dr. Filtsch - dr. Fücs; ing. Ciupariu - Schiopu), rămâne tragismul accidentului întâmplat chiar în ziua inaugurării monumentului de la Vulcan. (Marian BOBOC)